UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI COMUNICARE

SPECIALIZAREA:COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE

Metode de manipulare în media

Studentă: Gheorghe Ștefania-Andreea

Coordonator: Conf. univ. dr. Mariana Borcoman
Anul: I
Grupa: 16LF382

BRAȘOV, 2019

1
CUPRINS

1. Introducere.................................................................................3

2. De ce se vorbește despre manipulare?........................................4

3. Publicitatea mascată...................................................................4-5

4. Manipularea prin intermediul televizorului................................6

5. Manipularea prin internet...........................................................6

6. Manipularea prin publicitate.....................................................7

7. Concluzie...................................................................................8

8. Bibliografie...............................................................................9

9. Anexe........................................................................................10

2
 1. Introducere
Conform Dicționarului de Sociologie, manipularea reprezintă acțiunea de a determina un
actor social (persoană, grup, colectivitate, etc.) să gândească și să acționeze într-un mod
compatibil cu interesele inițiatorului, iar nu cu interesele sale, prin utilizarea unor tehnici ca
persuasiunea, care distorsionează intenționat adevărul, lăsând impresia libertății de gândire și
decizie.
Manipularea este una dintre principalele forme de abatere de la informarea obiectivă, prin
care se urmăreşte determinarea unui actor social să gândească şi să acţioneze într-un mod
compatibil cu interesele iniţiatorului.
A manipula înseamnă a influența prin diverse mijloace modul de a gândi și de a acționa al
unei persoane sau al unei colectivități. Manipularea prin mass-media reprezintă influențarea
opiniei publice printr-un ansamblu de mijloace (presă, radio, televiziune, etc.) prin care, fără a se
apela la constrângeri, se impun acesteia anumite constrângeri. Am ales să abordea această temă
deoarece, un public ușor de manipulat este un indicator al unei culturi precare, iar acest aspect nu
face decât să permită puterii politice, prin media, să răspândească mesaje false, care vor fi
considerate adevărate, atâta timp cât sunt prezentate într-un anumit mod.

3
 2. De ce se vorbește despre manipulare?

În ultimii ani se vorbește despre manipulare mult. Atât de mult încât termenul de
„manipulare” în loc să se clarifice, se încarcă din zi în zi de ambiguități. Ca în cazul oricărui
concept delicat cum ar fi opinia publică de exemplu, care, numai ca definiție a adunat zeci de
încercări notabile în toată lumea științifică și manipularea are parte de abordări divergente: de la
cea plasată la nivelul bunului simț, în care termenul circulă fără nici cea mai mică bănuială din
partea celui care îl folosește că este utilizat incorect sau abuziv, până la cea a abordării riguros
științifice. Abordatea utilizată va fi una situată pe cale de mijloc, din latura științifică nu se va
păstra decât proprietatea termenilor psihosociologici, arătând mecanismele prin care realitatea se
poate reconstrui, cu intenție sau fără, pentru fiecare, iar cu ajutorul exemplelor din presă se
încearcă depistarea încercării de manipulare sau chiar evitarea acesteia când este cazul.
În opinia mai multor autori, exista 3 tipui de manipulări: mici, medii și mari, acestea se
obțin prin modificări minore sau de amploare ale unei situații sociale, manipulare pentru cauze
mici și pentru cauze mari, manipularea cotidiană și manipularea istorică. Toate au la bază
concepte ca, influență, putere, intenționalitate, comunicare, schimbare, atitudine, comportament,
așa cum sunt tratate de sociologie sau de științele comunicării. Tehnicile de manipulare sunt
multe și continuă să apară altele noi, nuanțate și personalizate în funcție de cel ce le pune în
aplicare, trecerea timpului scoțând la lumină altele și altele. Mecanismul lor de funcționare este
însă în principiu cel cuprins în diferite tehnici, pentru manipularea maselor este nevoie de
mecanisme complicate și de o conturare diferită de realității prin acordarea unor argumente
credibile.

3. Publicitatea mascată

Inserarea în știri a unor informații care promovează interesele cuiva, din nou fără ca
acestea să poarte însemnul „publicitate”, sau pur și simplu redactarea de materiale publicitare în
stil jurnalistic, mai greu de depistat. Există o singură metodă prin care puteți combate
manipularea prin presă sau cel puțin îi puteți diminua efectele: dezvoltarea spiritului critic.
Acesta se realizează în timp și este inutilă oferirea rețetelor, formarea lui depinzând de cultură,

4
de educație, de obișnuința de lectură a fiecăruia dintre noi pentru a ajunge să ne conturăm o
poziție cât mai echilibrată în raport cu avalanșa informațiilor adevărate sau mai puțin adevărate.
Micile trucuri prin care putem ajunge la un spirit critic necesar sunt cele care se aplică și în viața
de zi cu zi: deprinderea capacității de a spune NU la un moment dat, de a putea reveni asupra
unei decizii, de a putea pune la îndoială anumite lucruri analizându-le. O soluționare ar fi citirea
mai multor ziare, urmărirea mai multor posturi de televiziune sau radio, fenomenul manipulării
prin presă nu este ușor de interpretat, presa românească se supune și ea marilor acte de
manipulare din lume, dictate de interesele economice sau politice ale coloșilor mediatici sau ale
guvernelor. Totuși nu totul este manipulare, fără să cunoască intenția, nici manipulatorul, nici
chiar faptul că sunt manipulați, semenii noștrii au adesea un sentiment de neliniște și indignare
ori de câte ori vorbesc despre manipulare, clasând-o cel mai adesea în sfere obscure aproape
izoterice, multe din lucrurile care li se întâmplă și pe care nu le înțeleg fiind plasate în lungul și
complicatul șir al acțiunilor care ar putea face parte dintr-un eventual mecanism de manipulare.
Proprietarii brandurilor din toată lumea ar face orice ca să găsească noi modalități pentru
a-și face cunoscut produsul în rândul potențialilor cumpărători prin intermediul posturilor de
televiziune și o fac chiar dacă, nu de puție ori, autoritățile din domeniul autovizualului atrag
atenția televiziunilor sau le sanționează financiar. Deși, de exemplu în Franța, departamentul
juridic din cadrul fiecărui canal TV este foarte atent când programează reclamele, pentru a nu fi
tras la răspundere, mai ales în cazul emisiunilor în care intervin contracte de sponsorizare,
Consiliul Superior al Audiovizualului (CSA) arată cartonașul galben, mai ales atunci când
sesizarea a venit din partea unor branduri sau televiziuni concurente. De exemplu, postul Canal +
a trebuit să plătească în ianuarie 70.000 de euro pentru depășirea duratei alocate difuzării
publicității. Postul va mai plăti alți 35.000 de euro pentru difuzarea de publicitate mascată, după
ce, în emisiunea "60 jours, 60 nuits", rapperul Joey Starr a purtat în mod ostentativ haine de la
firmele Com8 si Enyce, cărora le face reclamă. Publicitatea mascată vizează în primul rând
promovarea unei mărci în afara spațiilor deja tradiționale dedicate publicității. Această metodă
reprezintă o tentație foarte mare pentru advertiseri si pentru canalele TV, deoarece se știe că
telespectatorii schimbă postul în timpul pauzelor publicitare. Și în România, potrivit Legii
audiovizualului nr. 504/2002, publicitatea mascată și teleshoppingul mascat sunt interzise,
amenda pentru posturile de televiziune fiind între 50 si 500 de milioane de lei.

5
 4. Manipularea prin intermediul televizorului.

În anul 1908, psihiatrul austro Hans Berger, descoperă un lucru extrem de interesant,
creierul unam sau animal emite în continuu și semnale electrice, slabe dar perfect măsurabile.
Într-un experiment din 1969, mai mulți subiecți au fost monitorizați și s-a observat că după doar
un minut de privit la televizor, creierele lor trec de la undele beta, asociate cu gândirea logică și
observațiile critice, la undele alfa, asociate unei stări în care informațiile sunt receptate fără
analiză, producând răspunsuri emoționale stricte. Concluzia experimentului a fost că televizorul
induce o stare hipnotică, în care accesul la subconștient este ușor de accesat. Pentru a putea
explica ponderea şi impactul deosebit pe care le au mesajele transmise pe micile ecrane asupra
publicului, trebuie avute în vedere caracteristicile lor specifice, unice în peisajul mediatic:
calitatea mesajului, capacitatea sa de acoperire şi de penetrare, viteza de transmitere şi impactul
extraordinar. Cantitatea mesajului televizat a depaşit-o pe cea a presei scrise, bucurându-se de
un public din ce în ce mai numeros. În România, în ultimii 9 ani a crescut semnificativ cantitatea
ofertei din domeniul audiovizual, dezvoltându-se tot mai multe posturi privat. Capacitatea
de acoperire reprezintă un factor important, deoarece potrivit datelor oferite de Comisia
Naţională de Statistică, televizorul este în România unul dintre bunurile cele mai dorite de către
populaţie. Forţa de penetrare a mesajelor audiovizuale este datorată capacităţii de răspândire
maximă. Viteza de transmitere este maximă datorită capacităţii de emitere non – stop, orice
eveniment putând fi transmis live sau prezentat într-unul din buletinele de ştiri. Impactul
mesajului audiovizual este foarte mare deoarece are un atu major: imaginea. Asocierea tuturor
caracteristicilor menţionate produc un mesaj audiovizual de tip spectacol care acţionează nu
numai asupra capacităţii umane de a afla şi înţelege raţional, ci mai ales asupra palierului afectiv,
stârnind o gamă largă de sentimente.

5. Manipularea prin internet.

Internetul reprezintă o parte importantă din viața celor mai mulți dintre noi. Deși
internetul este considerat de mulți sinonim cu libertatea și aici au apărut diverse tehnici de
manipulare. Dacă a fost postat pe forum un subiect foarte sensibil, de natură critică, acesta poate
fi rapid eliminat prin metoda “forumului culisant”. În cadrul acestei tehnici, cei care manipulează

6
forumul postează imediat, discret, un număr de “subiecte” care nu au legătură cu cel sensibil şi
care sunt lăsate apoi să staţioneze, să se învechească, împingând în jos subiectul sensibil,
făcându-l astfel greu vizibil pe ecranul calculatorului. Ca să se poată declanşa “toboganul
forumului culisant” şi pentru a “spăla” postarea critică, este nevoie de conturi false de pe care să
se posteze pe rând diverse subiecte, acoperind astfel manipularea făcută sub ochii publicului.
Deși este dificil sau imposibil să se cenzureze un mesaj sensibil, acum este pierdut într-o mare de
postări inutile şi independente. Ne vine greu sau nu să acceptăm, marele câştig al internetului nu
este nici cel economic pentru companiile de profil, nici folosirea internetului sau a computerelor
în cele mai sofisticate programe militare sau de cucerire a spaţiului cosmic, ci pervertirea sau
cum spun alţii, manipularea minţii umane. Au fost numeroase situaţii în care reţeaua Internet a
fost utilizată în scopuri de manipulare (atacuri informaţionale şi imagologice asupra unor
instituţii publice, incitarea şi supradimensionarea unor tendinţe destabilizante, compromiterea
sau boicotarea unor concurenţi). În aceste condiţii, există riscul supraaprecierii valorii de adevăr
a unei informaţii ce poate fi doar o dezinformare.

6. Manipularea prin publicitate.

Publicitatea a evoluat odată cu mass-media, de la ziare, reviste, anunțuri la mica

publicitate a trecutului (și a rămas) la radio, la televiziune, la internet. Nașterea fiecărui tip de
media a dus la nașterea unui nou tip de publicitate, mass-media și publicitatea merg „mână-n
mână”. Manipularea se face în mai multe feluri. Cele mai uzuale sunt folosirea argumentelor
falsificate sau folosirea unor adevăruri parțiale aranjate în secvențe false și combinarea mesajului
cu acele elemente care fac apel la centrele emoționale non-rationale ale conștiinței umane. În
timp ce prima formă de manipulare este grosiera și este folosită cu grupuri mari de oameni cu
nivel coborât de inteligență și cultură, cea de-a doua este pusă în practică de profesioniști care
încearca să-i influențeze pe cei mai greu de indus în eroare cu minciuni relativ ușor de descoperit
prin folosirea logicii, a bunului simț, al culturii si al informațiilor. Din păcate, și oamenii cei mai
inteligenți sunt ușor de stimulat într-o anumită direcție prin acțiunea directă si calculată asupra
centrelor menționate anterior. În ultimul timp, prin înmulțirea fantastică a surselor de informații
s-a apelat din ce in ce mai puțin la manipularea prin propagarea de minciuni sau de construcții
false care cuprind adevăruri parțiale și s-a folosit cea de-a doua tehnică, uneori în combinație cu

7
prima. De ex.: un lucru (presupus de noi fals) spus de un copil într-o emisiune de știri (într-un
reportaj) pare mult mai verosimil decât rostit într-un context asemănător de un matur. În ambele
cazuri este vorba de transmiterea unei informații false, elementul care ajută la acceptarea lui fiind
specific manipulării subliminale. Apelarea la stereotipul „copiii sunt puri, ei nu prea mint decât
învățați de cei mari” existent la nivel inconstient, combinată cu stimularea centrilor de
emoționare în fața unui copil fac mult mai usor de transmis o informatie falsă. Spre deosebire de
metodele de convingere rațională, prin manipulare nu se urmărește determinarea celuilalt de a
întelege mai corect și mai profound problema discutată ci, dimpotrivă, înocularea senzației de
înțelegere (superficială) și obținerea unei reacții inconștiente, instinctuale, rezultat al eficacității
mesajelor relaționale.

7. Concluzie

Te poți apăra singur de manipulare în toate cazurile și formele ei, dar alegerea îți apartine
ție. Mecanismul cel mai sigur de a descoperi cu ce fel de manipulare ai de-a face este prin
răspunsurile la întrebări precum: Mă afectează în vreun fel?; Este în interesul meu?, trebuie sa
fim vigilenți, trebuie sa fim vigilenți în primul rând asupra noastră, abia apoi asupra celorlalți.
Trăim într-un ambient bogat în media persuasive. E necesar uneori să fim convinşi în anumite
privinţe, iar media reprezintă o alternativă facilă de obţinere a informaţiilor. Ne putem proteja de
consecinţele persuasive ale media începând să privim dincolo de sensul aparent al mesajelor. Alt
aspect al manipulării: prin idei "destabilizatoare". Totul în jurul nostru încurajează lenea (vezi
emisiunea Teleshoping, prezentă într-o formă sau alta la mai toate televiziunile din lume, și nu
numai), mita (ideea inoculată la noi cum că fără un ciubuc nu faci cutare sau cutare lucru),
parvenirea (marile atracții ale societății au devenit miliardarii de "carton" care "au reusit"),
etc. Manipularea mai poartă și numele de violență simbolică. Nu suntem bătuți, bruscați, forțați
să credem sau să facem ceva. Cunoscandu-ni-se felul de a fi, specificul vârstei sau alte
particularități, putem fi determinați să credem ceea ce o persoană sau un grup de persoane și-a
propus să ne facă să credem. Dacă am fi întrebați cine ne-a influențat, am răspunde cu mândrie
că nimeni. Pe asta mizează și cei care ne manipulează. Pe hotărârea noastră de a nu ne lăsa „duși
de nas”, de a crede ceea ce vrem noi să credem. Din nefericire însa, în manipulare suntem aduși
în situația de a vrea ceea ce au hotărât alții că trebuie, astfel încât ei să-și atingă scopurile.

8
8. Bibliografie

https://prezi.com/md1pk_n2mjmx/manipularea-prin-mass-media/
https://prezi.com/wgtqhxpayf0d/tehnici-de-manipulare-in-mass-media/
https://prezi.com/h0g8-igpzst_/manipulare-in-mass-media/
http://www.scritub.com/sociologie/MANIPULAREA20334119.php
http://www.rasfoiesc.com/business/management/Manipulare36.php
https://profs.info.uaic.ro/~mihaela/teach/com/documente/Manipularea.pdf

9
9. Anexe

10