Mergi cu încredere în direcția visurilor tale! Trăiește viața pe care ai visat-o.

Thoreau

PROIECT DIDACTIC

UNITATEA DE INVATARE: C.S.E.I. Fagaras

ŞCOALA ITNTEGRATOARE : Colegiul National “Radu Negru”Fagaras

DATA:27 .03.2015

CLASA: IV + V+VIII , grupa de elevi cu cerinte educative speciale

ACTIVITATE IN CABINETUL DE RESURSE

PROFESOR ITINERANT/ DE SPRIJIN: Nan Anca Elena

ARIA CURRICULARA : Consiliere si orientare

MODULUL TEMATIC : Autocunoastere si devoltare personala

TIPUL LECŢIEI: activitate terapeutica

OBIECTIV CADRU :

Dezvoltarea capacitatii de autocunoastere si a atitudinii positive fata de sine

OBIECTIVE DE REFERINTA:
 Sa identifice situatii în care se manifesta stima de sine
Sa dovedeasca încredere în sine, în diferite situatii

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

a) COGNITIVE

O1-Să-şi obiectiveze părerea despre sine

O2-Să-şi identifice punctele tari şi punctele slabe ale propriei persoane

O3-Să -şi dezvolte abilităţile de autocunoaştere şi intercunoaştere

O4- Să identifice caracteristicile copiilor cu stimă de sine pozitivă, respectiv scăzută

O5-Să recunoască experienţe care dezvoltă o imagine de sine pozitivă,respectiv negativă

O6-Să prezinte implicaţiile stimei de sine negative

O7-Să descopere modalităţi de dezvoltare a respectului de sine

b) AFECTIVE

A1-Optimizarea încrederii în sine

A2-Să aibă o atitudine participativă în dialogul cu clasa şi dirigintele

STRATEGII DIDACTICE:
 a) Metode şi procedee: conversaţia, jocul didactic, povestirea, explicatia, jocul de rol, demonstratia, povestea terapeutica
b) Mijloace de invatamant : pliante, colaj,

c) Forme de realizare: frontală, individuală, de grup

BIBLIOGRAFIE:

o Terapie educaţională integrată(2000), C-tin Păunescu, Ligia Matiana Ene, Editura Pro Humanitas, Bucuresti
o Programa Consiliere si orientare clasele I –IV si V-VIII ,Nr. 5286/09.10.2006
o Ungureanu, D. Copii cu dificultati de învatare(1999.) Bucuresti, EDP,
o Curs Pecican M. Instrumentele Psihodramei (2011-2012)
o Ghergut A. Sinteze de Psihopedagogie speciala(2013), Ed. Polriom , Bucuresti
o Holdevici, Irina (2004), Psihoterapie de scurta durata, Editura Dual Tech , Bucuresti
 SCENARIU DIDACTIC

N Etapele Ti Obi CONTINUTURI STRATEGIA EVALUARE

r lectiei m ectiv DIDACTICĂ
. p e Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode şi Mijloace de
c procedee invatamant
r
t
Moment - Se stabileşte prezenţa elevilor - Răspund la întrebări. Conversaţia Frontal
organizatoric - Verifică existenţa resurselor - Prezintă aspectele de
1 materiale disciplină şcolară.
.
Captarea Profesoare ofera elevilor realizeze un Îşi reamintesc regulile. Conevrsatie
2 atenţiei colaj din biletele pe care se afla in cos, Colajul
. apoi sa identifice ce transmita cel Realizeaza colajul.
colaj.

3 Anuntarea Se anunta tema si obiectvele lectiei

. temei si a Imaginea de sine Elevii sunt atenti Conversatia Frontal
aobiectvelor
 Joc de rol
O1 Profesoara explica elevilor de Elevii asculta cu atentie
reprezinta imaginea de sine .
A1 Rezolva fisa de lucru
Elevii vor lucra independet si vor
alege cate un plic pe care este scrisa
O2 sarcina pe care o au de rezolvat.
Desfăşurarea Elevul 1: I se cere sa identifice Asculta indicatiile
4 Invatarii experienţe ce dezvoltă o imagine de profesoarei
. sine pozitivă.

O3 Elevul 2: I se cere sa identifice Rezolva sarcinile date

experientele ce devolta o imagine de
sine negativa.
A2
Elevul 3: I se cere sa identifice
consecintele inaginii de sine negative.

O4 Profesoara enumeră modalităţile de

manifestare a imaginii de sine
negative şi implicaţiile acestora.

Se va imparti elevilor o fisa cu o

poveste , iar acestia va trebui sa Rezolva fisa
raspunda la cerintele date.
O5

O
- ∙
5 Obtinerea A1 Profesoara cere elevilor: Conversaţia Activitate de
. performantei Acum va ganditi la copii cu stima de Participa la joc, raspund la grup
sine pozitiva si scazuta la tot ce cerintele profesoarei. Joc de rol
inseamna stima de sine si va gandtiti
la cum sunteti voi, care sunt Explicatia
caracteristicile si defectele voastre
apoi identificati o situatie in care nu v-
ati simtit in largul vostru, apreciati,
singuri.

6 Incheierea Se fac apreceri privind modul ∙ Notează tema. Explicaţia Frontal

. activitatii desfasurarii activitatii.
Anexa 1

Experienţe ce dezvoltă o stimă de sine pozitivă

• laude, încurajări;
• consolările în situaţii de eşec;
• încurajarea iniţiativei;
• acordarea încrederii;
• implicarea în luarea unor decizii;
• relaţii bune cu colegii ;

Experienţe ce determină o stimă de sine scăzută

 criticile;
 ignorarea de către părinţi;
 abuzul emoţional şi fizic;
 standarde exagerate ale părinţilor privind performanţele copiilor;
 eşecurile în activităţile şcolare sau extraşcolare;
 comparaţii frecvente între fraţi
Consecinţe ale imaginii de sine negative
Relaţii nearmonioase în cadrul familiei

Relaţii deficitare cu cei de aceeaşi vârstă

-Probleme emoţionale – depresie, anxietate, iritabilitate

-Probleme de comportament – agresivitate
-Scăderea performaţelor şcolare – eşec şcolar, abandon şcolar

În adolescenţă pot apărea:

-Creşterea riscului consumuli de acool, tutun, droguri
-Implicarea în relaţii sexuale de risc
-Imagine corporală negativă
-Suicid
. Muzicanţii din Bremen
UN BAS M DE J ACOB ŞI WILHELM GRIMM
A fost odată un om tare sărman, care avea un măgar ce de ani de zile îi tot căra la moară saci plini cu grăunţe. Dar, de la o vreme, bietului animal i se
împuţinaseră puterile şi nu mai era bun de nicio ispravă. De aceea, stăpânul lui se hotărî să nu mai strice bunătate de nutreţ pe dânsul…

Măgarul pricepu de îndată că nu îl aşteaptă vremuri prea bune, şi fără să mai stea mult pe gânduri, îşi luă copitele la spinare şi plecă spre oraşul
Bremen. Nu ştiu ce îi venise lui în gând că acolo s-ar putea face muzicantul oraşului. După ce merse el o bucată de vreme, iată că dădu peste un ogar
care zăcea întins la marginea drumului, răsuflând din greu.

– Ce gâfâi aşa? îl întrebă măgarul.

– Vai de mine, răspunse câinele. Pentru că sunt bătrân şi slăbesc pe zi ce trece, iar la vânătoare nu mă mai dovedesc bun de nicio ispravă, mi-am luat
tălpăşiţa de acasă. Dar vorba e, cu ce am să-mi câştig eu pâine de acum înainte?

– Ştii ceva, îi zise măgarul, eu mă duc la Bremen să mă fac muzician. Hai cu mine, că s-o mai găsi şi pentru tine un loc în taraf! Eu am să cânt din
lăută, iar tu ai să baţi la toba cea mare.

Câinelui îi plăcu propunerea, cum era să nu-i placă!

Şi plecară amândoi mai departe. Merseră ei aşa, până întâlniră în drum o pisică. O arătare jalnică, nu alta!…

– Ei, de ce eşti atât de tristă? o întrebă măgaru– Cui îi mai arde de veselie, când îi ajunge funia la par? zise mâţa. Pentru că anii bătrâneţii m-au cam
ajuns de şale şi mi s-au tocit colţii, iar acum tot ce îmi place cel mai mult e să dorm pe cuptorul încins, stăpâna m-a alungat de acasă. Aşa că stau şi
mă socot: încotro s-o apuc eu acum?

– Hai cu noi la Bremen, că la serenade nu te întrece nimeni. Cu siguranţă o să-ţi găseşti şi tu un loc în taraful oraşului
Anexa 2

Ţup – Ţup

( poveste terapeutică)

Vreau să-ţi spun o poveste despre un iepuraş. Mă asculţi?

Trăia odată, într-un luminiş al unei păduri de la marginea satului, o familie de iepuraşi. Tatăl, Iepurilă, umbla toată
ziua prin pădure după treburile lui. Mama, Iepurica, stătea acasă şi avea grijă de cei trei ieuraşi pe care îi aveau. Erau tare
drăgălaşi cei trei copii numai că, unul dintre ei, mezinul, un iepuraş cu blana pufoasă, cu nişte ochişori tot timpul iscoditori,
cu urechiuşele mereu ciulite pentru a auzi cel mai mic zgomot, era tare neastâmpărat. Nu stătea locului o clipă. Alerga,
sărea, zburda tot timpul. Îi necăjea pe fraţii lui, se lega de toate animăluţele din poiană. Din această cauză Ţup – Ţup, că
aşa îl chema, era tare singuratic, nimeni nu voia să se joace cu el, să-i fie prieten. (Tu ce părere ai despre acest lucru? Cum
crezi că se simţea Ţup –Ţup?)

Când îl vedea pe Spiriduş, un pui de cerb cu blana pătată şi cu un căpşor pe care se citea mereu zâmbetul şi pe
Scofăilă, puiul de raton, blând şi mereu vesel, jucându-se împreună, le striga din fugă „Salut!”, sărea la ei, îi ciupea, le
punea piedică şi apoi se distra de năzdrăvănia lui. Acest lucru enerva tare celelalte animăluţe aşa că toate fugeu numai
când îl vedeau apărând pe Ţup – Ţup. (De ce crezi că nimeni nu voia să se joace cu Ţup – Ţup?
 Ţup – Ţup era foarte trist că nimeni nu voia să se joace cu el şi nu voiau să-i fie prieteni şi se întreba mereu de ce
oare toată lume îl ocoleşte. Aşa că, de la un timp încoace se tot gândea ce să facă, cum să facă să nu-l mai ocolească
ceilalţi. (Tu ce ai face în locul lui Ţup-Ţup ?)

Într-o zi, în timp ce stătea la umbra unei frunze de brustur să se adăpostească de razele soarelui şi se gândea la ce să
facă, cum să facă, îi apăru pe neaşteptate în faţă Săltăreaţa, o broscuţă verde şi mereu umedă. Aceasta îi zâmbi cu un
zâmbet uriaş (ştii doar cât de mari sunt buzele broscuţelor) şi îi spuse veselă: „ Salut! Mă bucur să te văd azi!”. Surprins,
Ţup – Ţup îi zâmbi şi el şi îi răspunse: „Salut! Şi mie îmi pare bine că te văd!”, apoi avură o scurtă conversaţie despre
căldura de afară şi despre noul eleşteu în care locuia Săltăreaţa.

După ce plecă broscuţa, Ţup –Ţup rămase iar pe gânduri. (La ce crezi că se gândea iepuraşul?) Tocmai atunci trecea
pe acolo Mălăieţul, un pui de castor şi văzându-l pe Ţup –Ţup îl salută şi îl întrebă dacă nu vrea să-l ajute să tragă din apă o
crenguţă pe care tocmai o scăpase din lăbuţe. „Sigur, cum să nu te ajut!” răspunse iepuraşul şi traseră împreună crenguţa
până la stăvilarul castorului. După ce Mălăieţul îi mulţumi, se despărţiră şi Ţup –Ţup se întoarse acasă. Toată noaptea i-a
visat pe Saltăreaţa şi pe Mălăieţul. (De ce crezi că i-a visat?)

Ziua următoare, Ţup – Ţup, ţopăind prin luminiş, se apropie de Scofăilă, ratonul, îi zâmbi cu un zâmbet cât putu el de
mare şi îi zise: „Slaut! Mă bucur să te văd astăzi!” Scofăilă se uită la el, parcă surprins, dar îi zâmbi şi el şi-l întrebă ce mai
face, apoi avură o convorbire plăcută despre vara asta călduroasă. (De ce crezi că a fost surprins Scofăilă?) Mai târziu, în
aceeaşi zi, se apropie de casa Spriduşului, puiul de cerb şi îl întrebă dacă nu vrea să-l ajute să caute nişte frunze fragede
pentru cină. Spiriduşul ştia exact unde să găsească acel locşor aşa că au plecat împreună într-acolo. Au luat cina împreună
şi pentru că ziua era pe sfârşite, s-au despărţit prieteneşte şi s-au îndrepatat spre casele lor. Pe dum, Ţup – Ţup se gândea
mereu la cât de bine i-a fost astăzi. ( Ce crezi, de ce i-a plăcut lui Ţup – Ţup ziua de astăzi?)
 La câteva zile după aceasta era ziua de naştere a lui Spiriduş. A fot invitat şi Ţup – Ţup. Au venit şi Scofăilă, ratonul şi
castorul, Mălăieţul şi Săltăreaţa, broscuţa şi mulţi alţii. S-au jucat şi au petrecut împreună până seara târziu. Nimeni nu s-a
supărat şi nu s-au şicanat unii pe alţii. Lui Ţup – Ţup îi venea din când în când să împingă, să ciupească, să şicaneze pe unul
sau pe altul, dar mereu se oprea şi se gândea că nu vrea să mai fie singur şi trist.

De atunci Ţup – Ţup şi-a făcut mulţi prieteni. Nu mai este singur şi nici trist. Se stăduieşte să se poarte frumos ca să
fie acceptat de ceilalţi. (Ce crezi, e uşor pentru Ţup – Ţup să se stăpânească? De ce face totuşi acest lucru?)

Întrebări finale:

Ţi-a plăcut povestea?

Ce ţi-a plăcut cel mai mult? De ce?

Ce nu ţi-a plăcut în poveste? De ce?

Cu care iepuraş ţi-ar plăcea să semeni, cu cel de la începutul

poveştii sau cu cel de la sfârşitul ei?

Ce trebuie să facă cineva pentru a avea prieteni şi să nu se simtă singur?

 Anexa 3 -Planse

Stima de sine

 Imaginea de sine este modul în care o persoană îşi percepe propriile caracteristici
fizice, cognitive, emoţionale, sociale şi spirituale.
 In limbaj curent, imaginea de sine este părerea pe care o avem despre noi, despre
"cine suntem noi" şi "ce putem face ".

 Stima de sine reprezintă dimensiunea evaluativă a imaginii de sine şi se referă la

modul în care ne considerăm ca persoane în raport cu propriile aşteptări şi cu
ceilaiţi (de exemplu, mai buni sau mai puţin buni)
 Copiii cu o stimǎ de sine pozitivǎ...

 îşi asumă responsabilităţi ("Pot să fac acest lucru")

 se comportă independent ("Mă descurc singur.")

 sunt mândri de realizările lor ("Sunt mândru pentru că ..." "Sunt important.")

 realizează fără probleme sarcini noi ("Sunt convins că pot să fac acest lucru.")

 îşi exprimă atât emoţiile pozitive cât şi pe cele negative ("îmi place de mine aşa cum sunt. ", "Sunt
supărat când vorbeşti aşa cu mine. ")
 oferă ajutor şi sprijin celorlalţi colegi ("Am nevoie de ajutorul tău.')

 se apreciază obiectiv
 se înţelege bine cu ceilalţi
 are multe ocupaţii
 este calm
 are performaţe şcolare
Copiii cu o stimǎ de sine scǎzutǎ…

 sunt nemulţumiţi de felul lor de a fi ( "Nu sunt bun de nimic.", "Nu sunt în stare să fac asta. ", "Nu am
nici o calitate. ");
 evită să realizeze sau să se implice în sarcini noi ("Nu voi ii în stare să iau examenul.");
 se simt neiubiţi şi nevaloroşi ("Sunt antipatic". "Nu mă place nimeni.", "Sunt plictisitor.");
 îi blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor ("Profesorul a fost nedrept cu mine.");
 pretind că sunt indiferenţi emoţional ("Nu mă interesează că am luat nota 4 la...."):
 nu pot tolera un nivel mediu de frustrare ("Nu ştiu cum să rezolv problema. ", "Nu pot să
învăţ.');
 sunt uşor influenţabili ("Prietenii mei cred că este bine să fumezi"):
 nu işi asumǎ responsabilitǎţi;
 are sentimentul că nu face ceea ce trebuie;
 nu are încredere în forţele proprii;
 îşi exprimă sentimentele la extreme, ori în mod agresiv, ori se izolează şi nu comunică cu cei din
jur;
 nu are prieteni.