Liceul Teoretic „Alexandru Ioan Cuza” Iași

Profesor: Ilie Alexandra

Proiect didactic

Data : 06.06.2019
Clasa : a IX-a A
Obiectul : Literatura română
Subiectul: Maturitatea. Moromeții – volumul II
Tipul lecţiei: mixtă
Scopul lecției: de însușire de noi cunoștințe

Competenţe generale:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor, în diferite situaţii de comunicare
2. Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte literare şi nonliterare
3. Argumentarea scrisă şi orală a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

Competenţe specifice:
1.2. identificarea elementelor specifice din structura unor tipuri textuale studiate
2.1. aplicarea unor tehnici vizând înţelegerea textelor literare sau nonliterare
2.2. identificarea temei textelor propuse pentru studiu compatibile cu situaţia de comunicare
2.4. analizarea componentelor structurale și expresive ale textelor literare studiate şi discutarea rolului acestora în tratarea temelor
2.6. aplicarea conceptelor de specialitate în analiza şi discutarea textelor literare studiate

Obiective derivate:
a) cognitive:
La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili să prezinte:
1. Relația personajele romanului
2 .Trăsăturile definitorii ale romanului (elemente de structură și compoziție, statutul social, moral și psihologic al personajelor, secvențe
semnificative) ;
 b) afective: - integrarea noilor informaţii în sistemul propriu de valori;
- cultivarea sensibilităţii prin receptarea textului literar și recunoașterea tipurilor de personaje;
- stârnirea interesului pentru lectura altor opere ale autorului;
- Să participe activ la activitate, implicându-se în discuţii;
- Să dovedească discernământ în judecata estetică;
 Competenţe operaţionale:
I. de CUNOAŞTERE:
Pe parcursul şi la sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:
CO1 să folosească instrumentele de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea textului epic;
CO2 să cunoască şi să aplice noţiunile privind modurile de realizare a personajelor literare;
II. de ÎNŢELEGERE
Pe parcursul şi la sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:
CO3 să înţeleagă tema şi mesajul operei;
III. de APLICARE
Pe parcursul şi la sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:
CO4 să aplice cunoştinţele referitoare la modurile de realizare a personajelor;
CO5 să aplice cunoştinţele referitoare la exprimarea orală a unui punct de vedere argumentat;
IV. de EVALUARE
La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:
CO9 să aprecieze valoarea artistică a textului literar.

Resurse:
1) umane: capacităţile interpretative şi de înţelegere ale elevilor;
2) materiale: tabla, manualul, fișele de lucru, fragmente de text;
Metode şi procedee: - lectura selectivă;
- conversaţia euristică;

- demonstraţia;
- brainstorming.

Forme de organizare a activităţii elevilor: activitate frontală în alternanţă cu activitate individuală, problematizare
Mijloace didactice: manuale, fragmente, fişele elevilor, schema, proiectul didactic,
Forme de evaluare: observarea sistematică a elevilor, evaluarea orală şi scrisă, aprecieri verbale,fișe de evaluare.
 Bibliografie:
Preda, Marin, Moromeții, I și II, Ed. CartexServ, Bucureşti, 2018
Eftenie, Nicolae, Introducere în metodica studierii limbii şi literaturii române, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2008
Parfene, C. Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală. Ghid teoretico-aplicativ, Ed. Polirom, Iaşi, 1999
Manuela, Ilie Didactica limbii și literaturii române, Ed. Polirom, Iași, 2014

Strategia didactică:
Etapele lecției Activitatea profesorului Activitatea Metode și Forme de
elevului procedee evaluare
1.Organizarea Se stabileşte ordinea în clasă, profesorul se asigură că fiecărui elevi îi sunt la
clasei îndemână cele necesare bunei desfăşurări a lecţiei (caiete, fişe,
texte,manuale,creioane, pixuri etc.).

2. Răspund la
Actualizarea Se reactualizează cunoștințele despre textul narativ: definiție, conflictul, întrebări, discută, Conversația
narațiunea ca mod de expunere, instanțele comunicării, etapele acțiunii,
cunoştinţelor argumentează Aprecierea
procedeele de legare a secvențelor narative.
şi impresii de verbală
lectură
Notează în caiete
Scurtă discuție despre opera și viața lui Marin Preda.
3. Captarea Prezentarea pe scurt a acțiunii operei Moromeții de Marin Preda. Conversația
atenţiei pentru Scurtă discuție despre opera Moromeții de Marin Preda:
apariție (1955 – vol. I, 1967 – vol. al II-lea);
activitatea
specia literară – roman realist;
care urmează tema – simbolica destrămare a unei familii de țărani dintr-un sat din
Câmpia Dunării (Siliștea-Gumești)
4. Anunţarea titlul – are funcție anticipativă, orientând cititorul spre evocarea vieții
subiectului unei familii;
coordonatele spațio-temporale – riguros fixate;
lecţiei şi a
perspectiva narativă – obiectivă;
obiectivelor conflictul
operaţionale – dintre tată și fiii din prima căsătorie;
- dintre Moromete și Catrina, soția sa (pentru pogonul de pământ);
- dintre Moromete și sora sa, Maria;
- dintre Moromete și fiul cel mic, Niculae.
structura primului volum: 5 părți

Observarea
5.Dirijarea
Se aduce la cunoştinţă elevilor că subiectul supus dezbaterii va fi legat de sistematică
învățării
romanul Moromeții și se vor urmări, treptat, elementele de structură și de Notează în caiete
compoziție în receptarea textului epic. „La sfârșitul orei veți fi capabili să....
(obiectivele derivate)”. Se scriu obiectivele pe tablă.

Profesorul amintește câteva referințe critice la romanul propus: „Moromete este

cel din urmă țăran în acest roman al deruralizării satului. Ruptura se explică
tocmai prin schimbarea condițiilor sociale” (N. Manolescu, Arca lui Noe, I) Lectura
selectivă
Receptarea tectului epic se realizează în paralel cu referirea la tema
maturității prin intermediul:
Discută, răspund, Fișe de
1. elementelor de structură și de compoziție precum: titlul, tema, evaluare
conflictul, reperele temporale si spațiale, perspectiva narativă

 titlul are funcție anticipativă, orientând cititorul spre evocarea vieții unei Conversația
familii;
euristică
 Tema: destrămarea satului tradițional “Cartea însingurǎrii bǎtrânului şef
al clanului şi cartea morţii sale” ( C. Ungureanu ) “Este parodia lumii din
primul volum”.(C. Ungureanu)

 conflictul

– dintre tată și fiii din prima căsătorie; Realizează scheme,

pe caiete, la tabla Demonstrația Aprecieri
 - dintre Moromete și Catrina, soția sa (pentru pogonul de pământ); verbale

- dintre Moromete și sora sa, Maria;

Brainstormig
- dintre Moromete și fiul cel mic, Niculae.

Elevilor sunt întrebați cu ce tipuri de conflicte s-au întâmpinat și cum i-a ajutat
rezolvarea acestora în procesul de maturizare?

 coordonatele: din 1938 pânǎ în 1962 ( 24 de ani ) Secerişul din vara

anului 1951 este cel mai detaliat episod descris în roman; acum Niculae
supravegheazǎ strângerea cotelor şi predarea lor cǎtre stat.; ultimii 10 ani din
viaţa personajelor sunt relataţi în câteva pagini ( elipsa narativǎ ). Discută, răspund,
Locul: Siliştea-Gumeşti ; notează în caiete
Pǎlǎmida= şcoala de partid a lui Niculae ;
Bucureşti= vizita lui Ilie la cei 3 fii ( Paraschiv, Achim, Nilǎ ) Acordarea de
 perspectiva narativă constă în prezența unui narator omniscient, calificative.
obiectiv, care relatează la persoana a III-a, cu focalizare zero
punctaje
Se realizează încadrarea în gen și specie a operei Discută, răspund, Brainstormig
ROMANUL
ies la tablă, notează
este o specie a genului epic, în proză, în caiete
cu o întindere mai mare decât a tuturor celorlalte specii epice în proză (schiţă,
basm, povestire, roman );

cu o acţiune complexă şi complicată,

Scene reprezentative

1. Vizita lui Ilie la Bucureşti, la feciori (partea I): Moromete pleacă la Bucureşti
şi le propune celor 3 fii să se întoarcă acasă. Ei refuză.
Observarea
2. Secerişul ( partea III, cap I ): Niculae va participa la campania de seceriş din sistematică
Siliştea Gumeşti şi , datorită revoltei ţăranilor care nu pot să predea grâul fără
neghină şi a înecării lui Gheorghe , se va retrage pentru o vreme.

3. Monologul lui Ilie Moromete lângă şira de paie (partea IV, cap.III): Ultima
scenă în care apare Moromete este cea când este udat de o ploaie repede de vară
şi, săpând un şanţ în jurul şirei de paie din grădină, monologhează.
Conversația
4. Moartea lui Ilie ( partea V, cap. XI ): Ilinca: „împuţinat la trup, avea
slăbiciunea de a rătăci în neştire, cu ciomagul în mână”. Moromete murise, se
stinsese incet făra a suferi de vreo boală. In ultimele clipe de viata, Moromete
avea slăbiciunea de a umbla prin sat. Ultima oară fusese adus acasă cu roaba.
Discută, răspund,
5. Visul lui Niculae ( partea V, cap. XIII ): Niculae îl va vedea ultima dată în
vis pe Ilie Moromete depărtându-se şi-şi va da seama de dragostea profundă, ies la tablă, notează
reciprocă dintre ei, ascunsă mult timp prin ironie.
în caiete Aprecieri
desfăşurată pe mai multe planuri narative ( paralele sau intersectate ), verbale

cu o intrigă complicată .
Completează fișele
Personajele sunt foarte numeroase ( principale, secundare, episodice, figuranţi ) de lucru
şi puternic individualizate,

sunt angrenate în conflicte puternice ( exterioare / interioare; principale /

secundare ) → ( intrigă complicată ).

Acţiunea se poate desfăşura în mai multe locuri ( spaţii ) şi pe o perioadă lungă

de timp ( chiar ani ).
Completează fișele
Metoda
Principalul mod de expunere este naraţiunea, de lucru
ciorchinelui
iar personajele se conturează direct prin descriere şi indirect, din propriile fapte, Realizează scheme,
gânduri şi vorbe, cu ajutorul dialogului şi al monologului interior. pe caiete, la tablă
Naraţiune obiectivă, la pers. a III-a; Scheme
Narator OMNISCIENT/ OMNIPREZENT / NEIMPLICAT.

“Perspectiva naratorului obiectiv se completează prin aceea a reflectorilor ( Ilie Notează în caiete
Moromete - vol.I, Niculae - vol. II ), ca şi pe aceea a informatorilor ( personaje –
martori ai evenimentelor, pe care le relatează ulterior altora, de exemplu, al lui
Parizianu despre vizita lui Moromete la băieţi, la Bucureşti ). Efectul este
eliminarea omniscienţei.”( (Eseul, Paicu, Lupu, Lazăr )

Naraţiune cu focalizare zero, viziunea “dindărăt”;

2. statutului social, moral și psihologic personajelor

Niculae devine personajul principal. Ilie Moromete intră într-o zonă de

umbră.

O mare parte a pesonajelor din primul volum se păstrează, dar apar şi foarte
multe personaje noi: oameni noi, fǎrǎ cǎpǎtâi, cunoscuţi dupǎ porecle: Plotoagǎ,
Zdroncan, Isosicǎ, Bilǎ.

Primarii se schimbǎ la maxim 2 luni. In şedinţa organizaţiei de partid

sǎteşti devine preşedinte al Sfatului Popular ţăranul sărac Vasile al Moaşei, care
se rǎzbunǎ, bǎtându-şi şi arestându-şi rudele bogate.

Dacă în primul volum I Moromete era capul de familie autoritar, în volumul

al II-lea el decade, chiar dacă şi-a refăcut averea.
Primele capitole din al doilea volum distrug imaginea lui Moromete,
arătându-i o altă faţă , lipsită de glorie.
Autoritatea lui în sat se diminuează, “Niciun copil nu-l mai ascultă şi
observaţiile lui spirituale se întorc împotriva sa. Ilinca îi răspunde: <vorbim
duminică>, adică altă dată, cînd n-avem de lucru; fiul său, Niculae, îi respinge cu
agresivitate ideile”. (Eugen Simion )
Moromete se schimbă, arată ca doborât de o boală, „mergea cu fruntea în
pământ, nici încet, nici grăbit şi nu se uita nicăieri”.
Ilie Moromete îl susţine pe Tugurlan ( muncitor la un siloz ) sǎ devinǎ
preşedinte al Sfatului Popular, pentru a opri colectivizarea, dar nu reuşeşte. Si Lectura
acesta se supune « directivelor partidului ». Pe Tugurlan îl scosese Aristide din
selectivă
închisoare, în semn de împǎcare.
Moromete e prieten cu Bǎlosu : merg împreunǎ la munte, sǎ facǎ din nou
comerţ cu cereale.
Polina şi Biricǎ pierd procesul cu Tudor Bǎlosu şi pleacǎ din sat.
Boţoghinǎ se înzdrǎveneşte, dar începe munca şi moare.
 Personaje noi
“Asistăm (..) în roman la o adevărată bătălie pentru putere în Siliştea-
Gumeşti.
Isosică, Plotoagă, Zdroncan, Mantaroşie vor să îndepărteze pe responsabilul
morii, Adam Fîntînă, şi organizează o acţiune de compromitere („operaţia
Gotigoaia"), însă conjuraţii se suspectează între ei, unul trădează.
Pe această mică scenă politică au loc mari manevre, combinaţii
shakespeareene.
Invingător iese un necunoscut, Vasile al Moaşii, om dur, semn al unei istorii
care pătrunde violent în viaţa tradiţională a satului”. ( E. Simion )

6.Evaluarea Profesorul realizează un ciorchine cu evoluția familiei lui Ilie Moromete

formativă
3. prin intermediul secvențelor semnificative:
Elevii vor lectura cateva fragmente din roman din manual și de pe fișe

roman obiectiv: narator omniscient; naraţiune la pers. a III-a;evenimente relatate

cronologic;

Spaţiul:

Spaţiul exterior- real: satul Siliştea –Gumeşti

Spaţiul interior – imaginar- al trăirilor interioare

Marin Preda foloseşte stilul indirect liber.

roman realist;

roman de familie;

roman frescă socială= imaginea de ansamblu a unui sat din Câmpia Dunării , cu
3 ani îniantea izbucnirii celui de-al doilea război mondial; roman - monografie a
satului din Câmpia Dunării ; ( Monografie = studiu ştiinţific amplu despre un
anumit subiect, tratat detaliat şi multilateral )
 Profesorul enunță concluzia celor enumerate mai sus privind receptarea
textului epic.

Elevii rezolvă rebusul

Se face un rezumat al lecției, întrebând elevii ce au reținut din ceea ce am
7. Asigurarea discutat astăzi, care sunt cele mai importante concepte operaționale și cu ce îi vor Răspund, alcătuiesc
retenţiei şi a ajuta aceste informații. rezumatul lecției,
Rebus
Se dă ca temă realizarea unui eseu de maximum 2 pagini cu titlul: Paternitatea
transferului între model și antimodel în romanul Moromeții primesc tema
Completează fișele
de lucru