Pulmb – George Bacovia

Simbolism

1. Context

Aparut in poezia romaneasca intro epoca nepregatita pentru un asemenea poet, Bacovia a uluit prin
sensibilitatea tipica pe care ne-o propun versurile sale. In ele se reflecta o constiinta sfasiata a unui
autor, care se datoreaza enorm provinciei in care s-a nascut si a trait.

Nascut in 1881 la Bacau, Bacovia este format in acest mediu provincial, care ii va influenta existent si
implicit creatia. Dupa studii anevoioase, Bacovia ocupa slujbe marunte (contabil, profesor suplinitor,
functionar) si isi face drum in literature, frecventand cenaclul Literatorul, condus de Macedonschi..
Deputeaza in 1898, publicand apoi urmatoarele volume: Plumb (1916), Scantei galbene (1926), Cu voi
(1930), Comedii in fond (1936) si Stante Burgheze (1946). Un moment important in biografia s ail
constituie casatoria cu Agatha Grigorescu (1928) si mutarea la Bucuresti, ceea ce va contribui la
afirmarea poetului.

Receptarea operei sale va fi ascendenta si va continua dupa moarte (1957), Bacovia fiind astazi unul
dintre cei mai importanti poeti ai literaturii romane.

2. Teme si motive

Textul bacovian abordeaza o serie de teme specific universului sau liric, cum ar fi moartea, singuratatea,
conditia umana si, surprinzator, tema iubirii. Ele sunt conturate cu ajutorul catorva motive literare cu
putere de sugestie, dintre care amintim sicriul, coroanele, cavoul, florile si aripile.

3. Structura textului

Sub influenta poeziei simboliste, Bacovia isi construieste textul simetric, cele doua catrene aflandu-se
intr-o evidenta relatie de corespondenta. Procedeul se dovedeste extrem de sugestiv in ciuda simplitatii,
cele doua strofe potentandu-se reciproc. Astfel, primul catren corespunde lumii exterioare, intrucat
creioneaza un decor esentializat, dominat de plumb. El se oglindeste in strofa a doua, care contureaza,
prin oglindire, o lume interioara, aflata de asemenea sub dominatia plumbului.

4. Analiza expresivitatii

La nivel fonetic remarcam preferinta lui Bacovia pentru consoane stridente – “r”, “s”, “ș”, “t” – si pentru
vocale inchise – “u”, “î” – cu ajutorul carora se realizeaza sugestia apasarii si o tensiune launtrica.

La nivel lexical se remarca prezenta de sase ori in opt versuri a cuvantului “plumb”, ceea ce ne plaseaza
in sfera semantica a mortii, care constituie o constanta a poeziei bacoviene. De asemenea, trebuie
remarcate asocierile pe care le face Bacovia, ceea ce are drept consecinta sugestia monotoniei. In
aceeasi linie se inscrie reluarea cuvintelor “dormea”, “singur”, “flori” etc, avand ca efect accentuarea
ideii de moarte.

La nivel morfo-sintactic se remarca fragmentarea discursului poetic prin utilizarea unor propozitii scurte,
segmentate prin puncte de suspensie, ceea ce are ca efect accentuarea senzatiei de oboseala
existentiala. Ea se confirma prin reluarea conjugarii “si”, care sporeste monotonia intregului text. Pe de
alta parte se observa preferinta pentru indicativul imperfect al verbelor, care, ca timp al durativului,
accentueaza mesajul poetic, facandu-l pe cititor partas la trairile eului liric.

Din punct de vedere semantic, Bacovia realizeaza o trecere de la denotativ la conotativ prin intermediul
unor asocieri surprinzatoare, originale, realizate prin intermediul figurilor de stil. Astfel, cavoul devine o
metafora a spatiului inchis, a limitarii, in vreme ce aripile nu mai redau ideea de zbor, ci sugereaza
imposibilitatea evadarii. Cea mai importanta mutatie se produce insa chiar cu termenul “plumb”, care
devine un simbol central pentru intreaga creatie bacoviana.

La nivel stilistic, Bacovia manifesta o preferinta pentru epitetul metaforic repetat si pentru personificari,
cu ajutorul carora textul dobandeste expresivitate, reusind sa sugereze ideea unei existente apasatoare,
dominate de monotonie.

Unul dintre nivelurile la care exceleaza Bacovia este cel al punctuatiei, prin intermediul careia ideea
poetica este potentata, intrucat fragmentarea discursului liric prin linii de pauza si puncte de suspensie
genereaza un efect poetic expresiv prin indemnul la meditatie.

5. Semnificatii

Abordand teme clasice precum conditia umana, moartea, singuratatea sau iubirea, Bacovia ne propune
o perspectiva sumbra, perceptia sa fiind dominata de ideea ca nu exista salvare. Ea e sustinuta de
imaginea cavoului, ca metafora a inchisorii, careia ii corespunde in al doilea catren ideea omului captiv
in propria-i existenta. Tot aici trebuie mentionata drama imposibilitatii implinirii erotice pe care o
regasim in sintagma “Dormea intors amorul meu”, pe care L. Blaga o asociaza cu intoarcerea spre apus,
adica moartea. Nu in ultimul rand, merita amintita imaginea aripilor atarnande, care trimite la zborul
frant, adica la imposibilitatea evadarii.

6. Titlul

Plumb se dovedeste un titlu norocos, care a facut cariera in literatura romana prin valoarea metaforica
si apoi prin transformarea intr-un simbol central, nu doar all acestui text, ci al intregii creatii poetice
bacoviene. Termen polisemantic, plumbul acopera numeroase sensuri care merg de la apasare si
monotonie la obsesie si deznadejde.

7. Noutatea viziunii poetice

In poezia romaneasca, Bacovia este un deschizator de drumuri prin faptul ca propune o sensibilitate de
tip modern, in care dominante sunt suferinta, imposibilitatea evadarii etc. Poezia construieste un
imaginar apocaliptic, autorul poeziei fiind “singurul poet roman care a coborat in Infern” (N. Manolescu),
deunde se intoarce purificat, oferindu-ne imaginea unei existente damnate.
 8. Apartententa

Învestirea unor cuvinte cu valoare de simbol – plumb

Sugestia: “A sugera, iata visul nostru”

Corespondenta: exterior – interior

Sinesteziile – amestecul simturilor

Cromatica

Muzicalitatea:

- prozodia, rima, ritmul

- semnele de punctuatie
- aliteratii, asonante
- refrenul

Gh.Grigurcu – „Bacovia e un antisentimental”

E. Lovinescu – „poezie de atmosfera”

Incadrarea unui mare creator intr-un anumit curent literar este intotdeauna o operatie riscanta, intrucat
o opera valoroasa contine simultan elemente definitorii ale mai multor miscari literare. E si cazul lui
Bacovia, despre care Mihai Cimpoi a demonstrat in lucrarea sa, „Secolul Bacovia”, ca ilustreaza trasaturi
a nu mai putin de 14 curente literare. Dintreacestea, elementele simbolismului sunt totusi cele mai
evidente, asa cum a aratat Lidia Boti in volumul „Simbolismul romanesc”.

Poemul „Plumb” se incadreaza esteticii simboliste prin transformarea cuvantului „plumb” intr-un simbol
al apasarii existentiale prin cromatica monotona a griului, prin poezia de atmosfera, prin corespondenta
dintre decorul exterior si trairile interioare, prin sinestezie si, mai ales, prin muzicalitatea realizata atat la
nivel fonetic, dar si prin refren.

9. Complexitatea surprinzatoare a poeziei bacoviene a generat interpretari diverse din partea

criticii literare, care a cautat sa surprinda nota definitorie a unei poezii atipice pentru inceputul
sec. XX. Pentru E. Lovinescu, poezia bacoviana e o „poezie de atmosfera”, in vreme ce G.
Calinescu o considera „expresia unui artificiu”. Pentru Gh. Grigurcu, Bacovia e un poet
antisentimental, care ne propune un univers poetic situat sub amenintarea „sfarsitului
continuu” (Ion Caraian).
 10. Concluzii

Considerat de Lidia Bote „expresia deplina a simbolismului romanesc”, lirismul bacovian reuseste
performanta de a produce o adevarata revolutie in literatura romana prin noutatea viziunii si prin
expresivitatea paradoxala a unui limbaj aparent simplu.