INTRODUCERE

Activităţile de transport naval sunt însoţite de un important factor de risc şi

cu toate măsurile tehnico-organizatorice şi manageriale luate de companiile de
navigaţie şi de autorităţi, accidentele navale se produc cu consecinţe însemnate,
dintre care cele mai importante sunt pierderile de vieţi omeneşti, pierderile
materiale sau afectarea mediului marin prin poluare. Evenimentele care se produc
impun necesitatea unor intervenţii rapide şi de amploare care să conducă la
reducerea la minimum a pierderilor materiale şi la salvarea vieţilor omeneşti aflate
în pericol.
Organizaţia Maritimă Internaţională (IMO) ca organizaţie
interguvernamentală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, înfiinţată în 1948, a adoptat
o serie de instrumente internaţionale care au creat cadrul juridic corespunzător
organizării şi funcţionării activităţilor de intervenţie pentru salvare sau în caz de
poluare. Locul central al preocupărilor acestui organism internaţional îl ocupă
ocrotirea vieţii omeneşti pe mare şi prevenirea poluării marine.
Principala Convenţie adoptată de Organizaţia Maritimă Internaţională este
Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare,
încheiată la Londra la 1 noiembrie 1974 care, printre altele, prevede: "Fiecare
guvern contractant se angajează să ia toate măsurile necesare pentru a asigura
supravegherea coastelor şi salvarea navelor aflate în pericol aproape de coastă.
Aceste măsuri trebuie să includă instalarea, utilizarea şi întreţinerea unor
echipamente de siguranţă maritimă considerate necesare şi realizabile, ţinând cont
şi de intensitatea traficului maritim şi de pericole de navigaţie şi trebuie să
furnizeze, pe cât posibil, mijloace adecvate pentru reperarea şi salvarea
persoanelor aflate în pericol". România a aderat la această convenţie printr-un
Decret al Consiliului de Stat.
În cadrul IMO au fost adoptate şi alte convenţii care abordează acest
subiect şi anume:
1. Convenţia internaţională din 1979 privind căutarea şi salvarea pe mare,
adoptată la Conferinţa internaţională din 1979 privind căutarea şi salvarea pe mare,
organizată de Organizaţia Maritimă Internaţională la Hamburg la perioada 9-27
aprilie 1979, la care România a aderat.
2. Convenţia internaţională privind salvarea, adoptată la Londra la 28
aprilie 1989, (SALVAGE 1989), la care România a aderat. Această convenţie
stabileşte că statele prezente recunosc dorinţa de stabilire a unor reguli
internaţionale privind operaţiunile de salvare, acordându-se o importanţă
deosebită protejării mediului înconjurător. Prin această convenţie se demonstrează
contribuţia majoră pe care operaţiunile de salvare eficiente şi rapide le pot aduce
siguranţei navelor şi altor bunuri aflate în pericol, precum şi protecţiei mediului
înconjurător. În paralel cu intervenţia pentru salvare, IMO tratează şi problematica
legată de prevenirea şi intervenţia în caz de poluare marină. Pe această linie au
fost adoptate Convenţia internaţională pentru prevenirea poluării de către nave,
modificată prin Protocolul încheiat la Londra, la care România a aderat şi
Convenţia internaţională privind pregătirea, răspunsul şi cooperarea în caz de

11
poluare cu hidrocarburi, adoptată la Londra la 30 noiembrie 1990, la care
România a aderat printr-o Ordonanta a Guvernului.
Punerea in practica a unor legi si sanctiuni reprezinta cel mai important
factor in prevenirea accidentelor legate de poluarea apelor prin transportul pe
apele interioare, deoarece toti cei ce participa la activitatea comerciala pe aceste
ape vor fi supusi acestor legi si sanctiuni ceea ce-i va determina sa-si ia toate
masurile de precautie, incepand de la constructorii de nave comerciale, in special
a petrolierelor, si pana la armatori si cei ce le folosesc. Dupa cum am mai spus
viata comerciala pe apele interioare implica anumite riscuri, dar aceste iscuri sunt
asumate impreuna cu o intreaga lista de masuri de siguranta, masuri implementate
de aceste organizatii si comisii care impreuna cu Guvernul adopta aceste legi si le
pun in practica. De asemenea, pe langa prevenirea accidentelor de poluare pe ape,
exista si problema combaterii poluarii in caz de accident.
Deversarile de petrol au efecte dramatice asupra ecosistemelor marine, ca
urmare a expunerii organismelor vii la compusi chimici. Poluarea cu petrol
afecteaza in mod deosebit specii ca pasarile mari si mamiferele acvatice, care
traiesc la suprafata apei. Petrolul deversat conţine hidrocarburi, care sunt
substanţe poluante ce afectează şi pe termen lung comunităţile marine. Unele
studii au demonstrat faptul că, în timp, mor mai multe animale şi păsări decât în
momentul în care se produc catastrofele ecologice, provocate de scurgerea
petrolului din vasele avariate.
Pentru a curăţa apele de petrolul deversat în urma accidentelor, prima
măsură care poate fi luată este izolarea zonei cu ajutorul ambarcaţiunilor de
salvare. Dacă pompele aflate pe vas sunt în stare de funcţionare şi există
rezervoare neavariate, petrolul poate fi recuperat din apă prin pompare şi restocat.
Această operaţiune, dacă nu este împiedicată de furtună, nu poate şterge definitiv
urmele catastrofei. De cele mai multe ori, specialiştii apelează tot la substanţe
chimice, denumite solvenţi, care sunt împrăştiate din elicopter pe suprafeţele
afectate. Aceşti solvenţi sunt destinaţi spălării apelor, dar, la rândul lor, măresc
efectele poluării şi nici nu pot fi împrăştiaţi uniform pe suprafeţele afectate de
deversările accidentale de petrol. În consecinţă, ecosistemele marine sunt expuse,
astfel, unei duble poluări. Un litru de petrol, odată ajuns pe suprafaţa apei,
formează o pată a cărei mărime poate atinge dimensiunile unei jumătăţi dintr-un
teren de fotbal. Grosimea acestor pete este variabilă, în funcţie de cantitatea de
combustibil deversată.
Prin diferite cercetari s-a descoperit ca anumite bacterii din mare sunt
capabile sa elimine in mod natural petrolul deversat in timpul naufragiilor.
Experţii în domeniu au observat că aceste vieţuitoare minuscule, aflate în
ecosistemul marin, pot degrada în mod natural compuşii petrolului.
Odată deversate în mare, hidrocarburile suportă diverse transformări,
printre care cea mai importantă este biodegradarea. Cu toate că numeroşi compuşi
ai petrolului sunt în mare parte biodegradabili, există totuşi elemente chimice, ce
intră în componenţa acestui combustibil, care sunt dificil de eliminat. Pentru
studiul lor, oamenii de ştiinţă au luat probe dintr-o zonă afectată şi le-au analizat
în laborator. În paralel, au reconstituit artificial condiţiile de poluare cu petrol şi
au comparat ambele situaţii. Rezultatele obţinute în primul caz au confirmat
existenţa bacteriilor şi contribuţia acestora la degradarea ţiţeiului. În al doilea caz,

12
 procesul degradării, deşi existent, a fost mult mai lent, nereuşindu-se decât parţial
curăţarea apei în care a fost vărsat petrolul în condiţii de laborator.
Coastele româneşti ale Mării Negre încă nu s-au confruntat cu astfel de
dezastre provocate de deversările accidentale de petrol. Poluările cu petrol
înregistrate de autorităţile portuare române au fost până în prezent minore.
Presedintele Organizatiei Mare Nostrum Constanta a afirmat ca deja statul nostru
s-a aliniat la cerintele UE legate de preîntâmpinarea şi rezolvarea situaţiilor de
criză apărute în urma accidentelor ecologice provocate de deversările de petrol.
Prevenirea si combaterea poluarii maritime ramane inca o problema importanta in
viata comerciala si pentru ecosistemul natural deorece metodele nu au fost inca
perfectionate si nu s-a ajuns deocamdata la o certitudine in ceea ce priveste in
special problema combaterii, in prezent se mai studiaza, se realizeaza cercetari in
vederea obtinerii unui compus care sa interactioneze cu substantele deversate in
mare in urma accidentelor si sa distruga compusii din aceste substante fara a
periclita ecosistemele marine.
Prezentăm în acest suport de curs şi prevederile MARPOL 73/78 într-o
formă rezumată. Textul cuprinde şi amendamentele apărute de la prima redactare
până la sfârşitul anului 1997, inclusiv amendamentele difuzate după sesiunea 39
(29) a MEPC (Comitetul pentru Protecţia Mediului Marin).
Aceste prevederi, cu excepţiile notate sunt aplicabile începând cu 01-02-
1999.
Textul cuprinde şi amendamentele apărute de la prima redactare până la
sfârşitul anului 1997, inclusiv amendamentele difuzate după sesiunea 39 (29) al
MEPC (Comitetul pentru Protecţia Mediului Marin). Reamintim că:
Anexa II - a intrat în vigoare la 06-04-87, amendată în 1992 (cu intrarea în
vigoare la 01-07-94) şi 1994 (cu intrarea în vigoare la 03-03-96).
Anexa III - a intrat în vigoare la 01-07-92. Prezentul textului anexei III revizuită
din octombrie 1992 a intrat în vigoare la 28 februarie 1994. Amendamentele din
1994 au intrat în vigoare la 03-03-1996 (România nu este Parte la Anexa III. )
Anexa IV - nu era în vigoare la ultima redactare a textului. Este posibil ca în
acest an să se îndeplinească condiţiile de intrare în vigoare.
Anexa V- nu era în vigoare la 31-12-88. În textul rezumat se regăsesc
amendamentele din 1989, 1990, 1991, 1994 şi 1995, ultimele intrând în vigoare la
01-07-97.
Suportul de curs deşi este destinat practic în scopuri didactice poate fi
utilizat şi de alţi specialişti interesaţi.

13
 CAPITOLUL I. POLUAREA MARINĂ ÎN LEGISLAŢIA
ROMÂNEASCĂ

1. Poluarea marină în legistaţia românească. Substanţe chimice

dăunătoare lichide transportate în vrac.
1.1 Poluarea marină. Cauze şi efecte conform legii 17/1990.
Definiţie. Poluarea este mijlocul prin care omul introduce direct sau
indirect substanţe sau energie (substanţe radioactive) în mediul marin (inclusiv în
estuare), rezultând în acest mod efecte nocive de lezare a resurselor ori pericole
pentru sănătatea omului, obstacole pentru activităţi marine, inclusiv pescuitul,
deterioararea calităţii apei de mare şi creşterea activităţii radioactive.
 este interzisă poluarea apelor maritime interioare şi a mării teritoriale,
precum şi a atmosferei de deasupra acestora, prin deversarea,
aruncarea, scufundarea sau degajarea de pe nave sau alte instalaţii
plutitoare sau fixe din aparate de zbor precum şi de către surse aflate
pe ţărm, a unor substanţe sau reziduuri de substanţe toxice,
radioactive, hidrocarburi, precum şi a altor substanţe dăunatoare sau
periculoase pentru sănătatea oamenilor ori pentru fauna şi flora marii;
 în cazul în care o navă folosită în scopuri comerciale care se află în
marea interioară sau teritorială, a încălcat prevederile legislaţiei
române sau internaţionale privind prevenirea, reducerea şi menţinerea
sub control a poluării, organele române sunt în drept să ceară
explicaţii navei respective, precum şi să inspecteze această navă;
 în cazul în care există dovezi clare, că o navă comercială a încălcat
această legislaţie, organele române competente vor putea reţine nava
şi deschide o anchetă în legatură cu această încalcare; în cazul unei
coliziuni, eşuari, sau a altei avarii maritime cu consecinţe asupra mării
interioare, teritoriale sau pentru ţărmul românesc, organele
competente sunt în drept să adopte măsurile necesare, corespunzator
cu paguba efectivă sau, cu ameninţarea pe care o reprezintă în scopul
apărarii împotriva poluării sau ameninţării cu poluarea.
Efecte a) acţiuni ce dăunează sănptaţii oamenilor;
b) acţiuni ce dăunează florei şi faunei;
c) acţiuni ce provoacă pagube ţărmului românesc;
d) acţiuni ce creează obstacole în utilizarea legitimă a mării.

1.2.Substanţe chimice dăunatoare – lichide transportate în vrac.

Clasificare.
NLS (NOXIOUS LIQUID SUBSTANCES)
A - Substante Cu Risc Major Pentru Mediul Marin. Necesita Masuri
Riguroase In Transport
B - Substante Cu Risc Mediu Pentru Mediul Marin. Necesita Masuri
Speciale De Transport
C - Substante Cu Risc Minor Pentru Mediul Marin. Necesita Conditii
Speciale De Transport
14
 D - Substante Cu Risc Perceptibil Pentru Mediul Marin. Necesita
Precautiuni In Transport

CAPITOLUL 2. Constatarea producerii poluării, sancţiuni. Substante

chimice daunatoare, lichide transportate in vrac. Clasificare

2.1 Constatrea producerii poluării. Sancţiuni prevazute in legea

17/1990. Constatarea. Organul constatator. Procesul verbal de
contraventie.
În caz că are loc: coliziune, eşuare, altă avarie maritimă în apele teritoriale
sau interioare cu consecinţe dăunatoare pentru mediu, organele competente adoptă
măsuri necesare, corespunzatoare cu paguba produsă.
Contravenţii:
1. Interzis accesul în apele teritoriale şi în porturile româneşti a navelor care
au la bord: arme nucleare, chimice, de distrugere în masă sau mărfuri şi
produse interzise de legile româneşti.
2. Interzisă poluarea apelor maritime şi interioare cu gunoi, substanţe toxice,
reziduuri radioactive.
3. Pescuitul industrial sau alte activităţi ilegale de exploatare a resurselor din
apele maritime şi interioare.
4. Sabordarea unei nave în apele maritime şi interioare.
5. Intrarea în port a navelor cu propulsie nucleara fără aprobare specială.
6. Neprezentarea documentelor prevăzute de acordurile internaţionale pentru
navele care transportă substanţe radioactive sau toxice.
7. Efectuarea fără aprobare a unor activităţi, precum cercetarea ştiinţifică sau
prospectarea.
8. Imbarcarea/debarcarea de persoane sau materiale în afara portului fără
aprobare specială.
9. Pătrunderea neautorizată a unei nave într-un port declarat închis.
10. Navele străine care trec prin marea teritorială sau staţionează în radă nu au
voie să folosească aparatura radio-electronică decât pentru siguranţa
navigaţiei.
11. Interzisă decolarea/apuntarea îmbarcarea pe navă a diferite aparate de zbor,
lansarea, debarcarea/îmbarcarea de tehnică militară, scafandrii sau alte
activităţi care se desfaşoară cu încalcarea reglementărilor internaţionale.
12. Nerespectarea regulilor privind securitatea navigaţiei, protecţia cablurilor
submarine şi a conductelor.
Sancţiuni 1 –7 amendă de la 100.000 – 2.000.000 lei
8 – 12 amendă de la 10.000 – 500.000 lei.
Sancţiunile sunt aplicabile la locul constatării faptelor. Dacă faptele de la 1-
7 se repetă sau rezultă pagube importante amenda este de la 1 mil la 2 mil. Pentru 2
şi 3 cu rezultate foarte grave amenda este de la 2 la 10 mil. În situaţii deosebit de
grave se poate confisca nava, uneltele de pescuit, instrumentele etc. Dacă unele au
fost savârsite în scopul garantării securităţii navei, salvării de vieţi omeneşti, nu
constituie contravenţie.
Organe constatatoare. Ministerul Lucrărilor Publice, Ministerul
Transporturilor, Ministerul Amenajarii Teritoriale, Organe special împuternicite de
15
M.p.N., Ministerul Mediului, Ministerul de Interne, Ministerul Agriculturii şi
Alimentatiei şi Ministerul Sănătaţii. Acestea emit Proces Verbal de constatare a
contravenţiei.
Atacarea. In termen de 15 zile de la data emiterii la Secţia Maritimă sau
Fluvială a Judecătoriei Constanţa.

2.2 Substanţe chimice dăunătoare, lichide transportate în vrac.

Clasificare provizorie.
Anexa II MARPOL împarte NLS (NOXIOUS LIQUIFIED SUBSTANCES)
în 4 categorii:
A. Cu risc foarte grav–de gradul 4. Dacă se deversează în mare în timpul
operaţiunilor de curăţare sau Debalstare prezintă pericol mare pe timp îndelungat
pentru mediul marin.
B. Cu risc grav – de gradul 3. La deversare pot fi biocumulate pe cel mult o
săptămână. Pot altera hrana de Origine marină.
C. Cu risc minor – de gradul 2. Aruncate în mare prezintă pericol slab
pentru mediul marin.
D. Cu risc perceptibil–de garadul 1. Prezintă pericol slab, practic netoxice.
Formează doar depuneri pe fundul marii.

CAPITOLUL 3. Legea protectiei mediului 137 / 1995. Tancuri de

produse chimice.
3.1. Legea protecţiei mediului 137 / 1995. Obligaţiile deţinătorilor de
nave şi principalele prevederi privind activitatea de navigaţie
Obligaţii: 1. dotarea navelor conform cerinţelor MARPOL
2. dotarea porturilor conform cerinţelor MARPOL – amenda
3.750.000 lei
3. navele trebuie să respecte prevederile MARPOL–poluarea
marină constituie infracţiune.
Art . 38 1. poluatorul plăteşte;
2. dreptul de despăgubire a celui prejudiciat;
3. vinovatul să suporte cheltuielile de depoluare.
Autoritatea de mediu (Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului)
împreună cu Agenţia de protecţie a mediului (din teritoriu) şi cu Autoritatea de
Navigaţie (Căpităniile) sunt organele care pot constata poluarea conform
Ordonantei 42/1997.
1. controlează navele asupra modului în care acestea respectă
legea.
2. respectă prin activitatea desfăşurată prevederile Convenţiilor
Internaţionale în domeniul MARPOL la care România a aderat conform Legii de
aplicare din 1993.

3.2. Tankuri de produse chimice. Condiţii constructive. Codul I.B.C.

Inspectii. Certificate
Definiţie. Nava special construită sau adaptată în scopul principal de a
transporta o încărcătură de NLS în vrac, şi poate include petrolierele când
transportă NLS în vrac.

16
 Cerinţe constructive.
 proiectarea, construcţia, echipamentul şi exploatarea navelor care
transporta NLS în vrac din categoria A,B şi C vor fi în aşa fel încât să
reducă la minimum descărcarea necontrolată a acestor produse în
mare.
 navele cisterna pentru produsele chimice construite la sau dupa 1
iulie 1986 trebuiie să fie conform cerinţelor IBC.
 navele petroliere să îndeplinească următoarele cerinţe, conform
Regulii 13 F
1. tankuri laterale de balast pe toată înălţimea bordului
2. distanţa dintre învelişul fundului şi fundul tankului de marfă din
dublu fund = min.1 m
3. la petrolierele ≧ 20.000 TDW , capacitatea totală a tankurilor
laterale, DF, peak fore and aft, nu poate fi < decât capacitatea
tankurilor de SBT.
4. puţurile de aspiraţie din tankurile de marfă se pot extinde şi în DF.
a. tubulatura de balast, sondare şi aerisire a SBT să nu treacă prin
tankurile de marfă. Regula 13 G
1. un tank mai vechi de 5 ani va avea la bord un Dosar complet cu
Rapoarte de Vizită şi Lista Lucrări efectuate la structură precum şi
un Raport de apreciere a condiţăiei navei.
2. un tank care nu este cotat ca tank nou trebuie sa îndeplinească
Regula 13F în 25 ani de la livrare.
3. un tank petrolier nou satisface cerintele Reg.13F în cel mult 30 ani
de la livrare.
Inspectii
1. inspecţia initială – înainte ca nava să fie dată în exploatare.
2. inspecţia anuală – într-o perioadă de 3 luni înainte sau după
expirarea Certificatului.
3. inspecţia intermediară– în timpul valabilitatii Certificatului, la
jumătatea perioadei ± 6 luni.
4. inspecţia periodică – se stabileşte de Administraţie, dar nu mai
târziu de 5 ani.

CAPITOLUL 4. Sancţiuni privind poluarea marină în legea de

protecţie a mediului 137 / 1995. Substanţe chimice dăunatoare
transportate în vrac din categoria A. Spălarea tancurilor în zone
SPECIALE.

4.1. Poluarea marină. Sancţiuni privind poluarea marină in Legea de

protecţie a mediului 137 / 1995.
Conform Legii nr.137/1995 poluarea marină constituie infracţiune. Poluarea
accidentală se pedepseşte cu închisoare 3 luni – 1 an sau amenda 250.000 la
1.000.000 lei. Poluarea intenţionată se pedepseşte cu închisoare 6 luni – 5 ani sau
amenda 500.000 la 3.000.000 lei. Poluarea intenţionată cu substanţe toxice se

17
pedepseşte cu închisoare 2 ani – 7 ani.
Agentii poluanti sunt:
a) substantele toxice
b) substantele radioactive
c) hidrocarburile.
Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunilor se face de către persoane
împuternicite de autoritatea publica, M.I., M.ApN. Pângerea impotriva Procesului
Verbal de constatare se poate depune în termen de 30 zile. Soluţionarea se face de
către Judecatorie.
Sancţiuni
 închisoare 1-5 ani
1. introducerea în şară a deşeurilor toxice în scopul depozitării sau
distrugerii.
2. transportul sau tranzitul de pesticide fără aprobare.
3. descărcarea de ape uzate sau deşeuri în apă.
 închisoare 2-7 ani
1. refuzul intervenţiei în caz de poluare
2. poluarea cu ştiinţă, aruncarea în apă a deşeurilor periuloase.

4.2. Substanţe chimice dăunatoare transportate în vrac din categoria A.

Spălarea tancurilor în zone speciale.
De regulă, nu se deversează ci se predau la mal în instalaţiile speciale de
colectare, până când concentraţia substanţei în efluent atinge norma prescrisă
pentru această substanţă (0.05 ÷ 0.005 % din greutate) sau o valoare mai mică,
până când tankul este golit.
Spălarea tankurilor în zonele speciale şi deversarea se poate face dacă se
îndeplinesc următoarele condiţii
1. nava în marş cu viteza ≥ 7 Nd sau ≥ 4 Nd pentru navele
nepropulsate.
2. descarcarea se face sub linia de plutire.
3. distanţa de uscat ≥ 12 Mm.
4. adâncimea apei ≥ 25 m.

CAPITOLUL 5. Legea privind aderarea României la MARPOL 73/78.

Evidenţa evacuărilor de gunoi (Jurnalul de gunoi).

5.1. Legea privind aderarea României la Marpol 73/78. Prevederi

privind obligaţia aplicării MARPOL pe teritoriul naţional.
In principal, se referă la comunicările care se fac către IMO de către
Administraţie (Inspectorat):
1. Textul legilor, decretelor în ceea ce priveşte aplicarea Convenţiei.
2. Lista instituţiilor neguvernamentale autorizate a acţiona (inspecta),
proiectarea, construcţia echipamentelor pentru navele ce transportă
substanţe poluante.
3. Un număr suficient de modele ale certificatelor din acest domeniu.
4. O listă a instalaţiilor de recepţie a reziduurilor la uscat, amplasare,
capacitate, conform cerinţelor Convenţiei.
5. Rapoarte oficiale privind modul de aplicare a Convenţiei
18
 6. Raport statistic anual (standardizat IMO) cu sancţiunile efectiv aplicate
pentru încălcările Convenţiei în ţară.

5.2. Evidenta evacuarilor de gunoi (Jurnalul de gunoi).

A. In port – Jurnalul de predare a gunoiului (bilingv), care consemnează
toate operaţiunile de predare a gunoiului la mal pe bază de chitanţe.
B. In mars – Jurnalul de bord (φ , λ , natura gunoi, viteza navei)
– Garbage Book – ţinut de căpitanul secund .
Clasificarea gunoiului:
1. gunoi alimentar
2. gunoi mărunţit
3. resturi de marfă, fardaj, lemn
4. sticlă
5. plastic.
Capacitatea minimă de conservare a gunoiului la bordul navei
V = n×g×t×10ˉ³ [m³]
g = cantitatea de gunoi neprelucrat/om/24 ore ( g ≈ 5 dm³/zi)
t = timpul cit nava stationeaza in port
- 3  5 zile petr
- 6  10 zile cargourile.

CAPITOLUL 6. Agenti poluanţi conform Convenţiei MARPOL. Planul

de bord privind operarea gunoiului.

6.1. Conventia MARPOL 73/78. Agenţi poluanţi. Anexe. Anexe

obligatorii şi facultative. Prevederi în Legea de aderare a Romaniei la
MARPOL privind semnarea Anexelor facultative.
Anexele MARPOL se împart funcţie de natura agenţilor poluanţi.
1. Hidrocarburile
Poluarea poate fi:
a) operaţională
 ambarcare combustibil
 balastare
 transfer combustibil
 tragere santina.
b) accidentală
 coliziune
 rupere furtun la combustibil
 spargere tankuri.
2. Substanţele nocive
A – creează risc de poluare foarte mare.
B – creează risc grav de poluare (H₂SO₄)
C – creează risc normal de poluare (H₂Cl)
D – creează riscuri minime de poluare.
19
 3. Apele uzate. Nava trebuie sa fie dotata cu:
a) echipament de tratare
b) racord international
c) tankuri de fecale.
4. Gunoaiele. Nava trebuie sa aibe:
a) spaţii de depozitare – conservare
b) echipamente de prelucrare, malaxare, brichetare
c) incinerator.
5.Pesticidele. Apele rezultate de la spalarea magaziilor nu se deverseaza.
6. Detergenţi–dispersanţi. Se folosesc pentru depoluarea mediului de HC.
Captează produsele petroliere, rupe pelicula formată pe suprafaţa apei. Se folosesc
în rade, porturi, numai cu aprobarea autoritatilor locale.
7. Substanţe radioactive. Provin de la navele cu propulsie nucleară sau
cele care transportă substanţe radioactive, centrale nucleare. Se poate face poluare
prin dumping–aruncarea în mare a containerelor cu substanţe radioactive.

6.2. Planul de bord privind operarea gunoiului. Din anul 1988 a devenit
obligatorie existenţa urmatoarelor:
1. Jurnalul de evacuare a gunoiului (bilingv), care consemnează toate
operaţiunile de evacuare
a) categoria gunoiului
b) chitanţele de predare la mal.
2. Planul de circulaţie a gunoiului –depozitare şi circuitul gunoiului la
bord.
a) trebuie adus la cunostinta intregului echipaj
b) echipajul va fi verificat conform Codului ISM.
3. Avizare –imprimante, colante cu inscripţii de direcţionare spre spaţiile de
depozitare a gunoiului, explicaţii privind gestionarea gunoiului.

CAPITOLUL 7. Amestecul de hidrocarburi. Gunoiul menajer.

7.1. Amestec de HC. Definiţie. unităţi de măsură a concentraţiei.

Concentraţia maximă admisă pentru apa de santină din
compartimentul maşini.
Amestecurile de HC sunt cele care sunt periculoase, în special la produsele
petroliere uşoare, precum benzinele, care se evaporă singure în câteva ore. Apa
amestecata cu HC se întâlneşte la navă sub diferite forme:
a) apa de santină
b) balast murdar
c) apa de spălare de la tankurile de marfă.
Pentru a stabili limitele folosite în cadrul Anexei I, se definesc câteva
mărimi fixe:
Concentraţia de hidrocarburi (Cн) [ppm] = raportul dintre cantitatea de
HC [litri] împărţită la cantitatea de amestec [litri]
C litri de hidrocarburi
[ppm]
н = litri amestec
De exemplu: concentraţia de HC în apa de santina = max.15 ppm ( 1 lingură
20
de HC la 1 m³ de apa)

7.2. Gunoiul menajer (ordinar). Predarea în port. Categorii de gunoi.

Gunoiul menajer se predă în port şi se înregistrează în jurnal, pe baza de
chitanţă de predare.
La gunoi intră plasticul, scânduri, ambalaje, hârtie, cârpe, sticla, metale,
orice material care pluteşte, apele menajere de la spălare vase, băi, grupuri sanitare,
resturi alimentare. Intâlnim următoarele definiri ale gunoiului:
WASTE = materiale de fardaj şi separatie
LITTER = resturi menajere
REFUSE = plastic, gunoi provenit din material plastic
RABBISH = cauciuc
TRASH = materiale sfărâmate, care se obţin la bordul navei în
spaţiile de locuit
DUNNAGE = materiale de fardaj si separatie = waste

CAPITOLUL 8. Nave la care se aplică Anexa 1 MARPOL. Cerinţe

privind deversarea gunoiului din material plastic.

8.1. Nave la care se aplică ANEXA I MARPOL. Inspecţia

Administraţiei. Certificatul IOPP. Fişa de construcţie şi echipamente.
Inspecţii iniţiale şi periodice. Inspecţii anuale.
Anexa I MARPOL se aplică navelor care transportă produse petroliere cu
TRB ≥ 150 tone şi celorlalte nave cu TRB ≥ 400 tone. Se aplică navelor, altele
decât petroliere, care au spaţii de marfă constituite şi folosite pentru transportul de
HC, a căror capacitate este de 200 m³ sau mai mult.
Se aplică petrolierelor care transportă substanţe lichide nocive (NLS).
IOPP Certificate = Un act oficial eliberat de către Adminstraţie sau orice
persoană, agenţie autorizată, prin care se atestă corespondenţa între cerinţele
MARPOL şi dotările navei.
Eliberarea IOPP Certificate = Se eliberează petrolierelor cu TRB ≥ 150
tone şi celorlalte nave cu TRB ≥ 400 tone, care fac voiaje între ţările şi terminalele
în mare ale ţărilor participante la Convenţie. Se eliberează pe o perioadă specificată
de Administraţie, dar nu mai mult de 5 ani. Nu se eliberează navei unui stat
nesemnatar – se dă un înlocuitor –compliance.
Incetarea valabilităţii– dacă au avut loc modificări importante ale
constructiei, echipamentelor, instalaţiilor Armăturilor, amenajărilor, specificaţiei
materialelor, fără aprobarea Administratiei – cu excepţia interevenţiilor uzuale de
întreţinere.
Continutul IOPP Certificate.
1. Date asupra navei.
2. Evidenţierea echipamentului pentru controlul deversărilor de HC din
santină CM si Tk de combustibil
3. Date privind Tk de reziduuri şi de HC
4. Existenţa racordului internaţional de descărcare
5. Scutiri
6. Echivalenţe

21
 7. Vize pentru inspecţii anuale şi intermediare
8. Monitor ODME
9. Plan de urgenţă SOPEP.
Inspecţia iniţială. Este inspecţia făcută navei înainte de a intra în serviciu şi
de eliberare IOPP Certificate. Este o inspecţie completă a structurilor,
echipamentelor, instalaţiilor, armăturilor, amenajărilor în ceea ce priveşte
prevenirea poluării marine.
Inspecţia periodică. Se face la intervale specificate de Administraţie (anual
sau la 4 ani, dar nedepăşind 5 ani) având aceleaşi scopuri ca la inspecţia iniţială.

8.2. Zone speciale prevăzute de ANEXA V. Cerinţe privind deversarea

gunoiului din material plastic.
Zone speciale conform ANEXA V MARPOL (M.Neagră, M. Baltică, M.
Mediterană, M. Roşie, Golful Aden, Zona Golfului, Zona Antarctică , M.
Caraibelor cu Golful Mexic şi M.Nordului)
Materialele plastice (parâme, folii, saci, ambalaje, sticle plastic), nu se
arunca in mare deoarece:
1. Au o perioadă lungă de distrugere – cca.100 ani
2. Prezintă pericol pentru înfundarea prizelor de fund
3. Prezintă pericolul înfăşurării în jurul elicei
4. Plutesc.
In incineratoare nu se introduc obiecte din plastic, acestea de stochează şi se
predau la mal pentru reciclare.

CAPITOLUL 9. Certificatul IOPP. Deversarea gunoiului în afara

zonelor speciale.

9.1. Certificatul IOPP. Cazuri când valabilitatea Certificatului

înceteaza. Prelungirea valabilitatii Certificatului.
A.Valabilitatea încetează când:
1. nu s-a facut vizita (inspecţia) anuală
2. echipamentul de separare si monitorizare nu funcţionează
 CDT va face raport la Armator pentru reparare
 Nava va fi reparată după indicaţiile obligatorii ale inspectorului.
3. când echipamentul a fost înlocuit
4. când nava schimbă pavilionul (deoarece se schimbă Administraţia)–
IOPP Certificate anterior se anulează.
B. Prelungirea valabilităţii
 pe max 5 ani (dar înainte de expirarea lui), printr-o inspecţie tehnică
sumară, iar nava are obligaţia ca în termen de 5 luni să atingă un port
al Administraţiei care a emis Certificatul, altfel nu mai este valabil
decât o perioada de graţie de 30 zile.

9.2. Deversarea gunoiului in afara zonelor speciale

1. Plastic - interzis a se
arunca
2. Materiale plutitoare din lemn (fardaje, ambalaje) > 25 Mm
22
 3. Gunoiul menajer nemărunţit > 12 Mm
4. Gunoiul menajer marunţit, resturi de la preparea
hranei şi cenuşa de la incineratoare > 3 Mm

CAPITOLUL 10. Inspecţia navei pentru prevenirea poluării în

porturile altor state. Deversarea gunoiului în zonele speciale.

10.1. Inspecţia navei pentru prevenirea poluării în porturile altor state

(părţi la Convenţie). Măsuri ce se iau în cazurile în care nava nu
respectă prevederile Convenţiei.
Când nava nu are IOPP Certificate valabil, sau există motive serioase ce
arată că starea navei sau a echipamentelor diferă de ce este înscris în IOPP
Certificate, cei ce conduc inspecţia vor lua măsuri pentru a se asigura că nava nu va
continua voiajul, decât atunci când nu prezintă pericol pentru mediul marin.

10.2. Deversarea gunoiului in zonele speciale.

Zone speciale conform ANEXA V MARPOL (M.Neagră, M.Baltică,
M.Mediterană, M.Roşie, Golful Aden, Zona Golfului, Zona Antarctică,
M.Caraibelor cu Golful Mexic şi M.Nordului). In zonele speciale este permis să se
deverseze:
Numai resturile de la preparea hranei (organice) la d > 12 Mm de ţărm.

CAPITOLUL 11. Balasturi la petroliere. Cerinţe privind deversarea

apelor uzate,tratate şi netratate
11.1. Balasturi la petroliere. Tipuri de balast. Conditţ pentru balastul
separat şi curat. Capacitatea tancurilor de balast. Categorii de
petroliere ce au obligaţia să aibe tancuri de balast separat şi curat.
Balastarea petrolierelor – se face prin introducerea apei de mare în
tancurile de balast curat, iar la navele mai vechi în tancurile de marfă.
Categorii de balast:
1. Balastul curat = balastul dintr-un tank care de la ultimul transport de HC
a fost curăţat încât dacă efluentul din acest tank ar fi descărcat de o navă în
staţionare în apa curată şi calmă, pe vreme frumoasă, nu ar lăsa urme vizibile de
HC pe suprafaţa apei sau a litoralului adiacent şi nu ar conduce la formarea de
precipitate pe suprafaşa apei. Daca balastul este deversat printr-o instalaţie de
supraveghere şi control aprobată de Administraţie, iar indicaţiile acesteia arată
conţinutul în HC al efluentului cum nu depaşeste 15 ppm, constituie dovada că
balastul este curat, indiferent de prezenţa unor urme vizibile.
2. Balastul deparat (SBT) = apa de ballast introdusă într-un tank complet
separate de instalaţia de încarcare a HC şi de instalaţia de combustibil lichid,
destinat permanent numai trasportului de ballast sau marfă, alta decât HC sau
substanţe nocive.
Categorii de petroliere si caoacitati tancuri de balast
Petroliere noi ≥ 20.000 TDW destinate a transporta ţitei sau produse.

23
  Capacitatea tancurilor de balast separate se determină astfel încât nava
să fie exploatată în siguranţă, în voiaj balast, fără a apela la tancurile
de marfă, pentru a fi îndeplinite condiţiile:
1. Tm = 2.0 + 0.02 L [m]
2. Apupare maxima Max.Trim = 0.015 L [m]
3. In orice situaţie Tpp trebuie să asigure imersiunea
totală a elicei.
 Nu se balastează tancurile de marfă, cu excepţia cazurilor în care
condiţiile meteo sunt foarte severe, în cazul petrolierelor noi, balastul
suplimentar se permite numai în tancurile care au fost spalate cu titei.
 Să aibe instalatie COW.
Petroliere existente ≥ 40.000 TDW, pentru transport ţiţei, să fie prevăzute
cu tancuri de balast separat, sau pot aplica un procedeu de curăţire a tancurilor de
marfă folosind COW, sau pot să funcţioneze cu tankuri destinate
balastului curat, în următoarele condiţii:
1. pentru petrolier ≥ 70.000 TDW, până la 2 ani de la
intrarea în vigoare a Convenţiei
2. pentru petrolier 40.000 ÷ 70.000 TDW, pâna la 4 ani
de la intrarea în vigoare a Convenţiei.
Petroliere existente ≥ 40.000 TDW, pentru produse, să fie prevazute cu
tancuri de balast separat, sau vor functiona cu tancuri de balast curat conform
Reg.13 A. Petrolierele care vor funcţiona cu tancuri de balast curat, vor fi echipate
cu echipamente de măsură a cantităţii de HC, aprobat de Administraţie, pentru a
permite controlul cantităţii de HC pe timpul debalastării, având şi un manual de
exploatare a instalaţiei, aprobat de Administraţie.

11.2. Cerinte privind deversarea apelor uzate, tratate şi netratate.

1. Orice navă va fi prevazută cu tubulatură şi
racord internaţional
pentru predare ape uzate la instalaţia de
primire.
2. Tubulatura de predare- în ambele borduri,
deasupra liniei de plutire.
3. Se folosesc 2 pompe pentru descărcare, din
care una poate fi de tip ejector.
4. Pornirea/oprirea mijloacelor de evacuare să
se facă manual.
5. In zona stuţurilor de evacuare va fi un punct
de observare şi oprire de la distanţăa în caz de
avarie.
Apa uzata tratată – se deversează la cel putin
4 Mm de ţărm, şi
Numai daca nu se modifica culoarea apei
marii.
Apa uzată netratată –se deversează la cel
putin 12 Mm de ţărm şi Nava să aibe V ≥ 14
Nd. Deversarea se face la o rată moderată
(când şi când)
24
 CAPITOLUL 12. Balast suplimentar. Gunoiul. Categorii de gunoi
12.1. Balast suplimentar. Balast în tankurile de marfă sau murdar. Apa
separată din balastul murdar. Condiţii de deversare din tankurile de
marfă şi din slop. Cota instantanee de deversare.
Apa de balast suplimentar, nu va fi transportată în niciun caz în tankurile de
marfă, decât în următoarele 2 situaţii excepţionale:
1. În momentul în care condiţiile atmosferice o impun–se poate transporta o
cantitate suplimentară de balast pentru siguranţa navei.
2. In cazuri deosebite în care caracterul specific al exploatării unei nave
petroliere face necesară transportarea unei cantităţi de apă de balast. Astfel
de situaţii de exploatare tgrebuie să fie recunoscute de IMO.
Condiţia de deversare din tankurile de marfă şi din slop.
Concentratia de HC din balastul separat să nu depaşească 15 ppm.
Cota instantanee de deversare (CID)

Debitul de refulare peste bord [litri] x Concentraţia de

CID = hidrocarburi –Cн [ppm]

Vn [Nd]

0,001 x Debit Cantitatea de HC

x Cн Cн (Cocentraţia [litri]
CID = [ppm]
de HC) = Cantit. de amestec
Vn
[litri]

CID = Debitul de HC deversat în litri pe oră la un moment dat, împărţit la

Vn. Nu va depasi 60 l/Mm.

12.2. Gunoiul. Categorii de gunoi

La gunoi intră plasticul, scânduri, ambalaje, hârtie, cârpe, sticla, metale,
orice material care pluteste, apele menajere de la spălare vase, băi, grupuri sanitare,
resturi alimentare. Intâlnim următoarele definiri ale gunoiului:
WASTE = materiale de fardaj şi separaţie
LITTER = resturi menajere
REFUSE = plastic, gunoi provenit din material plastic
RABBISH = cauciuc
TRASH = materiale sfărâmate, care se obţin la bordul navei în spaţiile
de locuit
DUNNAGE = materiale de fardaj şi separatie = waste
ANEXA V MARPOL grupează gunoiul în următoarele categorii:
25
 1. Plastic
2. Materiale plutitoare, resturi de fardaj, scânduri, pachete lemn
3. Gunoi mărunţit din hârtie, cârpe, sticla, metal
4. Gunoi din hirtie, cârpe, sticla, metal, sticle, cutii, etc
5. Resturi de la preparea hranei
6. Cenuşa rezultată în urma arderii.

CAPITOLUL 13. Cerinte privind curaţarea tancurilor de marfă la

petroliere care transportă ţiţei inainte de a lua balast suplimentar. Poluanţi
marini.

13.1. Cerinţe privind curăţarea tancurilor de marfă la petroliere care

transportă ţiţei înainte de a lua balast suplimentar. Instalaţia de spălare cu
ţiţei.
1. Fiecare petrolier nou ≥ 20.000 TDW, destinat transportului de ţiţei, va fi
prevăzut cu o instalaţie de spălare cu ţiţei (COW).
2. Instalaţia de spălare, echipamentele şi amenajările vor corespunde cerinţelor
stabilite de Administraţie, vor conţine specificţtiile pentru proiectarea,
exploatarea şi controlul instalaţiilor adoptate de Conferinţa din1978.
3. O instalaţie de gaz inert IG va fi prevazută în fiecare tank de marfă şi tank
de reziduri.
4. Fiecare petrolier care operează cu COW va avea manual de exploatare şi
echipamente, prezentând în detaliu instalaţiile şi procedeele, aprobat de
Administraţie.
5. Cargotancurile care vor fi folosite pentru transportul de balast curat,
necesită o spălare uşoară şi rapidă cu apă, după spalarea cu ţiţei, după ce şi
pompele şi tubulaturile au fost spălate sub presiune.
6. Prin spalarea cu ţiţei cantitatea de reziduri din tankuri este foarte mult
redusă.
Cerintţ impuse maşinilor de spălare din instalaţia COW (maşini fixe şi
mobile)
1. Curăţirea eficientă a secţiunii tankului de marfă pe raza sa de acţiune şi în
timpul stabilit.
2. Să existe posibilitatea decuplării când este cazul, a fiecarei maşini de spălat,
cu ajutorul unei valvule de închidere.
3. Dacă maşina de spălare se află sub punte va avea un indicator de rotire –
vertical şi orizontal.
4. Acţionarea lor să se facă hidraulic, cu ţitei din instalaţia de descărcare.

13.2. Poluanţi marini (substanţe chimice dăunatoare transportate în

ambalaje proprii. Cerinţe privind transportul maritim a acestora.
Reg. 2 Ambalajele vor fi adecvate pentru a reduce la minimum riscul pentru
mediul marin.
Reg. 3
1. Ambalajele conţinând substanţe dăunatoare vor avea un marcaj
permanent ,o denumire tehnică corectă + un marcaj sau etichetă rezistentă care să
indice că substanţa este dăunatoare.

26
 2. Identificare completă, numar de referinţă UN.
3. Procedeul de marcare, a denumirii tehnice corecte şi de aplicare a
etichetelor pe ambalaje, se face astfel ca informaţiile înscrise să poată fi
identificate pe ambalaje ce au rezistatat scufundării în mare 3 luni.
4. Ambalajele ce conţin cantităţi mici de substanţe dăunatoare pot fi
scutite de aplicarea cerinţelor de marcare.
Reg.4 – Documente
1. In toate documentele care se referă la transportul pe mare a
substanţelor dăunătoare, în care
se menţionează aceste substanţe, se va folosi denumirea tehnică corectă
a fiecărei substanţe
şi se va completa cu remarca “POLUANT MARIN”
2. Documentele de expediţie, furnizate de expeditor, vor include sau vor
fi însoţite de o declaraţie sau certificat semnat care să ateste că marfa
este corespunzător ambalată şi marcată, etichetată, pentru a reduce
riscul pentru mediul marin.
3. Orice navă care transportă substanţe dăunatoare va avea o listă sau un
document special ce
menţionează substanţele dăunatoare de la bord şi depozitarea acestora.
4. In cazul în care nava are o listă sau un document special, sau un plan
de încarcare detaliat,
documentele cerute de aceasă regulă pot fi combinate cu documentele
referitoare la mărfurile periculoase. Dacă sunt combinate se va face
distincţie clară între mărfurile periculoase şi substanţele dăunatoare.
Cerinţe generale.
1. Se iau măsuri suficiente şi stricte de acces în zona unde se încarcă astfel
de containere.
2. Containerele vor fi însotiţite de documente din care să rezulte cum se
va acţiona în caz de
pericol (incendii, explozii, poluare)
3. Containerele vor prezenta etichete cu indicaţia mărfii (nr.IMO), şi nu
vor fi deteriorate, ruginite.
4. Nu se vor prevedea containere de rezervă.
5. La bord, marfa (containerul), stivuit corespunzător, asigurată ventilaţia
şi accesul la intervenţii.
6. Se vor respecta regulile de segregare a mărfurilor conform
caracteristicilor din Codul IMDG.
7. Se va verifica ca ambalarea să fie corespunzătoare.
ANEXA III–MARPOL–Reguli pentru prevenirea poluării cu substantanţe
dăunatoare, transportate pe mare sub formă ambalată sau în containere de marfa.
Aceasta a intrat in vigoare la 01 Iulie 1992

CAPITOLUL 14. Petroliere existente angajate in voiaje SPECIFICE.

27
 Ape uzate.
14.1. Petroliere existente angajate în voiaje specifice şi petroliere cu
amenajări speciale de balast.
Un petrolier existent poate fi angajat în voiaje specifice în următoarele
situaţii:
1. Porturile sau terminale unde se încarcă HC pentru aceste voiaje vor fi
prevăzute cu instalaţii de recepţie apa balast din tankurile navei.
2. Toate operaţiunile se vor înregistra în ORB.
3. Certificatul IOPP este avizat în sensul că petrolierul este angajat numai în
aceste voiaje specifice.
Petrolierele cu amenajari speciale de balast. Sunt petroliere noi, cu tancuri
speciale de balast curat, folosite numai pentru balast. Nu se balastează tankurile de
marfă.

14.2. Ape uzate. Definiţie. Nave ce se supun prevederilor ANEXEI IV –

MARPOL
Clasificare ape uzate:
1. Ape şi alte deşeuri provenind de la WC, toalete, sifoane, pardoseli etc.
2. Ape din încăperi medicale.
3. Ape din spaţiile cu animale vii.
4. Alte ape dacă sunt amestecate cu categoriile de mai sus.
Prevederile se aplică la următoarele tipuri de nave:
1. Navelor noi cu TB ≧ 200 TRB sau cu TRB mai mic, autorizate să
transporte > 10 persoane.
2. Navelor noi care nu au un TB măsurat, dar sunt autorizate să transporte >
10 persoane.
3. Navelor existente cu TB ≧ 200 TRB, dupa 10 ani de la intrarea în vigoare a
Anexei.
4. Navelor existente cu TB < 200 TRB, autorizate a transporta mai mult de 10
persoane, după 10 ani de la intrarea în vigoare a Anexei.
5. Navelor existente, care nu au TB măsurat şi sunt autorizate a transporta mai
mult de 10 persoane, dupa 10 ani de la intrarea în vigoare a Anexei.
6. Navele unde regula este obligatorie să fie dotate cu o instalaţie de tratare
(mecanica şi chimică) şi dezinfectare după normele IMO.
7. Pentru navele vechi se acceptă o instalaţie de malaxare şi dezinfectare, care
să facă tratarea mecanică şi dezinfectarea dupa normele Administraţiei
navei.
8. Navele mici pot avea numai un tank de depozitare ape uzate, calculat dupa
norma: 50 l / persoana / zi. Daca se trece în acest tank şi apa folosita la
cabine, se calculează după norma: 200 l / persoana / zi. Tankul trebuie
prevăzut cu sticlă de nivel. Gradul de umplere maxim este de 80 %. Tankul
va fi prevăzut cu tubulatură de predare la mal a apelor uzate printr-un
racord internaţional de ape uzate.
Norme de deversare
Regula 8. Descărcarea în mare e interzisă, cu următoarele excepţii:
1. Nava descarcă ape uzate după malaxare –tratate- folosind un dispozitiv
aprobat de Administraţie la o distanţă > 4 Mm de ţărm, sau ape
28
 nemalaxate –netratate- la o distanţă > 12 Mm de ţărm, cu condiţia ca în
orice caz, apele uzate depozitate în tankuri de colectare să nu fie
descarcate dintr-o dată ci cu un debit moderat, cu nava în mars V > 4 Nd ,
debitul să fie aprobat de Administraţie.
2. Apele uzate ale navei sunt tratate într-o instalaţie certificată de
Administraţie (rezultatele încercărilor instalaţiei sunt trecute în
Certificatul Internaţional de Prevenire a Poluării cu Ape Uzate.
3. Efluentul să nu lase materii plutitoare vizibile pe apă şi nici să nu producă
decolorarea.
4. Nava se află în apele aflate sub jurisdicţia unui stat şi descarcarea se face
sub cerinţe mai puţin riguroase.
5. Când apele uzate sunt amestecate cu deşeuri sau apa cu deşeuri, cu cerinţe
de deversare diferite, se vor aplica cerinţele cele mai riguroase.
Regula 9 – Excepţii. Reg.8 nu se aplică în următoarele cazuri:
1. Descărcarea de ape uzate pentru siguranţa navei, a celor de la bord sau
pentru salvarea vieţii umane.
2. Descărcarea apelor uzate ca urmare a unei avarii la navă, echipamente,
dacă s-au luat toate măsurile raţionale înainte şi după apariţia avariei, cu
scopul prevenirii / reducerii deversării.

CAPITOLUL 15. Cerinţe privind PROTECŢIA mediului marin. Dotări

cerute de Anexa IV navelor pentru prevenirea poluării cu ape uzate

15.1. Cerinţe privind protecţia mediului marin. deversările amestecurilor

de hc de la petroliere, din zona tankuriloe de marfă, în afara zonelor
speciale.
Condiţii de deversare fără a polua, în afara zonelor speciale.
1. Distanţa de ţărm > 50 Mm
2. Balast curat şi / sau balast separat, sau
3. Petrolierul este în mars (en route), şi
4. Cota de deversare nu va depasi 30 l / Mm şi
5. Cantitatea totala de HC descarcată în mare, nu depaşeşte:
a) Pentru petrolierele existente 1/15.000 din cantitatea totaă din
încărcatura respectivă din
care provin rezidurile;
b) Pentru petrolierele noi 1 / 30.000 din aceleaşi condiţii.
6. Petrolierul are în funcţiune o instalaţie de comandă şi control al descărcării
de HC, precum şi tankuri de reziduuri.

15.2. Dotari cerute de ANEXA IV navelor pentru prevenirea poluării cu

ape uzate.
In scopul prevenirii poluării cu ape uzate, navele noi vor avea la bord unul
din următoarele echipamente:
1. Instalaţie pentru tratarea apelor uzate şi îndepărtarea lor ulterioară în mare
fără restricţii.
2. Instalaţie pentru mărunţirea (malaxarea) şi dezinfectarea apelor uzate şi
tankuri de colectare pentru aruncarea ulterioară în mare, iî zonele stabilite.

29
 3. Tankuri colectoare, pentru dirijarea ulterioară a apelor uzate în instalaţii de
prelucrare plutitoare, sau la mal, sau descărcare în mare, în zonele stabilite.
Aceste echipamente trebuie să excludă posibilitatea descărcării necontrolate
a apelor uzate în mare. La scurgerile din bucătării, spaţiile de spălat vase, ca şi din
grupurile alimentare, se recomandă să se prevadă separatoare de grăsimi.

CAPITOLUL 16. Zonele speciale. Cerinţe privind transportul NLS în

vrac din categoria B si C, privind certificarea tancurilor de marfă.

16.1. Zonele speciale. Condiţii de prevenirea poluării cu HC de către

nave, altele decât petroliere, exploatate în zone speciale.
Conform ANEXAEI I MARPOL, zonele speciale sunt: (Mediterana,
Baltica, M.Neagră, M.Rosie, Zona Golfurilor, Golful Aden şi zona Antarctică)
 Orice descărcare în mare a HC sau amestec de HC, de orice petrolier
sau orice
navă ≧ 400 T este interzisa.
 In Zona Antarctică orice descărcare este interzisă.
 Navele cu TB < 400 tone, altele decât petroliere, pot descărca dacă
efluentul (fără diluare) e < 15 ppm.
 Prevederile nu se vor aplică la descărcările balast curat sau segregat.
 Apa de santină să nu provină din santina pompe marfă.
 Să nu fie amestec cu reziduri HC, marfă.
 Efluentul (fără diluare) să fie < 15 ppm.
 Nava în marş (en route).
 Nava are în funcţiune echipament de filtrare HC, dotat cu dispozitiv
de oprire automată dacă efluentul depăşeste 15 ppm.
 Nicio descărcare în mare nu va conţine substanţe chimice sau
substanţe periculoase pentru mediul marin.
 Reziduurile nu se pot descărca, se reţin la bord pentru predare la
instalaţia de colectare.
Toate ţările pâna la 1 Januarie 1997 trebuiau să prevadă toate terminalele şi
porturile de reparaţii cu instalaţii pentru colectare şi tratare corespunzătoare a
întregii cantităţi de balast murdar sau ape de spălare tancuri, alte reziduuri şi
amestecuri de HC, provenind de la orice nave. Navele statelor participante la
Conventie să aibe tancuri cu capacitate corespunzătoare reţinerii reziduurilor cu
HC, în timp ce sunt în zona Antarctică. Aceste prevederi nu se aplică în următoarele
situaţii:
1. Descărcarea în mare este necesară pentru asigurarea securităţii navei sau
salvării de vieţi umane.
2. Scurgerea în mare ca urmare a avarierii navei/echipamentelor.
3. Descărcarea în mare de substanţe conţinând HC aprobată de Adminstraţie,
când aceasta are ca scop combaterea de incidente specifice de poluare,
pentru reducerea pagubelor din cauza acestei poluari.

16.2. Cerinţe privind transportul NLS în vrac din categoria B şi C,

privind certificarea tankurilor de marfă. Obligaţiile primitorului
mărfii pentru perioada finală a descarcării.
30
 In ceea ce priveşte substanţele din categoria B şi C se vor aplica
următoarele prevederi, în afara zonelor speciale:
Un tank care a fost descărcat se va prespăla înainte ca nava să părăsească
portul dacă:
1. Substanţa descărcată da nastere unei cantitati de reziduri ce depaseste
cantitatea maxima admisa a se descarca in mare.
2. Descarcarea nu se efectueaza in conditiile de pompare pentru respectivul
tank, aprobate de Administraţie.
3. Apa rezultată din prespălarea tankurilor va fi descacată într-o instalaţie de
colectare din portul de descărcare.
La cererea Comandantului navei Autoritatea ţării primitoare poate scuti
nava de cerinţele de mai sus (prespalare) dacă s-a convins că:
1. Tankul descărcat se va încarca cu aceeaşi substanţă şi nu se va spăla sau
balasta înainte de încărcare.
2. Tankul respectiv nu este nici spalat nici balastat pe mare şi este prespălat
conform unei metode aprobate de Administraţie, iar apa rezultată din
spălarea tankului este descărcată într-o instalaţie de colectare în alt port, cu
condiţia confirmării în scris că în acel port există instalaţie de colectare
disponibilă şi adecvată în acest scop.
3. Că reziduurile de marfă vor fi îndepărtate printr-o metodă de ventilare
aprobată de Administraţie şi bazată pe normele emise de Organizaţie.

CAPITOLUL 17. echipamente, instalatţi şi amenajări cerute de

ANEXA I Marpol. Condiţii de transport ale NLS din categoria C si D
declarate ca uleioase de către IMO.

17.1. Echipamente, instalaţii şi amenajări cerute de ANEXA I

MARPOL pentru compartimentele maşini ale navelor.
1. Echipament de separare – filtrare care să realizeze un efluent de max.15
ppm să să funcţioneze automat. Echipamentul va fi compus din:
a) Separatorul propriu-zis (cu Certificat IOPP), să deverseze sub linia
de plutire.
b) Sorburi.
c) Filtre (să reţină HC în cantitate cât mai mare astfel încât efluentul
< 15 ppm).
d) Tubulaturi – cea de evacuare să fie la 2 m peste linia de plutire.
e) Armaturi.
f) A.M.C.
g) Monitorul
 dispozitiv montat in serie cu separatorul.
 Preia o mostra de efluent.
 Dă valori funcţie de poluare.
 Înregistrează probele luate (concentratia de HC).
 Permite sau nu să se descarce peste bord (acţionează în max.40
sec.)
2. Existenţa tankurilor de reziduuri = tankuri structurale cu rol de stocare a
reziduurilor pentru predarea lor ulterioara.
31
3. Existenta tankurilor de prea plin care să preia surplusul de combustibil la
îmbarcare timp de 15 min.
4. Dopuri de protecţie în bordaj, împotriva deversarilor.
5. Tăvi de scurgere.
6. Posibilitatea de oprire a îmbarcării în cazul unei avarii–la cargouri, iar la
tankuri petroliere, existenţa DF, tankuri de coliziune structurale cu balast,
echipament de spălare cu ţiţei.

17.2. Condiţii de transport ale NLS din categoria C şi D declarate ca

uleioase de către IMO. Condiţii privind spălarea tancurilor în care s-
au transportat NLS din categoria B şi C, vâscoase cu tendinţa de
solidificare la temperatura de descărcare.
Spălrea tankurilor în care s-au transportat NLS din categoria B.
1. Se va aplica o procedura de prespălare.
2. Reziduurile rezultate de la spălare vor fi descărcate la uscat în instalaţii de
recepţie speciale.
3. Deversarea în mare se va face cu respectarea condiţiilor ce se aplică la
categoria B.

CAPITOLUL 18. Excepţii de la cerinţele de deversare în mare a HC

prevăzute la Anexa I Marpol. Documente de transport pentru poluanţi
marini.

18.1. Excepţii de la cerinţele de deversare în mare a HC prevăzute la

ANEXA I MARPOL.
1. Descărcarea în mare a HC este permisă în scopul asigurării siguranţei navei
şi echipajului sau salvării vieţii umane pe mare.
2. Scurgerea de HC în mare se poate produce, cu condiţia ca după
descoperirea avariei să se ia toate măsurile de remediere, cu excepţia
cazului îb care Comandantul sau Armatorul au acţionat în mod deliberat
pentru a provoca pagubă sau este rezultatul neglijenţei.
3. Descărcarea în mare de substanţe ce contin HC, aprobate de Adminstraţie,
când aceasta are ca scop combaterea de incidente specifice de poluare,
pentru a reduce pagubele provocate de poluare.

18.2. Documente de transport pentru poluanti marini (substante

chimece dăunătoare transportate în ambalaje proprii).
Reg. 4 – Documente.
1. In toate documentele care se referă la transportul pe mare a
substanţelor dăunătoare, în care
se menţionează aceste substanţe, se va folosi denumirea tehnică corecta
a fiecărei substanţe
şi se va completa cu remarca “POLUANT MARIN”
2. Documentele de expediţie, furnizate de expeditor, vor include sau vor
fi însoţite de o declaraţie sau certificat semnat care să ateste că marfa
este corespunzător ambalată şi marcată, etichetată, pentru a reduce
riscul pentru mediul marin.

32
 3. Orice nava care transportă substanţe dăunatoare va avea o listă sau un
document special ce
menţionează substanţele dăunatoare de la bord şi depozitarea acestora.
4. In cazul în care nava are o listă sau un document special, sau un plan
de încarcare detaliat,
documentele cerute de această regulă pot fi combinate cu documentele
referitoare la mărfurile periculoase. Dacă sunt combinate se va face
distincţie clară între mărfurile periculoase şi substanţele dăunatoare.

CAPITOLUL 19. Condiţii pentru petrolierele intrate în exploatare

după 1996. Etichetarea şi marcarea ambalajelor care conţin poluanţi
marini.
19.1. Prevederile pe care trebuie să le îndeplinească petrolierele intrate
în exploatare după 6 iulie 1996.
Reg. 13 F
Se aplică tuturor petrolierelor noi > 600 TDW, construite după data
mentionată:
1. Petrolierele 600 ÷ 5000 TDW să aibe DF şi tancuri de balast separat – SBT.
2. Acest balast să fie în cantitate suficientă încât pe mare liniştită, nava să aibe
o stabilitate transversală bună.
3. Balastul separat poate ajunge pina la 40 % din volumul navei.

19.2. Etichetarea şi marcarea ambalajelor care conţin poluanţi marini

(substanţe chimice dăunătoare transportate în ambalaje proprii) tipuri
de ambalaje.
Reg. 3
1. Ambalajele conţinând substanţe dăunatoare vor avea un marcaj
permanent, o denumire tehnică corecta + un marcaj sau eticheta rezistentă care să
indice că substanţa este dăunatoare.
2. Identificare completă, număr de referinţă UN.
3. Procedeul de marcare, a denumirii tehnice corecte şi de aplicare a
etichetelor pe ambalaje, se face astfel ca informaţiile înscrise să poată fi
identificate pe ambalaje ce au rezistatat scufundării în mare 3 luni.
4. Ambalajele ce conţin cantităţi mici de substanţe dăunatoare pot fi
scutite de aplicarea cerinţelor de marcare.

CAPITOLUL 20. Condiţii pentru petrolierele intrate în exploatare

înainte de 1996. Spălarea tancurilor de marfă la navele care transportă
produse chimice, care au transportat NLS din categoria C, în zone

33
 speciale.

20.1. Prevederi pentru petrolierele aflate în exploatare înainte de 6 iulie

1996.
Reg.13 G – Cerintele acestei reguli se va aplica incepind cu 6 iulie 1995.
1. Program intensificat de inspecţii.
2. Navele mai vechi de 5 ani să aibe la bord un dosar cu rapoartele vizitelorşi
lista lucrări + inspecţii efectuate la structură.
3. Dosarul trebuie însoţit de un raport de apreciere a condiţiei navei.
Regula se aplică:
1. Petrolierelor mai vechi – chila pusă înainte de 1980, şi date în exploatare în
1982.
2. Petrolierelor vechi, transportoare de şiţei > 20.000 TDW.
3. Petrolierelor vechi, transportoare de produse > 30.000 TDW.
4. Petrolierele > 25 ani să aiba dublu fund.
5. Petrolierele > 30 ani să aibă DF şi dublu corp.

20.2. Spălarea tankurilor de marfă la navele care transportă produse

chimice, care au transportat NLS din categoria C, în zone speciale.
Este interzisă descărcrea în mare a substanţelor din categoria C, a apei de
balast, a apei de spălare a tankurilor, a altor reziduuri sau amestecuri ce conţin
astfel de substanţe.
Excepţii
1. Nava în mars cu V > 7 Nd ( 4 Nd).
2. Concentraţia maximă a efluentului în siajul navei să nu fie > 1 ppm.
3. Cantitatea maximă descarcată din fiecare tank să nu fie > 1 m³ , sau 1/3.000
din capacitatea tankului.
4. Descărcarea să se facă sub linia de plutire.
5. Distanţa de ţărm ≧ 12 Mm.
6. Adâncimea apei ≧ 25 m.

CAPITOLUL 21. Jurnalul de evidenţă a hc (orb)–partea a-II-a.

Spălarea tancurilor de marfă la navele care transportă produse
chimice, lichide daunatoare din categoria C, în afara zonelor speciale.

21.1. Jurnalul de evidenţă a HC (ORB)– partea a-II-a. Cerinţe pentru

completare. Lista operaţiunilor ce se completează.
Partea a-II-a (operaţiuni încărcare – balastare), cuprinde:
1. Incărcare HC marfă.
2. Transferul intern HC marfă în timpul voiajului.
3. Descărcarea HC marfă.
4. Balastare tankuri de marfă şi balast curat (CBT).
5. Curăţirea tankurilor de marfă, inclusiv spălarea cu ţiţei.
6. Descărcarea balastului (cu excepţia SBT).
7. Descărcarea apei din tankurile de reziduuri.
8. Inchiderea tuturor valvulelor după operaţiunea de descărcare a tankurilor de
reziduuri.
34
 9. Inchiderea valvulelor necesare pentru izolarea CBT de tankurile de marfă.
10. Evacuarea rezidurilor.

21.2.Spălarea tankurilor de marfă la navele care transportă produse

chimice, lichide dăunatoare din categoria C, in afara zonelor speciale.
Este interzisă descărcrea în mare a substanţelor din categoria C, a apei de
balast, a apei de spălare a tankurilor, a altor reziduuri sau amestecuri ce conţin
astfel de substanţe.
Excepţii
7. Nava în mars cu V > 7 Nd ( 4 Nd).
8. Concentraţia maximă a efluentului în siajul navei să nu fie > 10 ppm.
9. Cantitatea maximă descarcată din fiecare tank să nu fie > 3 m³ , sau 1/1.000
din capacitatea tankului.
10. Descărcarea să se facă sub linia de plutire.
11. Distanţa de ţărm ≧ 12 Mm.
12. Adâncimea apei ≧ 25 m.

II MARPOL 73/78
ANEXA I. REGULI PENTRU PREVENIREA POLUĂRII CU
HIDROCARBURI
35
 CAPITOLUL I. GENERALITĂŢI

REGULA 1. DEFINIŢII
1) "Hidrocarburi" ― petrol, combustibil lichid, sedimente de petrol, reziduuri,
produse rafinate (nu produse petrochimice-A2) + substanţele din apendicele I al.
A1.
2) "Amestec de hidrocarburi".
3) "Combustibil lichid" ― orice hidrocarbură folosită pentru maşini şi
transportată de navă.
4) "Petrolier" ― navă construită sau adaptată pentru transportul
hidrocarburilor în vrac.
5) "Navă de transport combinat" ― hidrocarburi sau alte mărfuri în vrac.
6) "Navă nouă" : ― al cărui contract a fost încheiat după 31-12-75
― chila pusă după 30-06-76 (când nu există contract)
― livrare după 31-12-79
Transformare importantă cu:
― contract după 31-12-75
― lucrări începute după 30-06-79
― terminate după 31-12-79.
7) "Navă existentă" : nu este o navă nouă.
8) "Transformare importantă" ― transformare a navei existente prin care:
a) ― se modifică dimensiunile sau capacitatea de încărcare.
― se schimbă tipul.
― se prelungeşte considerabil durata de funcţionare.
― transformă în "navă nouă".
b) transformarea unui petrolier existent > 20.000 pentru a
corespunde regulii 13 nu va fi considerată transformare importantă.
c) idem pentru transformare a unui petrolier pentru a corespunde
regulei 13F şi 13G.
9) "Uscatul cel mai apropiat" ― linia de bază care serveşte la determinarea
mării teritoriale în conformitate cu dreptul internaţional.
10) "Zonă specială" : necesită adoptarea de metode obligatorii speciale pentru
prevenirea poluării cu hidrocarburi (v. regula 10).
11) "Cota instantanee de descărcare de hidrocarburi" ― debitul (l/h) raportat la
viteza navei (Nd) în acel moment.
12) "Tanc" ― spaţiu închis ― format din structura permanentă a navei, utilizat
pentru transport de hidrocarburi.
13) "Tanc lateral" ― adiacent bordajului
14) "Tanc central" ― situat între pereţii longitudinali
15) "Tanc reziduuri" (slop) ― colectează reziduuri, apă de spălare, alt amestec.
16) "Balast curat" ― balast dintr-un tanc care a fost spălat şi care nu lasă urmă
pe apa limpede, (calmă) sau emulsii.
― balast deversat printr-o instalaţie de supraveghere şi
control cu < 15 p.p.m. chiar dacă sunt urme vizibile.
17) "Balast separat" ― din tanc complet separat de instalaţia de încărcare sau
de combustibil lichid, tanc rezervat numai pentru balast.
18) "Lungimea (L)" ― 96% din lungimea totală la linia de plutire aflată la 85%
din înălţimea de construcţie minimă, măsurată de la faţa superioară a chilei sau
36
lungimea de la faţa exterioară a etravei până la axul cârmei la aceeaşi linie de
plutire.
19) "Perpendicularele prova şi pupa" ― verticalele din planul diametral care
trec prin extremităţile pupa-prova.
20) "Mijlocul navei" ― "la jumătatea lungimii".
21) "Lăţimea navei (B)" ― lăţimea maximă ― la mijlocul navei.
22) "Tonaj deadweight (DW) ― diferenţa în tone matrice între deplasamentul
unei nave în apa cu ρ = 1025 [ kg/m3] la linia de încărcare corespunzătoare bordului
liber de navă atribuit şi deplasamentul navei goale.
23) "Deplasamentul navei goale" ― fără marfă, comb. ulei, apă, balast,
materiale consumabile, echipaj, bagaje.
24) "Permiabilitate"― a unui spaţiu: raport între volumul presupus a fi ocupat
de apă şi volumul total.
25) "Volumele şi suprafeţele" ― se vor calcula în afara coastelor.
26) "Petrolier nou" (nu se ţine cont de paragraful 6) după Regulile (13, 13B,
13E şi 18)
― contract după 1-06-79
― chila pusă după 01-01 -80
― livrare după 01-01-82
Transformare importantă cu:
― contract după 01-06-79
― lucrări începute după 01-01-80
― lucrare terminată după 01-01-82
(pt. petrolierele de peste 70.000 tdw paragraful 6 se aplică după
13.1).
27) "Petrolier existent" ― nu este nou în toate sensurile de mai sus
28) "Ţiţei" ― orice hidrocarbură ― sub forma naturală, tratată sau nu pentru a
putea fi
transportată (şi ţiţei care a fost parţial distilat), precum şi
a) ţiţei din care s-au extras anumite produse de distilare
b) ţiţei în care s-au adăugat anumite produse de distilare
29) "Petrolier pt. transport ţiţei"
30) "Petrolier pt. transportul produselor petroliere ― altele decât ţiţei.
31) "Data de aniversare" ― data din fiecare an care corespunde datei de
expirare a CIPPH (IOPPC).

REGULA 2. APLICARE
1) Prevederile anexei se aplică tuturor navelor (cu excepţiile prevăzute).
2) Pentru nave, altele decât petroliere, cu spaţii de marfă construite pentru
hidrocarburi  200 m3 cerinţele regulilor 9, 10, 14, 15[1, 2, 3], 18, 20, 24(4)
(speciale pt. petroliere) se aplică şi acestor spaţii. Pentru situaţii când v  1000 m3
în locul regulii 15[1,2,3] se poate aplica 15[4].
3) Pentru o marfă specifică anexei II transportată de petrolier se aplică
cerinţele pertinente anexei II.
4) a) Ambarcaţiunile speciale (aripi portante, pernă de aer, submarine) cu
caracteristici care fac irealizabile sau nejustificate aplicarea prevederilor din cap. II
şi IV nu este obligatorie dacă asigură protecţie contra poluării.
b) Detaliile acestor scutiri figurează pe certificat (Reg. 5).
37
 c) Administraţia care oferă aceste scutiri comunică IMO care le difuzează
părţilor la convenţie.

REGULA 3. ECHIVALENŢE.
1) Administraţia ― permite montarea de orice tip pentru:
― instalaţii
― dispozitive
― materiale
― aparate
dacă acestea au aceleaşi performanţe ca acelea din anexă.
2) Administraţia va comunica Organizaţiei (IMO) ― acţiunea 1) care va
informa părţile semnatare.

REGULA 4. VIZITE
1) Petrolierele cu un tonaj brut de peste 150 tdw şi orice alta navă de peste 400
tdw va fi supusă vizitelor specificate mai jos.
a) vizita iniţială (înainte de a intra în serviciu şi înainte de a i se elibera un
certificat (v. regula 5) cuprinde:
― structură
― echipamente
― instalaţii, structuri, materiale, care să satisfacă cerinţele
anexei.
b) o vizita de reînnoire la intervale prevăzute de Administraţie dar nu mai
mult de 5 ani (aceleaşi obiective).
c) o vizită intermediară în decurs de trei luni înainte sau după cea de-a doua
aniversare sau cu trei luni înainte ori după a treia aniversare din Certificat care va
ţine locul uneia din vizitele anuale ( l),d). Aceste vizite vor fi menţionate în
certificatul eliberat conform regulii 5 sau 6 şi va avea aceleaşi obiective ca şi
vizitele de la paragrafele precedente.
d) o vizită anuală în decurs de trei luni înainte sau după fiecare dată
aniversară, din certificat având obiectivele menţionate în paragraful
1).a) al acestei reguli. Vizita anuală va fi de asemenea menţionată în
Certificat.
e) o vizită suplimentară (generală sau parţială) va fi efectuată după o
reparaţie ce rezultă din paragraful 4) în cazul reparaţiilor sau reînnoirilor
importante.
2) Administraţia va stabili măsurile necesare pentru navele care nu se supun
prevederilor din paragraful 1.
3) a) Vizitele se fac de inspectori ai Administraţiei sau din alte organizaţii
cunoscute de Administraţie.
b) Administraţia stabileşte dispoziţii pentru inspecţiile neprogramate care
vor fi efectuate de inspectori (3 a)).
c) Administraţia va împuternici inspectorii să solicite:
― reparaţii
― să efectueze inspecţii dacă sunt cerute de autorităţile
corespunzătoare statului.
Administraţia va informa IMO asupra responsabilităţilor şi
condiţiilor specifice autorizării acordate inspectorilor sau
38
 organizaţiilor recunoscute pentru a fi transmise părţilor semnatare.
d) Inspectorii sau organizaţia recunoscută care stabilesc că nava nu
corespunde substanţial şi reprezintă un pericol excesiv pentru mediul marin vor
informa imediat Administraţia. Dacă nu se iau măsuri de remediere certificatul
trebuie retras şi se informează Administraţia şi autorităţile statului portuar.
Inspectorii sau organizaţia vor fi sprijiniţi iar nava va fi oprită să iasă în mare.
e) Administraţia va garanta efectuarea şi eficienţa inspecţiilor (vizitelor) şi
va asigura condiţiile necesare.
4) a) Starea navei şi echipamentelor vor fi menţinute pentru a fi
corespunzătoare (fără a fi prevăzut un pericol excesiv pentru mediul marin).
b) După vizite (inspecţie) este interzisă orice modificare de structură sau
echipamente fără aprobarea Administraţiei cu excepţia simplei înlocuiri a acestor
echipamente sau armături.
c) Accidentele sau descoperirea defectelor care afectează integritatea navei
sau eficienţa echipamentelor vor fi anunţate în scris de către
comandant sau armator
inspectorului, organizaţiei sau Administraţiei care au eliberat
certificatul, care trebuie să iniţieze cercetări pentru a stabili dacă
este necesară o vizită conform paragrafului 1) inclusiv când nava se
află în portul altei părţi.

REGULA 5. ELIBERAREA SAU VIZAREA CERTIFICATULUI

1) După o vizită (paragraful 4) se eliberează un CERTIFICAT
INTERNAŢIONAL DE PREVENIRE A POLUĂRII CU HIDROCARBURI
(INTERNATIONAL OIL POLLUTION PREVENTION CERTIFICATE) pentru
petroliere cu un tonaj mai mare de 150 tdw şi alte nave cu tonaje mai mari de 400
tdw care fac voiaje în ape aflate sub jurisdicţia altei părţi la convenţie.
2) Acest certificat (IOPPC) va fi eliberat sau vizat fie de Administraţie fie de o
organizaţie sau persoană autorizată. Responsabilitatea este asumată de
Administraţie.
3) Indiferent de oricare alte prevederi ale amendamentelor la A1 adoptate de
MEPC prin rezoluţia 39 (29) orice IOPPC care este în curs de valabilitate când
aceste amendamente intră în vigoare va rămâne valabil conform prevederilor
anterioare.

REGULA 6. ELIBERAREA SAU VIZAREA UNUI CERTIFICAT DE

CĂTRE ALT GUVERN
1) Guvernul unei părţi poate elibera sau autoriza eliberarea unui CIPPH
(IOPPC) dacă prevederile anexei sunt respectate.
2) Copia certificatului va fi transmisă Administraţiei care a făcut cererea de
eliberare. (Va fi transmisă şi copia raportului de inspecţie).
3) Certificatul este însoţit de o declaraţie care are aceeaşi valoare (regula 5).
4) Nu se eliberează IOPPC unei nave aparţinând unui stat care nu este parte
din Convenţie.

REGULA 7. FORMA CERTIFICATULUI

Este prezentată în Apendicele II al anexei. Se redactează în limba oficială şi va fi
tradus în engleză sau franceză.
39
 REGULA 8. DURATA SI VALABILITATEA CERTIFICATULUI
1) C.I.P.P.H. (IOPPC) trebuie eliberat pentru o perioadă specificată de
Administraţie care nu va depăşi 5 ani.
2) a) Fără a ţine seama de paragraful 1., când vizita de rainier se face în
decurs de trei luni înainte de data expirării, noul certificat va fi valabil de la data
încheierii vizitei de reînnoire până la data expirării certificatului existent.
b) Când vizita de reînnoire este încheiată după data expirării certificatului
existent, noul certificat va fi valabil de la data încheierii vizitei de reînnoire până la
data expirării certificatului existent.
c) Când vizita de reînnoire este încheiată cu mai mult de trei luni înainte de
data expirării, noul certificat va fi valabil de la data emiterii (încheierea vizitei de
reînnoire) până la o dată ce nu va depăşi 5 ani de la data încheierii vizitei de
reînnoire.
3) Dacă un certificat este eliberat pentru o perioadă mai mică de 5 ani,
Administraţia poate extinde valabilitatea până la o perioadă maximă de 5 ani, cu
condiţia ca vizitele menţionate în Regula 4 paragrafele l. c). şi l. d). să fie efectuate
corespunzător ca pentru un certificat eliberat pentru 5 ani.
4) Dacă după o vizita de reînnoire nu se poate elibera sau pune la dispoziţia
bordului un nou certificat înainte de data expirării, se poate viza certificatul existent
şi acesta va fi valabil până la o dată ce nu va depăşi 5 luni de la data expirării.
5) Dacă la data expirării nava nu se află într-un port în care urmează să fie
vizitată, Administraţia poate extinde perioada de valabilitate, numai pentru a
permite terminarea voiajului spre portul în care urmează a fi vizitată, dacă este
oportun şi rezonabil. Perioada nu va depăşi 3 luni, iar nava nu va părăsi portul unde
urmează să fie vizitată fără un certificat nou care va fi valabil 5 ani de la data
expirării certificatului vechi (fără prelungire).
6) Un certificat al unei nave angajate în voiaje scurte, ce nu a fost prelungit
conform prevederilor din paragraful 5., poate fi prelungit pentru o perioadă de
graţie de maximum 1 lună. Când este încheiată vizita de reînnoire, valabilitatea nu
va depăşi 5 ani de la data expirării certificatului existent înainte de acordarea
prelungirii.
7) În situaţii speciale, hotărâte de Administraţie, un certificat nou nu este
nevoie să fie datat de la data expirării certificatului existent (2.b)., 5., 6. ), iar noul
certificat va fi valabil 5 ani de la data încheierii vizitei de reînnoire.
8) Dacă o vizită anuală sau intermediară se efectuează înainte de perioada
specificată de Regula 4, atunci:
a) data de aniversare va fi modificată prin vizare cu o dată ce nu va depăşi
trei luni de la data la care s-a efectuat vizita;
b) vizitele anuale sau intermediare ulterioare se vor face luând în
consideraţie noua dată de aniversare;
c) data de expirare poate rămâne neschimbată cu condiţia ca una sau mai
multe vizite anuale sau aniversare să fie efectuate fără a se depăşi intervalele
maxime prevăzute de Regula 4.
9) Un certificat elaborat din Regula 5 sau 6 pierde însă valabilitatea în
următoarele cazuri:
a) dacă vizitele pertinente nu sunt încheiate în perioadele specificate
(Regula 4);
40
 b) dacă certificatul nu este vizat (paragraful l.c). sau l.d). din Regula 4 ;
c) în transferul navei sub pavilionul altui stat, un nou certificat se va elibera
numai când guvernul este convins ca nava îndeplineşte cerinţele Regulii 4.a). şi
4.b). În cazul unui transfer de pavilion între părţi, dacă cererea se face în decurs de
trei luni, guvernul pavilionului anterior va transmite Administraţiei copii ale
certificatului aflat la bordul navei înainte de transfer şi copii ale rapoartelor de
vizite pertinente.

CAPITOLUL II. CERINŢE PENTRU PREVENIREA POLUĂRII LEGATE

DE EXPLOATAREA NAVELOR

REGULA 9. CONTROLUL DESCĂRCĂRII DE HIDROCARBURI

1) Sub rezerva regulilor 10 şi 11 şi paragrafului 2 din regula 9, descărcarea de
hidrocarburi sau amestecuri în mare este interzisă pentru navele care intră în
prevederile acestei anexe, cu excepţia cazului când se întrunesc toate condiţiile de
mai jos:
a) I. pentru un petrolier cu excepţia celor prevăzute în aliniatul b;
II. petrolierul este la mai mult de 50 de mile de cel mai apropiat
ţărm;
III. petrolierul este în marş;
IV. cota instantanee de descărcare nu depăşeşte 30 [ 1 / m. m. ];
V. cantitatea totală descărcată nu depăşeşte 1 / 15.000 din
cantitatea totală pentru petrolierele existente şi 1 / 30.000
pentru petrolierele noi;
VI. petrolierul are în funcţiune o instalaţie de supraveghere şi
control a descărcării şi dispunerea tancului de reziduuri (reg.
15).
b) De la o navă cu un tonaj mai mare de 400 tdw, alta decât un petrolier
şi de la petroliere pentru C.M., exclusiv santinele C.P.
I. nava nu se află în zona specială;
II. nava este în marş;
III. conţinutul în hidrocarburi nu depăşeşte 15 PPM;
IV. nava are în funcţiune echipamentul cerut de regula 16.
2) Pentru o navă cu un tonaj mai mic de 400 tdw, alta decât un petrolier, care
navighează în afara zonelor speciale ― Administraţia se va asigura că este echipată
dintr-o măsură posibilă, raţională, cu instalaţii care permit păstrarea reziduurilor la
bord şi descărcarea la instalaţii de colectare, sau în mare, conform cerinţelor
paragrafului 1.b).
3) La apariţia unor urme vizibile la suprafaţă sau sub suprafaţă în vecinătatea
unei nave sau în siajul acesteia, în măsura în care este posibil, se va face o cercetare
pentru a stabili dacă s-au încălcat prevederile regulii 10 (starea vântului, starea
mării, drumul, viteza navei şi posibilitatea existenţei şi altor surse de
poluare, precum şi documentele în care sunt înregistrate descărcările de
hidrocarburi ).
4) Prevederile paragrafului 1) nu se vor aplica în cazul balastului curat sau
separat sau amestecurilor care fără diluare conţinutul nu depăşeşte 15 PPM, nu
provin din santinele C.P. şi nu sunt amestecuri cu reziduuri de marfă.
41
 5) Nu este permisă descărcarea de substanţe chimice periculoase în scopul
eludării condiţiilor de descărcare.
6) Reziduurile de hidrocarburi care nu pot fi descărcate în mare respectând
paragrafele 1), 2), 4) vor fi păstrate la bord şi predate la instalaţiile de colectare.
7) Pentru navele avute în vedere la regula 16 (6) fără echipament 16 (1) sau 16
(2) prevederile paragrafului (1) b) se aplică de la 06.07.1998.

REGULA 10. METODE PENTRU PREVENIREA POLUĂRII CU

HIDROCARBURI DE CĂTRE NAVELE EXPLOATATE IN ZONE
SPECIALE
1) În sensul anexei 1, zonele speciale sunt:
― Marea Neagră;
― Marea Mediterană;
― Marea Baltică (Marea Baltică, Marea Botnic, Golful
Finlandei, intrarea în Marea Baltică);
― Marea Roşie (inclusiv Golfurile Suez şi Akaba);
― Zona golfurilor;
― Golful Aden;
― Zona Antarcticii (la sud de 60 grade S );
― Apele Europei de Nord-Vest (Marea Nordului, Marea
Irlandei, Marea Celtică, Canalul Mânecii).
2) Sub rezerva prevederilor regulii 11 (excepţiile):
a) este interzisă orice descărcare de hidrocarburi sau amestecuri pentru
petroliere şi orice navă cu tonaj mai mare de 400 tdw. Pentru zona Antarcticii este
interzisă orice descărcare.
b) pentru navele mai mici de 400 tdw (exceptând petrolierele) se interzice
deversarea, cu excepţia cazului când amestecul are o concentraţie
mai mică de 15 PPM (fără diluare).
3) a) Prevederile paragrafului 2) nu se vor aplica în cazul balastului curat sau
separat.
b) Prevederile aliniatului 2) a) nu se vor aplica la apa de santină provenită
din compartimentele maşinii dacă sunt îndeplinite condiţiile următoare reunite:
I. ― apa nu provine din C. P.;
II. ― apa nu conţine reziduuri de marfă;
III. ― nava se află în marş;
IV. ― conţinutul efluentului, fără diluare, nu
depăşeşte 15 PPM;
V. ― nava este dotată cu echipament (16(5));
VI. ― instalaţia de filtrare este dotată cu dispozitiv
de blocaj atunci când efluentul are un
conţinut de peste 15 PPM.
4) a) este interzisă descărcarea în mare a substanţelor chimice periculoase
pentru a eluda deversarea de hidrocarburi;
b) reziduurile care nu pot fi descărcate [2) şi 3)] vor fi reţinute la bord.
5) În afara zonei speciale, descărcările se fac în conformitate cu regula 9.
6) La apariţia de semnale a unei deversări neconforme (urme vizibile la
suprafaţa sau sub suprafaţa apei din vecinătatea navei, în siajul acesteia) guvernele,
pe măsura posibilităţilor, declanşează cercetări. Se ţine cont de starea vântului,
42
mării, drumul, viteza navei, alte surse posibile de poluare.
7) Instalaţii de colectare în zonele speciale:
I. Guvernul fiecărei părţi la convenţie, riverane unei zone speciale,
se angajează pentru dotarea cu:
― instalaţii de colectarea şi tratarea balastului
murdar, apei de spălare, alte reziduuri de la toate
navele;
― de capacitate corespunzătoare ( pentru
instalaţii) pentru a evita întârzierile excesive.
II. Guvernul fiecărei părţi, cu intrări în porturi cu adâncime mică,
poate cere o reducere a pescajului navei prin descărcare de balast.
III. Fiecare parte contractantă va notifica Organizaţiei situaţiile în
care instalaţiile sunt necorespunzătoare.
8) a) Părţile la convenţie cu porturi utilizate de nave care pleacă / sosesc din
zona Antarctica vor avea instalaţii de recepţie / tratare, de capacitate suficientă
pentru a evita întârzierile succesive;
b) Guvernele se vor asigura că toate navele care intră în zona Antarctica au
tancuri de capacitate suficientă pentru a reţine la bord toate reziduurile şi că au
acorduri pentru predarea lor la instalaţiile de recepţie.

REGULA 11. EXCEPŢII

Regulile 9 şi 10 nu se aplica în cazul:
a) descărcării în scopul asigurării securităţii navei sau salvării vieţii pe
mare;
b) scurgerii în mare de H sau A-H în cazul avarierii navei sau
echipamentului
I. cu condiţia ca după avarie să se ia toate măsurile pentru a opri
sau diminua scurgerea;
II. cu excepţia cazului când avaria a fost provocată intenţionat sau
din neglijenţă.
c) când descărcarea, aprobată de Administraţie, are ca scop combaterea
unor incidente specifice de poluare.

REGULA 12. INSTALAŢII DE COLECTARE

1) Sub rezerva regulii 10 (zone speciale), fiecare parte va asigura la terminale,
pentru încărcare şi descărcare, în porturile de reparaţii şi alte porturi, o instalaţie de
colectare dimensionată pentru a evita fără a provoca întârzierile excesive.
2) Instalaţiile de colectare vor fi prevăzute în:
a) toate porturile şi terminalele în care se încarcă ţiţei pentru petroliere
care, în prealabil sosirii, au efectuat un voiaj în balast de 72 ore sau cel mult 1.200
m. m.;
b) toate porturile şi terminalele care încarcă cu peste 1.000 tone/zi
hidrocarburi (altele decât ţiţeiul);
c) toate porturile cu şantiere de reparaţii sau curăţare tancuri;
d) toate porturile care primesc nave cu tancuri cerute de regula 17;
e) toate porturile, pentru ape de santină care nu pot fi descărcate în
conformitate cu Regula 9;
f) toate porturile pentru reziduurile de H ale navelor de transport
43
containere (în conformitate cu regula 9).
3) Capacitatea instalaţiilor de colectare trebuie determinată după cum
urmează:
a) terminalele pentru încărcare ţiţei trebuie să aibă instalaţii suficiente
pentru toate petrolierele [9 (1) a) care efectuează voiaje (2) a) din prezenta regulă];
b) porturile şi terminalele specificate în (2) vor avea instalaţii suficiente
pentru navele specificate [9(1) a)];
c) toate porturile cu şantiere de reparaţii sau de curăţare trebuie să aibă
instalaţii suficiente;
d) şi e) toate instalaţiile din porturi şi terminale ( 2 ) d) ) să fie
corespunzătoare pentru a primi toate reziduurile (regula 17) reţinute la bord, cât şi
pentru apa de santină cu H (regula 9);
f) instalaţiile de colectare din porturile pentru încărcarea în vrac vor ţine
seama de specificitatea acestor nave.
4) Instalaţiile (2) şi (3) funcţionale după 01.01.1977;
5) Fiecare parte va notifica Organizaţiei cazurile în care instalaţiile nu sunt
corespunzătoare.

REGULA 13. TANCURI DE BALAST SEPARAT, TANCURI DE BALAST

CURAT ŞI SPĂLAREA CU TITEI
Sub rezerva regulilor 13 C* şi 13 D** petrolierele vor respecta cerinţele acestei
reguli.
* Petroliere existente angajate în voiaje specifice
** Petroliere existente care au amenajări speciale de balast.
1) Petrolierele noi de 20.000 tdw şi, mai mult, orice petrolier nou destinat
transportului de ţiţei de peste 20.000 tdw şi de peste 30.000 tdw destinat
transportului de produse petroliere trebuie să fie prevăzut cu tancuri de balast
separat trebuie să fie conform cu paragrafele 2), 3), 4) şi 5) după caz.
2) Capacitatea tancurilor de balast separat va fi suficientă pentru navigaţia
sigură cu nava în balast fără a fi folosite în acest scop tancuri de marfă (excepţie
cele prevăzute în paragrafele 3) şi 4). În toate condiţiile de navigaţie pescajele şi
asieta trebuie să satisfacă cerinţele.
a) Pescajul de construcţie la mijlocul navei: d m  2+0.02 L [ m ].
b) Pescajele pupa şi prova se calculează cu relaţia de mai sus şi se admite o
apupare de cel mult 0,015 L[ m ], dar elicea să fie complet imersă. (c).
3) Apa de balast nu va fi transportată în tancuri de marfă:
a) cu excepţia situaţiilor meteorologice extrem de severe.
b) în cazurile deosebite stabilite ca excepţionale de organizaţie.
Această cantitate suplimentară de apă va trebui să fie prelucrată şi
descărcată conform cerinţelor regulii 9 în conformitate cu cerinţele regulii 15 şi
menţionată ORB (reg. 20).
4) Pentru petrolierele noi balastul suplimentar poate fi introdus în tancurile de
marfă numai dacă acestea au fost spălate cu ţiţei.
5) Pentru petrolierele mai mici de 150 m, condiţiile de balast separat vor fi
spre satisfacţia Administraţiei fără să se ţină seama de paragraful 2.
6) Petrolierele noi, pentru ţiţei de peste 20.000 tdw vor fi prevăzute cu
instalaţie de spălare cu ţiţei corespunzătoare cerinţelor Regulii 13 B. (În afara
cazului când se transportă ţiţei care nu este compatibil spălării cu ţiţei).
44
 Petroliere existente destinate pentru transportul ţiţeiului, de peste 40.000
tdw.
7) Petrolierele "existente" de peste 40.000 tdw trebuie să aibă tancuri de balast
separat ― sub rezerva paragrafelor 8 şi 9 şi să corespundă paragrafelor 2) şi 3).
8) Pentru petrolierele la care se face referire în paragraful 7) în locul tancurilor
de balast separat se poate folosi un procedeu de curăţare prin spălare cu ţiţei (13 B)
atunci când ţiţeiul este compatibil pentru spălare.
9) Petrolierele existente eludând 7) şi 8) pot să funcţioneze cu tancurile de
balast curat (conform 13A) pe timp limitat.
a) ― pentru petrolierele de peste 70.000 tdw timp de 2 ani.
b) ― pentru petrolierele 40.000-70.000 tdw timp de 4 ani de la data
intrării în vigoare a acestei convenţii.
Petroliere existente, destinate transportului de produse petroliere, de peste
40.000 tdw.
10) de la data intrării în vigoare vor fi prevăzute cu tancuri de balast separat sau
vor funcţiona cu tancuri de balast curat conform 13 A.
Un petrolier considerat ca petrolier cu balast separat.
11) Un petrolier căruia nu i se cere tancuri de balast separat ( paragraful 1, 7,
10) poate fi considerat ca atare cu condiţia să corespundă paragrafelor 2, 3 şi 5.

REGULA 13 A. CERINŢE PENTRU PETROLIERE CU TANCURI

DESTINATE BALASTULUI CURAT
1) Capacitatea tancurilor pentru balast curat (TBC) la petrolierele care
operează cu B.C. va fi adecvată. (Reg. 13.2), 3).
2) Masurile şi procedurile funcţionale pentru TBC vor corespunde cerinţelor
stabilite de Administraţie în conformitate cu specificaţiile respective ale Conferinţei
Internaţionale 1978 privind securitatea petrolierelor şi prevenirea poluării.
3) Un petrolier cu T.B.C. va fi echipat cu aparat de măsură pentru conţinutul
de hidrocarburi.
4) Fiecare petrolier care operează cu T.B.C. va fi dotat cu manual de
exploatare T.B.C.

REGULA 13 B. CERINŢE PENTRU SPĂLARE CU ŢIŢEI

1) Fiecare instalaţie de spălare cu ţiţei (IST=COW) va fi în conformitate cu
regula 13.6), 8).
2) IST (COW), echipamentul şi amenajările vor conţine cel puţin toate
prevederile specificaţiilor pentru proiectare, exploatare şi control adoptate de
Conferinţa din 1978.
3) Fiecare tanc de marfă şi reziduuri va fi protejat de gaz inert (Cap. II din
Convenţia Internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţi pe mare ― SOLAS cu
modificările din Protocolul din 1978).
4) Se va spăla, înaintea oricărui voiaj în balast, cu ţiţei un număr suficient de
tancuri, în eventualitatea balastării acestora datorită condiţiilor atmosferice.
5) Fiecare petrolier care operează cu I.S.T. (COW) va fi dotat cu un manual de
operare (Manual de exploatare şi echipament) care va conţine toate informaţiile
necesare.

REGULA 13 C. PETROLIERE EXISTENTE ANGAJATE ÎN VOIAJE

45
SPECIFICE
1) Sub rezerva prevederilor paragrafului 2) al acestei reguli cerinţele
paragrafului 7-10 din regula 13 nu se vor aplica în cazul voiajelor specifice între:
a) ― porturi sau terminale interioare statului;
b) ― porturi sau terminale ale statelor părţi pentru:
― voiaj într-o zona definită (reg. 10.1)
― voiaj în limite desemnate de I.M.O.
2) Prevederile paragrafului 1) se aplică numai dacă porturile şi terminalele
respective sunt prevăzute cu instalaţii de colectare adecvate şi sunt îndeplinite
condiţiile:
a) toate fluidele interesate sunt reţinute la bord şi transferate, operaţiunea
fiind înregistrată în ORB şi confirmată de autoritatea competentă.
b) există un acord între părţile interesate pentru utilizarea unui astfel de
petrolier.
c) instalaţiile de colectare sunt în conformitate cu prevederile anexei.
d) CIPPH (IOPPC) este vizat în sensul ca petrolierul este angajat numai în
această activitate.

REGULA 13 D. PETROLIERE EXISTENTE CARE AU AMENAJĂRI

SPECIALE DE BALAST
1) Dacă construcţia unui petrolier corespunde cerinţelor de pescaj minim şi
asietă (13.2)) fără utilizarea apei de balast se va considera ca satisface cerinţele
pentru S.B.T. (13.7)) în condiţiile:
― aprobarea Administraţiei pentru procedeele de operare şi
dispunere balast. acord între Administraţie şi guvernele interesate.
IOPPC ― vizat în acest sens.
2) Interzisă balastarea tancurilor de marfă cu excepţia situaţiilor de forţă
majoră (condiţii meteo) urmând a se respecta cerinţele regulilor 9, 15, 20.
3) Organizaţia va fi informată şi va transmite părţilor interesate.

REGULA 13 E. AMPLASAREA PROTECTIVĂ A SPAŢIILOR DE

BALAST SEPARAT
1) La fiecare petrolier nou pentru ţiţei de peste 20.000 tdw şi pentru produse
petroliere de peste 30.000 tdw, tancurile de balast separat (reg. 13) care sunt
amplasate pe lungimea tancurilor de marfa pentru a oferi o măsură de protecţie
împotriva scurgerii hidrocarburilor în caz de eşuare sau coliziune.
2) şi 3) ― relaţii de calcul pentru tancurile şi spatiile de balast separat.
4) Dimensiunile tancurilor şi spaţiilor de balast în raport cu tancurile de marfă.
(Paragrafele 2, 3, 4 interesează proiectanţii, constructorii şi societăţile de
clasificare).

REGULA 13 F. PREVENIREA POLUĂRII CU HIDROCARBURI ÎN CAZ

DE COLIZIUNE SAU EŞUARE
1) Se aplică petrolierelor de peste 600 tdw care au:
a) contract după 6-07-93
b) chila pusă după 6-01-94
46
 c) livrare după 6-07-96, aceleaşi date şi în cazul transformărilor importante.
2) Petrolierele de peste 5.000 tdw trebuie:
a) ca în locul cerinţelor 13E să satisfacă paragraful 3) numai dacă nu intra
în prevederile 4) şi 5) din prezenta regulă
b) să satisfacă dacă este cazul paragraful 6) din prezenta regulă
3) a) Tancuri sau spaţii laterale ― se specifică distanţa minimă între bordaj şi
tancul de marfă (interesează constructorul şi societatea de clasificare).
b) Tancurile sau spaţiile dublului fund. Se specifică distanţa minimă dintre
fundul tancurilor de marfă şi linia teoretică a fundului navei.
c) Zona curburii sau zonele fără o curbură clar definită a gurnei.
d) Capacitatea totală a bancurilor de balast. Capacitatea totală a tancuril
laterale, dublu fund, picul prova şi pupa nu trebuie să fie mai mică decât
capacitatea tancurilor de balast separat. (Regula 13)
e) Puţurile de aspiraţie din tancurile de marfă. Se pot extinde sub limita
"h", dar distanţa până la învelişul dublului fund să fie mai mare de 0,5 h.
f) Tubulatura de balast şi marfa.
― tubulatura de balast (sondă, aerisire, etc. ) nu trebuie să treacă
prin tancul de marfă.
― tubulatura de marfă (sondă, aerisire, etc. ) nu trebuie să treacă
prin tancurile de balast.
4) Spaţiile între tancurile de marfă şi învelişul dublului-fund pot fi omise dacă
presiunea hidrostatică a apei este mai mare decât presiunea dată de marfă şi vapori.
5) Pot fi acceptate şi alte metode de proiectare şi construcţie, ca variante la
cerinţele paragrafului 3) dacă asigură aceeaşi protecţie în cazul eşuării sau
coliziuni, care trebuie aprobate în principiu de IMO.
6) Se prevede în completare la regula 25 (2) b) o avarie ipotetică prin sfâşierea
fundului pentru petrolierele de peste 20.000 tdw.
7) Petrolierele mai mici de 5.000 tdw trebuie:
a) prevăzute cu spaţii la dublu fund cu înălţimea minimă h  0,76 m.
b) capacitatea fiecărui tanc de marfa să nu depăşească 700 m3 dacă acestea
nu sunt dispuse ca în 3) a) [ 13 F ].
8) Nu se vor transporta hidrocarburi în nici un spaţiu care se extinde în prova
unui perete de coliziune [Reg. II-1/11 SOLAS-74]
9) Aprobarea proiectului de construcţie a petrolierelor care vor respecta
prevederile acestei reguli se va face de Administraţie ţinând cont de necesitatea
întreţinerii şi inspecţiei spaţiilor laterale şi a dublului fund.

REGULA 13 G. PREVENIREA POLUĂRII CU HIDROCARBURI ÎN

CAZ DE COLIZIUNE SAU EŞUARE. MASURI PENTRU
PETROLIERELE EXISTENTE
1) a) Regula se aplică petrolierelor de peste 20.000 tdw care transportă ţiţei şi
petrolierelor de peste 30.000 tdw care transportă produse petroliere care se
încadrează înaintea datelor specificate de regula 13F(1).
b) Regula nu se aplică petrolierului care satisface regula 13F dar care se
încadrează ca date regulei 13F(1).
c) Regula nu se aplică petrolierelor prezentate în aliniatul a) care satisfac
regulile 13F(3)a), 13F(3) b) sau 13F(5).
47
 2) Cerinţele acestei reguli [13G] se aplică de la 06-07-95.
3) a) Petrolierele pentru care se aplică prezenta regulă vor fi supuse unui
program intensiv de inspecţii.
b) Pentru petrolierele mai vechi de 5 ani vor avea la bord un dosar complet
cu rapoartele vizitelor, măsurătorilor şi lista lucrărilor la suprastructură.
c) Dosarul va fi însoţit de un raport de apreciere global al condiţiilor navei
(structura, rezerva de rezistenţă etc.) şi având viza de acceptare a pavilionului de
către Administraţie.
4) Petrolierul care nu îndeplineşte cerinţele din regula 1(26) trebuie să
îndeplinească cerinţele regulii 13F nu mai târziu de 25 de ani, sau de 30 de ani dacă
îndeplineşte cerinţele Regulii 13E(4), 13E(2).
5) Petrolierul care au îndeplineşte cerinţele regulii 1 (26) trebuie să satisfacă
13F, nu mai târziu de 30 ani.
6) Condiţionarea balastării şi încărcării din (4) vor fi aprobate de Administraţie
care va ţine cont de rezistenţa şi stabilitatea navei.
7) Se pot accepta variante ale paragrafului (4) dacă asigură acelaşi nivel de
protecţie specificată.

REGULA 14. SEPARAREA HIDROCARBURILOR ŞI A APEI DE

BALAST ŞI TRANSPORTUL HIDROCARBURILOR ÎN TANCURILE DIN
PICUL PROVA
1) Navele noi cu un tonaj de peste 4.000 tdw şi petrolierele de peste 150 tdw
nu trebuie să transporte apa de balast în tancurile de combustibil (excepţia din 2).
2) În condiţii de navigaţie normală sau din necesitatea de a transporta mari
cantităţi de combustibil care conduc la balastarea tancurilor de combustibil lichid,
această apă de balast (care nu este curată) va fi descărcată în instalaţii de colectare
(Reg.9) prin echipamentul specificat de reg. 16 (2) şi se va înscrie în 0.R.B.
3) Toate celelalte nave vor respecta paragraful (1) în măsura în care este
raţional şi posibil.
4) Navele de peste 400 tdw cu contract de construcţie scos după 1-01-82 sau a
căror chile au fost puse după 1-07-82 nu vor transporta hidrocarburi în picul provei
şi într-un tanc situat în prova peretelui de coliziune.
5) Toate navele neprevăzute în (4) vor respecta rezonabil şi posibil prevederile
acestui paragraf.

REGULA 15. PĂSTRAREA HIDROCARBURILOR LA BORD

1) Sub rezerva paragrafelor 5) şi 6) petrolierele de peste 150 tdw vor fi
prevăzute cu dispozitivele solicitate în paragrafele 2) şi 3).
2) a) Se vor prevedea mijloace corespunzătoare pentru curăţirea tancurilor de
marfă şi transferarea reziduurilor, a apei de spălare într-un tanc de reziduuri
(aprobat de Administraţie).
b) Dispozitivele de transferare spre tancul de reziduuri trebuie să fie astfel
încât orice efluent descărcat în mare să fie în conformitate cu Regula 9.
c) Tancurile de reziduuri trebuie să aibă capacitatea necesară (nu mai mică
de 3% din capacitatea de transport cu excepţiile când se pot accepta:
― 2%, când apa de spălare care poate umple tancurile de
reziduuri este suficientă pentru spălare;
― 2%, dacă se aplică regula 13 sau dacă este aplicabilă
48
 Regula 13 B. Capacitatea poate fi redusă până la 1,5% dacă
instalaţiile de spălare sunt astfel concepute încât să fie
eficiente cu apă de spălare în cantitate echivalentă cu tancul
de reziduuri.
― 1%, pentru navele de transport combinat cu tancuri cu
pereţi netezi, unde dacă instalaţiile de spălare sunt eficiente,
capacitatea poate fi redusă până la 0,8% dacă apa de spălare
este suficientă în această cantitate.
Petrolierele noi de peste 70.000 tdw trebuie să aibă cel puţin două tancuri
de reziduuri.
d) Tancurile trebuie astfel proiectate încât să nu favorizeze turbulenţa
excesivă şi emulsionarea apei.
3) a) Se vor dota navele cu o instalaţie de supraveghere şi control a
deversărilor aprobate de Administraţie, după recomandarea IMO.
Instalaţia va înregistra:
― deversarea în litri pe m. m.
― cantitatea totală
sau
― conţinutul de hidrocarburi
― debitul de descărcare
Înregistrarea trebuie datată (ziua, ora) şi păstrată timp de trei ani.
Instalaţia trebuie să funcţioneze continuu şi să asigure oprirea
automată dacă sunt depăşite prevederile regulei 9(1). Defectarea instalaţiei
presupune oprirea deversării şi consemnarea faptului în O.R.B.
b) Se vor dota navele cu detectoare eficiente de suprafaţa de separaţie
hidrocarburi/apă aprobate de Administraţie.
c) Instrucţiunile pentru exploatarea instalaţiei vor fi în conformitate cu un
manual aprobat de Administraţie, asigurându-se respectarea condiţiilor impuse de
regula 9.
4) Cerinţele paragrafelor 1), 2), 3) nu se aplică petrolierelor sub 150 tdw, unde
controlul deversărilor potrivit regulei 9 se face prin păstrarea la bord şi descărcarea
ulterioară la instalaţii de descărcare cu completarea corectă a O.R.B.
5) a) Pentru un petrolier angajat în voiaje de 72 de ore la maxim 50 m. m. de
ţărmul cel mai apropiat între posturi sau terminale aflate într-un stat parte la
Convenţie, se poate renunţa la paragrafele 1), 2), 3) dacă păstrează şi apoi descarcă
la instalaţiile de colectare reziduurile.
b) Administraţia poate renunţa la cerinţele paragrafului 3) pentru alte
petroliere decât cele de la 3) a) în cazurile în care:
― petrolier existent de peste 40.000 tdw conform
prevederilor din 13C1), 2) angajat în voiaje specifice
― petrolierul este angajat exclusiv pentru următoarele tipuri
de voiaje:
― voiaje în zone speciale
― voiaje la mai puţin de 50 m.m., în afara zonelor speciale
dacă este vorba de:
― voiaje între porturi ale statului
― voiaje limitate stabilite sub 72 ore, şi să îndeplinească
următoarele condiţii:
49
 ― amestecurile de hidrocarburi sunt reţinute la bord
― în porturi există instalaţii de colectare adecvate
― în certificatul internaţional de prevenire a poluării sunt
incluse condiţiile de mai sus
― operaţiunile sunt înscrise în O.R.B.
6) Când echipamentul solicitat de regula 9 (1) a) şi specificat în 15 (3) a) nu se
poate obţine pentru produse rafinate (albe), Administraţia poate scuti de
satisfacerea acestor cerinţe, dar descărcarea se va face în condiţiile regulei 9 (1) a).
7) Cerinţele 1), 2), 3) nu se vor aplica pentru transportul asfaltului sau alte
produse care nu se pot separa de apă, supravegherea făcându-se prin reţinerea şi
apoi descărcarea reziduurilor la instalaţiile de colectare.

REGULA 16. INSTALAŢIA DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL AL

DESCĂRCĂRII DE HIDROCARBURI ŞI ECHIPAMENTUL DE
FILTRARE HIDROCARBURI
1) Toate navele cu tonaje cuprinse între 400-1.000 tdw vor fi dotate cu
echipament de filtrare impus de paragraful 4 ) şi să corespundă 16(2) sau 14(1).
2) Navele cu tonaje de peste 1000 tdw vor fi dotate cu echipamente de filtrare,
dispozitiv de alarmă şi de oprire automată, funcţional la o concentraţie mai mare de
15 PPM.
3) a) Administraţia poate scuti de aplicarea 1) şi 2) orice navă care nu
pătrunde în zone speciale dacă:
― are tanc de colectare adecvat
― întreaga cantitate de reziduuri este descărcată la
instalaţiile de colectare
― porturile de escală au facilităţi de descărcare
― C.I.P.P.H. are menţionat faptul că nava navigă în afara
zonelor speciale
― operaţiunile sunt înscrise în O.R.B.
b) pentru navele mai mici de 400 tdw, Administraţia se asigură că se pot
reţine la bord reziduurile (în măsura în care este posibil) sau se pot descărca în
conformitate cu Regula 9 (1) b).
4) Echipamentul de filtrare (paragraful 1) va fi aprobat, se va asigura că prin
acest echipament efluentul nu depăşeşte 15 PPM.
5) Echipamentul de filtrare (paragraful 2) va fi de tip aprobat ― se va asigura
că prin acest echipament efluentul nu depăşeşte 15 PPM, iar dispozitivul de alarmă
şi blocare este eficient.

REGULA 17. TANCURI PENTRU REZIDUURI DE HIDROCARBURI

1) Orice navă de peste 400 tdw va fi dotată cu tancuri de capacitate
corespunzătoare pentru a putea depozita toate tipurile de reziduuri care conţin
hidrocarburi, dacă acestea nu pot fi eliminate în alt mod.
2) La navele noi aceste tancuri vor fi proiectate şi dispuse astfel încât să poate
fi curăţate eficient şi total. Navele existente se vor conforma în măsura în care este
posibil.
3) Tubulaturile de intrare şi evacuare ale acestor tancuri vor avea numai
conexiune cu racordurile standard. (Reg. 19).

50
 REGULA 18. INSTALAŢII DE POMPARE, DE TUBULATURI ŞI DE
DESCĂRCARE LA PETROLIERE
1) Pe orice petrolier, în ambele borduri vor exista tubulaturi pentru conectarea
la instalaţiile de descărcare pentru balast murdar, sau apă contaminată, amplasate
pe punte deschisă.
2) În cazul descărcării în mare respectând rigorile regulii 9 şi 10, tubulaturile
trebuie să ajungă la puntea deschisă sau în borduri, peste linia de plutire, la pescaj
maxim, sau alte amplasări conform paragrafului 6. (a) şi (c).
3) Petrolierele noi vor fi dotate cu mijloace de oprire a descărcării amestecului
de hidrocarburi (din tancurile de marfă), altele decât cele de sub linia de plutire
(vezi paragraful 6) amplasate astfel încât să poată fi observate vizual tubulatura şi
descărcarea în mare. Sistemul de oprire a descărcării, dacă există un sistem de
comunicaţii, nu este obligatoriu să fie instalat la postul de observare directă.
4) Petrolierele noi prevăzute cu TBS sau COW vor îndeplini următoarele:
a) tubulaturi de hidrocarburi proiectate să reţină minimum de marfă;
b) mijloace pentru drenarea tubulaturilor şi pompelor de marfă, care să
poată fi descărcate la ţărm printr-o tubulatură specială de diametru mai mic
conectată după valvulele manifoldului.
5) Petrolierele pentru ţiţei dotate cu TBS, TBC sau COW vor îndeplini
cerinţele paragrafului 4b).
6) Descărcarea amestecurilor de hidrocarburi din tancurile de marfă se face
deasupra liniei de plutire, exceptând cazurile:
a) B.S. şi B.C. pot fi descărcate sub linia de plutire:
― în porturi, terminale în larg
― în mare, prin cădere liberă.
Suprafaţa apei va fi examinată pentru a se asigura de inexistenţa
hidrocarburilor.
b) Petrolierele existente, care fără modificări nu pot descărca B.S. deasupra
liniei de plutire, pot descărca sub linia de plutire dacă se examinează suprafaţa apei
imediat.
c) Petrolierele existente cu TBC care nu pot descărca BC deasupra liniei de
plutire pot descărca sub linia de plutire dacă operaţiunea este supravegheată
conform Regulii 13A(3).
d) Pentru petrolierele aflate pe mare apa de balast murdar sau apa
contaminată din tancurile de marfă poate fi descărcată prin cădere liberă sub linia
de plutire după ce procesul de separare gravitaţională a avut loc, s-a examinat cu
detectorul de separaţie (Reg. 15. (3) b) pentru a se evita riscul de poluare.
e) La petrolierele existente aflate pe mare apa contaminată din tancurile de
marfă poate fi descărcată sub linia de plutire, ulterior sau în locul metodei d) cu
condiţia ca:
― o parte din debit să curgă printr-o tubulatură spre un loc
accesibil de pe puntea superioară, unde să poată fi observată
vizual;
― o astfel de instalaţie să îndeplinească cerinţele
Administraţiei în concordanţă cu specificaţiile impuse de
IMO.

REGULA 19. RACORD STANDARD DE DESCĂRCARE

51
 Pentru a permite racordarea navei la instalaţiile de colectare pentru descărcarea
reziduurilor din compartimentul maşini, ambele instalaţii trebuie prevăzute cu o
flanşă standard având datele tehnice din tabelul de mai jos:
DESCRIERE DIMENSIUNI
Diametrul exterior 215 mm
Diametrul interior Corespunzător diametrului exterior al tubulaturii la care este conect
Diametrul cercului
183 mm
buloanelor
6 găuri echidistante cu diametrul de 22 mm amplasate pe cercul
Fante în flanşă
buloanelor, cu fante la periferie, având lăţimea de 22 mm.
Grosimea flanşei 20 mm
Buloane cu piuliţe 6 bucăţi cu diametrul de 20 mm.
Diametrul interior maxim al ţevilor va fi de 125 mm, care va fi din oţel sau alt material cu
proprietăţi echivalente, având suprafaţa plană. Flanşa va fi etanşată cu o garnitură din material
rezistent la acţiunea hidrocarburilor şi va corespunde unei presiuni de lucru de 6 bar.

REGULA 20. JURNALUL DE ÎNREGISTRARE A

HIDROCARBURILOR (O.R.B. )
1) Petrolierele de peste 150 tdw şi celelalte nave de peste 200 tdw vor fi dotate
cu ORB – Partea I (operaţiuni în compartimentul maşini). Petrolierele vor fi dotate
în plus cu ORB – Partea II (operaţiuni de încărcare, balastare). Aceste jurnale fac
parte din jurnalul oficial al navei sau sunt separate, dar având acelaşi statut oficial.
Forma acestora este specificată în Apendicele III din Al.
2) O.R.B. se completează pe principiul "Tanc cu tanc" de fiecare dată când au
loc următoarele operaţiuni la nava:
a) Operaţiuni în compartimentul maşini (toate navele):
― balastarea sau curăţarea tancurilor de combustibil;
― descărcarea balastului murdar sau a apei de spălare;
― evacuarea reziduurilor;
― descărcarea peste bord sau în alt mod a apei din santina
compartimentului maşini.
b) Operaţiuni specifice petrolierelor:
― încărcarea hidrocarburilor;
― transfer intern;
― descărcarea hidrocarburilor;
― balastarea (eventuală) a tancurilor de marfă şi T.B.C.;
― curăţarea tancurilor de marfă, inclusiv COW;
― descărcarea balastului ( cu excepţia T.B.S. );
― descărcarea apei din tancurile de reziduuri;
― închiderea valvulelor sau dispozitivelor după descărcarea
tancurilor de reziduuri;
― izolarea prin închiderea valvulelor T. B. C. de
tubulaturile de marfă şi golirea tubulaturilor de marfă;
52
 ― evacuarea reziduurilor.
3) Se vor menţiona în ORB şi eventualitatea unor descărcări accidentale sau
cele menţionate în Regula 11, sau excepţionale (neexceptate de Regula 11),
precizându-se împrejurările şi motivul descărcării.
4) Operaţiunile menţionate în paragraful 2) vor fi consemnate în detaliu fără a
fi omisă vreo menţiune din ORB. Aceste consemnări vor fi semnate de ofiţerul
responsabil, iar la completarea paginii se va contrasemna de comandant.
Înregistrările se vor face în limba oficială a statului de pavilion, iar pentru navele
care posedă un CIPPH (OPPC), în engleză sau în franceză; în caz de dispută,
prioritate va avea limba oficială.
5) ORB va fi păstrat într-un loc care să-l facă disponibil imediat pentru
inspecţii, cu excepţia navelor remorcate fără echipaj, când va fi păstrat la bordul
navei. Timpul de arhivare va fi de 3 ani.
6) Autoritatea desemnată de Guvern poate inspecta ORB de pe orice navă
aflată în apele sale şi poate face o copie autentificată de comandant, care poate fi
admisă în orice procedură juridică. Inspecţia se va face fără a cauza întârzierea
navei.
7) Pentru petrolierele mai mici de 150 tdw exploatate în conformitate cu
regula 15 (4), se va elabora un ORB corespunzător.

REGULA 21.CERINŢE SPECIALE PENTRU PLATFORMELE DE

FORAJ ŞI ALTE PLATFORME
Platformele de foraj fixe sau plutitoare, angajate în domeniul resurselor minerale
ale fundului mării, precum şi alte platforme se vor conforma cerinţelor A1
aplicabile navelor mai mari de 400 tdw, altele decât petrolierele, cu specificaţia
că:
a) vor fi prevăzute cu instalaţiile precizate de Regulile 16 şi 17;
c) vor ţine o evidenţă a tuturor manevrelor cu hidrocarburi sau amestecuri
sub o formă aprobată;
d) sub rezerva Regulii 11, descărcarea în mare este interzisă, cu excepţia
cazului în care conţinutul de hidrocarburi este mai mic de 15 PPM.

CAPITOLUL III. CERINŢE PENTRU REDUCEREA POLUĂRII CU

HIDROCARBURI DEVERSATE DE PETROLIERE ÎN CAZUL AVARIILOR
ÎN BORDURI SAU LA FUND

REGULA 22. IPOTEZE REFERITOARE LA AVARII

1) Pentru a calcula scurgerile ipotetice de hidrocarburi (petroliere) se admit
trei dimensiuni de avarii în bordurile sau fundul navei, de forma unui paralelipiped.
Pentru avarii de fund se vor considera două condiţii distincte aplicabile separat:
a)Avarie în borduri:
― lc = extindere longitudinală lc = 1/3 L 2/3 sau
14,5 m *
― tc = extindere transversală tc = B/5 sau
11,5 m*

* se iau în considerare valorile cele mai mici

53
 ― Vc = extindere verticală
― de la linia de bază în sus, fără limite
b)Avarie la fund:
Pe orice parte a navei, pe o lungime de 0, 3 L de la perpendiculara
provei.
― ls = extindere longitudinală ls = L/10 sau 5
m
― ts = extindere transversală ts = B/6 sau 10
m, dar nu mai puţin de 5 m
― Vs = extindere verticală Vs= B/15 sau 6
m, luându-se valoarea cea mai mică

REGULA 23. SCURGEREA IPOTETICĂ DE HIDROCARBURI

1) Scurgerile în caz de avarie în bordul sau fundul navei în măsura definită de
Regula 22 pot fi:
a) avarii în borduri Qc = Σ Wi + Σ Z1 C1
b) avariile la fundul navei Qs = 1/3 (Σ Z1W1 + Σ Z1C1)
2) Relaţiile de calcul suferă modificări generate de ipoteza:
― spaţii goale între tancuri de marfă
― tancuri de balast separat între tancurile de marfă.
3) a) Se iau în considerare numai tancurile din dublu fund care fie că sunt
goale fie conţin apă curată dacă transportă marfă în tancurile imediat superioare.
b) Când dublul fund poate fi considerat inexistent dacă nu protejează întreg
tancul de marfă; Puţurile de aspiraţie pot fi neglijate dacă nu au o suprafaţă
excesivă. Tubulatura care deserveşte aceste puţuri din interiorul dublului fund va fi
prevăzută cu valvule de închidere, care vor fi închise în timpul marşului, cu
excepţia necesităţii unui transfer intern pentru corectarea asietei.
4) Pentru cazul avarierii a patru tancuri centrale, simultan.
Qs = 1/4(Σ Z1W1 + Σ Z1C1)
5) O instalaţie de transfer a mărfii de capacitate corespunzătoare care să poată
transfera marfa în tancuri de balast separat sau de marfă disponibile, pentru a limita
scurgerile, poate fi agreată de administraţie. Pentru aceasta, instalaţia va fi capabilă
să transfere jumătate din capacitatea tancului cu cel mai mare volum.

REGULA 24. DISPUNEREA TANCURILOR DE MARFĂ ŞI LIMITAREA

DIMENSIUNILOR LOR
1) Toate petrolierele noi vor satisface cerinţele acestei reguli dacă aparţin
categoriilor următoare:
a) îndeplinesc simultan următoarele condiţii:
― livrarea este anterioară 01-01-74
― comanda este ulterioară datei de 01-01-74, sau dacă nu
exista comandă
― chila a fost pusă după 30-06-1974
2) Dimensiunile şi dispunerea tancurilor de marfă trebuie să asigure ca
scurgerile ipotetice Qs sau Qc (după regula 23) nu depăşesc 30.000 m3 sau 400 •
3
DW (dar nu mai mult de 40.000 m3).
3) Volumul oricărui tanc lateral se va limita la 75% din limitele scurgerilor
ipotetice. Volumul oricărui tanc central nu va depăşi 50.000 m3
54
 4) Lungimea oricărui tanc de marfă nu trebuie să depăşească 10 m sau cea
calculată cu relaţii adecvate în funcţie de poziţia şi structura tancurilor.
5) Pentru a nu depăşi volumele precizate în paragrafele 2), 3), 4), indiferent de
tipul de instalaţie de transfer, se vor prevedea valvule de închidere pentru a izola
tancurile între ele care vor fi închise cât timp petrolierul este în larg.
6) Tubulaturile care trec prin tancurile de marfă situate la distanţă (calculate)
faţă de fund sau bordaj vor fi prevăzute cu valvule închise când petrolierul se
găseşte în larg.

REGULA 25. COMPARTIMENTARE ŞI STABILITATE

1) Orice petrolier va îndeplini criteriile de compartimentare şi stabilitate de
avarie specificate în paragraful 3) pentru avariile ipotetice prezentate în paragraful
2), avariile fiind aplicate tuturor punctelor de pe lungimea navei.
a) la petrolierele cu L >225 m în orice punct de pe "L";
b) la petrolierele cu 150 < L >225 m în orice punct de pe "L" cu excepţia
pereţilor etanşi pupa şi prova (Compartimentul maşină este considerat ca un
singur compartiment inundabil.
c) la petrolierele cu L < 150 m în orice punct de pe lungimea navei cu
excepţia compartimentului maşini.
2) Pentru extinderea şi caracterul avariei ipotetice se calculează cu relaţii
specificate avariile din:
a) bordaj nave
― longitudinale
― transversală
― verticală
b) fundul navei
― longitudinală
― transversală
― verticală
c) pentru avarii mai mici decât cele specificate în a) şi b) dar care crează
condiţii grave, acestea vor fi luate în consideraţie.
d) pentru avarii care implică şi pereţii transversali, distanţa dintre aceştia va
fi egală cu extinderea longitudinală din paragraful a)
e) în cazul unei avarii între pereţii transversali etanşi adiacenţi se va
considera că aceşti pereţi sunt avariaţi dacă:
― distanţa dintre ei este mai mică decât extinderea
longitudinală
― într-un perete transversal există o nişă amplasată în cadrul
penetraţiei avariei
f) dacă în limitele avariei ipotetice se afla tubulaturi şi conducte sau tunele
se vor lua măsuri împotriva inundări progresive.
3) Se va considera că petrolierele respectă criteriile de stabilitate de avarie în
cazul:
a) linia de plutire finală va fi sub marginea inferioară a oricărei deschideri
prin care se poate face inundare progresivă.
b) în stadiul final unghiul de înclinare nu va depăşi 25° sau 30° dacă nu are
loc imersiunea punţii.
c) stabilitatea finală după inundare poate fi apreciată utilizându-se
55
diagrama braţelor de redresare în limite precizate.
d) măsurile de egalizare mecanică (tubulaturi, valvule) nu vor fi luate în
consideraţie în scopul reducerii unghiului de înclinare. Trebuie menţinută o
stabilitate reziduală suficientă în timpul operaţiilor de egalizare cu mijloace
mecanice, intermediare.
4) Cerinţele paragrafului 1) vor fi confirmate prin calcule luându-se în
considerare caracteristicile constructive, greutăţile specifice şi efectul suprafeţelor
libere:
a) se ţine cont de fiecare tanc gol sau încărcat parţial, de greutatea specifică
şi de eventuale scurgeri de lichide din compartimente avariate.
b) se enumeră permeabilităţile ipotetice pentru spaţiile inundate.
c) nu se ţine cont de flotabilitatea suprastructurilor situate direct deasupra
avariilor din borduri.
d) efectul suprafeţelor libere a lichidelor se calculează pentru un unghi de
5° pentru fiecare compartiment.
e) pentru tancurile de lichide consumabile se va lua în calcul tancul sau
combinaţia de tancuri la care efectul suprafeţelor libere este cel mai mare.
5) Comandantul oricărui petrolier nou aflat sub cerinţele acestei anexe va
primi sub formă aprobată:
a) informaţii referitoare la încărcarea şi distribuirea încărcăturii pentru a se
putea conforma acestei reguli (25)
b) date asupra capacităţii navei de a se conforma cu criteriile de stabilitate
de avarie.

REGULA 25 A. STABILITATEA NAVEI ÎN STARE INTACTĂ

1) Această regulă se aplică petrolierelor de peste 5.000 tdw:
a) cu contract de construcţie încheiat după 01-02-1999
b) sau cu chila pusă după 01-08-1999 (dacă nu există un contract)
c) cu livrare după 01-02-2002
d) au suferit o transformare importantă:
― cu contract după 01-02-1999
― cu lucrări începute după 01-08-1999
― lucrări care vor fi terminate după 01-02-2002
2) Fiecare petrolier (după caz) va îndeplini criteriile de stabilitate specificate în
paragrafele a) şi b) pentru orice pescaj în cazurile cele mai nefavorabile de
încărcare şi balastare, inclusiv în stadii intermediare. În toate cazurile se presupune
ca tancurile de balast sunt parţial încărcate.
a) În port înălţimea metacentrică iniţiala GMo corectată ţinând seama de
efectul suprafeţei libere de lichid măsurată la un unghi de înclinare de 0° nu trebuie
să fie mai mica de 0,15 m.
b) În larg se vor aplica următoarele criterii:
Aria de sub curba braţului de redresare (GZ) nu va fi mai mică de 0,055
m.rad până la un unghi de înclinare θ = 30° şi nici mai mică de 0, 09 m.rad până la
un unghi de înclinare θ = 40°. Aria de sub curba braţului de redresare (GZ) dintre
unghiurile de 30° şi nici mai mică de 0,09 m.rad până la un unghi de înclinare θ =
40°. Aria de sub curba braţului de redresare (GZ) dintre unghiurile de 30° şi 40° nu
trebuie să fie mai mica de 0,03 m.rad.
c) braţul de redresare GZ trebuie să fie cel puţin egal cu 0,2 m la un unghi
56
de înclinare mai mare de 30°
d) braţul maxim de redresare trebuie să fie atins la un unghi de preferinţă
mai mare de 30° dar nu mai mic de 25°
e) înălţimea metacentrica GMo, corectată ţinând seama de efectul
suprafeţei libere la 0° nu trebuie să fie mai mică de 0,15 m.
3) Cerinţele paragrafului 2) vor fi îndeplinite încă din stadiul de proiectare, iar
pentru navele de transport mixte pot fi permise proceduri de exploatare simple.
4) Procedurile de exploatare simple (suplimentare) pentru operaţiunile de
transfer lichide înseamnă proceduri scrise furnizate comandantului care:
a) sunt aprobate de Administraţie
b) se specifică tancurile de marfă şi balast ce pot fi umplute parţial fără a
periclita criteriile de stabilitate (în anumite situaţii de transfer)
c) pot fi uşor înţelese (sunt explicite) de ofiţerul responsabil cu transferul
d indică ordinea operării (transfer marfă / balast)
e) se poate compara stabilitatea obţinută şi cea cerută cu ajutorul
diagramelor, tabelelor (criteriilor de stabilitate)
f) nu impun calcule matematice complexe
g) sunt puse în evidenţă în manualul aprobat privind asieta şi stabilitatea şi
sunt afişate în postul de comandă, dar şi în orice program pentru calculator utilizat
pentru calcule de stabilitate.

CAPITOLUL IV. PREVENIREA POLUĂRII CE REZULTĂ CA URMARE A

UNUI EVENIMENT DE POLUARE CU HIDROCARBURI

REGULA 26. PLAN DE URGENŢĂ LA BORD CONTRA POLUĂRII CU

HIDROCARBURI
1) Petrolierele mai mari de 150 tdw şi celelalte cu un tonaj mai mare de 400
tdw vor avea un plan de urgenţă la bord contra poluării cu hidrocarburi.
2) Acest plan va fi în conformitate cu directivele elaborate de IMO şi redactate
în limba de lucru a comandantului şi ofiţerilor şi va consta din:
a) procedura ce trebuie respectată pentru semnalarea evenimentului de
poluare (Articolul 8 şi Protocol I din Marpol);
b) lista autorităţilor şi persoanelor ce urmează să fie contactate în urma
unui eveniment de poluare cu hidrocarburi;
c) o descriere în detalii a măsurilor ce trebuie luate de echipaj pentru a
reduce sau controla descărcarea hidrocarburilor ca urmare a evenimentului;
d) procedurile şi punctul de contact la bord pentru coordonarea măsurilor
luate la bord cu autorităţile locale în vederea combaterii poluării.

ANEXA II. REGULI PENTRU CONTROLUL POLUĂRII

CU SUBSTANŢE NOCIVE ÎN VRAC

57
 REGULA 1. DEFINIŢII. (În sensul acestei anexe)
1) Nava cisternă pentru produse chimice ― înseamnă o navă construită sau
adaptată în scopul principal de a transporta o încărcătură de substanţe lichide
nocive în vrac şi include "petrolierele" (definite în anexa I) atunci când transportă o
încărcatură completă sau parţială de substanţe lichide nocive în vrac.
2) Balast curat ― înseamnă balastul dintr-un tanc în care de la ultima dată la
care a fost folosit pentru a transporta o încărcătură (substanţe din categoriile A, B,
C, D) a fost curăţat temeinic, reziduurile rezultate au fost descărcate, iar tancul a
fost golit în conformitate cu prevederile pertinente din această anexă.
3) Balast separat ― înseamnă apa de balast introdusă într-un tanc destinat
permanent pentru transportul de balast sau mărfuri altele decât hidrocarburi sau
substanţe lichide nocive în sensul diferitelor definiţii din anexele la această
convenţie şi care este complet separat de instalaţia de încărcare a mărfii şi a
combustibilului lichid.
4) Uscatul cel mai apropiat ― linia de bază de la uscatul cel mai apropiat, care
serveşte la determinarea mării teritoriale a teritoriului respectiv în conformitate cu
dreptul internaţional. (Pentru Australia se au în vedere o serie de coordonate
precizate unite de o linie care pleacă dintr-un punct al coastei).
5) Substanţe lichide - sunt acelea care au o presiune a vaporilor ce nu
depăşeşte 2,8/Kgf/cm2 la temperatura de 37,8° [ 40 PSI LA 100°F ].
6) Substanţă lichidă nocivă - înseamnă orice substanţă la care se referă
Apendicele II ale acestei anexe sau clasificată provizoriu pe baza prevederilor
regulii 3(4) în categoria A, B, C, D.
7) Zonă specială ― înseamnă zona maritimă în care pentru motive tehnice
recunoscute privind situaţia sa oceanografică şi ecologică şi caracterul deosebit al
traficului său este necesară adoptarea de metode obligatorii, speciale, pentru
prevenirea poluării mării cu substanţe lichide nocive.
Zonele speciale sunt:
a) Marea Baltică
b) Marea Neagră
c) Zona Antarctică.
8) Zona Mării Baltice = Marea Baltică delimitată de paralela lui Shaw în
Skagerrak [57° 44,8' N ] la care se adaugă golful Botnic şi golful Finlandei.
9) Zona Mării Negre = Marea Neagră limitată spre Marea Mediterană de
paralela 41° N.
9 A) Zona Antarctică ― Zona Maritimă situată la sud de paralela 60° S.
10) Codul internaţional pentru produse chimice în vrac ― înseamnă Codul
internaţional pentru construcţia şi echipamentul navelor care transportă produse
chimice periculoase în vrac adoptat de MEPC prin rezoluţia 19 (22), aşa cum poate
fi amendat de Organizaţie cu condiţia conformităţii cu articolul 16 MARPOL.
11) "Codul pentru produse chimice în vrac" ― înseamnă codul pentru
construcţia şi echipamentul navelor care transportă produse chimice periculoase în
vrac adoptat de MEPC 20(22) cu condiţia conformităţii cu articolul 16 MARPOL
12) "Navă construită" ― înseamnă o navă a cărei chilă a fost pusă sau este într-
un stadiu similar de construcţie. O navă transformată în navă cisternă pentru
produse chimice, indiferent de data construcţiei se va considera ca o navă cisternă
pentru produse chimice la data la care a început transformarea.
Această prevedere nu se aplică pentru navele care îndeplinesc condiţiile
58
următoare:
a) nava este construită înainte de 01-07-86
b) nava este autorizată conform Codului pentru produse chimice în
vrac şi transportă numai acele produse stabilite prin Cod ca fiind
substanţe periculoase (numai din punctul de vedere al poluării. )
13) "Stadiu similar de construcţie" ― înseamnă stadiul în care:
a) începe construcţia ce se poate identifica cu o navă specifică.
b) a început asamblarea acelei nave, incluzând cel puţin 50 tone sau
1% din masa estimată a întregului material de structură (se alege
cifra cea mai mică).
14) Data de aniversare ― înseamnă ziua şi luna fiecărui an care corespunde cu
data de expirare a certificatului internaţional de prevenire a poluării pentru
transportul substanţelor lichide nocive în vrac [ CIPPTSLNV=IPPCCNLSB ]

REGULA 2. APLICARE
1) Exceptând unele prevederi exprese, anexa II se va aplica tuturor navelor
care transportă SLNV.
2) În cazul în care o navă cisternă transportă produse supuse prevederilor A1 se
vor aplica şi cerinţele acestei anexe (A1)
3) Regula 13 din A2 se aplica numai navelor care transportă substanţe care în
scopul controlului descărcării sunt clasificate în categoriile A, B, C.
4) Pentru navele construite înainte de 01-07-86 prevederile regulii 5 se vor
aplica după 01-01-88.
5) Administraţia permite montarea la bordul navei a oricăror instalaţii, aparate,
dispozitive dacă acestea au aceeaşi eficienţă ca acelea prevăzute în anexă. Această
împuternicire nu se extinde la faptul de a înlocui ca echivalente prescripţiile regulii
din A2 privind concepţia şi construcţia cu metode de exploatare având ca scop
controlul descărcărilor S.L.N.V.
6) Administraţia care a făcut uz de permisiunea din paragraful 5 va informa
Organizaţia care va difuza părţilor detaliile respective.
7) a) În cazul în care un amendament la A2, la Codul internaţional pentru
substanţe chimice în vrac şi Codul pentru produse chimice în vrac implică
modificări de structură sau echipament, Administraţia poate modifica sau amâna
pentru o perioadă specificată la navele construite înainte de data intrării în vigoare
a respectivelor amendamente dacă aplicarea imediată este neraţională sau
nerealizabilă. O astfel de scutire se va stabili ţinându-se seama de fiecare substanţă
luându-se în considerare "Liniile directoare elaborate de Organizaţie" (Lista de
substanţe din A2, codul I.B.C. şi Codul I.B.C.H aprobate de MEPC 31).
8) Administraţia care a acordat scutirile de aplicare conform paragrafelor (7
a)), va depune apoi Organizaţiei un raport cu detalii despre navele implicate,
mărfurile, activitatea de comerţ pentru fiecare navă implicată şi justificarea scutirii
pentru a fi difuzate părţilor.

REGULA 3. CLASIFICAREA ŞI LISTA SUBSTANŢELOR NOCIVE

1) Pentru aplicarea regulilor acestei anexe, S.L.N. sunt împărţite în patru
categorii:
a) Categoria A: S.L.N. care dacă sunt descărcate în mare în cursul
operaţiilor de curăţire a tancurilor sau de balastare ar prezenta un risc grav pentru
59
resursele marine sau sănătatea omului sau ar cauza daune importante pitorescului
locului sau altor utilizări legitime ale mării şi în consecinţă justifică aplicarea de
măsuri riguroase contra poluării.
[Potrivit Apendicelui 1 al A2 aceste substanţe sunt bioacumulate şi
susceptibile de a prezenta un pericol pentru sănătatea omului sau viaţa acvatică, sau
care sunt foarte toxice pentru viaţa acvatică (exprimate printr-un risc de gradul 4,
definit de un TLm mai mic de 1 ppm). La această categorie se adaugă şi substanţele
cu toxicitate moderată pentru viaţa acvatică (exprimate prîntr-un risc de gradul 3,
definit de un TLm cuprins între 1 şi 10 ppm., când se acordă o importanţă deosebită
unor factori suplimentari de risc sau unor caracteristici speciale ale acestor
substanţe.]
b) Categoria B: S.L.N. care dacă sunt descărcate în mare în cursul
operaţiunilor de curăţire a tancurilor sau de debalastare ar prezenta un risc pentru
resursele marine sau sănătatea omului sau ar cauza daune pitorescului locului sau
altor utilizări legitime ale mării şi în consecinţă justifică aplicarea de măsuri
speciale contra poluării. [Conform apendicelui 1 al A2 substanţele de categoria B
sunt substanţe bioacumulate cu o perioadă scurtă de persistenţă (maximum o
săptămână) sau care sunt moderat toxice pentru viaţa acvatică (exprimate prîntr-un
risc de gradul 3, definit de un TLM cuprins între 1 şi 10 ppm. Aparţin acestei
categorii şi anumite substanţe uşor toxice pentru viaţa acvatică exprimate printr-un
risc de gradul 2, definit de un TLM cuprind între 10 şi 100 ppm) când se acordă o
importanţă deosebită unor factori suplimentari de risc sau unor caracteristici
speciale ale acestor substanţe.
c) Categoria C: S.L.N. care dacă sunt descărcate în mare în cursul
operaţiunilor de curăţire a tancurilor sau de debalastare ar prezenta un risc minor
pentru resursele marine sau sănătatea omului sau ar cauza daune neînsemnate
pitorescului locurilor sau altor utilizări legitime ale mării şi în consecinţă, necesită
anumite precauţii în ceea ce priveşte condiţiile de exploatare. [Conform apendicelui
1 al A2 substanţele de categoria C sunt substanţe care sunt uşor toxice pentru viaţa
acvatică [exprimate printr-un risc de gradul 2, definit de un TLm cuprins între 10 şi
100 ppm] aparţin acestor categorii şi substanţe practic netoxice pentru viaţa
acvatică [exprimate printr-un risc de gradul 1 definit de un TLM cuprins între 100
SI 1000 ppm] când se acordă o importanţă deosebită unor factori suplimentari sub
aspectul riscului sau unor caracteristici speciale ale acestor substanţe].
d) Categoria D: S.L.N. care dacă sunt descărcate în mare în cursul
operaţiilor de curăţire a tancurilor ar prezenta un risc perceptibil pentru resursele
marine sau sănătatea omului sau ar cauza daune minime pitorescului locului sau
altor utilizări legitime ale mării şi în consecinţă, necesită anumite precauţii în ceea
ce priveşte condiţiile de exploatare [potrivit apendicelui 1 al A2 aceste substanţe
sunt practic netoxice pentru viaţa acvatică [exprimate prîntr-un risc de gradul 1
definit de un TLM cuprins între 100 şi 1000 ppm] sau care formează depuneri pe
fundul mării cu un consum biochimic de Oxigen [ C.B.O.] sau care sunt foarte
periculoase pentru sănătatea omului, cu un L.D.50 mai mic de 5 mg/kg sau produc
o reducere moderată a pitorescului peisajului din cauza persistenţei, a mirosului sau
a caracteristicilor toxice sau iritante, susceptibile a stingheri folosirea plajelor sau
care sunt moderat periculoase pentru sănătatea omului cu un L.D.50 cuprins între 5
mg/kg şi 50 mg/kg şi care produc o reducere uşoară a pitorescului peisajului.
2) Directivele pentru clasificarea SLN din apendicele 1 al A2 sunt prezentate în
60
paragraful 1 al acestei reguli.
3) Pentru SLNV din categoriile A, B, C, D se face referire în Apendicele II al
A2 care face trimitere la "Codul internaţional pentru produse chimice în vrac", în
coloana categoria de poluare din capitolele 17 şi 18.
4) Pentru substanţele neclasificate în categoriile definite de paragraful 1 şi nici
evaluate după regula 4 (1), guvernele părţilor la convenţie interesate trebuie să cada
de acord asupra unei evaluări provizorii pentru operaţia intenţionată pe baza
directivelor paragrafului (2). Până se ajunge la un acord deplin, substanţa se va
transporta în condiţiile cele mai riguroase. Cel mai târziu de 90 de zile după primul
transport Administraţia va înştiinţa Organizaţia cu date referitoare la substanţă şi
evaluarea provizorie în scopul difuzării acestora la toate părţile interesate.
Guvernul fiecărei părţi în termen de 90 de zile va comunica Organizaţiei
dispoziţiile privind clasificarea substanţei.

REGULA 4. ALTE SUBSTANŢE LICHIDE

1) Sunt substanţele la care se face referire în Apendicele III din A2 şi care nu se
încadrează în categoriile A, B, C, D (definite în regula 3 (1) ) deoarece se consideră
că nu prezintă nici un risc pentru sănătatea omului, resursele marine, pitorescului
locurilor, sau alte utilizări legitime atunci când sunt deversate în mare în timpul
curăţirii tancurilor sau ca debalastare.
2) Descărcarea apei de santină, de balast sau alte reziduuri şi amestecuri de
substanţe la care se face referire în Apendicele III al A2 nu este supusă nici unei
prevederi din A2.
3) Descărcarea în mare a balastului curat sau separat nu este supusă nici unei
prevederi din aceasta anexă.

REGULA 5. DESCĂRCAREA SUBSTANŢELOR LICHIDE NOCIVE

(SLN) SUBSTANŢE DIN CATEGORIILE A, B, C ÎN AFARA ZONELOR
SPECIALE ŞI SUBSTANŢE DIN CATEGORIA D ÎN TOATE ZONELE.
Sub rezerva prevederilor paragrafului (14) ale acestei reguli şi de regula 6 din
această anexă.
1) Este interzisă descărcarea în mare a substanţelor din categoria A (regula 3
(1) (a) ) sau a celor clasificate provizoriu în acestă categorie sau a apei de balast,
apei din spălare sau a altor reziduuri sau amestecuri care conţin astfel de substanţe.
Reziduurile rezultate după eventuala spălare a tancurilor se vor descărca într-o
instalaţie de colectare până când concentraţia în efluent va fi mai mică de 0,1% din
masă şi până când tancul se goleşte. În cazul fosforului alb sau galben concentraţia
reziduală va fi mai mică de 0,01 % din masă. Orice cantitate de apă adăugată
ulterior se va descărca în mare cu îndeplinirea simultană a următoarelor condiţii:
a) nava este în marş cu viteza de 7 noduri, sau 4 noduri dacă este remorcată
(fără propulsie).
b) Descărcarea se face sub linia de plutire cu evitarea prizelor de apă.
c) Descărcarea se face dincolo de 12 m.m. de uscatul cel mai apropiat iar
adâncimea va fi mai mare de 25 m.
2) Este interzisă descărcarea în mare a substanţelor de categoria B aşa cum
sunt definite de regula 3 (1) b) din A2 sau a celor clasificate provizoriu în aceasta
categorie, sau a apei de balast, spălare sau a altor reziduuri sau amestecuri cu aceste
substanţe, exceptând cazurile când sunt îndeplinite simultan condiţiile:
61
 a) Nava este în marş cu viteza mai mare de 7 noduri, sau 4 noduri dacă este
fără propulsie (remorcată).
b) Metodele şi dispozitivele folosite la descărcare sunt aprobate de
Administraţie, se bazează pe norme elaborate de Organizaţie care asigură o
concentraţie în debitul de descărcare a efluentului mai mică de l ppm.
c) Cantitatea maximă de marfă descărcată în condiţiile impuse de aliniatul
"b" nu trebuie să depăşească 1m3 sau 1/3000 din capacitatea tancului (se admite
valoarea cea mai mare).
d) Descărcarea se face sub linia de plutire cu evitarea prizelor de apă de
mare.
e) Descărcarea se efectuează la cel puţin 12 m.m. de uscat iar adâncimea va
fi mai mare de 25 m.
3) Este interzisă descărcarea în mare a substanţelor de categoria "C" [definită
de regula 3(1)c) ] sau a celor clasificate provizoriu în această categorie precum şi a
apei de balast, apei de spălare sau amestecurilor cu aceste substanţe cu excepţia
îndeplinirii simultane a următoarelor condiţii:
a) Nava este în marş cu o viteză mai mare de 7 Nd, iar dacă este fără
propulsie viteza va fi mai mare de 4 Nd.
b) Metodele şi dispozitivele folosite pentru descărcare sunt aprobate de
Administraţie şi au fost elaborate pe baza normelor impuse de Organizaţie. Se va
asigura o concentraţie şi un debit astfel încât în siajul navei concentraţia de
substanţă să nu depăşească 10 ppm.
c) Cantitatea maximă de substanţă deversată nu depăşeşte cantitatea
aprobată (procesul se desfăşoară în conformitate cu exigenţele aliniatului "b" ) de 3
m3 sau 1/1000 din capacitatea tancului (se ia valoarea cea mai mare).
d) Descărcarea se efectuează sub linia de plutire evitându-se prizele de apă
de mare.
e) Distanţa minimă faţă de ţărm va fi de 12 m.m. la o adâncime minimă de
25 m.
4) Este interzisă descărcarea în mare a substanţelor de categoria "D" [definite
de regula 3(1)d)] sau a celor clasificate provizoriu ca atare, ori a apei de balast, apei
de spălare a tancurilor ori a altor reziduuri sau amestecuri, cu excepţia îndeplinirii
simultane a următoarelor condiţii:
a) Nava este în marş cu o viteză de cel puţin 7 Nd, sau 4 Nd dacă nu are o
propulsie proprie.
b) Concentraţia amestecurilor este mai mică de 1/10 în apă.
c) Descărcare se face la mai mult de 12 m.m. faţă de uscat.
5) Pentru îndepărtarea reziduurilor din tancuri se pot folosi metode de
ventilaţie aprobate de Administraţie, bazate pe norme elaborate de Organizaţie. Apa
introdusă ulterior în tancuri nu va face obiectul prevederilor paragrafelor 1, 2, 3, 4
ale acestei reguli.
6) Este interzisă descărcarea în mare a substanţelor care nu au fost clasificate
provizoriu sau evaluate (regula 4 (1) precum şi a apei de balast, ape de spălare,
amestecuri cu aceste substanţe.
SUBSTANŢE DIN CATEGORIILE A, B, C ÎN ZONE SPECIALE
(SUB REZERVA PREVEDERILOR PARAGRAFULUI (14) AL ACESTEI
REGULI)
7) Este interzisă descărcarea în mare a substanţelor de Categoria A (definite de
62
regula 3 (1) sau a celor clasificate provizoriu în categoria A, precum şi apa de
balast, apa de spălare, amestecuri cu aceste substanţe. Dacă trebuie spălate
tancurile, reziduurile rezultate vor fi descărcate într-o instalaţie de colectare pe care
statele riverane la zona specială trebuie să le prevadă (în conformitate cu regula 7)
până când efluentul golit la o astfel de instalaţie are concentraţie mai mică de
0,05% din masă, cu excepţia fosforului alb sau galben pentru care concentraţia
reziduală trebuie să fie mai mică de 0,05% din masă. Orice cantitate de apă
adăugată ulterior în tanc se poate descărca în mare când sunt îndeplinite simultan
condiţiile următoare:
a) Nava este în marş cu viteza minimă de 7 Nd, sau 4 Nd dacă nu are
propulsie.
b) Descărcarea se face sub linia de plutire cu evitarea prizelor de apă de
mare.
c) Nava se află la o distanţă de cel puţin 12 m.m. de ţărm iar adâncimea
este mai mare de 25 m.
8) Este interzisă descărcarea în mare a substanţelor de categoria B (definite de
regula 3(1)b) ca şi acelor clasificate provizoriu în această categorie precum şi a
apei de balast, apei de spălare tancuri sau a amestecurilor cu aceste substanţe, cu
excepţia când sunt îndeplinite simultan condiţiile:
a) tancul a fost spălat după metoda aprobată de Administraţie în
conformitate cu normele elaborate de Organizaţie, iar apa de spălare a fost livrată
instalaţiei de colectare.
b) Nava este în marş cu viteza mai mare de 7 Nd, sau mai mare de 4 Nd
dacă nu are propulsie.
c) Metodele şi dispozitivele pentru descărcare şi spălare (aprobate de
Administraţie în conformitate cu exigenţele Organizaţiei vor asigura un debit de
descărcare astfel încât concentraţia în siajul navei să nu depăşească 1 ppm.
d) Descărcarea se face sub linia de plutire cu evitarea prizelor de apă de
mare.
e) Distanţa minimă faţă de ţărm a navei va fi mai mare de 12 m.m. iar
adâncimea va fi mai mare de 25 m.
9) Este interzisă descărcarea în mare a substanţelor de categoria "C" (definite
de regula 3 (1) c) sau a celor clasificate provizoriu în această grupă, a apei de
spălare, balastului sau amestecurilor cu aceste substanţe, cu excepţia situaţiei când
se îndeplinesc simultan următoarele condiţii:
a) Nava este în marş cu viteza de 7 Nd, sau 4 Nd când nu dispune de
propulsie.
b) Metodele şi dispozitivele folosite pentru descărcare sunt aprobate de
Administraţie şi bazate pe normele elaborate de Organizaţie astfel încât
concentraţia de substanţă în siajul navei să nu depăşească 1 ppm.
c) Cantitatea maximă de substanţă descărcată în conformitate cu
prevederile aliniatului "b" nu depăşeşte 1 m3 sau 1/3000 din capacitatea tancului,
(se ia valoarea cea mai mare).
d) Descărcarea se face sub linia de plutire evitându-se prizele de apă de
mare.
e) Descărcarea se face la distanţa minimă de 12 m.m. faţă de ţărm iar
adâncimea apei să fie mai mare de 25 m.
10) Pentru îndepărtarea reziduurilor de marfă din tancuri se pot folosi metode
63
de ventilare aprobate de Administraţie, care vor fi elaborate pe baza normelor
Organizaţiei. Orice cantitate de apă introdusă ulterior va fi considerată curată şi nu
va face obiectul paragrafelor 7), 8) şi 9).
11) Se interzice descărcarea în mare a substanţelor neclasificate, clasificate
provizoriu sau evaluate după regula 4 (1), a apei de balast, a apei de spălare
sau amestecurilor cu aceste substanţe.
12) Regula nu interzice păstrarea la bord a reziduurilor substanţelor din
categoria B şi C şi deversarea acestora în afara zonelor speciale în conformitate cu
paragrafele 2 şi 3.
13) a) Guvernele părţilor la convenţie, riverane unei zone speciale vor stabili
de comun acord o dată la care vor îndeplini cerinţele regulii 7 (1) şi de la
care cerinţele paragrafului 7), 8), 9), 10) din aceeaşi regulă vor intra în
vigoare pentru zona specială respectivă şi vor informa despre acest acord cu
şase luni înainte Organizaţia care va notifica tuturor părţilor.
b) dacă data intrării în vigoare a prezentei Convenţii este anterioară datei
stabilite (aliniatul "a"), cerinţele paragrafelor 1), 2), 3) se vor aplica în
perioada interimară.
14) În zona Antarctica este interzisă orice descărcare în mare a SLN sau
amestecurilor SLN.

REGULA 5 A/ INSTALAŢII DE POMPARE, TUBULATURI ŞI

DESCĂRCARE
1) Fiecare navă construită după 01-07-86 va fi prevăzută cu instalaţii de
pompare şi tubulaturi, care în condiţii favorabile prin testare vor dovedi ca în
instalaţie (inclusiv vecinătatea sorbului) nu rămâne o cantitate de substanţă mai
mare de 0,1 m3 [ substanţe din categoria A].
2) a) sub rezerva aliniatului "b" al acestui paragraf pentru navele construite
înainte de 01-07-86, destinate transportului de substanţe de categoria B, cantitatea
remanentă de substanţă va fi mai mică de 0,3 m3.
b) pentru navele care nu sunt în conformitate cu cerinţele aliniatului "a" [de
la 02-10-94] se prevede ca cerinţă minimă dotarea cu instalaţii de pompare şi
tubulaturi care prin testare, inclusiv evaluarea reziduului de suprafaţă, să
dovedească (pentru substanţe din categoria B) că în tanc şi tubulatura aferentă
cantitatea reziduală este mai mică de 1 m3 sau 1/3000 din capacitate (se ia cifra cea
mai mare). Fiecare navă construită după 01-07-86 va fi dotată cu instalaţii şi
tubulaturi de marfă care prin testare se asigură că marfa reziduală este [pentru
substanţe din categoria C] într-o cantitate mai mică de 0,3 m3'
3) a) sub rezerva aliniatului "b" pentru navele construite înainte de 01-07-86
cantitatea reziduală de marfă în tubulaturi şi vecinătatea sorbului va fi mai mică de
0,9 m3.
b) dacă navele la care se referă aliniatul "a" nu sunt în conformitate cu
cerinţele aliniatului "a", vor îndeplini cerinţa minimă (până la 02-10-94) cu
instalaţii de pompare care să asigure că volumul de marfă reziduală (tubulaturi,
reziduul de suprafaţă) nu va fi mai mare de 3 m3 sau 1/1000 din capacitatea
tancului (se ia cifra cea mai mare).
4) Condiţiile de pompare [paragrafele 1), 2), 3), 4) din această regulă] sunt
aprobate de Administraţie şi elaborate pe baza cerinţelor Organizaţiei. Testele de
eficienţă a pompării vor folosi apa ca mediu de testare şi vor fi aprobate de
64
Administraţie având în vedere normele elaborate de Organizaţie. Cantităţile de
reziduuri de pe suprafaţa tancului [paragrafele 2) b) şi 4) b)] se determină pe baza
normelor organizaţiei [Rezoluţia MEPC 18) 2)].
5) a) Pentru navele construite înainte de 01-07-86, sub rezerva aliniatului "b"
din acest paragraf nu se aplică prevederile paragrafelor 2) şi 4) dacă sunt angajate
în voiaje limitate, stabilite de Administraţie între:
I. Porturi (terminale) ale unui stat parte la Convenţie
II. Porturi (terminale) ale statelor părţi la Convenţie
b) Cerinţele aliniatului "a" se vor aplica navelor construite înainte de 01-
07-86 dacă:
I. amestecurile de substanţe din categoriile B sau C se vor
prespala după proceduri aprobate de Administraţie pe baza
normelor elaborate de Organizaţie iar apa rezultată se predă
la instalaţia de colectare.
II. apa din spălările ulterioare sau de balast se va preda la
instalaţiile de colectare sau se va descărca în mare în
conformitate cu celelalte prevederi ale Anexei 2.
III. instalaţiile de colectare din posturile sau terminalele
menţionate mai sus sunt aprobate pentru scopul precizat de
prezentul paragraf.
IV. pentru navele care fac voiaje între porturi sau terminale
ale părţilor, Administraţia va comunica
Organizaţiei pentru difuzare derogările aprobate şi
luarea masurilor dacă sunt necesare.
V. Certificatul cerut de această anexă va avea specificat
faptul că nava este angajată numai în voiaje limitate.
6) În cazul navelor astfel construite, în timpul exploatării nu este necesară
balastarea tancurilor de marfă iar spălarea este impusă numai în cazul reparaţiilor
sau pentru andocare. Administraţia va permite scutiri ale prevederilor din
paragrafele 1), 2), 3) şi 4) din această regulă numai dacă toate condiţiile sunt
îndeplinite:
a) Proiectul, construcţia şi echipamentul navei sunt aprobate de
Administraţie (se ţine cont de destinaţia navei).
b) Efluentul provenit din spălare se descarcă într-o instalaţie de colectare
atestată de Administraţie.
c) Certificatul cerut conform acestei anexe indică:
I. fiecare tanc de marfă este destinat pentru o singură
substanţă.
II. particularităţile derogării.
d) Nava deţine un manual de exploatare aprobat de Administraţie
e) Pentru navele angajate între state părţi la Convenţie particularităţile
derogării vor fi comunicate Organizaţiei pentru informarea părţilor.

REGULA 6. EXCEPŢII
Regula 5 din această anexă nu se aplică:
a) în cazul în care pentru salvarea navei sau a vieţilor oamenilor pe mare
descărcarea SLN este permisă.
b) Deversarea SLN este permisă în cazul avariilor navei sau a
65
echipamentului:
I. Cu condiţia să fi fost luate toate măsurile de precauţie, după
producerea avariei în scopul reducerii deversării.
II. Cu excepţia cazului în care armatorul sau comandantul au
acţionat intenţionat sau neglijent ceea ce a făcut posibilă
deversarea.
c) Descărcarea în marea a SLN sau amestecurilor este aprobată de
Administraţie în scopul combaterii incidentelor de poluare specifice
pentru a reduce efectul de poluare. O astfel de acţiune trebuie aprobată de
guvern.

REGULA 7. INSTALAŢII DE COLECTARE ŞI INSTALAŢII DE

DESCĂRCARE A MĂRFURILOR ÎN TERMINALE
1) Guvernele părţilor la Convenţie iau măsuri pentru dotarea porturilor
terminalelor sau şantierelor de reparaţii cu instalaţii de colectare:
a) porturile şi terminalele de încărcare-descărcare SLN vor fi dotate cu
instalaţii corespunzătoare de colectare a reziduurilor (amestecurilor) fără a produce
întârzieri anormale navelor.
b) Şantierele (porturile) de reparaţii pentru navele care transportă S.L.N.
vor avea instalaţii corespunzătoare pentru colectarea reziduurilor, amestecurilor,
etc.
2) Tipurile de instalaţii de colectare prevăzute în paragraful de mai sus vor fi
stabilite de guvern care va informa Organizaţia.
3) Guvernul se obligă ca terminalele pentru descărcarea mărfii să fie prevăzute
cu instalaţii care să permită golirea tancurilor, iar marfa din instalaţii şi furtune să
nu se scurgă înapoi în navă.
4) Fiecare parte va face cunoscut Organizaţiei informaţii despre orice situaţie
când se presupune că cerinţele paragrafelor 1 şi 3 nu sunt îndeplinite corespunzător.

REGULA 8. MĂSURI DE CONTROL [REZOLUŢIA MEPC 18 (22)]

1) a) Inspectorii pentru verificarea acestei reguli vor fi autorizaţi de Guvern şi
vor realiza Controlul în conformitate cu procedurile de control elaborate de
Organizaţie [Rezoluţia A 787 (19)]
b) Comandantul navelor care transportă SLN se va asigura că prevederile
regulilor 5 şi 8 sunt respectate şi că Jurnalul de înregistrare a mărfii
este completat în conformitate
cu regula 9.
c) Derogarea menţionată în 2) b), 5) b) 6) c), 7) c) din regula 8 poate fi
acordată numai de guvernul părţii primitoare. Derogarea va fi
menţionată în Jurnalul de înregistrare a
mărfii şi va fi confirmată de inspectoratul autorizat de Guvern.

SUBSTANŢE DE CATEGORIA "A" ÎN TOATE ZONELE

2) Pentru substanţele de categoria A se aplică următoarele prevederi:
a) tancurile descărcate conform aliniatului b) se vor spăla conform
cerinţelor paragrafului 3) sau 4) înainte ca nava să părăsească portul de descărcare.
66
 b) la cerere, guvernul poate da derogare [faţă de aliniatul a) ] dacă:
I. tancul descărcat va fi încărcat cu aceeaşi substanţă [nu se
va balasta sau spăla];
II. tancul nu va fi balastat şi spălat pe mare iar prevederile
paragrafului 3) şi 4) sunt respectate în alt post [care confirmă
în scris că are o instalaţie de colectare adecvată]
III. reziduurile de marfă vor fi îndepărtate prin ventilare
printr-o metodă aprobată de Administraţie pe baza normelor
Organizaţiei.
3) Pentru spălări [după 2) a)], efluentul rezultat se va descărca la instalaţia de
colectare până la concentraţia [probe luate de inspector] specificată în regulile 5 (1)
sau 5 (7). Apa va continua să fie descărcată până la golire. Operaţiile se vor
menţiona de inspector în "Jurnalul de înregistrare a mărfii".
4) În situaţiile când nu se poate măsura concentraţia în efluent în timp util, se
poate accepta o metodă echivalentă celei descrise în paragraful 3) în condiţiile:
a) tancul să fie prespălat după metoda Administraţiei;
b) inspectorul [ 1) a)] certifică în Jurnalul de înregistrare a mărfii.
I. tancurile şi instalaţiile au fost golite;
II. prespălarea s-a făcut după metoda Administraţiei;
III. apa rezultată din această prespălare a fost descărcată şi
tancul este gol.
SUBSTANŢE DIN CATEGORIA "B" ŞI "C" ÎN AFARA ZONELOR
SPECIALE
5) Pentru substanţele B şi C se vor aplica următoarele prevederi:
a) Un tanc descărcat conform aliniatului b) se va prespăla înainte de
plecarea din port atunci când:
I. substanţa descărcată, descrisă de normele Organizaţiei, dă
naştere unei cantităţi de reziduuri ce depăşeşte
cantitatea maximă [regula 5 (2), 5(3)];
II. descărcarea nu este efectuată în conformitate cu
condiţiile de pompare aprobate de Administraţie conform
regulii 5 A (5), dacă nu sunt acceptate alte măsuri de
inspector [1 (a)] Metoda de prespălare va fi aprobată iar apa
rezultată va fi descărcată la instalaţiile de colectare.
b) Când comandantul o cere, guvernul părţii primitoare poate scuti nava de
prevederile aliniatului a), dacă:
I. tancul se va încărca cu aceeaşi substanţă sau cu altele
compatibile, nu se va spăla sau balasta;
II. tancul nu va fi balastat sau spălat pe mare şi este
prespălat după metoda aprobată, iar apa rezultată este
descărcată în alt port dacă există o confirmare scrisă
despre existenţa unei instalaţii adecvate de colectare.
III. Reziduurile de marfă vor fi îndepărtate printr-o metodă
de ventilare apropiată.
SUBSTANŢE DIN CATEGORIA "B" ÎN ZONE SPECIALE
6) Pentru substanţele de categoria "B", în zonele speciale se prevede:
a) tancul care se descarcă după a) şi c) va fi prespălat după o metodă
aprobată iar apa rezultată va fi predată la instalaţia de colectare (în portul de
67
descărcare)
b) cerinţele "a" nu se aplică dacă:
I. substanţa este descrisă de normele Organizaţiei ca dând
naştere unei cantităţi reduse de reziduuri care nu depăşeşte
cantitatea maximă admisă la descărcare în mare [regula 5
(2)] iar reziduurile sunt reţinute pentru a fi ulterior
descărcate în mare în afara zonei speciale.
II. Descărcarea este efectuată conform specificaţiilor regulii
[A (5)] sau dacă nu corespunde cerinţelor sunt luate
măsuri echivalente acceptate de inspector pentru a
îndepărta reziduurile în cantităţile specificate de
regula 5 A:
c) guvernul părţii primitoare, la cererea comandantului, poate scuti nava de
cerinţele aliniatului "a" când:
I. tancul va fi încărcat cu aceeaşi substanţă sau cu altele
compatibile, nu va fi balastat şi nu va fi spălat înainte
de încărcare
II. tancul nu va fi balastat şi spălat pe mare ci este numai
prespălat după metoda aprobată de Administraţie (normele
Organizaţiei) iar apa este descărcată într-o instalaţie de
colectare din alt post confirmat în scris
III. reziduurile pot fi îndepărtate printr-o metodă aprobată
de ventilare.
SUBSTANŢE DIN CATEGORIA "C" ÎN ZONELE SPECIALE
7) Pentru substanţele din categoria "C" se impun următoarele cerinţe:
a) tancul descărcat va fi prespălat ["a" şi "b"] înainte ca nava să părăsească
portul:
I. substanţa este descrisă ca dând naştere unei cantităţi de
reziduuri ce depăşeşte rigorile regulii 5 (a)
II. descărcarea nu este efectuată în conformitate cu regula 5
A (5) cu excepţia cazului când au fost luate măsuri
acceptate de inspector [(1) a)] pentru îndepărtarea
reziduurilor în cantităţile prevăzute de regula 5 A.
Metoda de prespălare va fi aprobată de Administraţie
iar apa rezultată va fi descărcată la instalaţia de
colectare.
b) Cerinţele aliniatului a) nu se aplică dacă sunt îndeplinite integral
condiţiile:
I. substanţa descrisă ca dând naştere unei cantităţi de
reziduuri ce nu depăşeşte cantitatea maximă ce se poate
descărca în mare [ regula 5 (3) ] şi reziduurile sunt
reţinute la bord pentru descărcarea ulterioară ( în afara
zonelor speciale) în conformitate cu regula 5 (3).
II. Descărcarea se efectuează în conformitate cu condiţiile
de pompare aprobate [regula 5 A (5)] sau în cazul
când nu sunt aprobate condiţiile de pompare se iau
alte măsuri aprobate de inspector pentru îndepărtarea
reziduurilor [în condiţiile specificate în regula 5 A].
68
 c) Guvernul părţii primitoare, la cerere, poate scuti nava de cerinţele
aliniatului "a" în cazul:
I. reîncărcării cu aceeaşi substanţă sau alta compatibilă, dacă
tancul nu va fi spălat sau balastat.
II. Tancul descărcat nu va fi spălat sau balastat pe mare dar
va fi prespălat după metoda aprobată, iar apoi va fi
colectată de o instalaţie din alt port dacă existenţa
acesteia este confirmată în scris [disponibilă,
adecvată, etc.].
III. Reziduurile pot fi îndepărtate printr-o metodă de
ventilare aprobată.
SUBSTANŢE DIN CATEGORIA "D" ÎN TOATE ZONELE
8) Pentru substanţele din categoria D tancul descărcat va fi spălat şi apa
predată la instalaţia de colectare, sau reziduurile vor fi diluate şi descărcate în mare
[regula 5 (4)].
DESCĂRCAREA DINTR-UN TANC DE REZIDUURI
9) Reziduurile reţinute la bord într-un tanc de reziduuri (inclusiv cele din
santinele CP) care conţin substanţe din categoria A şi B în interiorul zonelor
speciale, vor fi descărcate într-o instalaţie de colectare [regula 5 1), 7), 8)]

REGULA 9. JURNALUL DE ÎNREGISTRARE A MĂRFII [JIM]

(CARGO RECORD BOOK- CRB)
1) Navele încadrate în această anexă vor fi dotate cu C.R.B. (J.I.M) în forma
specificată de apendicele IV (C.R.B. poate face parte sau nu din jurnalul de bord
special).
2) C.R.B. se completează pentru fiecare tanc cu ocazia operaţiunilor cu S.L.N:
I. încărcarea mărfii
II. transfer intern de marfă
III. descărcarea mărfii
IV. curăţirea tancurilor
V. balastarea tancurilor
VI. descărcarea balastului din tancurile de marfă
VII. evacuarea reziduurilor la instalaţiile de colectare
VIII. operaţiuni de evacuare prin ventilare.
3) Pentru descărcările menţionate în articolul 8 al Convenţiei şi regula 6 din
A2, a cărei SLN intenţionată sau accidentală, se vor face menţiuni în C.R.B arătând
cauzele şi împrejurările descărcării.
4) Inspectorii care supraveghează operaţiunile sau inspectează nava vor face
menţiune în C.R.B.
5) Operaţiunile descrise în 2. şi 3. vor fi înregistrate în detaliu, în timp real în
C.R.B. Menţiunile vor fi semnate de ofiţerii responsabili şi fiecare pagină de
comandant. Menţiunile se fac în limba oficială a statului de pavilion, pentru navele
care deţin CIPPTSLNV (IPPCLVLSB) prezent în regula 12A, şi în limba engleză
sau franceză. În caz de litigiu vor avea prioritate înscrisurile în limba oficială.
6) C.R.B. (J.I.M) va fi păstrat într-un loc accesibil inspecţiilor, timp de trei ani
de la data ultimei menţiuni.
7) Autoritatea competentă poate inspecta C.R.B. la bordul oricărei nave unde
se aplică A2 dacă se afla în posturile sale şi poate face copii, certificate de
69
comandant, copii care pot fi probe în acţiuni judiciare.

REGULA 10. VIZITE

1) Navele care transporta SLNV vor fi supuse următoarelor categorii de vizite:
a) Vizita iniţială (înainte ca nava să intre în exploatare sau ca certificatul
cerut de regula 11 să fie eliberat) care cuprinde o inspecţie completă a structurii,
echipamentelor, instalaţiilor, armăturilor, amenajărilor şi materialelor utilizate în
măsura în care sunt cerute de anexă şi corespund cerinţelor anexei;
b) Vizita de reînnoire la intervale precizate de Administraţie (nu mai mult
de 5 ani) cu excepţia cazurilor precizate în paragrafele 2, 5, 6, 7 din Regula 12,
având aceleaşi obiective ca şi vizita iniţială.
c) Vizita intermediară (trei luni înainte sau după cea de-a doua aniversare,
sau în decurs de trei luni înainte sau după cea de-a treia aniversare ― care ţine loc
uneia dintre vizitele specificate în paragraful l d). ). Această vizită are ca scop
inspecţia echipamentelor, pompelor şi instalaţiilor aferente, şi sunt menţionate în
certificat (Regula 11).
d) Vizita anuală (trei luni înainte sau după fiecare aniversare a
certificatului) ― insecţia generală a structurii echipamentului, instalaţiilor,
armăturilor, amenajărilor ― care trebuie să satisfacă cerinţele paragrafului 3;
vizitele se menţionează în certificat (Regula 11).
e) Vizita suplimentară (generală sau parţială) se efectuează după o
reparaţie impusă de paragraful 3, sau de o reînnoire importantă, şi în urma căreia se
asigură că nava îndeplineşte cerinţele anexei.
2) a) Vizitele sunt efectuate de funcţionari ai Administraţiei sau de inspectori
ai unor organizaţii recunoscute de Administraţie;
b) Administraţia care numeşte inspectori sau recunoaşte organizaţii trebuie
să-i împuternicească pentru:
I ― solicitarea de reparaţii;
II ― efectuarea de vizite (solicitate de autorităţi
competente). Administraţia va informa Organizaţia de
responsabilităţile specifice şi condiţiile autorităţii acordate
inspectorilor şi organizaţiilor pentru a fi difuzate părţilor.
c) În cazul în care starea navei sau echipamentelor este necorespunzătoare
şi nava nu este aptă să iasă în mare fără a prezenta un pericol excesiv pentru mediu,
inspectorul (organizaţia) va impune măsuri de remediere şi va informa
Administraţia. Certificatul se retrage dacă nu se fac remedierile (se informează
Administraţia). Când nava se află în portul altei părţi la Convenţie, autorităţile
statului portuar vor fi nformate, guvernul va acorda sprijin inspectoratului
(organizaţiei). Cât timp prezintă un pericol excesiv, nava nu va putea părăsi portul.
d) În fiecare caz Administraţia va garanta efectuarea completă a vizitei,
angajându-se să ia toate măsurile pentru a îndeplini aceasta obligaţie.
3) a) Pentru ca să poată ieşi în mare fără a prezenta un pericol excesiv pentru
mediul marin, starea ei şi a echipamentelor vor fi menţinute corespunzător
prevederilor prezentei convenţii.
b) După orice tip de vizită sunt interzise modificările în structură,
echipamente fărăaprobarea Administraţiei (cu excepţia înlocuirii echipamentelor).
c) După fiecare accident sau descoperirea unui defect care afectează
considerabil eficienţa sau integritatea navei, comandantul va informa în scris
70
Administraţia (organizaţia, inspectoratul) răspunzătoare de eliberarea certificatului
care va iniţia cercetări şi eventual va stabili o nouă vizită. În cazul în care nava se
va afla în portul altei părţi, raportul se va adresa autorităţilor statului portuar
(inspectorul sau organizaţia se va convinge de efectuarea raportului).

REGULA 11. ELIBERAREA SAU VIZAREA CERTIFICATULUI

1) Certificatul Internaţional de prevenire a poluării pentru substanţele lichide
nocive în vrac (CIPPSLNV = IPPCCNLSB) se eliberează după vizita de reînnoire
(regula 10) pentru navele care transportă astfel de substanţe şi face voiaje între
porturile părţilor la Convenţie.
2) Certificatul va fi eliberat sau vizat de Administraţie sau persoane ori
organizaţii autorizate în acest sens pentru care Administraţia îşi asumă
responsabilitatea.
a) La cererea Administraţiei sau vizat de Administraţie sau persoanele ori
organizaţiile autorizate în acest sens pentru care Administraţia îşi asuma
responsabilitatea.
b) Copiile certificatului şi raportului vor fi transmise Administraţiei.
Certificatul elaborat în aceste condiţii va fi însoţit de o declaraţie
care va arăta că are aceeaşi valoare ca şi certificatul eliberat în
condiţiile paragrafului 1.
c) CIPPSLNV nu poate fi eliberat unei nave care aparţine unui stat care nu
este parte la convenţie.
3) CIPPSLNV va fi redactat în limba oficială a statului de pavilion în forma
prezentată în apendicele V al anexei şi va fi dublat în engleză sau în franceză.
4) Indiferent de orice alte prevederi ale amendamentelor la această anexă a
MEPC 39(29), orice CIPPSLNV în curs de valabilitate va rămâne valabil până la
data expirării sale (Rezumatul de faţă al Anexei 2 cuprinde şi amendamentele
rezoluţiei MEPC 39(29)).

REGULA 12. DURATA ŞI VALABILITATEA CERTIFICATULUI

1) CIPPSLNV este eliberat pentru o perioadă specificată de Administraţie care
nu va depăşi 5 ani.
a) În cazul în care vizita de reînnoire are loc în decurs de 3 luni înainte de
data expirării certificatului, noul certificat va putea fi valabil pentru maxim 5 ani de
la data vizitei de reînnoire până la data expirării certificatului existent.
b) În cazul în care vizita de înnoire se încheie după data expirării
certificatului, noul certificat
c) va fi valabil maximum 5 ani de la data expirării certificatului existent.
d) În cazul în care vizita de înnoire se încheie cu mai mult de trei luni
înainte de data expirării, valabilitatea noului certificat va începe de la data vizitei pe
o durată de maximum 5 ani.
2) Pentru certificatele eliberate pe o perioadă mai mică de 5 ani, Administraţia
poate extinde valabilitatea după data expirării până la perioada maximă (1) cu
condiţia ca vizitele specificate în paragrafele l. c). şi l. d). din regula 10 să fie
executate corespunzător.
3) Dacă după vizita de înnoire nu se poate elibera un certificat nou (înainte de
data expirării) Administraţia poate viza certificatul existent prelungindu-i
valabilitatea pentru o perioadă ce nu va depăşi 5 luni de la data expirării.
71
 4) Pentru navele aflate în porturi în care nu pot vizitate iar certificatul expiră,
Administraţia extinde valabilitatea acestuia pentru a-i permite navei să termine
voiajul spre portul unde poate fi vizitată dar această perioadă nu va depăşi 3 luni iar
nava în interiorul acestei perioade nu are dreptul să părăsească postul. Valabilitatea
certificatului elaborat după vizită nu va depăşi 5 ani de la data expirării
certificatului existent (înainte de prelungire).
5) Pentru navele angajate în voiaje scurte prelungirea nu va depăşi o lună.
6) În condiţii speciale, apreciate în Administraţie, certificatul nou nu va fi datat
de la data expirării, ci de la data încheierii vizitei de reînnoire, dar tot pentru o
perioadă de maximum 5 ani.
7) În situaţia în care vizitele anuale sau intermediare au loc înainte de perioada
specificată
în regula 10:
a) data de aniversare va fi modificată prin vizare (dar nu mai mult de trei
luni de la data vizitei);
b) următoarele vizite anuale sau intermediare vor avea ca referinţă data de
aniversare modificată;
c) data de expirare poate rămâne neschimbată cu condiţia ca intervalele
maxime dintre vizitele anuale sau intermediare să nu fie depăşite (regula 10).
8) Valabilitatea certificatului se poate pierde dacă:
a) vizitele pertinente nu sunt încheiate conform regulei 10(1)
b) certificatul nu este vizat conform condiţiilor paragrafului 1) c) şi 1) d)
din regula 10.
c) nava se transferă la un alt pavilion (se eliberează un certificat nou după
exigenţele regulii 10, paragrafele 4) a) şi 4) b). În cazul transferului între părţi se
vor transmite şi copii ale certificatului şi rapoartelor vizitelor pertinente.

REGULA 12 A. INSPECTAREA ŞI CERTIFICAREA NAVELOR

CISTERNĂ PENTRU PRODUSE CHIMICE
Navele cisternă pentru produse chimice, inspectate şi certificate de statele
părţi la convenţie (în conformitate cu "Codul Internaţional pentru produse
chimice în vrac" sau "Codul pentru produse chimice în vrac", fără a ţine seama
de prevederile regulilor 10, 11, 12 se vor considera ca îndeplinind aceste
prevederi, iar certificatele eliberate vor avea acelaşi valoare ca certificatul
eliberat conform regulii 11.

REGULA 13. CERINŢE PENTRU REDUCEREA LA MINIMUM A

POLUĂRII ACCIDENTALE
1) Descărcarea necontrolată a substanţelor de categoria A, B şi C va fi redusă
la minim prin măsurile de concepţie, construcţie şi dotare cu echipament specific.
2) Navele cisternă care au fost construite după 1986 (01-07) vor corespunde
cerinţelor "Codului Internaţional pentru produse chimice în vrac".
3) Navele cisternă construite înainte de 01-07-86 trebuie să corespundă
următoarelor cerinţe:
a) Următoarele nave vor corespunde cerinţelor "Codului pentru produse
chimice"(1.7.2.)
I. navele cu construcţie încheiat după 02-11-73 (angajate în voiaje
spre posturile statelor părţi.
72
 II. nave construite după 01-07-83 angajate în voiaje între posturile
statului de pavilion.
b) următoarele nave cisternă pentru produse chimice vor corespunde
"Codului pentru produse chimice în vrac":
I. navele care au contract de construcţie încheiat înainte de 02-11-
73 angajate în voiaje spre posturile altor state părţi;
II. nave construite înainte de 01-07-83 angajate în voiaje între
posturile statului de pavilion.
4) Pentru celelalte nave care transportă SCNV din categoria A, B şi C,
Administraţia va stabili măsuri corespunzătoare pe baza instrucţiunilor elaborate de
Organizaţie pentru a asigura respectarea prevederilor paragrafului 1).

REGULA 14. TRANSPORTUL ŞI DESCĂRCAREA SUBSTANŢELOR

SIMILARE HIDROCARBURILOR
SLN din categoria C şi D ― care potrivit Organizaţiei sunt similare
hidrocarburilor pot fi transportate de un petrolier, fără a ţine seama de precedentul
altor reguli ale anexei, aşa cum acesta este definit de anexa 1, numai dacă sunt
îndeplinite simultan condiţiile:
a) nava este în conformitate cu prevederile anexei 1
b) nava deţine un CIPPH (IOPPC) şi suplimentul B al acestuia care
confirmă că poate transporta substanţe similare hidrocarburilor (include şi o listă de
substanţe permise la transport)
c) nava corespunde cerinţelor de stabilitate în caz de avarie pentru navele
de tip 3 (în cazul substanţelor de categoria C) cuprinse în:
I. Codul internaţional pentru produse chimice în vrac (nave
construite după 01-07-86)
II. Codul pentru produse chimice în vrac (regula 13)
(pentru nave construite înainte de 01-07-86)
d) Echipamentul de măsurare a conţinutului de hidrocarburi este aprobat
de Administraţie pentru a fi folosit şi în cazul substanţelor simulare hidrocarburilor.

REGULA 15. CONTROLUL NORMELOR DE EXPLOATARE DE

CĂTRE STATUL PORTUAR (REZOLUŢIA A. 787 (19) )
1) Nava aflată în porturile altei părţi poate fi supusă inspecţiilor de către
funcţionarii autorizaţi atunci când se constată că comandantul sau echipajul nu este
familiarizat cu metodele de prevenire a poluării cu SLN.
2) În situaţiile expuse în paragraful 1), partea semnatară, până la remedierea
situaţiei conform acestei anexe, va opri plecarea navei din port.
3) În cazul acestei reguli se aplică procedurile articolului 5 al Convenţiei
MARPOL 73/78. Prevederile prezentei reguli nu pot fi interpretate în sensul
limitării drepturilor şi obligaţiilor unei părţi care fac controlul normelor de
exploatare.

73
 ANEXA III. REGULI PENTRU PREVENIREA POLUĂRII CU
SUBSTANŢE DĂUNĂTOARE TRANSPORTATE PE
MARE SUB FORMĂ AMBALATĂ

REGULA I. APLICARE
1) Dacă nu se prevede în mod expres altfel, regulile prezentei anexe se aplică
tuturor navelor care transportă produse dăunătoare sub formă ambalată.
1.1. Substanţe dăunătoare sunt acelea care sunt identificate ca
poluanţi marini în Codul Internaţional de mărfuri periculoase (Codul
IMDG) care a fost adoptat de IMO prin rezoluţia A. 716 (17).
1. 2. Identificarea substanţelor dăunătoare care se transportă sub
formă ambalată se face după directivele din apendicele anexei III
care precizează:
― Bioacumulate într-o măsură considerabilă şi cunoscută ca
prezentând un pericol pentru viaţa acvatică sau
sănătatea omului (grad de risc "+" şi coloana A ( lista
alfabetică a evaluării riscurilor întocmită de grupul de
experţi IMO/ FAO/ UNESCO/ WMO/ IAEA/ UN/
UNEP difuzată anual de IMO statelor membre).
― Bioacumulate şi prezintă un risc pentru organismele
acvatice sau sănătatea omului cu o perioadă scurtă de
persistenţă (maximum o săptămână) cu grad de risc
"x" în coloana A.
― Susceptibile de alterare, hrană de origine marină cu
gradul de risc "T" în coloana A.
― Foarte toxice pentru viaţa acvatică definite printr-un
LC50/96 ore (concentraţia unei substanţe care într-o
perioadă determinată ― 96 ore ― produce moartea a
50% din organismele supuse încercărilor; LC50 poate
fi specificat în mg/l (ppm) mai mic de 1ppm având
gradul de risc "4" în coloana B (din aceeaşi listă
alfabetică).
1. 3. Expresia "formă ambalată" defineşte tipurile de ambalaj
specificate în cadrul IMDC.
2) Transportul de substanţe dăunătoare este interzis dacă nu se face în
conformitate cu prevederile anexei III.
3) Guvernul fiecărei părţi semnatare va elabora cerinţe detaliate privind
ambalarea, marcarea, etichetarea documentelor, strivuirea, limitele cantităţilor şi
excepţiile pentru reducerea la minim a poluării mediului marin cu substanţe
dăunătoare în completarea prevederilor acestei anexe.
4) Ambalajele goale care au fost folosite vor fi tratate ca substanţe dăunătoare.
5) Cerinţele anexei III nu se aplică proviziilor şi echipamentelor de la bord.

REGULA 2. AMBALARE
Pentru a reduce la minim riscurile de poluare se vor utiliza ambalaje adecvate.
74
 REGULA 3. MARCARE SI ETICHETARE
1) Ambalajele care conţin substanţe dăunătoare (S.D.) se vor marca cu
denumirea tehnică corectă (este insuficientă denumirea comercială), în plus vor
avea etichete rezistente pentru atenţionare în legătură cu efectul dăunător al
substanţei şi e esenţial numărul de referinţă al U.N.
2) Marcajele şi etichetele de pe aceste ambalaje trebuie să fie lizibile şi după
ce au stat în apă trei luni (la examinarea procedurilor de marcare se va ţine cont de
existenţa materialelor folosite şi suprafaţa ambalajului.)
3) Ambalajele care conţin cantităţi mici de substanţă pot fi scutite de aplicarea
cerinţelor de marcare (scutiri prevăzute în codul I.M.D.G.).

REGULA 4. DOCUMENTE
1) În toate documentele însoţitoare, la transportul pe mare al S.D. se va folosi
denumirea corectă, care se va completa cu "POLUANT MARIN".
2) Documentele de expediţie vor fi însoţite de un certificat (sau declaraţie)
semnat care va atesta ambalajul corespunzător, marcarea şi etichetarea conformă
pentru reducerea la minim a riscurilor de poluare.
3) Navele transportoare de S.D. vor fi însoţite de un document în care sunt
menţionate S.D. şi locul de depozitare, sau un cargoplan detaliat. Copii ale acestor
documente se vor păstra la uscat de armator şi la persoana sau organizaţia numită
de statul portuar pentru inspecţie.
4) Dacă nava dispune de o listă, document sau plan de încărcare detaliat în
conformitate cu SOLAS '74, documentele cerute de această regulă pot fi combinate
cu documente referitoare la mărfurile periculoase dar trebuie să facă o distincţie
clară între mărfurile periculoase şi S.D. (Această regulă nu exclude utilizarea
tehnicilor de transmisie pe baza prelucrării automate a datelor (EDP) şi schimbul
de date informatice (E.D.) ca supliment la documentaţia scrisă).

REGULA 5. ARIMARE
S.D. vor fi arimate şi asigurate corespunzător pentru reducerea la minim a
riscurilor de poluare, siguranţă a navei, sănătăţii oamenilor de la bord.

REGULA 6. LIMITĂRI CANTITATIVE

Se poate interzice transportul unor S.D. sau se limitează cantitativ, din motive
ştiinţifice sau tehnice, pe aceeaşi navă. La fixarea limitelor se va ţine cont de
dimensiunile, tipul şi echipamentele din dotarea navei dar şi de ambalajul şi
caracteristicile substanţelor.

REGULA 7. EXCEPŢII
1) Se interzice aruncarea în mare a S.D. cu excepţia situaţiilor impuse de
siguranţa navei sau salvarea vieţii pe mare.
2) Având în vedere prevederile prezentei Convenţii şi proprietăţile fizice şi
chimice ale S.D. se vor lua măsuri adecvate pentru a reglementa deversarea în mare
a apei de spălare sau a scurgerilor, cu condiţia ca aceste măsuri să nu compromită
siguranţa navei sau persoanelor de la bord.

REGULA 8. CONTROLUL NORMELOR DE EXPLOATARE DE CĂTRE

75
 STATUL PORTUAR
1) Navele aflate în porturile altei părţi pot fi inspectate de funcţionarii
autorizaţi ai altei părţi în scopul verificării normelor de exploatare prevăzute de
această anexă: dacă există motive evidente, dacă echipajul şi comandantul nu sunt
familiarizaţi cu metodele esenţiale necesare privind prevenirea poluării cu S.D.
2) Nava poate fi reţinută în port până la remedierea observaţiilor din
paragraful 1).
3) Controlul efectuat de statul portuar (articolul 5 al Convenţiei) se aplică şi în
cazul acestei reguli.
4) Prezenta regulă nu limitează drepturile şi obligaţiile părţii care efectuează
controlul normelor de exploatare prevăzute expres în Convenţie.

ANEXA IV. REGULI PENTRU PREVENIREA POLUĂRII

CU APE UZATE PE MARE

REGULA 1. DEFINIŢII (în sensul anexei IV)

1) Navă nouă:
a) cu contractul de construcţie încheiat sau chila pusă (dacă nu există
contract) ori stadiu de construcţie echivalent la data intrării în vigoare a acestei
anexe.
b) cu livrarea după trei ani de la data intrării în vigoare a prezentei anexe.
2) Nava existentă nu îndeplineşte condiţiile de "nava nouă".
3) Ape uzate.
a) ape şi alte deşeuri provenite de la orice tip de toaletă, sifoane de
pardoseală, WC-uri.
b) ape provenite de la spălătoare, băi, sifoane de pardoseală, din încăperi cu
destinaţie medicală.
c) ape provenite din spaţii utilizate pentru transportul animalelor vii.
d) ape amestecate cu scurgeri de natura celor precizate la a, b, c.
4) Tancuri de colectare ― tanc de colectare şi depozitare a apelor uzate.
5) Uscatul cel mai apropiat ― linia de bază care serveşte la determinarea mării
teritoriale a statului respectiv în conformitate cu dreptul internaţional. Pentru
coasta de NE a Australiei se precizează coordonate care formează o linie ce
delimitează exact uscatul cel mai apropiat.

REGULA 2. APLICARE
a) I. Navelor noi cu tonaje mai mari de 200 tdw.
II. Navelor noi cu tonaje mai mici de 200 tdw. dar care transportă mai mult
de 10 persoane.
III. Navelor noi fără tonaj precizat dar care sunt autorizate să transporte
mai mult de 10 persoane.
b) I. Navelor existente cu un tonaj brut mai mare de 200 tdw (după 10 ani de
la intrarea în vigoare a anexei).
II. Navelor existente cu un tonaj mai mic de 200 tdw autorizate să
transporte mai mult de 10 persoane (după 10 ani de la intrarea în vigoare).
III. Navelor existente cu tonaj neprecizat autorizate să transporte mai mult
76
de 10 persoane (după 10 ani de la intrarea în vigoare).

REGULA 3. VIZITE
1) Navele care trebuie să corespundă prevederilor acestei anexe (cu voiaje în
zonele de jurisdicţie ale altor părţi) vor fi supuse următoarelor tipuri de vizite:
a) vizita iniţială înainte de intrarea în serviciu (sau înainte de eliberarea
certificatului precizat de regula 4) care va urmări:
I. instalaţia pentru tratarea apelor uzate va satisface cerinţele de
exploatare (bazate pe norme şi metode de încercare elaborate
de Organizaţie);
II. sistemul de malaxare şi dezinfectare a apelor uzate va fi de tip
aprobat (de Administraţie).
III. tancul de colectare va fi de capacitate suficientă în funcţie de
particularităţile navei (cu dispozitiv de vizualizare a cantităţii);
IV. nava este dotată cu tubulatură de descărcare prevăzută cu racord
standardizat (reg.11)
b) vizite periodice la intervale specificate, dar care să nu depăşească 5 ani,
în care se va urmări satisfacerea tuturor cerinţelor.
2) Pentru navele care nu se supun cerinţelor paragrafului 1) Administraţia va
lua măsuri corespunzătoare pentru a se respecta prevederile acestei anexe.
3) Vizitele vor fi efectuate de funcţionari ai Administraţiei, inspectori şi
organizaţii recunoscute de Administraţie.
4) După vizite navele nu vor suferi modificări structurale sau de echipament
(este permisă simpla înlocuire).

REGULA 4. ELIBERAREA CERTIFICATULUI

1) După o vizită conform prevederilor regulii 3 se eliberează un "Certificat
internaţional de prevenire a poluării cu ape uzate" (CIPPAU = ISPPC ) (1973)
pentru navele care fac voiaje spre porturile altei părţi.
2) Certificatul este eliberat de Administraţie sau de persoanele, organizaţiile
autorizate, pentru care Administraţia îşi asumă responsabilitatea certificatului.

REGULA 5. ELIBERAREA CERTIFICATULUI DE CĂTRE GUVERN

1) Guvernul altei părţi, la cererea Administraţiei, poate dispune vizitarea navei
şi, dacă cerinţele Anexei sunt satisfăcute, autorizează eliberarea certificatului.
2) Copia certificatului cea şi a raportului de inspecţie vor fi transmise urgent
Administraţiei.
3) Certificatul va fi completat de o declaraţie că a fost eliberat la cererea
Administraţiei şi că are aceeaşi valoare (reg. 4).
4) Nu se va elibera certificat unei nave aparţinând unui stat care nu este parte
la Convenţie.

REGULA 6. FORMA CERTIFICATULUI

CIPPAU = ISPPC se redactează în limba oficială a ţării şi va fi tradus în engleză
sau franceză. Forma este precizată în apendicele acestei anexe.

77
 REGULA 7. DURATA CERTIFICATULUI
1) CIPPAU = ISPPC (1973) se eliberează pe perioada specificată de
Administraţie care nu va depăşi 5 ani (excepţii prevăzute în 2), 3), 4) din această
regulă).
2) În situaţia în care certificatul expiră când nava nu se află în jurisdicţia ţării
de pavilion, Administraţia va prelungi valabilitatea certificatului numai pentru a
permite navei să termine voiajul în statul de pavilion unde urmează să fie vizitată.
3) Certificatul se va prelungi pe o perioadă de maximum 5 luni, dar numai
pentru ca nava să poată ajunge în port, după care valabilitatea prelungirii încetează.
4) Certificatul care nu a beneficiat de prevederile aliniatului 3) poate fi
prelungit de Administraţie pentru o perioadă de până la o lună.
5) Valabilitatea certificatului încetează în cazul modificărilor importante
(structură, instalaţii, echipament).
6) Valabilitatea certificatului încetează la transferul navei sub alt pavilion
(excepţie paragraful 7).
7) La transferarea navei sub alt pavilion, dacă certificatul nu expiră va rămâne
valabil până la 5 luni. Guvernul părţii căreia i-a aparţinut nava va transmite de
urgenţă o copie a certificatului şi eventual o copie a raportului de inspecţie.

REGULA 8. DESCĂRCAREA APEI UZATE

1) Descărcarea apei uzate (sub rezerva regulei 9) este interzisă cu excepţia
cazurilor:
a) Se descarcă apa uzată după malaxare şi dezinfectare folosind un
dispozitiv aprobat [regula 3 (1) a)] la o distanţă mai mare de 4 m.m. de uscatul cel
mai apropiat sau 12 m.m. de uscatul cel mai apropiat (dacă nu se malaxează şi se
dezinfectează), nava să fie în marş (viteza mai mare de 4 Nd) iar debitul de
descărcare va fi aprobat de Administraţie.
b) Nava tratează apele uzate într-o instalaţie corespunzătoare (certificată
de Administraţie) conform cu regula 3 1) a).
I. Rezultatele încercării sunt înscrise în Certificat.
II. Efluentul nu decolorează apa şi nu lasă materii solide
plutitoare vizibile.
c) Nava care se găseşte în apele din jurisdicţia altui stat va descărca în
conformitate cu cerinţele mai puţin riguroase ale acestui stat.
2) Pentru ape uzate amestecate cu deşeuri se vor aplica cerinţele cele mai
severe.

REGULA 9. EXCEPŢII
Regula 8 nu se aplică dacă:
a) Descărcarea este necesară pentru siguranţa navei, echipamentului sau
salvarea vieţii omeneşti pe mare.
b) Are loc o avarie a navei sau echipamentului şi se iau toate măsurile
raţionale înainte sau după avarie pentru a preveni sau reduce deversarea.

REGULA 10. INSTALAŢII DE COLECTARE

1) Fiecare parte se angajează să doteze porturile cu instalaţii de colectare
adecvate (fără întârzieri excesive).
2) În cazul în care instalaţiile nu sunt adecvate guvernul fiecărei părţi va
78
informa Organizaţia care o va transmite părţilor contractate.

REGULA 11. RACORDURI STANDARD DE DESCĂRCARE

Instalaţiile de colectare la ţărm dar şi instalaţia de descărcare de la navă vor fi
prevăzute cu racorduri standard având cotele din tabelul de mai jos.

DIMENSIUNILE STANDARD DE FLANŞARE A RACORDURILOR DE

DESCĂRCARE

DESCRIERE DIMENSIUNI
Diametru exterior 210
Diametru interior Corespunzător diametrului exterior al
tubulaturii
Diametrul cercului 170 mm
Fante în flanşe 4 găuri echidistante cu 0 18 mm pe cerc şi cu
fante la periferia flanşei cu lăţimea de 18 mm.
Grosimea flanşei 16 mm
Butoane, piuliţe (număr, diametre) 4 butoane cu 0 16 mm, de lungime
corespunzătoare
Planşa este proiectată pentru ţevi cu diametrul interior de maximum 100 mm, construite din
oţel sau alt material echivalent, având suprafaţa plană. Împreună cu garniturile adecvate va
rezista la presiune de 6 bari.
(Pentru navele cu înălţimea de construcţie mai mică de 5 m, diametrul interior
al recordului de descărcare poate fi de 38 mm).

ANEXA V. REGULI PENTRU PREVENIREA POLUĂRII

CU GUNOI DE LA NAVE

REGULA 1. DEFINIŢII
1) Gunoi ― orice fel de deşeuri (alimente, domestice din exploatarea navei) cu
excepţia peştelui proaspăt întreg, produse în timpul exploatării navei în regim
normal şi care pot fi eliminate continuu sau periodic, cu excepţia substanţelor
precizate în anexele anterioare.
2) Uscatul cel mai apropiat ― linia de bază care serveşte la determinarea mării
teritoriile a statului respectiv, în conformitate cu dreptul internaţional. Pentru NE
Australiei expresia "uscatul cel mai apropiat" are o semnificaţie particulară fiind
determinat de o linie care uneşte o serie de coordonate precizate.
3) Zonă specială ― zona de mare care pentru motive tehnice recunoscute
privind situaţia sa oceanografică, ecologică şi caracterul particular al traficului
necesită adoptarea de metode speciale obligatorii pentru prevenirea poluării cu
gunoi (regula 5).

REGULA 2. APLICARE
Dacă nu se precizează în mod expres altfel, prevederile acestei anexe se vor
aplica tuturor navelor.
79
 REGULA 3. EVACUAREA GUNOIULUI ÎN AFARA ZONELOR
SPECIALE
1) Sub rezerva regulilor 4, 5, 6:
a) se interzice evacuarea în mare a obiectelor de material plastic ( parâme
sintetice, plase de pescuit din fibră sintetică, saci din material plastic);
b) pentru materialele menţionate mai jos evacuarea se va face cât mai
departe de uscatul cel mai apropiat, dar oricum este interzisă dacă distanţa faţă de
uscatul cel mai apropiat este
I. mai puţin de 25 m.m. pentru materialele de foraj, căptuşire,
ambalaj (care plutesc);
II. mai puţin de 12 m.m. pentru deşeuri de alimente, hârtie, textile,
sticlă, obiecte metalice, ustensile de bucătărie, resturi menajere.
c) gunoiul rezultat din deşeurile de mai sus [b)] poate fi evacuat după
prelucrarea într-un malaxor (concasor) dar cât mai departe posibil de uscatul cel
mai apropiat (cel puţin 3 m.m.) iar particulele de concasare să poată străbate o sită
cu ochiuri de 25 mm).
2) În cazul când gunoiul este amestecat cu substanţe având regim de evacuare
diferite se aplică cerinţele cele mai severe.

REGULA 4. CERINŢE SPECIALE PENTRU EVACUAREA GUNOIULUI

1) Sub rezerva paragrafului 2 se interzice evacuarea tuturor materialelor
reglementate de această anexă de pe platformele fixe sau plutitoare (de explorare,
expediere, prelucrare în larg a resurselor minerale de pe fundul mării) ca şi de
navele acostate la platforme sau la o distanţă mai mică de 500 m.
2) Evacuarea deşeurilor reglementate de anexă de pe platformele amplasate la
mai mult de 12 m.m. de ţărm (şi de navele acostate sau aflate la mai puţin de 500
m) este permisă dacă sunt prelucrate în malaxoare (concasoare).

REGULA 5. EVACUAREA GUNOIULUI ÎN ZONE SPECIALE

1) Zonele speciale în sensul anexei 5 sunt:
a) Marea Mediterană inclusiv golfurile (limitate spre Marea Neagră de
paralele de 41° N şi spre vest de meridianul 5° 36' V).
b) Marea Baltică cu golfurile (limitată la intrare de paralele 57° 44,8' N;
c) Marea Neagră (limitată spre sud de paralela 41° N.
d) Marea Roşie, inclusiv golfurile Suez şi Akaba (limitată la sud de
loxodroma care uneşte 12° 8,5 IV şi 43 ° 19,6 E cu 12°40,4 N şi 43° 30,2
E).
e) Zona golfurilor (la NV de loxodroma care uneşte 22°30 N şi 59°48' E
cu 25° 0,4 N şi 61° 25'E).
f) Zona Mării Nordului care cuprinde şi
I. Marea Nordului la sud de 62° N şi la est 4° V
II. Skagerrak (cu limita sudică determinată la est de 57° 44, 8 N
III. Canalul Mânecii (la est de 5° V şi la nord de 48°30'N)
g) Zona Antarctica (la sud de 60° S)
h) Regiunea Caraibelor (definită în paragraful 1 din articolul 2 al
Convenţiei pentru protecţia şi punerea în valoare a mediului marin în regiunea
Caraibelor).
80
 2) Sub rezerva prevederilor regulii 6:
a) se interzice evacuarea în mare:
I. obiecte de plastic
II. toate celelalte gunoaie precizate de anexă
b) cu excepţia celor prevăzute în c), deşeurile de alimente se vor evacua
dincolo de limita a 12 m.m.
c) evacuarea în regiunea Caraibelor a deşeurilor de alimente prelucrate
prin concasare se va face dincolo de limita a 3 m.m.
3) dacă gunoiul este amestecat cu substanţe având alt regim (precizat de
Convenţie) se aplică cerinţele cele mai severe.
4) Instalaţii de colectare în zone speciale:
a) Se vor prevedea pentru porturile părţilor instalaţii de colectare adecvate
regulii 7ţinând seama de nevoile specifice navelor care operează în zone;
b) Se notifică Organizaţiei măsurile luate pentru conformarea cu aliniatul
a), care va stabili data intrării în vigoare a regulii pentru o anumită zonă;
c) După această dată navele care fac escală în porturile din zonele speciale,
unde nu există instalaţii de colectare, se vor conforma cerinţelor acestei reguli.
5) Fără a ţine seama de paragraful 4), pentru Zona Antarctica se aplică
regulile:
a) Porturile utilizate de către navele care vin sau pleacă spre această zonă
vor fi dotate cu instalaţii de capacităţi suficiente pentru colectarea gunoiului.
b) Navele vor avea capacitate suficientă pentru a reţine la bord gunoiul şi
au încheiate acorduri pentru descărcarea gunoiului.

REGULA 6. EXCEPŢII
Regulile 3, 4 şi 5 nu se aplică la:
a) Evacuarea gunoiului în scopul asigurării securităţii navei, persoanelor aflate
la bord, salvarea vieţii pe mare.
b) Evacuarea gunoiului ca urmare a unei avarii (navă sau echipament) cu
condiţia luării masurilor raţionale pentru prevenirea sau reducerea deversării.
c) Pierderea accidentală a plaselor de pescuit.

REGULA 8. CONTROLUL NORMELOR DE EXPLOATARE DE CĂTRE

STATUL PORTUAR
1) Navele aflate în porturile altei părţi pot fi inspectate de persoane autorizate
în scopul verificării aplicării normelor de exploatare precizate de anexă şi dacă
Comandantul sau echipajul este familiarizat cu metodele esenţiale de prevenirea a
poluării cu gunoi.
2) În situaţiile când se constată deficienţele din aliniatul 1), se vor lua măsuri
de reţinere a navei până la remedierea situaţiei.
3) Procedurile referitoare la controlul efectuat de statul portuar (articolul 5 al
Convenţiei) se aplică şi în cazul acestei regulii.
4) Regula nu se interpretează în sensul limitării drepturilor şi obligaţiilor unei
părţi care execută controlul.

REGULA 9. AFIŞE, PLANURI DE ADMINISTRARE A GUNOIULUI ŞI

ÎNREGISTRAREA OPERAŢIUNILOR DE DESCĂRCARE A
GUNOIULUI
81
 1) a) La navele de peste 12 m lungime se vor pune afişe care să informeze
echipajul şi pasagerii cu privire la cerinţele anexei (regulile 3 şi 5)
b) Afişele sunt redactate în limba oficială şi pentru navele angajate în
porturile părţii şi în engleză sau franceză.
2) Navele cu tonaje mai mari de 400 tdw şi cele autorizate să transporte mai
mult de 15 persoane vor afişa la bord un plan de administrare a gunoiului (procedee
de colectare, depozitare, procesare, evacuare, utilizarea echipamentului specific).
Se va desemna persoana răspunzătoare de acest plan care va respecta indicaţiile
Organizaţiei.
3) Vasele cu tonaje de peste 400 tdw sau autorizate să transporte mai mult de
15 persoane angajate spre porturile altei părţi, şi fiecare platformă fixă sau
plutitoare vor avea un Jurnal de înregistrare a operaţiunilor de descărcare a
gunoaielor (GRB) ca parte a jurnalului oficial sau jurnal distinct după modelul
descris în apendicele anexei.
a) fiecare operaţiune de descărcare sau incinerare completă va fi
înregistrată şi semnată de ofiţerul însărcinat cu operaţiunea, paginile vor fi
contrasemnate de comandant.
b) înregistrările vor menţiona data, ora, poziţia navei, descrierea gunoiului,
cantitatea estimată.
c) G.R.B. va fi păstrat în loc accesibil inspectări. Se arhivează 2 ani de la
data ultimei înregistrări.
d) În cazul descărcării accidentale, se va înregistra în G.R.B. precizându-se
condiţiile şi cauzele.
4) Administraţia poate renunţa la GRB pentru:
a) nave angajate în voiaje mai scurte de 1 oră (15 persoane).
b) platforme fixe şi plutitoare pentru explorare şi exploatare a fundului
mării.
5) Autoritatea care inspectează GRB are dreptul să facă copii şi să solicite
certificarea acestora de către Comandant, care vor fi aduse ca probe în procedurile
juridice.
6) Pentru navele construite înainte de 01-07-97 regula se aplica după 01-07-
98.

ANEXA VI. PREVENIREA POLUĂRII ATMOSFEREI DE

CĂTRE NAVE
CAPITOLUL I. GENERALITĂŢI

REGULA 1. APLICARE
Cerinţele anexei VI se aplică tuturor navelor cu excepţia cazurilor în care se
prevede în mod expres altfel [în regulile 3, 5, 6, 13, 18 şi 19].

REGULA 2. DEFINIŢII
Definiţiile sunt valabile numai (esenţial) în sensul prezentei anexe.
1) "Stadiu similar de construcţii":
― începe construcţia identificabila cu o nava
― a început asamblarea acelei nave (incluzând 50 tone sau 1% din
masa estimată – care din aceste două unităţi este mai mică).

82
 2) "Încărcare continuă"― proces de încărcare a deşeurilor intr-o cameră de
combustie fără intervenţie umană, cu incineratorul funcţionând în regim normal iar
temperatura în camera de combustie să fie în intervalul 850  1200 [ ].
3) "Emanaţie" ― înseamnă orice eliberare în mare sau atmosferă a
substanţelor aflate sub controlul Anexei VI.
4) "Instalaţii noi" [vezi regula 12] înseamnă sistemele, echipamentul, inclusiv
şi noile stingătoare portabile, izolaţia sau alte materiale instalate la bordul navei
după intrarea în vigoare a Anexei VI fără să vizeze repararea sau reîncărcarea
sistemelor, echipamentelor, izolaţiei sau altor materiale instalate înainte de această
dată (de intrare în vigoare).
5) "Codul tehnic privind NOX" înseamnă Codul tehnic privind controlul
emanaţiei de oxizi de azot la motoarele Diesel navale adoptat la Conferinţa, prin
rezoluţia 2, (poate fi amendat de Organizaţie, conform prevederilor articolului 16 al
Convenţiei.)
6) "Substanţele care reduc stratul de ozon" înseamnă substanţe reglementate
(definite ca atare în paragraful 4 al articolului 1 al Protocolului de la Montreal
1987.) Principalele "substanţe care reduc stratul de ozon" care se pot afla la bordul
navelor sunt:
― halon 1211 [ brom-clor-diflor-metan ] ( CBrF2Cl)
― halon 1301 [ brom-triflor-metan ] ( CBrF3 )
― halon 2402 ― 1,2-Dibrom-1,2,2-tetrafloretan ( halon 114 B2 )
― CFC11 ― Triclorflormetan [ freon 11 ― CCl3F]
― CFC12 ― Diclor diflormetan [ freon 12 ― CCl 2 F2]
― CFC 113 ― l, l, 2-Triclor-l,2,2, -trifloetan- C2F3 Cl3
― CFC 114 ― 1,2-Diclor-l,1,2,2, -tetrafloretan- C2F4 Cl2
― CFC 115 ― Clorpentafloretan CF5 Cl
7) "Reziduri de hidrocarburi"― reziduuri provenite de la separatoarele de
combustibil şi ulei, uleiuri de ungere uzate, scurgeri provenite de la separatoarele
de santină, echipamentul de filtrare, ţevi de scurgere.
8) "Incinerare la bord" ― incinerarea deşeurilor sau altor materiale produse în
timpul în timpul exploatării normale a navei.
9) "Incinerator de bord"― instalaţie de bord proiectată pentru incinerare.
10) "Navă construită"― are chila pusă sau se găseşte într-un stadiu similar de
construcţie.
11) "Zonă de control a emanaţiei de SOX" ― în zonă se vor lua măsuri speciale
obligatorii privind emanaţiile de SOX pentru prevenirea, reducerea, controlul
poluării atmosferei cu SOX ( vezi regula 14).
12) "Navă cisternă"― petrolier definit de Anexa I regula 1(4) sau navă cisternă
definită în anexa II regula 1(1).
13) "Protocolul din 1997"― protocolul de amendare a Convenţiei MARPOL
73/78.

REGULA 3. EXCEPŢII GENERALE

Regulile Anexei VI nu se aplică atunci când:
a) În situaţia asigurării securităţii navei sau salvarea vieţii pe nave
b) În cazul unei emanaţii rezultate în urma unei avarii la navă sau
echipamentul navei
― cu condiţia ca după descoperirea emanaţiei să se ia toate măsurile
83
rezonabile pentru oprirea sau reducerea la minim a acesteia;
― cu excepţia cazului când s-a acţionat cu intenţia de a provoca o daună,
din neglijenţă şi conştienţi ca ar putea rezulta o daună.

REGULA 4. ECHIVALENŢE
1) Administraţia poate aproba înlocuirea pe navă a oricăror echipamente,
instalaţii, materiale, dispozitive cu condiţia ca acestea să funcţioneze cel puţin la fel
de eficient ca acelea care au fost înlocuite.
2) Aceste înlocuiri trebuie cumunicate, cu detaliile respective la IMO care va
difuza spre informare părţilor semnatare al Convenţiei.

CAPITOLUL II. VIZITA, CERTIFICAREA ŞI MIJLOACELE DE CONTROL

REGULA 5. VIZITE ŞI INSPECŢII

l) Toate navele cu un tonaj egal sau mai mare de 400 tdw, platformele de foraj
fixe sau plutitoare şi alte platforme se vor supune vizitelor de mai jos:
a) Vizita iniţială ― are loc înaintea intrării navei în funcţiune sau înainte
ca Certificatul Internaţional de Prevenire a Poluării Atmosferei [CIPPA] (vezi
regula 6) să-i fie eliberat pentru pentru prima dată. Scopul vizitei este de a asigura
ca echipamentul, sistemele, instalaţiile, amenajamentele şi materialele îndeplinesc
toate cerinţele anexei.
b) Vizite periodice la intervale specificate de Administraţie (fără a depăşi 5
ani) având acelaşi scop.
c) Vizite intermediare — cel puţin o vizită intermediară în timpul de
valabilitatea CIPPA. Dacă are loc o singură vizită intermediară pentru întreaga
perioadă de valabilitate (maximum 5 ani) aceasta trebuie să aibă loc în cele 6 luni
care preced sau urmează datei la care certificatul ajunge la jumătatea perioadei de
valabilitate (de regulă 2 ani şi 6 luni).
2) Pentru navele mai mici de 400 tdw, Administraţia poate stabili măsuri
adecvate pentru ca cerinţele acestei anexe să fie aplicate.
3) Vizitele la nave se efectuează de funcţionarii Administraţiei. Administraţia
poate încredinţa aceste operaţiuni unor inspectori numiţi sau unor organizaţii
recunoscute, care trebuie să corespundă liniilor directoare adoptate de IMO
[Rezoluţia A.739 (181)] şi "Specificaţia privind funcţia de inspectare şi certificare"
adoptată de IMO prin Rezoluţia 789 (19).
4) Vizita la motoare şi echipamente, în vederea îndeplinirii cerinţelor precizate
în regula 13 se va face în modul prevăzut de Codul Tehnic privind NOX.
5) În timpul de valabilitate a CIPPA, Adminstratia va lua măsuri pentru
efectuarea unor inspecţii neprogramate. Inspecţiile neprogramate pot fi efectuate la
cererea Administraţiei şi de către alte părţi. Inspecţiile neprogramate nu sunt
obligatorii dacă Administraţia stabileşte un program de vizite anuale.
6) În cazul în care inspectorii sau Organizaţiile care fac vizitele stabilesc că
starea echipamentelor nu corespund cerinţelor anexei de faţă, acestea trebuie să se
asigure că s-au luat măsurile corective necesare şi să informeze Administraţia care
va retrage certificatul dacă aceste măsuri nu s-au luat. În cazul în care nava se afla
în portul altei Parti, autorităţile statului portuar vor fi informate imediat.
Autorităţile statului portuar vor acorda orice asistenţă inspectorilor desemnaţi
pentru îndeplinirea obligaţiilor prevăzute, în virtutea acestei reguli.
84
7) Echipamentele trebuie menţinute într-o stare corespunzătoare. După vizite
nu este permisă nici o modificare fără aprobarea Administraţiei. Se permite
înlocuirea directă a echipamentului.
8) În situaţiile unor accidente sau la constatarea unor defecte care afectează
funcţionarea echipamentului, se va raporta către organizaţia care a eliberat
certificatul.

REGULA 6. ELIBERAREA CERTIFICATULUI INTERNAŢIONAL DE

PREVENIREA POLUĂRII ATMOSFEREI [CIPPA]
1) CIPPA se eliberează după vizita iniţială pentru:
a) Orice navă cu un tonaj egal sau mai mare de 400 tdw (angajată în voiaje
spre porturile altei Parti).
b) Instalaţia de foraj şi platformelor de foraj angajate în voiaj în apele aflate
sub jurisdicţia altor părţi.
2) Navelor construite înainte de intrarea în vigoare a Protocolului din 1997 li
se va elibera un CIPPA la prima andocare planificată după intrarea în vigoare a
protocolului din 1997.
3) CIPPA este eliberat de Administraţie sau de persoanele, organizaţiile
recunoscute de Administraţie pentru care aceste ţări îşi asumă întreaga
responsabilitate.

REGULA 7. ELIBERAREA UNUI CERTIFICAT DE CĂTRE ALT

GUVERN
1) Guvernul unei părţi la Protocolul din 1997, poate, la cererea Administraţiei
să inspecteze o navă şi dacă prevederile Anexei sunt îndeplinite, să autorizeze
eliberarea unui Certificat Internaţional de Prevenirea Poluării Atmosferei.
2) Copiile raportului de inspecţie şi a Certificatului se transmit Administraţiei
solicitante.
3) În certificat se va menţiona că a fost eliberat la cererea Administraţiei. El
are aceeaşi valoare şi este recunoscut ca un certificat eliberat conform regulii 6 din
această Anexă.
4) Nu se va elibera un astfel de certificat unei nave autorizate să arboreze
pavilionul unui stat care nu este parte la Protocolul din 1997.

REGULA 8. FORMA CERTIFICATULUI

Certificatul se redactează în limba oficială a statului care-l eliberează, conform
modelului (apendicele 1) şi în engleză, franceză, sau spaniolă.

REGULA 9. DURATA ŞI VALABILITATEA CERTIFICATULUI

1) Certificatul se eliberează pentru o durată specificată de către Administraţie
dar care nu va depăşi 5 ani.
2) Nu este permisă prelungirea CIPPA cu excepţia celei prevăzute în
paragraful următor (3).
3) Dacă la data expirării CIPPA nava nu se află într-un port al statului de
pavilion, sau în care trebuie vizitată, Administraţia poate prelungi valabilitatea cu
maxim 5 luni, numai pentru a permite navei să termine voiajul până la portul în
care urmează să facă inspecţia. Nava nu are dreptul ca în baza acestei prelungiri, să
părăsească portul fără deţinerea unui nou CIPPA.
85
 4) Valabilitatea CIPPA încetează:
a) dacă inspecţiile şi vizitele nu au fost efectuate în perioadele specificate
în regula 5;
b) dacă echipamentul, sistemele, instalaţiile, amenajările şi materialele
cărora li se aplică prezenta anexă au suferit modificări importante fără aprobarea
Administraţiei, (cu excepţia înlocuirilor directe conform prevederilor Anexei). În
sensul regulii 13, o modificare importantă include orice schimbare, sau reglare a
sistemului, instalaţiilor sau amplasării unui motor Diesel şi ca urmare limitele
emanaţiei NOX nu mai sunt respectate;
c) la transferul navei sub alt pavilion. (Noul certificat se va elibera dacă
guvernul apreciază ca nava corespunde prevederilor regulii 5. Guvernul Părţii sub
pavilionul căreia nava a navigat va transmite cât mai curând o copie a CIPPA
deţinut de către navă înaintea transferului şi dacă sunt disponibile copii ale
rapoartelor de inspecţie respective.

REGULA 10. CONTROLUL NORMELOR DE EXPLOATARE DE

CĂTRE STATUL PORTUAR
1) Navele aflate în porturi din jurisdicţia acelor Părţi, pot fi inspectate de
funcţionari legal autorizaţi în vederea verificării aplicării normelor de exploatare
prevăzute în prezenta Anexă; dacă există motive evidente de a se considera ca
echipajul şi comandantul nu sunt familiarizaţi cu procedurile esenţiale aplicate la
bord în vederea prevenirii poluării atmosferei.
2) În condiţiile menţionate mai sus (1) se vor lua măsuri ca nava să nu plece în
voiaj până la remedierea situaţiei conform Anexei.
3) În cazul acestei regulii se aplică procedurile prevăzute în articolul 5 al
Convenţiei.
4) Prevederile acestei regulii nu vor fi interpretate în sensul limitării
drepturilor şi obligaţiilor unei părţi care efectuează Controlul normelor de
exploatare prevăzute în Convenţie.

REGULA 11. DESCOPERIREA CONTRAVENŢIILOR ŞI PUNEREA ÎN

APLICARE A PREVEDERILOR
(1) Părţile vor coopera la descoperirea contravenţiilor şi punerea în aplicare a
prevederilor, folosind toate măsurile corespunzătoare şi posibile pentru
descoperirea contravenţiilor, şi supravegherea mediului, transmiterea de informaţii
şi adunarea de probe.
(2) Navelor cărora li se aplică Convenţia, poate fi supusă, în apele aflate sub
jurisdicţia unei părţi, inspecţiei în scopul verificării dacă nava a emis substanţe
precizate de prezenta anexă, şi va transmite Administraţiei rapoarte privind
încălcarea prevederilor Anexei pentru luarea de măsuri corespunzătoare.
(3) Orice parte trebuie să furnizeze Administraţiei probe, dacă nava a emis
substanţele prevăzute, şi va aduce la cunoştinţa comandantului aceste contravenţii
prezumtive.
(4) La primirea probelor Administraţia cercetează cazul, poate cere celeilalte
părţi probe suplimentare, sau mai concludente asupra contravenţiei prezumtive, iar
dacă va considera că probele sunt suficiente, va intenta o acţiune legală şi va
comunica Părţii care a constatat contravenţia şi la IMO măsurile luate.
(5) O Parte inspectează o navă aflată în apele de sub jurisdicţia sa în cazul
86
primirii unei cereri de investigare de altă Parte (cu probe suficiente). Raportul
investigaţiei va fi transmis Părţii care a cerut-o şi Administraţiei pentru a lua măsuri
în conformitate cu Convenţia.
(6) Legislaţia internaţională cu privire la prevenirea, reducerea şi controlul
poluării mediului marin, inclusiv legislaţia referitoare la punerea în aplicare a
prevederilor în vigoare în momentul aplicării sau interpretării prezentei Anexe se
aplică "mutatis mutandis", regulilor şi normelor specificate în prezenta Anexă.

CAPITOLUL III. CERINŢE PRIVIND CONTROLUL EMANAŢIILOR

PROVENITE DE LA NAVE

REGULA 12. SUBSTANŢE CARE REDUC STRATUL DE OZON

1) Toate emanaţiile deliberate care reduc stratul de ozon trebuie interzise
(principalele substanţe în discuţie sunt prezentate în regula 2) sub rezerva
prevederilor regulii 3 (excepţiile). Aceste emanaţii deliberate includ emanaţiile
ocazionate de întreţinerea, exploatarea, repararea sau înlăturarea instalaţiilor, cu
excepţia emanaţiilor minime legate de recaptarea sau reciclarea unei astfel de
substanţe.
(2) Instalaţiile noi care conţin substanţe care reduc stratul de ozon trebuie să fie
interzise la bordul tuturor navelor. Instalaţiile noi care conţin HCFC
(hidroclorfluorocarburi) pot funcţiona până la 1 ianuarie 2020.
(3) Substanţele menţionate şi echipamentul care conţin astfel de substanţe vor
fi predate la instalaţii de colectare corespunzătoare, în cazul înlocuirii.

REGULA 13.OXIZII DE AZOT ( NOX)

1) a) Această regulă este aplicabilă:
I. ― tuturor motoarelor Diesel cu o putere efectivă mai mare de
130 kW, instalate la bordul navelor construite după 01-01-2000.
II. ― tuturor motoarelor diesel cu o putere efectivă mai mare de
130 kW c are au fost impuse unei transformări importante după 01-
01-2000.
b) Această regulă nu se aplică:
I. ― motoarelor Diesel pentru cazuri de urgenţă, motoarelor
instalate la bordul ambarcaţiunilor de salvare sau altor echipamente
sau dispozitive utlizate doar în cazuri de urgenţă.
II. ― motoarelor instalate pe nave angajate în apele sub
suveranitatea sau jurisdicţia statului de pavilion cu condiţia ca aceste
motoare să fie supuse unei alte măsuri alternative de control a NOX
stabilită de Administraţie.
c) Prevederile aliniatului (a) pot fi anulate de Administraţie pentru orice
motor Diesel instalat la bordul unei nave construite, sau care suferă o transformare
importantă, înainte de data intrării în vigoare a Protocolului, cu condiţia ca nava să
fie angajată numai în apele statului de pavilion.
2) a) În înţelesul prezentei regulii "transformare importantă" înseamnă o
modificare a unui motor, astfel:
I. ― motorul este înlocuit cu unul nou, construit după 01 ianuarie
2000.
II. ― orice modificare substanţială aşa cum este definită de Codul
87
 tehnic privind NOX.
III. ― puterea maximă continuă este crescută cu peste 10%.
b) Emanaţia de NOX care rezultă din modificările menţionate în aliniatul
(a) trebuie dovedită prin documente conform Codului tehnic privind NOX în
vederea aprobării de către Administraţie.
3) a) Cu excepţia situaţiilor acoperite de regula 3 este interzisă punerea în
funcţiune a motoarelor Diesel cărora li se aplică prezenta regulă. Acestea pot
funcţiona numai dacă emanaţia de NOX se află în următoarele limite
(calculate ca fiind emanaţia totală ponderată de NOX):
I. 17, 0 g/kWh dacă n < 130 rpm;
II. 45.0 • n0,2 g /kWh dacă 130 < n < 2000 rpm
III. 9, 8 g/ kWh dacă n  2000 rpm. La utilizarea combustibililor
care au în componenţă amestecuri de hidrocarburi derivate din
rafinarea petrolului, procedura de încercare şi metodele de măsurare
trebuie să corespundă Codului tehnic privind NOX şi Apendicele II
din Anexa).
b) Totuşi peste prevederile aliniatului a) un motor Diesel poate funcţiona în
cazul în care:
I. are o instalaţie de epurare a gazelor aprobată de Administraţie, în
conformitate cu Codul tehnic privind NOX şi se încadrează în
limitele menţionate.
II. orice altă metodă echivalentă aprobată de Administraţie [ţinând
seama de instrucţiunile elaborate de Organizaţie] care poate reduce
emanaţiile de NOx până la limitele specificate.

REGULA 14. OXIZI DE SULF (SOX )

Cerinţe generale
1) Conţinutul de sulf al oricărui combustibil lichid nu trebuie să depăşească 4,
5% m/m.
2) Conţinutul de sulf mediu pe plan mondial din păcura livrată va fi verificat
ţinând seama de prevederile Organizaţiei.
Cerinţe aplicabile zonelor de control a emanaţiei de SOX:
3) În sensul acestei reguli zonele de control sunt:
a) Zona Marii Baltice [definite de regula 10(1)(b) din anexa I]
b) orice altă zonă maritimă (inclusiv zonele portuare) desemnată de
Organizaţie în conformitate cu criteriile şi procedurile de desemnare, menţionate în
Apendicele III din prezenta Anexă.
4) Pe perioada în care navele se află în zona de control, trebuie îndeplinită cel
puţin una din următoarele condiţii:
a) conţinutul de sulf nu va depăşi 1,5 % m/m;
b) o instalaţie de epurare a gazelor arse aprobată de Administraţie ţinând
seama de prevederile ce urmează să fie elaborate de către Organizaţie, pentru
reducerea emanaţiei totale de oxizi de sulfatat de la MP cât şi de DG la 6,0 g/kWh
sau mai puţin (emanaţia totală ponderată de CO2.) Fluxul de deşeuri ce rezultă din
utilizarea unui astfel de echipament nu va fi evacuat în porturi sau estuare dacă
se va dovedi că au efect dăunător;
c) orice altă metodă tehnologică verificabilă şi aplicabilă pentru limitarea
emanaţiei de SOX la un nivel echivalent cu cel specificat în aliniatul (b): metode
88
care trebuie aprobate de Administraţie.
5) Conţinutul de sulf din combustibilul lichid trebuie dovedit prin documentele
furnizorului [Reg.18].
6) Navele care utilizează tipuri distincte de combustibil lichid (sub aspectul
conţinutului de sulf), pentru a respecta paragraful (4)(a) din această regulă, trebuie
ca înainte de a intra într-o zonă de control a emanaţiei de SOX să prevadă suficient
timp pentru ca instalaţia de alimentare să se golească de eventualul combustibil cu
un conţinut de sulf mai mare de 1,5 % m/m.Schimbarea combustibilului în
instalaţie precum şi volumul de combustibil cu conţinut de sulf mai mic de 1,5%
m/m în tancuri precizate ( precum şi data şi poziţia navei) trebuie precizate în
jurnalul de bord aşa cum prevede Administraţia.
7) După intrarea în vigoare a Protocolului sau a unui amendament al
Protocolului care desemnează o zonă de control a emanaţiei de SOX [(3)(b)] navele
care intră într-o zonă de control sunt scutite de îndeplinirea cerinţelor paragrafelor
(4) şi (6) şi ale paragrafului (5) în măsura în care ele se referă la aliniatul (4)(a), în
primele 12 luni.

REGULA 15. COMPUŞI ORGANICI VOLATILI

1) Când emanaţiile care provin de la navă trebuie reglementate în porturi şi
terminale din jurisdicţia unei Părţi la Protocolul din 1997, reglementările se fac în
conformitate cu această regulă.
2) După reglementarea emanaţiilor COV în porturi şi terminale Partea va
transmite la I.M.O. o notificare care va include informaţii cu privire la mărimea
navelor cisternă care vor fi controlate, mărfurile care necesită instalaţii de control a
emanaţiei şi data efectivă a acestui control, cu cel puţin şase luni înainte de această
dată.
3) Guvernul fiecărei părţi se va asigura că instalaţiile de control a emanaţiei de
vapori aprobate sunt prevăzute în posturile şi terminale stabilite şi care sunt
exploatate în condiţii de securitate şi că se evită întârzierile nejustificate ale
navelor.
4) IMO va difuza o lista a porturilor şi terminalelor stabilite de Părţile la
Protocol altor Parti la Protocol şi statelor membre IMO în scopul informării lor.
5) Toate navele care sunt supuse controlului trebuie prevăzute cu un colector
de vapori aprobat de Administraţie pe baza normelor de siguranţă elaborate de IMO
şi să utilizeze această instalaţie în timpul încărcării acestor mărfuri. Se poate
accepta pentru o perioadă de trei luni după data efectivă (paragraful (2)) şi nave
cisternă fără colectorul de vapori.
6) Prezenta regulă este aplicabilă navelor pentru transportul gazelor la care tipul de
instalaţii pentru încărcare şi siguranţă permite păstrarea la bord a COV care nu
conţin metan.

REGULA 16. INCINERAREA LA BORD

1) Exceptând substanţele prevăzute în paragraful (5), incinerarea la bord va fi
permisă numai în incineratorul de bord.
2) a) Exceptând prevederile aliniatului (b) din acest paragraf, fiecare
incinerator instalat după 01-01-2000 va respecta prevederile din Apendicele IV al
prezentei Anexe, fiind aprobat de Administraţie în concordanţă cu specificaţiile
standard elaborate de IMO.
89
 b) Pentru navele care poartă pavilionul unui stat, Administraţia poate
permite excluderea de la aplicare a aliniatului (a) al acestui paragraf cu condiţia ca
nava să fie angajată în voiaje numai în apele aflate sub suveranitatea sau jurisdicţia
statului respectiv.
3) Prevederile din prezenta regulă nu afectează interdicţia sau alte cerinţe din
Convenţia din 1972 privind Poluarea maritima cu deşeuri aşa cum a fost
modificată.
4) Se interzice incinerarea la bord a:
a) reziduurile de marfă prevăzute în Anexele I, II, III din această
Convenţie şi ambalajele contaminate.
b) difenilii policloraţi (PC BS)
c) Gunoiul (definit de Anexa V) conţinând mai mult decât urme de metale
grele
(d) Produse petroliere rafinate conţinând compuşi halogenaţi.
5) Incinerarea la bord a reziduurilor de epurare sau reziduuri de hidrocarburi
rezultate în timpul exploatării normale a navei se poate face în instalaţia de forţă
(motoare sau căldări), dar în afara porturilor sau estuarelor.
6) Este interzisă incinerarea la bord a policlorurilor de vinil cu excepţia
cazului când incineratoarele au eliberate certificate IMO (Rezoluţia MEPC 76 (4)).
7) Navele dotate cu incineratoare conform prezentei reguli trebuie să aibă un
manual de exploatare al producătorului care va descrie cum se exploatează în
limitele descrise de paragraful (2) din Apendicele IV.
8) Incineratoarele vor fi exploatate de personal instruit capabil să aplice
instrucţiunile din manualul de exploatare.
9) Temperatura gazelor la evacuare trebuie supravegheată permanent, iar
incineratorul de bord cu încărcare continuă nu trebuie încărcat dacă temperatura
gazelor coboară sub valoarea minimă admisibilă de 850°C. Pentru incineratoarele
cu încărcare discontinuă, este necesar ca după 5 min. de la pornire temperatura în
camera de combustie să fie mai mare de 600°C.
10) Prevederile acestei reguli nu împiedică punerea la punct, instalarea şi
exploatarea altor tipuri de dispozitive pentru tratarea termică a deşeurilor la bord
dacă respectă cerinţele prezentei reguli.

REGULA 17. INSTALAŢII DE COLECTARE

1) Guvernul fiecărei Părţi la Protocolul din 1977 va asigura amplasarea unor
instalaţii care să satisfacă, fără a provoca întârzieri nejustificate a navelor:
a) necesităţile navelor, care fac reparaţii, pentru colectarea substanţelor
care reduc stratul de ozon şi a echipamentului naval înlocuit care conţin astfel de
substanţe.
b) necesităţile navelor care fac reparaţii pentru colectarea reziduurilor de
epurare a gazelor arse, atunci când potrivit regulii din această Anexă descărcarea în
mare este interzisă.
c) necesităţile în ceea ce priveşte demontarea de la bord a instalaţiilor care
conţin substanţe care reduc stratul de ozon.
2) Părţile la protocol vor notifica Organizaţia, pentru informarea Părţilor, în
toate cazurile când instalaţiile prevăzute în această regulă nu sunt disponibile sau
sunt considerate necorespunzatoare.

90
 REGULA 18. CALITATEA COMBUSTIBILULUI
1) Combustibilul lichid utilizat la bordul navelor la care se aplică prezenta
anexă va îndeplini următoarele cerinţe:
a) cu excepţia celor prevăzute la aliniatul (b):
I. combustibilul lichid trebuie să fie un amestec de hidrocarburi
`rezultat dinrafinarea petrolului. Este permisă introducerea unor mici
cantităţi de aditivi.
II. combustibilul nu va conţine acizi organici.
III. combustibilul nu va conţine nici o substanţă care:
1) compromite siguranţa navelor sau afectează funcţionarea
maşinilor
2) este dăunătoare pentru personal
3) contribuie suplimentar la poluarea atmosferei
b) combustibil obţinut prin alte metode decât rafinarea petrolului nu
trebuie:
I. să depăşească conţinutul de sulf (reg.14)
II. să determine depăşirea de către motor a limitelor emisiei de
NOX (reg.13(3)(a))
III. să conţină acizi organici
IV. 1) să compromită siguranţa navei şi să afecteze
funcţionarea maşinilor.
2) să fie dăunătoare pentru personal
3) să polueze suplimentar atmosfera.
2) Această regulă nu se aplica cărbunelui (forma solidă) şi combustibilului
nuclear.
3) Navele vizate de regulile 5 şi 6 la buncherare vor avea specificate în nota de
buncheraj informaţiile specificate în Apendicele V din Anexă.
4) Notele de livrare buncheraj trebuie să fie păstrate într-un loc accesibil
pentru o perioadă de 3 ani de la data livrării.
5) a) Autoritatea competentă (conform Rezoluţiei A 787(19) a guvernului unei
părţi (Protocolul 1997) poate solicita notele de livrare bocheraj, poate face o copie
şi poate solicita certificarea acestei copii, poate verifica conţinutul notei prin
consultarea portului unde a fost eliberată nota de livrare.
b) Operaţiunile de la paragraful (a) trebuie făcute cat mai repede posibil,
pentru a evita întârzierea nejustificată a navei.
6) Nota de livrare va fi însotită de o probă reprezentativă de combustibil,
(ţinând cont de instrucţiunile ce urmează a fi elaborate de IMO), sigilată şi semnată
de bord şi reprezentantul furnizorului şi va rămâne la navă până la consumarea în
mare parte a combustibilului (cel puţin 12 luni de la data livrării, în orice caz).
7) Părţile la protocolul din 1997 asigură că autorităţile desemnate:
a. ţin un registru al furnizorilor locali de combustibili
b. solicită furnizorilor locali să dea nota de livrare şi proba reprezentativă
certificată cu privire la respectarea cerinţelor regulilor 14 şi 18 din această Anexă.
c. solicită furnizorilor locali să reţină copia notei de livrare timp de 3 ani şi
s-o prezinte la inspecţie.
d. iau măsuri împotriva furnizorilor care nu respectă cerinţele regulilor 14
şi 18.
e. Informează Administraţia oricărei nave de faptul ca a primit combustibil
91
lichid care nu corespunde regulilor 14 şi 18
f. Informează IMO în vederea comunicării Părţilor a cazurilor în care
furnizorii de combustibili nu respectă regulile 14 şi 18.
8) Părţile Protocolului din 1997, în legătură cu inspecţiile efectuate, se
angajează:
a) să informeze partea sau non-Partea, sub a cărei jurisdicţie a fost
elaborată nota de livrare, despre cazurile în care nu au fost respectate regulile 14 şi
18, dând toate informaţiile pertinente.
b) să se asigure că măsura de remediere, după caz, este luată ca
combustibilul să devină corespunzător.

REGULA 19 ― CERINŢE PRIVIND PLATFORMELE DE FORAJ ŞI

ALTE PLATFORME
1) Sub rezerva prevederilor paragrafului (2) şi (3) din această regulă,
platformele fixe, plutitoare şi de foraj trebuie să corespundă cerinţelor prezentei
Anexe.
2) Emanaţiile rezultate direct din explorarea, exploatarea şi prelucrarea
aferentă în larg a resurselor minerale de pe fundul marilor sunt exceptate de la
prevederile acestei Anexe [art.2(3)(b)(II)]. Aceste emanaţii includ:
a) emanaţiile rezultate din incinerarea substanţelor rezultate din
exploatare, explorare şi prelucrare în larg a resurselor minerale de pe fundul
marilor incluzând, fără să se limiteze la acestea, hidrocarburi, resturi de foraj, fluide
de stimulare, gazele rezultate.
b) Degajariile de gaze şi compuşi volatili
c) Emanaţiile rezultate din tratamentul, manevrarea şi stocarea resurselor
minerale
d) Emanaţiile motoarelor Diesel
3) Cerinţele regulii 18 nu se aplică în cazul utilizării hidrocarburilor produse şi
folosite local drept combustibil dacă Administraţia aprobă.

APENDICE I
Model de Certificat IAPP
(Regula 8)
CERTIFICAT INTERNAŢIONAL DE PREVENIRE A POLUĂRII
ATMOSFEREI
Eliberat în conformitate cu prevederile Protocolului din 1997 privind amendarea
Convenţiei internaţionale din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, aşa
cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (denumită în
continuare "Convenţia''), sub autoritatea Guvernului:

.................................................................................................................................
...........
(denumirea oficială completă a ţării)
92
 de către.
...............................................................................................................................
(titlul oficial complet al persoanei competente sau organizaţiei
autorizată în conformitate cu prevederile Convenţiei)

Numele navei Numărul sau literele Numărul IMO Portul de Tonajul brut
distinctive înmatriculare

Tipul de navă: □ navă cisternă

□ navă de alt tip decât nava cisternă

SE CERTIFICĂ:
1. că nava a fost vizitată conform regulii 5 din Anexa VI la Convenţie; şi
2. că în urma acestei vizite, s-a constatat că echipamentul, sistemele, instalaţiile,
amenajările şi materialele îndeplinesc în totalitate prevederile aplicabile din Anexa
VI la Convenţie.
Prezentul Certificat este valabil până la...........................
sub rezerva vizitelor prevăzute la regula 5 din Anexa VI la Convenţie.
Eliberat
la .................................................................................................................................
(Locul eliberării Certificatului)
........................
(Data eliberării)

........................................................
(Semnătura persoanei oficiale legal
autorizată să elibereze certificatul)
(Sigiliul sau ştampila, după caz, a autorităţii. )

ATESTAREA VIZITELOR ANUALE ŞI INTERMEDIARE

SE CERTIFICĂ PRIN PREZENTUL că, în urma vizitei prevăzută de regula 5

din Anexa VI la Convenţie, s-a constatat că nava îndeplineşte prevederile pertinente
ale Convenţiei:

Vizita anuală: Semnat: ..................................

(Semnătura persoanei oficiale legal
autorizată)
Locul: ....................................
Data: .....................................
(Sigiliul sau ştampila, după caz, a autorităţii)

Vizita anuală*/intermediară*: Semnat: ..................................

93
 (Semnătura persoanei oficiale legal
autorizată)
Locul: ....................................
Data: .....................................
(Sigiliul sau ştampila, după caz, a autorităţii)
*Ştergeţi, după caz.

Vizita anuală*/intermediară*: Semnat: ..................................

(Semnătura persoanei oficiale legal
autorizată)
Locul: ....................................
Data: .....................................
(Sigiliul sau ştampila, după caz, a autorităţii)
*Ştergeţi, după caz.

Vizita anuală: Semnat: ..................................

(Semnătura persoanei oficiale legal
autorizată)
Locul: ....................................
Data: .....................................
(Sigiliul sau ştampila, după caz, a autorităţii)

Supliment la Certificatul internaţional de prevenire a poluării atmosferei

(Certificat IAPP)
FIŞA DE CONSTRUCŢIE ŞI ECHIPAMENT

Cu privire la prevederile Anexei VI a Convenţiei internaţionale din 1973 pentru

prevenirea poluării de către nave, aşa cum a fost modificată prin Protocolul din
1978 referitor la aceasta (denumită în continuare „Convenţia').

Note
1 Această fişă trebuie permanent anexată Certificatului IAPP. Certificatul IAPP
trebuie să fie oricând disponibil la bordul navei.
2 Dacă limba în care este redactată fişa originală nu este engleza, franceza sau
spaniola, textul trebuie să includă o traducere într-una din aceste limbi.
3 Înregistrările în căsuţe se vor face prin inserarea simbolului (x) pentru
răspunsurile „da" şi „aplicabil" sau a simbolului (-) pentru răspunsurile „nu" şi „nu
se aplică", după caz.
4 Dacă nu se prevede în mod expres altfel, regulile menţionate în această fişă se
referă la regulile din Anexa VI a Convenţiei, iar rezoluţiile se referă la acelea
adoptate de Organizaţia Maritimă Internaţională.

1 Caracteristicile navei
1.1 Numele navei
1.2 Numărul sau literele distinctive
1.3 Numărul IMO.
94
 1.4 Portul de înmatriculare.
1.5 Tonajul brut...........................................................
1.6 Data la care a fost pusă chila sau la care nava s-a aflat într-un stadiu similar
de
construcţie
1.7 Data la care a început transformarea importantă a motorului (dacă este
cazul) (regula 13):
2 Controlul emanaţiilor produse de către nave
2.1 Substanţe care reduc stratul de ozon (regula 12)
2.1.1 Următoarele instalaţii şi echipamente de stingere a incendiilor, care conţin
haloni,
pot fi exploatate în
continuare: ............................................................................. □

Instalaţie/echipament Amplasare la bordul navei

2.1.2 Următoarele instalaţii şi echipamente, care conţin CFCs, pot fi exploatate

în continuare:
......................................................................................................................
.... □

Instalaţie/echipament Amplasare la bordul navei

2.1.3 Următoarele instalaţii instalate înainte de 1 ianuarie 2020, care

conţin hidroclorfluorcarburi (HCFCs), pot fi exploatate în
continuare:............................................ □

Instalaţie/echipame Amplasare la bordul navei

nt

2.2 Oxizi de azot (NOx)(regula 13)

2.2.1 Următoarele motoare diesel, având o putere de ieşire mai mare de 130 kW
şi
instalate pe o navă construită la 1 ianuarie 2000 sau după această dată,
corespund
normelor de emanaţie de Ia regula 13(3)(a) conform Codului tehnic
privind
NOx.......................................................................................................... □

95
 Producăt Numărul Utilizare Putere de ieşire (kW) Turaţia
orul şi seriei nominală
modelul (rpm)

2.2.2 Următoarele motoare diesel, având o putere de ieşire mai mare de 130 kW
şi care au suferit o transformare importantă conform regulii 13(2) la 1 ianuarie
2000 sau după această dată, corespund normelor de emanaţie de la regula 13(3)(a)
conform Codului tehnic privind NOx:
.........................................................................................................................
.............. □

Producătorul Numărul Utilizare Putere de Turaţia

şi seriei ieşire (kW) nominală
modelul (rpm)

2.2.3 Următoarele motoare diesel, cu o putere de ieşire mai mare de 130 kW şi

instalate pe o navă construită la sau după 1 ianuarie 2000, sau cu o putere de ieşire
mai mare de 130 kW şi care au suferit o transformare importantă conform regulii
13(2) la 1 ianuarie 2000 sau după această dată, sunt echipate cu o instalaţie de
epurare a gazelor arse sau folosesc alte metode echivalente în conformitate cu
regula 13(3) şi cu Codul tehnic privind NOx: ............................................... □

Producătorul Numărul Utilizare Putere de Turaţia

şi seriei ieşire (kW) nominală
modelul (rpm)

2.2.4 Următoarele motoare diesel menţionate la 2.2.1, 2.2.2 şi 2.2.3 de mai sus
sunt echipate cu dispozitive de control şi înregistrare a emanaţiei de NOx în
conformitate cu Codul tehnic privind
NOX:............................................................................................................................
□
Producătorul Numărul Utilizare Putere de Turaţia
şi seriei ieşire (kW) nominală
modelul (rpm)

2.3 Oxizi de sulf (SOX) (regula 14)

2.3.1 În cazul în care nava este exploatată în cadrul unei zone de control a
emanaţiei de SOX
specificate în regula 14(3), ea utilizează:
1 combustibil lichid al cărui conţinut de sulf nu depăşeşte 1,5% m/m, aşa cum a
fost atestat
în notele de livrare de buncheraj:
sau............................................................................. □
96
 2 o instalaţie de epurare a gazelor arse aprobată pentru reducerea emanaţiilor
de SOX sub 6,0 g SOX/kWh;
sau......................................................................................... □
3 o altă tehnologie aprobată pentru reducerea emanaţiilor de SOX sub
6,0 g
SOX/kWh.............................................................................................................. □
2.4 Compuşi organici volatili (COV) (regula 15)
2.4.1 Nava cisterna dispune de un colector de vapori instalat şi aprobat în
conformitate
cu circulara
MSC/Circ.585......................................................................................... □
2.5 Nava are un incinerator:
1 care îndeplineşte prevederile rezoluţiei MEPC.76(40)
aşa cum a fost
modificată............................................................................................... □
2 care a fost instalat înainte de 1 ianuarie 2000 şi nu corespunde prevederilor
rezoluţiei MEPC.76(4O), aşa cum a fost
modificată......................................................... □
SE CERTIFICĂ PRIN PREZENTA că fişa este corectă din toate punctele de
vedere.
Eliberată la.........................................................
(Locul eliberării Fişei)
...................
(Data eliberării)
...............................................
(Semnătura persoanei oficiale
autorizată să elibereze Fişa)

(Sigiliul sau ştampila, după caz,

a autorităţii)

APENDICE II
CICLURI DE ÎNCERCARE ŞI FACTORI DE PONDERARE

(Regula 13)
Ciclurile de încercare şi factorii de ponderare menţionaţi în continuare trebuie
aplicaţi în scopul verificării conformităţii motoarelor diesel navale cu limitele de
'NOx specificate în regula 13 din prezenta Anexă utilizând procedura de încercare
şi metoda de calcul din Codul tehnic privind NOx.
1 Pentru motoarele navale cu viteza constantă care asigură propulsia principală a
navei,
inclusiv transmisia diesel electrică, trebuie să fie aplicat ciclul de încercare
E2.
2 Pentru instalaţiile elicelor cu pas variabil, trebuie să fie aplicat ciclul de
încercare E2.
3 Pentru motoarele principale şi auxiliare adaptate la elice trebuie să fie aplicat
97
ciclul de
încercare E3.
4 Pentru motoarele auxiliare cu viteză constantă, trebuie să fie aplicat ciclul de
încercare D2.
5 Pentru motoarele auxiliare cu viteză" variabilă cu sarcina variabilă, care nu
aparţine
categoriilor menţionate mai sus, trebuie să fie aplicat ciclul de încercare C1.
Ciclu de încercare pentru „sistemele principale de propulsie cu viteză constantă"
(inclusiv transmisia diesel-electrică şi instalaţiile elicelor cu pas reglabil)

Ciclu de viteza 100% 100% 100% 100%

încercare de putere 100% 75% 50% 25%
tip E2 factor de ponderare 0,2 0,5 0,15 0,15
Ciclu de încercare pentru „motoare principale şi auxiliare adaptate la elice"

Ciclu de viteza 100% 91% 80% 63%

încercare de putere 100% 75% 50% 25%
tip E3 factor de ponderare 0,2 0,5 0,15 0,15
Ciclu de încercare pentru "motoare auxiliare cu viteză constantă"
Ciclu de viteza 100% 100% 100% 100% 100%
încercare de putere 100% 75% 50% 25% 10%
tip D2 factor de
0,05 0,25 0,3 0,3 0,1
ponderare
Ciclu de încercare pentru „motoare auxiliare cu viteză variabilă, cu sarcină
variabilă"
Viteza nominala intermediară ralenti
Ciclu de
Cuplu % 100% 75% 50% 10% 75% 50% 0%
încercare
factor de
de tip C1 0,15 0,15 0,15 0,1 0,1 0,1 0,1 0,15
ponderare

APENDICE III
CRITERII ŞI PROCEDURI PENTRU DESEMNAREA UNEI ZONE DE
CONTROL
A EMANAŢIEI DE SOX
(Regula 14)
1 OBIECTIVE
1.1 Scopul prezentului apendice este definirea criteriilor şi procedurilor pentru
desemnarea zonelor de control a emanaţiei de SOX. Obiectivul zonelor de control a
emanaţiei de SOX este de a preveni, reduce şi controla poluarea atmosferei datorită
emanaţiilor de SOX provenite de la nave, precum şi respectivele lor consecinţe
nefavorabile asupra zonelor terestre şi maritime.
1.2 O zonă de control a emanaţiei de SOX trebuie să fie luată în considerare în
vederea adoptării ei de către Organizaţie dacă se face dovada că este necesară
prevenirea, reducerea şi controlul poluării atmosferei datorită emanaţiilor de SOX
de la nave.

98
 2 CRITERIILE PROPUNERE PENTRU DESEMNAREA UNEI ZONE DE
CONTROL A EMANAŢIEI DE SOX
2.1 O propunere pentru desemnarea unei zone de control a emanaţiei de SOX
poate fi prezentată Organizaţiei doar de către statele contractante la Protocolul din
1997. În cazul în care două sau mai multe state contractante au un interes comun
într-o anumită zonă, ele trebuie să formuleze o propunere coordonată.
2.2 Propunerea trebuie să conţină:
1 o delimitare precisă a zonei propusă pentru aplicarea controalelor privind
emanaţiile de SOX provenite de la nave, împreună cu o hartă de referinţă pe care să
fie indicată zona;
2 o descriere a zonelor terestre şi maritime aflate în pericol de a fi afectate
de emanaţiile de SOX provenite de la nave;
3 o evaluare în vederea demonstrării că emanaţiile de SOX provenind de la
navele exploatate în zona propusă pentru aplicarea controalelor emanaţiei de SOX
contribuie la poluarea atmosferei cu SOX, inclusiv depunerea de SOX, precum şi la
consecinţele lor corespunzătoare nefavorabile asupra zonelor terestre şi maritime.
Această evaluare trebuie să cuprindă o descriere a consecinţelor pe care emanaţiile
de SOX le au asupra ecosistemelor terestre şi acvatice, zonelor de productivitate
naturală, habitatelor critice, calităţii apei, sănătăţii oamenilor şi zonelor importante
pe plan cultural şi ştiinţific, după caz. Trebuie menţionate sursele datelor relevante,
inclusiv metodologia utilizată;
4 informaţii relevante în legătură cu condiţiile meteorologice în zona
propusă pentru aplicarea controalelor emanaţiei de SOX, precum şi zonele terestre
şi maritime în pericol, predominând în special caracteristicile vântului din acea
zonă, sau în legătură cu condiţiile topografice, topologice, oceanografice,
morfologice sau altele care pot duce la o probabilitate crescută a gradului local de
poluare a atmosferei sau a nivelelor de oxidate;
5 natura traficului maritim în zona propusă de control a emanaţiei de SOX,
incluzând caracteristicile şi densitatea acestui trafic; şi
6 o descriere a măsurilor de control luate de statul contractant sau statele
contractante care fac propunerea, referitoare la sursele terestre ale emanaţiilor de
SOX ce afectează zona în pericoi, care sunt puse în aplicare şi funcţionează
concomitent cu examinarea măsurilor ce urmează a fi adoptate în legătură cu
prevederile regulii 14 din Anexa VI la prezenta Convenţie.
2.3 Limitele geografice ale unei zone de control a emanaţiilor de SOX se vor
baza pe criteriile corespunzătoare mai sus menţionate, inclusiv emanaţia şi
depunerile de SOX provenind de la navele care navighează în zona propusă,
caracteristicile şi densitatea traficului, precum şi caracteristicile vântului.
2.4 O propunere vizând desemnarea unei zone de control a emanaţiilor de SOX
trebuie să fie prezentată Organizaţiei în conformitate cu regulile şi procedurile
stabilite de către Organizaţie.
3 PROCEDURI PRIVIND EVALUAREA ŞI ADOPTAREA DE CĂTRE
ORGANIZAŢIE A ZONELOR DE CONTROL A EMANAŢIEI DE SOX
3.1 Organizaţia trebuie să examineze fiecare propunere care îi este prezentată
de unul sau mai multe state contractante.
3.2 O zonă de control a emanaţiei de SOX trebuie să fie desemnată printr-un
amendament la prezenta Anexă, examinat, adoptat şi pus în vigoare în conformitate
cu articolul 16 al prezentei Convenţii.
99
 3.3 Când evaluează propunerea, Organizaţia trebuie să ţină seama de criteriile
care trebuie să fie incluse în fiecare propunere supusă adoptării aşa cum se
menţionează în secţiunea 2 de mai sus, precum şi de costurile relative privind
reducerea depunerilor de sulf provenit de la nave în raport cu cele ale controalelor
mediului terestru. De asemenea, se va ţine seama de consecinţele economice pentru
navele care efectuează voiaje internaţionale.

4 EXPLOATAREA ZONELOR DE CONTROL A EMANAŢIEI DE SOX

4.1 Părţile ale căror nave navighează în zonă sunt încurajate să aducă la
cunoştinţa
Organizaţiei orice problemă în legătură cu exploatarea zonei.

APENDICE IV.
APROBAREA DE TIP ŞI LIMITELE DE EXPLOATARE
A INCINERATOARELOR DE BORD

(1) Incineratoarele de bord descrise în regula 16(2) care sunt montate la bordul
navelor trebuie să aibă un certificat IMO de aprobare de tip, pentru fiecare
incinerator. Pentru obţinerea unui astfel de certificat, incineratorul trebuie proiectat
şi construit conform unei norme aprobate precum cea descrisă în regula 16(2).
Fiecare model trebuie supus, la uzina sau instalaţia de încercare aprobată, unei
încercări de funcţionare specifice pentru aprobarea de tip, şi aceasta sub
răspunderea Administraţiei pe baza specificaţiei standardizate de
combustibil/deşeuri de mai jos, pentru a determina dacă incineratorul
funcţionează în limitele menţionate la paragraful (2) al prezentului apendice:

Reziduuri de hidrocarburi 75% REZIDUURI DE HIDROCARBURI DIN

compus din: COMBUSTIBILI GREI;
5% ULEIURI DE UNGERE FOLOSITE;
şi 20% APA EMULSIONATĂ

Deşeuri solide compuse 50% deşeuri alimentare;

din: 50% gunoaie conţinând aproximativ:
30% hîrtie
40% carton
10% cârpe
20% materii plastice
Acest amestec va avea până la 50% apă şi 7% solide
incombustîbile

(2) Incineratoare le descrise la regula 16(2) trebuie să funcţioneze în limitele

indicate mai jos:

100
 Cantitatea de O2 în camera 6-12%
de combustie
Cantitatea maximă de CO 200 mg/MJ
în gazele de combustie (în
medie)
Numărul maxim de BACHARACH 3 sau
funingine (în medie) RINGELMAN 1 (20% opacitate)
(Un număr mai mare de funingine este acceptat doar
pe perioade foarte scurte, cum ar fi la pornire)
Componente nearse din maxim 10% din greutate
reziduurile de cenuşă
Intervalul de temperatura 850-1200°C
a gazelor la ieşirea din
camera de combustie

APENDICE V
INFORMAŢII CE TREBUIE INCLUSE
ÎN NOTA DE LIVRARE DE BUNCHERAJ
(Regula 18(3))
Numele şi numărul IMO al navei căreia îi este destinată livrarea
Portul
Data la care începe livrarea
Numele, adresa şi numărul de telefon al furnizorului de combustibil pentru
motoarele navaie
Denumirea produsului
Cantitatea în tone metrice
Densitatea la 15°C, kg/m3*
Conţinutul de sulf (% m/m)*
Declaraţia semnată de către reprezentantul furnizorului atestând că
combustibilul livrat corespunde regulii 14(1) sau (4)(a) şi regulii 18(1) din prezenta
Anexă.
* Combustibilul trebuie încercat în conformitate cu ISO 3675.
** Combustibilul trebuie încercat în conformitate cu ISO 8754.

101
BIBLIOGRAFIE
1. Roman, N, Prevenirea pouării mediului marin, CERONAV, 2003;
2. Gusman, F., Supravieţuirea pe mare şi fluviu, Bucureşti;
3. ***, Convenţii maritime şi legislaţie navală, Editat de Autoritatea
Navală Română, Constanţa 2007;
4. ***, Convenţia internaţională MARPOL 73 /78;
5. Gheorghiu, P., Guidance to masters-Crew administration and Accounts,
Bucureşti 2010;
6. Bejan,A., Bujeniţă, M., Dicţionar de marină, Editura Tehnică 1978;
7. Popa, D., et.al., Protecţia antiincendiu la bordul navelor, suport de curs
CERONAV;
8. Tătaru, C., 2009, Convenţia MARPOL 1973/78, anexele I-IV, suport de
curs, Ed.Dobrogea, Constanţa, ISBN: 978-973-1839-82-0;
9. Teodor, M., Pîrliţeanu, I., Îndrumar tehnic pentru transportul şi
depozitarea mărfurilor periculoase, Ed. Tehnică, Bucureşti 1986;
10. International Maritime Organization, STCW Convention, STCW Code,
serial no. IMO-972-E, London 1977;
11. ***, Codul international de management pentru exploatarea în siguranţă
a navelor şi pentru prevenirea poluarii- ISM Code, adoptat de IMO prin
rezoluţia A.74I(I8)din 04.l1.1993,acceptat de România prin L.85/1997 ;
12. ***, Convenţia SOLAS, ediţia consolidată, 2009.

102