CURS: ARHITECTURA NAVALA

NAVAL ARCHITECTURE

1 INTRODUCERE

1.1 Generalitati
 Prezentul curs este actualizat si completat cu ultimele noutati in domeniul constructiilor navale punand
accent pe capitolele care fac referinta la regulamentele organizatiilor internationale si Societatilor de
Clasificare. Siguranta navelor si poluarea mediului au fost tratate in masura in care influenteaza proiectarea
navei. Impreuna cu orele de proiect va incerca sa dezvolte logica proiectarii PLANULUI GENERAL si de
AMENAJARE a unei nave functie de standardele, regulile, tipul navei si cerintele temei de proiectare..
 Cursul va trata unele capitole mai sumar pentru a nu interfera cu alte cursuri dezvoltate in facultate,
punand accent pe aspecte practice ale proiectarii, mai ales pe proiectarea preliminara de conceptie si din
aceasta cauza nu va utiliza un aparat matematic complex. Datorita dezvoltarii rapide a utilizarii
calculatoarelor atat in proiectare cat si in constructia efectiva a navelor se va mentiona acest lucru ori de cate
ori va fi necesar dar fara a se intra in detalii. Tot odata cursul isi propune sa dezvolta aptitudinile studentilor
de a utiliza internetul pentru completarea culturii tehnice privind arhitectura navelor si de a utilize aceasta
scula impreuna cu publicatii de referinta in practica ingineriei si proiectarii navelor.
 Continutul complet al unui curs recent de ARHITECTURA NAVALA cuprinde urmatoarele capitole:
- Proiectarea navei.
- Definitii si reguli.
- Forme si calcule initiale.
- Flotabilitate si stabilitate initiala.
- Mediul extern. Caracteristici si influente asupra proiectarii.
- Stabilitatea la unghiuri mari de inclinare.
- Lansarea, andocarea si esuarea.
- Rezistenta la inaintare.
- Propulsia navei si propusoare.
- Dinamica navei.
- Comportarea pe mare (seakeeping).
- Manevrabilitatea navei .
- Rezistenta generala a corpului de nava.
- Elemente structurale si rezistenta locala. Analiza cu elemente finite (FEM).
- Mediul intern si influenta asupra marinarilor, pasagerilor si marfii.
- Tipuri de nave

1.2 Nave
 Navele sunt vitale in economia unor tari. Ele reprezinta mijlocul de transport pentru circa 95% din comertul
mondial cu o crestere anuala a capacitatii de circa 2%. Chiar daca avioanele au preluat transportul de
pasageri, exista un procent important de pasageri care prefera sa calatoreasca de placere pe nave de
croaziera in diferite zone ale lumii sau sa calatoreasca pe distante scurte cu nave de tip feri. Navele
specializate si structurile marine sunt utilizate pentru exploatarea resurselor din solul submarin. Desi sunt
dintre mijloacele cele mai vechi de transport , navele au cunoscut un process continuu de evolutie.
Schimbarile s-au produs sub influenta unor factori ca: modificarea tipului de marfuri transportate, presiuni
sociale, imbunatatirea materialelor de constructie si a tehnicilor de constructie si control si a presiunilor
economice. Se construiesc nave mari si foarte mari, nave mai rapide si economice.

1.3 Arhitectura navala si arhitectul naval

 Inainte de a detalia subiectele pe care ne-am propus sa le studiem este necesar sa clarificam urmatoarele
notiuni:
- Ce reprezinta “arhitectura navala” si cu ce se ocupa?
- Ce se cere arhitectului naval?
Raspunsul este complex dar pe scurt se poate spune
- Arhitectura navala ete stiinta de a face o nava corespunzatoare unui scop.
- Naval arhitectul este un inginer competent in arhitectura navala.
 Nava. Acest termen, in linii mari face referire la orice structura care pluteste pe apa. Este deobicei
autopropulsata, dar uneori poate fi tractate sau asistata de unul sau mai multe remorchere sau propusata de
vant. Scopul navelor comerciale este de a transporta marfa sau pasageri. Navele militare sustin politica
guvernelor in domeniul international. La proiectarea unei nave comerciale noi armatorul trebuie sa tina cont
de:
- tipul marfii pe care doreste sa o transporte.
- Volumul marfii pe care doreste sa-l transporte la un voiaj.
- Porturile in care va opera nava.
- O medie a timpului unui voiaj complet.
Fiecare din aceste cerinte are impact asupra proiectului navei:
- Tipul marfii va impune ca nava sa transporte marfa in vrac sau impachetata. Daca se transporta
marfuri periculoase se vor
utiliza reguli speciale de protejare a echipajului etc.
- Volumul marfii este factorul major in determinarea dimensiunilor navei sau in necesitatea de
transporta marfa in containere de marimi si greutati specificate.
- Porturile inclusiv fluviile si canalele pot impune restrictii de dimensionare a navei. In functie de dotarile
portului, proiectantul prevede utilajele de ridicat pe nava. Ruta navei impune analiza conditiilor de mediu,
vant, valuri, curenti, furtuni pe care se va intalni nava. Mijloacele de asistenta in port pentru acostare sau
plecare, remorchere si pilotine vor determina utilarea navei cu propulsoare lateral, azimutale sau cu doua
linii de axe
- Graficul de utilizare a navei va impune viteza navei si de aici puterea instalata ca si perioadele de
intretinere a echipamentelor navei.

 Corespondenta unui scop determinat. Pentru a corespunde unei scop determinat o nava trebuie sa satisfaca
criteriile de mai
sus sus in conditii de siguranta deplina si sa satisfaca o serie de reguli si regulamente internationale. Pe
scurt o nava trebuie:
- sa pluteasca cu un volum etans deasupra liniei de plutire sufficient pentru a impiedica umplerea accidentala
datorata
valurilor.
- sa aiba o stabilitate corespunzatoare chiar cu un anumit volum de apa ambarcat in cazul unei avarii. In acelasi
timp
stabilitatea nu trebuie sa fie excesiva pentru a nu face ca oscilatiile navei sa devina suparatoare.
- sa fie capabila sa mentina viteza dorita in conditiile de navigatie probabile a fi intalnite.
- sa fie rezistenta pentru a face fata tuturor solicitarilor.
- sa fie sufficient de manevrabila pentru a pastra un drum prestabilit, sa manevreze in ape limitate si cu
adancime redusa.
- sa nu raspunda violent la valuri.
Nava trebuie sa satisfaca aceste criterii in mod economic, sa fie sigura si sa necesite un echipaj redus.
Nava proiectata trebuie sa fie
flexibila pentru a satisface scopul pentru care a fost construita in timpul intregului sau ciclu de viata
(25 ani).
 Varietatea. Arhitectura Navala este o disciplina fascinanta si pretentioasa. Este fascinanta datorita varietatii
de structuri flotabile si a numarului mare de compromisuri necesare pentru a obtine un produs cat mai
efficient. Este pretentioasa datorita capitalului mare investit si datorita cerintelor de a proteja oamenii
ambarcati la bord de mediul marin inconjurator.
O vizita in port ne poate introduce intro varietate de tipuri de nave. Putem observa nave de pescuit de la
marimea unei barci, nave pentru exploatarea resurselor energetice marine(petrol si gaze), nave petroliere de
marimi dferite, vrachiere sau care mai sunt cunoscute sub numele de bulkcariere, nave de tip feri care pot
transporta pasageri si masini intre porturi apropiate sau mai indepartate. Remorchere pentru manevra
navelor mari in port sau pentru transporturi de barje sau structuri marine nepropulsate, nave tehnice cum
sunt dragile, salandele si pilotinele. Intr-un port militar putem observa port avioane gigant, distrugatoare,
frigate, nave pentru deminarea apelor si submarine. Arhitectul naval este implicat si in proiectare de iahturi
de diferite marimi unde meseria lui se transforma intr-o adevarata “arta”. In port aceste nave se pot observa
prin forma deosebita a carenei elansate si prin amenajarile interioare de un rafinament deosebit. De mai
bine de jumatate de secol, arhitectii navali au fost implicati in ingineria “offshore” pentru exploatarea si
productia de petrol si gaze din subsolul marin. Au fost proiectate platforme semisubmersibile sau de tip jack-
up, nave support (supply, AHTS, roboti submarine pentru adancimi mari-ROV. In afara navelor cu
deplasament de tip monocarp, au aparut nave rapide de tip catamaran, trimaran sua pentamaran. Au
aparut nave foarte rapide care exploateaza efectul de suprafata de tip glisoare, nave pe perna de aer, nave cu
aripi subacvatice, nave de tip ecranoplane (aripi zburatoare). Toate aceste tipuri le vom studia in cursuriel
urmatoare.
Varietatea nu consta numai in diversitatea tipurilor dar si in materialele utilizate :otel, lemn , aluminiu,
plastic armat de diferite tipuri, beton armat. Propulsia s-a diversificat prin utilizarea motoarelor
diesel,turbine cu aburi sau gaz, motoare care utilizeaza combustibili deferiti (motorina si gaze naturale).
Transmisiile la propulsor s-au diversificat prin utilizarea reductoarelor mecanice sau hidraulice, propulsie
diesel electrica. Navele de pasgeri au devenit adevarate orase plutitoare putand transporta cateva mii de
 pasageri si personalul corespunzator pentru servicii. Navele sunt prevazute cu magazine, strazi, balcoane,
restaurante, spatii de recreere, cabine, spatii de fitness si sport, piscine si apartamente/cabine luxoase si
comode (life style). Profesiunea de architect naval, asa cum am afirmat este nu numai inginerie dar si o arta
in acelasi timp. Arta consta in a proiecta o nava care din punct de vedere estetic sa placa dar in acelasi timp
sa tina sub control eficienta, eficacitatea si economia. Profesia nu cuprinde numai proiectarea dar se extende
si la constructie si intretinere.
Arhitectura navala este o profesiune pretentioasa sau solicitanta deoarece nava este o investitie majora de
capital, constructia dureaza unul sau mai multi ani si se asteapta sa ramana in serviciu pentru 25 ani sau mai
mult. Nava poate face parte dintr-un system integrat de transport (exemplul navelor port container).
Foarte importanta este siguranta navei, echipajului si astazi mediul inconjurator. Nici o nava nu poate fi
considerata in intregime sigura. Proiectantul trebuie adopte decizii pentru a face riscul acceptabil prin
considerarea unui numar mare de scenarii la care nava poate sa le suporte. Chiar si in cazul cand eroarile
altora pot afecta siguranta navei, proiectantul trebuie sa le prevada sis a ia masuri de minimizare a efectelor.
Exemplul navei Titanic este relevant ca ipoteza gresita la proiectare.
Pentru protejarea mediului au aparut regulamente internationale obligatorii pentru navele care tranziteaza
anumite zone si ape nationale si internationale.
Din cele prezentate pana acum este clar ca arhitectul naval trebuie sa colaboreze cu aceia care construiesc,
intretin si exploateaza nava.

1.4 Impactul calculatoarelor

 In constructiile navale calculatoarele au avut un impact considerabil asupra proiectarii, constructiei si
exploatarii navelor, impact care s-a resimtit pe diferite cai:
- In calculele care altfel nu puteau fi efectuate in timp rezonabil. Ca exemplu predictia miscarilor navei utilizand
ecuatiile hidrodinamicii navale sau calculul cu element finit pentru structura. Au putut fi dezvoltate tehnici
de optimizare prin analiza a multor variante.
- Un numar de programe au putut fi conectate astfel ca datele de iesire dintr-un program sa constituie intrari in
alte programe. Astfel formele pot fi modificate ca urmare a schimbarilor structurale, a greutatilor is
deplasamentului.
- Existenta unor date necesare pentru proiectare care pot fi puse la dispozitie imediat.
- Mai multe optiuni de proiectare care pot fi studiate si comparate in drtaliu in stadiile preliminare de
proiectare.
- Se pot face simulari ca de exemplu calatorii virtuale prin viitoarea nava atat in exterior cat si in interiorul ei
fara a mai construe machete.
- In productie calculatoarele pot controla stocurile de materiale, masinile cu control numeric destinate sudurii,
debitarii si fasonarii. Se poate extinde astfel gradul de prefabricare in ateliere iar calitatea si precizia creste
corepunzator.
- La bordul navei se pot monitoriza si controla masinile si se pot semnaliza avariile inca din faza incipienta.
- Se poate monitoriza incarcarea navei, repartitia marfii in magazii astfel incat sa nu se suprasolicite structura.
- La navele militare poate asista comanda in luarea de decizii optime in caz ca nava este atacata.
- Calculatoarele si simulatoarele in timp real pot fi utilizate in actiunile de formare/training pentru navigatie,
controlul masinilor, comportarii pe nave speciale (LNG, LPG), etc.

2. PROIECTAREA NAVEI

2.1 Generalitati
 O nava moderna este foarte scumpa iar durata de exploatare eficienta se poate extinde pe o perioada de timp
de un sfert de secol. Spre deosebire de alte mijloace de transport, nu exista prototip. Chiar si pentru o clasa
de nave, prima nava va intra in exploatare si va fi exploatata commercial de la data intrarii in serviciu. Acest
lucru se va transfera asupra proiectantului a carui responsabilitate este mare. In fazele preliminare de
proiectare este usor si rapid sa se efectueze modificari, astfel incat timpul pierdut pentru a analiza un numar
mare de variante in aceasta faza este un timp castigat mai tarziu.

2.2 Cerinte
 Un set de cerinte initiale bine formulate va defini capabilitatile viitoarei nave. Astfel cerintele pentru a
asigura o anumita viteza de exploatare sau o anumita capacitate de transport sunt esentiale. Proiectantul
trebuie sa se implice in aceste actiuni si sa propuna o serie de cerinte ca de exemplu:
- Puterea totala instalata;
- Tipul motorului principal;
- Numarul liniilor de axe sau daca sunt utilizate propulsoare azimutale;
- Tipul propulsoarelor – elici cu pas fix sau controlabil, elici in duza etc.
- Turatia elicei.
In aceata etapa proiectantul trebuie sa colaboreze cu armatorul care poate furniza o serie de date
importante ca de exemplu faptul
ca in flota sa are nmai nave cu propulsie diesel.
 In afara implicarii armatorului mai sunt o serie mare de reguli internationale si nationale, standarde care
trebuie respectate si discutate cu armatorul si constructorul. Standardele pot impune un anumit regulament
de proiectare pentru cabine si amenajari.
 Fiecare dotare si caracteristica a viitoarei nave trebuie sa serveasca un scop util. Atfel:
- Masinile trebuie sa asigure puterea necesara pentru a obtine viteza dorita;
- Capacitatea utilajelor de ridicare este necesara pentru incarcarea si descarcarea navei. De aici este necesar sa
se considere dotarile porturilor in care nava va opera;
- Corpul si divizarea sa va defini o nava sigura. De exemplu este bine sa se cunoasca daca nava va fi exploatata
in gheata.
- Sistemul electric va furniza energia elctrica pentru nava. Pentru aceasta este bine sa se cunoasca gradul de
simultaneitate a functionarii diferitelor echipamente actionate cu motoare electrice.

2.3 Proiectarea.
 Proiectul navei este intotdeauna un compromise in care o anumita performanta poate fi imbunatatita in
detrimental alteia. A gasi cel mai bun compromise face parte din sarcinele dificile dar interesante ale
arhitectului naval . Astazi cu ajutorul metodelor CAD de proiectare se pot studia in detaliu alternative de
proiect in stadii preliminare ceea ce duce la cresterea gradului de incredere in produsul final. Mijloace ca
posibilitatea prognozarii comportarii in mare reala (seakeeping) si a calculului rezistentei corpului mareste
gradul de incredere. Un model virtual al prototipului navei poate fi generat, iar armatorul poate face o
calatorie imaginara prin nava sa. Totusi o astfel de abordare poate fi scumpa si de aceea un proiectant
prudent va utiliza si experienta sa de la proiectele sale anterioare de success.
 Costuri. Costurile sunt importante. La navele comerciale aceste costuri trebuie acoperite de incasarile estimate
din exploatarea navei. Costurile trebuie raportate la intreg ciclu de viata al navei sin u numai la costul
constructiei. Astfel daca mecanizarea costa mai putin decat sustinerea unui echipaj numeros si neperformant
este mai bine sa se proiecteze o nava in acest sens. Se vor estima costurile legate de navlu ca si costurile de
operare incluzand costurile cu echipajul, combustibil, taxe portuare, reutilari si reparatii pentru intreg ciclu
de viata. Armatorul doreste si obtinerea de profit. Se va utilize analiza valorii nete actualizate. Se vor calcula
 ratele dobanzilor actualizate ca si deprecierile datorita inflatiei. Valoarea neta actualizata trebuie sa fie
pozitiva, iar aplicarea inverse a metodei permite determinarea navlului pentru care se obtine o valoare neta
actualizata egala cu 0.

2.4 Dezvoltarea proiectului

 Dezvoltarea unui proiect de nava este un process iterative. Adesea proiectantul utilizeaza un proiect de nava
anterior cunoscuta ca nava model sau nava tip. Acest lucru este necesar mai ales in fazele preliminare. Nava
tip este o nava care are caracteristici apropiate de nava noua. Se pot defini dimensiunile principale ale navei
noi. Se pot utilize rapoarte intre dimensiuni care totusi pot fi modificate pentru a obtine coeficientii de finite
pentru a obtine caracteristicile de propulsie , de seakeeping si manevrabilitate dorite. Rapoarte ca L/B sau
L/T pot fi comparate cu limitele valorilor usuale ale acestor rapoarte. Dimensiunile absolute pot fi ajustate si
cu valorile limita pentru porturile si caile de navigatie utilizate de nava.
 O data dimensiunile stabilite se pot calcula pescajele, stabilitatea, puterea, etc. Procesul este iterativ deoarece
fiecare caracteristica poate fi schimbata de cateva ori. Procesul este analog dezvoltarii unei retele care indica
interdependentele existente in proiectarea navei. Aceasta retea este o combinatie a numarului mare de bucle
interdependente. Nu toate caracteristicile noii nave vor fi considerate la fiecare ciclu de iteratie. Astfel
stabilitatea initiala va fi considerate la inceput, pe cand stabilitatea la unghiuri mari mai tarziu iar
stabilitatea de avarie numai dup ace proiectul a fost definit in intregime. Anumite estimari initiale pot fi
efectuate cu formule aproximative ca de exemplumomentul longitudinal de incovoiere. Cand proiectul a
avansat suficient se pot utilize rograme de calcul.

2.5 Procesul de proiectare

 Existe mai multe etape de dezvoltare a unui proiect nou. Vom utilize termini ca studiu de fezabilitate,
documentatie de contractare si proiect complet ( corespunzator proiect de conceptie, proiect tehnic sau basic
design, proiect de executie sau detail design).
 Sudiu de fezabilitate are ca scop sa confirme ca proiectul corespunde cerintelor si ca tehnologiile existente
permit constructia navei. Costul si marimea navei vor fi confirmate si acceptate de armator.
 Documentatia de contractare. Permite contrctarea constructiei navei cu un santier naval. Principalele
caracteristici ale navei au fost determinate si s-au efectuat unele probe uzuale cu modele pentru confirmarea
performantelor (deobicei cele amendabile prin contract ca viteza). Au fost elaborate desene care confirma ca
spatiile allocate diferitelor functii corespund. Tipul motorului principal a fost stability si s-au definit centrala
electrica, centrala de aer conditionat, instalatia de aer comprimat etc. Desenele de baza sunt completate cu
specificatiile corespunzatoare.
 Documentatia de proiectare completa Proiectul de detaliu poate fi elaborate complet in functie de tehnologiile
si procedurile santierului constructor.Vor fi elaborate documentele de testare si probare pentru echipamente,
procedura de efectuare a probei de inclinare. Va fi elaborata documentatia de operare si intretinere, listele cu
piese de rezerva.
 Analiza proiectului. Proiectantul trebuie sa elaboreze digrame care sa indice cum diferitele componente ale
sistemului interactioneaza pentru a crea o anumita capabilitate. Acestea sunt cunoscute ca diagrame de
dependenta. Ca exemplu pot fi date echipamentele care deservesc sisteme ca:
- sistemul de ungere;
- postamentii structurali;
- alimentarea cu energie electrica;
- alimentarea cu aer si evacuarea gazelor;
Diagrama va indica cum sunt cuplate aceste elemente si cum avarierea unui element va afecta
capabilitatea sistemului. Diagramele
de dependenta pot fi o scula puternica de proiectare. Utilizarea lor indica ca interfetele au fost clar
definite si nu a fost omis nici un
element.
 Disponibilitate. Armatorul doreste sa stie daca nava este disponibila pentru utilizare cand doreste. Multe nave
au un sezon mort cand pot fi reparate fara risc asupra graficului planificat de exploatare. Disponibilitatea
este functie de fiabilitatea echipamentelor si de intretinera lor. Aceasta implica ca echipamentele sa dispuna
de un timp mediu intre avarii (MTBF). Daca MTBF este prea mic pentru un echipament, acesta trebuie
dublat astfel incat avarierea lui sa nu produca anularea intregii operatiuni. Intretinerea sau mentenanta
trebuie planificata in perioadele de neutilizare a navei. Astfel graficul de exploatare nu este afectat. MTBF
poate fi utilizat pentru planificarea reparatiilor. Planul de mentenanta presupune si cunoasterea timpului
mediu de reparare (MTR) a fiecarui echipament. Un alt tip de intretinere este reparatia capitala necesara
cand un echipament nu mai poate fi utilizat . Timpul de intetinere poate fi redus cand se adopta o politica de
inlocuire a echipamentului (RBR). Echipamentul este inlocuit in loc sa fie reparat in situ. Desi mai scumpa
metoda poate fi rentabila deorece reduce timpul de stationare pentru nava. Pentru a permite luarea unei
decizii s-au elaborat tehnici de modelare a disponibilitatii. Mentenanta mai este influentata de modul de
conectare a echipamentelor. Elementele conectate in serie au ofiabilitate mai redusa decat cele legate in
paralel. De exemplu 10 elemente cu fiabilitate fecare de 99% in serie asigura pentru sistem o fiabilitate de
(0,99)10=0,905. In paralel acelasi sistem va avea o fiabilitate de (1-(0,1)10), adica de 100%.
 Impactul tehnologiei si a calculatoarelor. Tehnologia si utilizarea calculatoarelor a avut un impact major
asupra proiectarii, constructiei, exploatarii si intretinerii navelor:
- Satelitii au dus la dezvoltarea sistemelor de pozitionare globala de tip GPS. Satelitii pot detecta zonele cu
furtuni mari si pot redictiona ruta navelor.
- Materiale noi care pot reduce intretinerea si costurile de exploatare.
- Echipamentele moderne sunt mult mai fiabile.
- Sistemele electronice de supraveghere si control permit ca un numar redus de persoane sa lucreze in
compartimentele de masini.
In proiectare utilizarea calculatoarelor a avut un impact mai mare.
- Sistemele CAD produc rapid un numar mare de detalii in fazele preliminare de proiectare. Bancile de date pot
furniza date despre nava model.
- teriorPermit o proiectare iterativa cu optimizarea formelor, dimensiunilor si performantelor. Orice schimbare
poate afecta volume, formele, structura iar acestea sunt rapid procesate. Toate echipamentele pot fi integrate
intr-un sistem ale carui performante, cost si siguranta sunt cunoscute
- Se pot elabora un model virtual sau un prototip virtual care poate fi explorat atat interior cat si exterior
(“walk through”).
- Permit utilizarea unor programe avansate privind evalarea rezistentei structurii, comportarea pe mare reala
in zonele pentru care a fost proiectata.
In productie.
- Datele pot fi transferate santierului constructor sub forma digitala reducand riscul unor interpretari gresite.
Daca sistemul CAM al santierului constructor este compatibil cu sistemul CAD de proiectare, se reduce
sarcina constructorului pentru a produce informatiile necesare productiei.
- Bancile de date permite constructorului sa comande echipamente, materiale si accesorii necesare constructiei
navei
- Se pot controla stocurile de materiale. Pot fi controlate masinile de taiat si sudat. Calitatea se imbunatateste.
In exploatare si intretinere
- Informatiile de la proiectant pot fi transmise direct celor care exploateaza nava si o intretin. Datele pot fi
transmise direct in sistemul software al navei pentru a asista comandantul navei la incarcare si la operarea
navei in siguranta.
- Simulatoarele pot ajuta la instruirea operatorilor navali in conditii cat mai aproape de realitate
- Se poate asigura managementul bordului si controlul masinilor, compartimentului de masini, conducerea
navei pe drumul prestabilit, ocolirea zonelor periculoase, etc.
- Au aparut sisteme expert “care invata” din experientele si evenimentele petrecute pe nava.

2.6 Cateva caracteristici generale relative la proiectare

 Volumul si marimea. La stabilirea volumului de marfa transportat trebuie sa se tina cont de conditiile pietii, de
rutele de transport si de conditiile de sustinere de pe uscat a transportului de marfuri. O nava prea mare
poate stationa in port datorita lipsei de marfa. O nava prea mica va fi nevoita sa execute multe turnusuri
complete pentru a transporta marfa si deci va solicita navlu prea scump. Aceste cazuri extreme nu sunt de
dorit. O modelare pe calculator admitand o variabilitate de date poate stabili o serie de parametrii ca de
exemplu un timp mediu de asteptare, procentul de incarcare al navei, etc.
 Tranzitarea cailor de navigatie principale.Exista limite impuse de factori externi cum sunt caracteristicile
porturilor si a cailor navigabile. Exista trei cai navigabile in lume de o importanta deosebita.
- Canalul Suez (Autoritatea Canalului Suez). Construit pentru a scurta legatura intre Europa si Orient.
Lungime 192. Timp de traversare mediu 14 ore.
- Canalul Panama (Comisia Canalului Panama). Conecteaza Oceanul Atlantic cu Oceanul Pacific
- Canalul Sfantul Laurentiu (Autoritatea Canalului Sf.Laurentiu) . Leaga Marile Lacuri din nordul Americii de
Oceanul Atlantic.
Proiectantul trebuie sa tina cont de limitarile impuse de dimensiunile acestor canale. Limitarile sunt date in
tabelul de mai jos. Aceste limitari au impus si termeni care denumesc un anumit tip de nava, de exemplu
Suezmax , Panamax pentru bulkcariere sau Capsize pentru cele car nu trec prin canalul Suez.

Tabel 2.6.1 Exemple de dimensiuni limita pentru nave care trec prin anumite cai navigabile
Calea Lungime Latime Adancime
navigabila maxima maxima maxima
(m) (m) (m)
CANALUL - Depinde de 19
SUEZ pescaj
CANALUL 294,13 32,31 12,04
PANAMA
SF. 222,50 23,20 7,92
LAURENTI
U

 Echipamente pentru ridicat . In decizia cu ce echipamente de ridicat trebuie prevazuta nava trebuie sa
consideram atat abilitatea navei de a incarca-descarca marfa cu mijloacele proprii cat si posibilitatea de a
manipula marfa cu echipamentele portului. Dezvoltarea navelor portcontainer este legata de dezvoltarea
 unor porturi sau terminale speciale prevazute cu cai rutiere sau cai ferate care sa tranziteze containerele spre
interiorul uscatului. Pentru marile petroliere este optim sa prevedem rafinariile aproape de locul descarcarii.
 Influenta naturii marfurilor transportate. Natura marfurilor transportate influenteaza major proiectul navei.
Marfurile usoare cer magazii mari. Marfurile perisabile cer nave cu instalatii frigorifice.
 Viteza. Viteza este o caracteristica principala. Dar o viteza prea mare poate conduce la o nava total
neeconomica. Dar in acelasi timp o nava mai rapida poate efectua mai multe calatorii intr-o perioada de timp
data si deci merita sa gasim un optimum intre consumuri mari si castiguri obtinute. Anumite marfuri cer o
viteza de deplasare mai mare (marfuri perisabile, gaze lichefiate care se evapora, etc.). Pentru navele de
viteza rezistenta de val este importanta si de aceea aceste nave au forme fine. La viteze mici este importanta
rezistenta de frecare si deci formele pot fi mai pline.
 Comportare pe mare. Seakeeping. In general aceasta caracteristica include:
- Miscarile sale, in principal ruliul, tangajul si miscarile verticale.
- Ambarcarea de apa
- Slamingul
- Reducerea de viteza.
Arhitectul naval va alege astfel formele pentru a asigura caracteristici de seakeeping cat mai bune. Daca este
necesar va utiliza stabilizatoare de ruliu.
 Manevrabilitatea. Manevrabilitatea nu este prea importanta pentru nava in mare deschisa. In ape limitate
poate deveni critica.. Distanta de franare la navele foarte mari poate deveni foarte mare. Doua linii de axe,
propulsoarele azimutale sau transversale (bowthrusterele) pot imbunatatii manevrabilitatea. Si in acest caz
se pune problema gasirii unui echilibru intre economicitate si eficienta.

2.7 Siguranta
 Se accepta ca navele nu pot fi construite ca sa prezinte o siguranta completa la toate eventalitatile. Anumite
masuri luate pentru a imbunatatii sigutanta pot conduce la :
- Nave virtual inutilizabile. De exemplu o nava cu multi pereti etansi va face ca marfa sa fie stocata cu
dificultate.
- Nava devine neeconomica si costisitoare
 Scenarii de avarii O nava poate fi serios avariata si chiar pierduta din cauza:
- Apa ambarcata ca rezultat al unei avarii sau a unei erori umane.
- Foc sau explozie
- Avarie structurala datorita supraincarcarii, oboselii materialelor sau fisurilor.
- Pierderea propulsiei sau guvernarii care poate conduce la coliziuni sau esuari.
 Conceptul caz de siguranta consta din patru elemente principale:
- Un sistem de management al sigurantei.
- Identificarea tuturor pericolelor
- Evaluarea nivelului de risc pentru fiecare pericol si reducerea nivelului de pericol pentru fiecare risc. Riscul
fiecarui pericol de a avea loc este produsul dintre probabilitatea lui de a se produce si consecintele pe care le
produce daca el apare. Acceptarea lui este destul de dificila si se bazeaza pe principiul ALARP(As Low As
Reasonably Possible –Cat mai redus cat este resonabil posibil)
- Sa fi pregatit pentru salvare daca este cazul.
Intre anii 1990-1997 au fost pierdute iar 654 de oameni si-au pierdut viata. Ca urmare conferinta IMO
din 1997 a adoptat reguli noi
pentru a preveni pierdrea navelor ca urmare a accidentelor. Acestea au intrat in vigoare in 1999.
Pierderea navelor din cauze
necunoscute este si mai suparatoare. De aceea in anul 2000 IMO a solicitat doarea navelor cu o “cutie
neagra” similara cu aceea de
la avioane – VDR ( Voyage Data Recorders). Pentru anumite nave s-a solicitat dotarea cu un sistem
automat de identificare (AIS)
capabil sa furnizeze date ca identitatea, pozitia, drumul si viteza in mod automat spre alte nave sau
uscat.
 Vulnerabilitatea. O nava trebuie sa fie sigura atat timp cat este intacta, dar este probabil sa sufere avarii
importante si chiar pierderea in cazul unor incidente minore. De exemplu o nava cu o compartimentare
insuficienta va ramane sigura pana la ambarcarea de apa datorita unui incident minor. Ea se va scufunda iar
un astfel de proiect a fost de la inceput vulnerabil . Dublarea echipamentelor vitale mareste siguranta navei.

2.8 Rezumat. Am initiat conceptul de proiect de nava si am discutat despre unele caracteristici specifice ale
acestui proiect. S-a subliniat
importanta sigurantei navei. S-a mentionat ca arhitectul naval solicita ca o serie de date cu care
lucreaza sa fie definite clar. In
acelasi timp arhitectul naval trebuie sa posede urmatoarele abilitati :
 Sa calculeze arii si volume pentru diferite forme.
 Sa stabileasca pescajele la care nava va pluti si modul cum variaza aceste pescaje la diferite incarcaturi.
 Sa studieze stabilitatea navei atat in stare intacta cat si la avarie.
 Sa determine puterea necesara pentru ca nava sa navige cu viteza de serviciu dorita pe rutele stabilite.
 Sa inteleaga mediu extern in care va naviga nava si modul cum va raspunde nava la acest mediu
 Sa se asigure ca nava corespunde din punct de vedere al rezistentei.
 Sa prevada nava cu mijloace corespunzatoare pentru a ramane manevrabila in ape limitate si in ape
nelimitate.

2.9 Termeni utilizati :

 Aframax. Termen utilizat pentru a defini cele mai mari vrachiere (bulkcariere).
 Capesize. Termen utilizat pentru a defini pentru nave cargou mari care nu pot tranzita nici prin Canalul Suez
nici prin Canalul Panama. Uzual de ordinul a 120 000 – 180 000 tdw.
 Societati de clasificare.Organizatii implicate in constructia si clasificarea navelor si care asigura respectarea
tuturor standardelor internationale si nationale. O nava noua va fi clasificata de una din I Societati care va
verifica periodic respectarea standardelor initiale.
 Handysize. Termen utilizat pentru a defini un vrachier de 40 000 – 65 000tdw.
 IMO – International Maritime Organization. Organizatie internationala implicata in siguranta navei.
 MARPOL. Regulament obligatoriu al IMO referitor la poluare.
 Panamax. Termen utilizat pentru a defini o nava de transport marfa capabila sa tranziteze Canalul Panama.
In general de circa 65 000 – 80 000tdw.
 SOLAS – Safety of life at Sea – Regulament obligatoriu IMO privind salvarea (siguranta) vietii pe mare.
 Suezmax. Termen utilizat pentru a defini nava de marfa cea mai mare capabila sa treaca prin Canalul Suez.

2.10. Subiecte posibile de examen si discutii

1. Formulati cerintele necesare pe care arhitectul naval le solicita pentru a starta un proiect de nava.
2. Care sunt factorii care trebuie considerati la estimarea costului unei nave. Cum pot fi comparate
diferite solutii ale proiectului.
3. Descrieti procesul proiectarii si discutati diferitele faze ale proiectarii.
4. Discutati impactul calculatoarelor asupra proiectarii, constructiei si operarii navelor.
5. Descrieti procesul de estimare a sigurantei navei.