PROIECT DIDACTIC

Unitatea de învătământ: ……………………..

Profesor: ………………………
Data: 25.04.2018
Clasa: a IX-a G
Aria curriculară: Om și societate
Disciplina: Logică, argumentare și comunicare
Unitatea de învățare: Analiza logică a argumentelor
Subiectul/Tema lecției: Propozițiile compuse
Tipul de lecţie: lecție de predare-învățare (transmitere şi însuşire de noi cunoştințe)
Timp: 50 de minute
Competenţe generale:
C,1. Utilizarea conceptelor specifice ştiinţelor sociale pentru organizarea demersurilor de cunoaştere şi explicare a unor fapte, evenimente, procese
din viaţa reală;
C.2. Aplicarea cunoştinţelor specifice logicii în rezolvarea unor situaţii problemă, precum şi analizarea posibilităţilor personale de dezvoltare.
Competenţe specifice:
1.4. Identificarea, în diferite contexte, a unor tipuri de argumentare formulate în limbaj natural sau formal.
3.3. Realizarea unor schimburi argumentate de opinii.
4.2. Susţinerea unui comportament activ, prin utilizarea corectă a diferitelor tipuri de argumentare.
5.1. Utilizarea unor raţionamente adecvate (deductive şi nedeductive) în luarea deciziilor.
Competenţe derivate/ Obiective operaţionale:
- Identificarea structurii unui argument, a elementelor componente şi relaţiilor dintre acestea;
- Identificarea unor tipuri de argumentare formulate în limbaj natural sau formal;
- Identificarea operatorilor/ conectorilor logici și variabilelor propoziționale;
- Funcțiile de adevăr (negația, conjuncția, disjuncția exlusivă și neexclusivă, implicația și echivalența);
- Înțelegerea relațiilor dintre operatorii/ conectori logici și variabile propoziționale, prin valorile de adevăr date de tabele de adevăr (în baza
unor reguli explicit formulate).
Strategia didactică:
Metode şi procedee didactice: explicația didactică, conversația euristică, expunerea, dezbaterea, exemplul, exercițiul,
problematizarea, fișa de lucru.
Mijloace şi materiale didactice: coli, fişe de lucru, manual clasa a IX-a (ed. Corvin), tabla, creta.
Forme de organizare a clasei: frontală, pe grupe.

1
 2. DESFĂȘURAREA LECȚIEI

MOMENTELE COM ACTIVITATEA PROFESORULUI ACTIVITATEA ELEVULUI STRATEGII

LECTIEI PETEN
ȚELE METODE FORME MIJL

1 2 3 4 5 6 7

MOMENT - se stabileşte prezenţa. Elevii răspund la auzul numelui lor, se Conversația Individual Catalogul
ORGANIZATORIC - se asigură existența bazei materiale. pregătesc pentru lecţie. clasei
(3 min)

Potrivit lecțiilor anterioare, când am Elevii răspund la întrebări: Conversația Frontal

început demersul de cunoaștere al
propozițiilor categorice, stabileam că - Care este structura unei
acestea sunt formele logice in care se propozitii?
exprimă un singur raport logic între doi - In ce consta calitatea si cantitatea
C3 termeni, fără a pune în legătura/ a unei propozitii?
condiționa acest raport de altceva. - Care sunt tipurile de propozitii
Calitatea și cantitatea unei propoziții categorice?
CAPTAREA categorice pot fi utilizate drept criterii de - Se lucreaza exercitiile din manual.
ATENTIEI şi clasificare.
VERIFICARE După calitate propozițiile categorice pot fi:
CUNOȘTINȚELOR 1. Afirmative- când sunt redate în
ANTERIOARE propoziție raporturi de concordanță între S
și P.
(10min) C3 2. Negative- când propoziția arată un raport
de opoziție între S și P. Conversatie Frontal Manual
După cantitate propozițiile pot fi:
1. Universale- când P se referă la întreaga
extensiune a lui S.
2. Particulare- cand P se referă doar la o
parte din extensiunea lui S.
3. Singulare- când P se referă la un singur
element din extensiunea lui S (acesta fiind
considerat o clasă în întregul său).
Aceste criterii se pot îmbina și rezultă 4
tipuri de propozitii:
2
 - Universale afirmative (SaP – ”Toți S sunt
P”);
- Universale negative (SeP- ”Nici un S nu
este P”)
- Particulare afirmative (SiP- ”Unii S unt
P”)
- Particulare negative (SoP – ”Unii S nu
sunt P ”

COMUNICAREA Lectia de azi se concentrează asupra Elevii notează în caiete titlul lecției noi.
SUBIECTULUI ȘI cazurilor de propoziții care nu pot fi
OBIECTIVELOR formalizate după schema propoziției Elevii citesc din manual date generale
LECȚIEI categorice. Acestea sunt PROPOZIȚIILE pentru a se familiarizs cu termenii.
(2 min) COMPUSE.
Elevii pun întrebări acolo unde nu înțeleg.

În cazul în care propoziția nu poate fi Elevii răspund la întrebări:

abordată ca o propoziție categorică, s-a
creat o alta logică, “logica propoziționala”, - Ce se întamplă atunci când
C1 “logica propozițiilor compuse”. propozițiile nu se supun criteriilor Conversatia Frontal manual
Propoziția compusă- este propoziția de analiză din logica termenilor? euristica
DIRIJAREA alcatuită dintr-o propoziție simplă cu - Care sunt funcțiile de adevăr?
INVATARII caracter variabil (p,q,r) și operatori
(25 min) propozitionali (conectori propozitionali
sau conectori logici) cu caracter constant
(~,→,≡, V, W, &).
Funcția de adevăr- este valoarea de Explicaţia
adevăr a unei propoziții compuse care didactică
depinde de valoarea de adevăr a unei
propoziții simple. Elevii dau exemple pentru fiecare functie Expunerea
Analiza propoziției simple se face conform de adevar pentru a scoate in evidenta
logicii bivalente, se lucrează cu valoarea de caracteristicile fiecareia.
adevarat (1) și fals (0). Problematizare
FUNCTII DE ADEVAR: a
1. Negatia (“~” sau “¬”) – non-p Exemplul
Prin negarea unei propozitii p se obtine o
noua propozitie “non-p”, complementară în Exercițiul
C2 raport cu prima , care este adevarată cand p
este falsă și falsă când p este adevărată.

3
 p si ¬p sunt în raport de contradictie.
¬¬p=p dubla negare a unei propozitii duce
la obtinerea primei propozitii.
2. Conjuncția (“&”, “.” sau “˄”) p și q
Conjuncția a două propoziții este adevărată
numai dacă ambele propoziții (“conjuncte”)
sunt adevărate.
Conjuncția este semnalată de expresiile: si,
iar, desi, dar, cu toate că, în pofida, virgulă,
or, totuși, pe când.
C3 3. Disjunctia
1. Disjunctia neexclusiva (“V”) –p
sau q
Disjunctia neexclusivă - este falsă daca si
numai dacă ambele propoziții sunt false. În
caz contrar ea este adevărată. (Semnalată:
sau, ori, fie,etc).
2. Disjunctia exclusivă (“W”) sau p
sau q
Disjunctia exclusivă (“W”) - este adevărată
dacă și numai dacă propozițiile nu au
aceeasi valoare de adevar. În caz contrar ea
este falsă.
4. Implicația (“→”)-dacă p atunci q
C4 O implicatie este falsă dacă și numai dacă
antecedentul sau este adevarat, iar
consecventul este fals. În celalalte cazuri
cazuri este adevărată. (Semnalată: Dacă…
atunci, dacă)
Strucura: Dacă antecedent atunci
consecvent.
5. Echivalența (“≡”)- dacă și numai dacă p
atunci q
O echivalență este adevărată dacă și numai
dacă propozițiile au aceeași valoare de
adevăr. În caz contrar ea este falsă. (“dacă și
numai dacă…atunci…”; “dacă și numai
dacă…”; “numai dacă…”)

4
REALIZAREA FEED- Voi solicita eleviilor să rezolve Elevii rezolvă exercițiile din manual. Exercitiul Manualul
BACK-ului C4
exerciţiile din manual.
(10 min)