Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Balanta Energetica A Organismului
Balanta Energetica A Organismului
Pentru a putea funcţiona normal, organismul uman necesită un aport constant de energie,
aport care se realizează prin intermediul principiilor alimentare (proteine, glucide, lipide).
Balanţa energetică a organismului stă la baza stabilităţii ponderale şi a echilibrului mediului
intern. Masa corporală este un bun indicator al aportului energetic, dar nu este şi un bun indicator
pentru aportul de macro- şi
micronutrienţi.
Pentru că aportul energetic al omului este discontinuu şi variabil, în timp ce consumul
energetic este permanent, este necesară existenţa unor depozite energetice care să asigure
organismului uman “combustibilul” în perioadele dintre prânzuri. Depozitele energetice ale
organismului sunt determinate de balanţa existentă între aportul de alimente şi consumul de
energie.
Valoarea energetică a alimentelor şi nevoile energetice ale omului se exprimă în mod obişnuit în
kilocalorii (Kcal), cal (cal), sau jouli (J), kilojouli (KJ).
Caloria nutriţională sau “caloria 15” reprezintă cantitatea de căldură necesară pentru
creşterea temperaturii unui litru de apă, in conditii de presiune atmosferică normală, de la 14,5°C
la 15,5°C.
Energia necesară pentru creşterea temperaturii apei de la 14,5°C la 15,5°C are o valoare
medie de 4,1855 jouli (valoare stabilită de Organizaţia Internaţională a Standardelor).
După OMS, termenii de conversie între “caloria 15” (nutriţională) şi Jouli sunt:
Activitatea fizică presupune un consum energetic cuprins între 50-400 kcal/oră, în funcție
de intensitatea efortului.
post de cel puțin 12 ore (iar pentru proteine cel puțin 18h);
în repaos complet fizic și psihic (stare de veghe, fără medicație sedativă sau
stimulantă);
dimineața devreme;
în decubit dorsal
MB reprezintă 60-70% din totalul energetic zilnic.
1. aria suprafeței corporale - datorită căldurii pierdute prin evaporarea apei de la nivelul pielii;
4. Sexul - femeile au metabolismul cu 5-10% mai mic decât bărbaţii de aceeaşi înălţime şi
greutate, probabil datorită unui raport mai mic între masa musculară/masa grasă;
5. Vârsta - la adult metabolismul scade progresiv, cu aproximativ 2-3% pe decadă, posibil prin
creşterea procentului de ţesut adipos odată cu vârsta. Exerciţiul fizic poate atenua această
scădere, nu numai prin creşterea consumului energetic în timpul exerciţiului fizic, cât şi prin
creşterea ţesutului muscular, ce are activitate metabolică intensă. În copilărie, pubertate,
adolescență, 1-15% din metabolism se utilizează pentru procesul de creștere;
6. dezvoltarea musculaturii - la atleți, MB este cu 5% mai mare față de cei care nu practică
sportul, iar femeile cu o proporție mai mare de țesut adipos decât masa musculară, față de
barbați, au un MB cu 5-10% mai redus ca aceștia;
7. creșterea - MB este mai intens în perioada de creștere accelerată( primii doi ani de viață) și
se diminuează progresiv în timpul pubertății și adolescenței;
10. Somnul - în timpul somnului, metabolismul scade cu aproape 10% față de cel realizat în
timpul stării de veghe, datorită relaxarii musculare și inhibării sistemului nervos simpatic;
11. compoziţia corpului: cu cât raportul dintre masa slabă a corpului si masa grasă este mai
mare, cu atât metabolismul este mai mare, întrucât masa slaba este ţesutul metabolic activ
al corpului;
12. Febra – crește metabolismul bazal cu 13% pentru fiecare grad peste temperatura normală;
13. temperatura mediului ambiant – cea de la tropice crește MB cu 5-20% față de zona
temperată;
Pentru estimarea MB, formulele cel mai frecvent utilizate de către clinicieni în
practica zilnică sunt ecuațiile Harris-Benedict care iau în calcul greutatea (G în kg)
actuală, după majoritatea autorilor, sau greutatea ideală + 1/4 din diferența între greutatea
actuală și cea ideală, dupa altii; talia (T în cm); vârsta (V în ani), iar rezultatul se exprimă în
kcal/24ore:
MB femei =655+(9,56xG)+(1,8xT)–(4,7xV)
MB bărbați =66,5+(13,75xG)+(5xT)–(6,8xV)
Calculul metabolismului bazal (MB) in kJ/zi se poate realiză prin aplicarea formulelor:
Corecția pentru activitatea fizică se va face prin înmulțirea rezultatului obținut (cu
menținerea numărului de zecimale) cu indicele de activitate fizică de 1,3 pentru sedentari și
moderat activi și cu 1,5 la cei cu activitate intensă
În această ecuație cifrele sunt indici iar literele semnifică: P=greutate si T=înaltime.
11,3P + 16 T +
30-60 ani 8,7P – 25T + 865
901
După calcularea metabolismului bazal, valorile obținute se înmulțesc cu indici pentru efort,
stabilindu-se astfel necesarul caloric zilnic al unei persoane.
Important este sa stabilim un număr minim de calorii necasare pe zi în jurul căruia să putem alege
un regim (de slăbire sau îngrășare) scăzând puțin sau adăugând un mic număr de calorii.
Acțiunea dinamică specifică a alimentelor este mai mare dimineața, după micul dejun, decât
după prânz sau cină, fiind mai mare după consumul de carbohidrați și proteine față de
lipide.
compoziția dietei: ADS este mai mare după consumul de proteine (20-30%) și hidrați de
carbon (5-10%), decât după consumul de lipide (4%);
alimentele condimentate (chili, muștar) cresc ADS o perioadă de peste 3 ore, comparativ cu
aceleași alimente necondimentate;
Activitatea fizică
Consumul energetic variază în limite foarte mari în funcție de activitatea fizică - 10% la
persoanele imobilizate la pat si până la 50% la persoanele foarte active, sportivii.
Sexul: este mai mare la bărbați comparativ cu femeile, posibil datorită unei mase
musculare mai mari, dar şi datorită unei greutați mai mari;
d) profesii care necesită o cheltuială foarte mare de energie: mineri nemecanizaţi, fierari
manuali, muncitori agricoli care lucrează nemecanizat, înotători ş.a.
ACTIVITATE ACTIVITATE
GREUTATEA ACTIVITATEMEDIE
UȘOARĂ INTENSĂ
SUBPONDERAL (IMC
35 40 45-50
< 18,5)
SUPRAPONDERAL (IMC
25 30 35
25-29,9)
Pentru calcularea numărului zilnic de calorii care ar trebui consumate de o persoană pentru
a-și menține greutatea se înmulțește rezultatul MB (obținut cu ecuația Harris-Bennedict) cu un
coeficient care ține cont de activitatea fizică sau prezența bolii (coeficienți variabili după autori), în
general:
1+ 13% x nr. de grade peste 37 in caz de febra, (ex.1,26 pentru febra 39; 1,4 – 2 pentru
arsuri),
Într-o altă formulare se pot adăuga 30% din valoarea MB în caz de sedentarism, 50% de
activitate moderată sau 100% în caz de activitate intensă, etc).
G= greutatea în kg;
T= talia în cm;
V= vârsta în ani.
8 ore de somn - pentru 1 oră de somn necesarul este de 90% din MB=0,9xMB.
Rezultă un NEsomn = 8x0,9xMB.
Există și posibilitatea unui calcul rapid pentru metabolismul bazal în cazul persoanelor
normoponderale, considerînd că el este acoperit prin consumul de 1 kcal/kg corp/oră, la care se
adaugă consumul necesar activitatii fizice.
O altă modalitate de a stabili necesarul caloric este aceea de a adăuga un plus de calorii peste
valoarea metabolismului bazal al individului în funcţie de intensitatea efortului depus, astfel:
Sex - la aceeaşi vârstă și efort fizic femeile consumă cu 500-700 kcal/zi mai puţin
Starea hormonală:
Starea fiziologică:
în timpul sarcinii consumul energetic descrește în prima parte iar apoi creşte, prin
consumul placentar, creşterea copilului, creşterea activitatii cardiace materne.
pacienţii obezi vor primi până la normalizarea greutatii cu 500-1000 cal/zi mai puţin
decât normalul calculat.
Alţi factori:
febra creşte consumul energetic cu 13% pentru fiecare grad peste 37;
Copii Adolescenți
Băieți Fete
1-3 ani 4-6 ani 7-10 ani 11-14 15-19 ani 11-14 ani 15-19 ani
ani
Calorii
Proteine totale
Băieți Fete
15-19
1-3 ani 4-6 ani 7-10 ani 11-14 ani 15-19 ani 11-14 ani
ani
Lipide totale
Glucide totale