Teritoriu și politici ale spațiului

Proiect de cercetare

Acest proiect de cercetare vizează dezvoltarea abilităților de cercetare pe teren și a lucrului în echipă cu
privire la tema urbanului. Lucrul se va face în echipe interdisciplinare de 4-5 persoane- recomand ca
fiecare echipă, pe cât posibil, să includă și studenți de la Masterul de Antropologie și studenți de la
Masterul de Urbanism și Politici Publice.

Vă rog trimiteți lista cu grupurile formate și proiectul ales până vineri, 29 aprilie. Recomand ca fiecare
grup să desemneze o persoană de contact care să îmi scrie, mai întâi despre componența grupului și
apoi cu întrebări, dacă este cazul. Este la latitudinea voastră dacă vreți să schimbați grupul pe parcursul
cercetării.

In acest proiect, nu numai că veți avea ocazia să puneți în aplicare concepte de la cursuri și metode de
cercetare de teren, dar veți lucra în grupuri interdisciplinare, ceea ce are și mari beneficii, dar și mari
provocări. Ascultați fiecare membru al echipei și încercați să găsiți puncte comune sau să delegați
responsabilități. Lucrul în echipă nu este ușor, dar poate duce la rezultate foarte bune dacă vă organizați
bine timpul și responsabilitățile.

Cum se va desfășura cercetarea de teren ?

Pentru acest proiect, este de recomandat ca fiecare echipă să încerce să discute cu un număr de
bucureșteni (ideal ar fi peste 10 interlocutori, dar ținând cont de intervalul scurt de timp, vedeți cu câți
putea aranja interviuri) și să medieze discuțiile informale și interviurile semi-structurate cu observație
(bref, ce zic oamenii vs. ce fac oamenii). De multe ori, este mai ușor să faci interviuri în doi decât singur
sau un grup mai mare- este mai ușor de început o conversație cu un necunoscut decât dacă ești singur și
mai puțin obositor/amenințător pentru interlocutor decât într-un grup de 4-5.

METODE DE IDENTIFICARE A INTERLOCUTORILOR :

Metoda ”bulgăre de zăpadă” (snowbowl) : Puteți începe de la persoane cunoscute care să vă

dea contactul altor posibili respondenți, care pot acorda un interviu și/sau vă trimite mai
departe

Un alt mod de a începe cercetarea este să mergeți într-un spațiu public (ex. pentru proiectul 1,
în un parc, o stație de autobuz) sau un spațiu comercial (ex. pentru proiectul 2, un spațiu
comercial care încă funcționează într-o clădire cu risc seismic) unde puteți începe o conversație.
Depinzând de disponibilitățile de timp ale interlocutorului, puteți face interviul pe loc sau stabili
o dată ulterioară. Și conversațiile informale sunt importante, luați notițe și după astfel de scurte
conversații.

Explicați de la început ca sunteți masteranzi la antropologie sau urbanism și lucrați la un proiect pentru
un curs. În general, bucureștenii sunt mai receptivi la studenți decât la cercetători de la firme de sondaj.
INTERVIURI SEMI-STRUCTURATE

Interviurile semi-structurate includ întrebări prestabilite, pe care le veți pune în cadrul unei conversații.
Puteți să le puneți în ce ordine vreți, depinzând de evoluția conversației, dar este important să le puneți
pe toate pentru a asigura coerența ansamblului de răspunsuri obținute.

Este de recomandat ca întrebările ”dificile” să vină după ce ați ”încălzit” conversația cu întrebări
generale (ex. ce părere aveți despre București ? etc.). Luați și date personale, dar fără a fi intruzivi.
Întrebați interlocutorii ce nume ar dori să fie folosit (nume real/ pseudonim) dacă li se vor folosi citate.

Puteți înregistra interviul (doar cu acordul participantului) sau nota în timpul/imediat după interviu
punctele cheie, anumite exprimări etc. Recomand să păstrați pauze între interviuri pentru a avea timp să
vă notați.

Recomand să îmi trimiteți pe mail până pe 3 mai lista cu întrebările propuse pentru interviul semi-
structurat pentru a vă trimite comentarii și sugestii înainte de a merge pe teren.

ACORD VERBAL (CONSENT)

Înainte de interviu, obțineți acordul verbal al interocuitorului. Pentru proiectul 1, puteți alcătui și un
document scris pentru acord verbal și semnătură- dar nu este obligatoriu (și poate avea efectul de a
aliena posibili interlocutori). Pentru proiectul 2, ținând cont de natura sensibilă a subiectului ( locuitorii
ar putea de exemplu să bănuiască un posibil plan de evacuare din locuință și ar putea fi mai
circumspecți), prezentarea unui acord scris ar putea aliena respondenții.

OBSERVARE PARTICIPATIVĂ

Nu veți avea timpul de a face o etnografie propriu-zisă în această lună (o cercetare de teren etnografică
implică în jur de un an de contact cu participanții la studiu), dar amintiți-vă că interviurile ( sau discuțiile
informale) nu dau decât o perspectivă asupra subiectului, care trebuie triangulată cu propria voastră
observație- nu este important doar ce spun oamenii, dar și ce fac oamenii. Incercați pe cât posibil să
observați diverse comportamente. atitudini, expresii faciale etc. atât în timpul conversațiilor cât și în
rest- petreceți timp în locurile pe care le cercetați (ex. în parcuri și alte spații publice unde intrați în
contact cu respondenții pt proiectul 1, în preajma clădirilor cu risc seismic pentru proiectul 2).

ETICA DE CERCETARE

Reflectați în toți pașii cercetării la aspectele etice. Fiți transparenți cu oamenii pe care îi abordați legat
de scopul cercetării – statutul de masterand ajută. Explicați în cazul proiectului 2, dacă sunteți întrebați
(sau direct, la alegerea voastră), că rezultatele studiului ar putea fi folosite pentru elaborarea unei noi
strategii privind consolidarea clădirilor cu risc seismic. Obțineți acordul interlocutorilor (vedeți mai sus).
Ambele proiecte ating subiecte care pot fi sensibile pentru interlocuitorii voștri. Acordați atenție felului
în care puneți întrebări și a limbajului folosit- pentru proiectul 1, nu exprimați atitudini negative față de
diverse grupuri ci lăsați interlocutorii să își exprime părerile ; pentru proiectul 2, reflectați asupra stării
de anxietate pe care o astfel de locuire cu risc o creează și formulați întrebări în care să nu accelerați
stări incomfortabile ale locuitorilor. Recomand, după cum am precizat mai sus, să îmi trimiteți pentru
comentarii în prealabil lista de întrebări propuse ale grupului.

Calendar de lucru recomandat :

22 aprilie – 3 mai Formare grupuri, discuții inițiale, stabilire întrebări

29 aprilie Trimis lista cu grupuri

3 mai Trimis lista de întrebări pentru sugestii și comentarii (opțional)

5 mai- 24 mai Cercetare de teren

25-27 mai Prezentări inițiale ale proiectelor ; discuții

1-2 iunie (sau în sesiune, depinde de starea proiectelor) Prezentări finale