POLITICI PUBLICE

DOMENIUL EDUCATIEI

Sistemul educational din Romania se afla la rascruce. Reforme importane initiate

dupa caderea comunismului vor trebui continuate pentru imbunatatirea rezultatelor in
educatie.
Romania se afla printre ultimile locuri in Europa in ceea ce priveste educatia.
Studii recente arata ca performantele elevilor sunt in continuare scazute in raport cu
standardele UE. Valorile indicatorilor privind rezultatele la invatatura se apropie de media
pe plan international, dar se situeaza sub cele din UE, OCED(Organizatia pentru
Cooperare Economica si Dezvoltare). Astfel Romania a ocupat locul 34 din 42 de tari
participante la Programul International de Evaluare a Elevilor(PISA).

Situatia resurselor umane din sistemul educational

Romania se numara printre tarile cu cel mai mic numar de cadre didactice
raportat la numarul de elevi si studenti din Europa. Astfel, in anul universitar 2007/2008,
fiecarui profesor ii reveneau 28 de studenti, in timp ce la nivel liceal si profesional,
raportul era de un profesor la 15 elevi.
Studii recente indica faptul ca majoritatea statelor din UE raporteaza o
insuficienta pregatire a cadrelor didactice pentru a face fara cu succes noilor provocari
din domeniul educatiei.
In Romania personalul didactic calificat a inregistrat scaderi in invatamantul
prescolar si postliceal si cresteri in invatamantul primar, gimnazial si profesional.Cel mai
important progres s-a inregistrat in mediul rural.
Ponderea personalului calificat a continuat sa scada ajungand in anul scolar
2007/2008 la 93.5%.In invatamantul superior nu se inregistreaza deficit de personal
didactic calificat, la acest nivel procentul cadrelor didactice calificate fiind de 100%.
Totusi continua sa se manifeste unele disparitati pe medii de rezidenta in
defavoarea mediului rural.Cele mai importante se inregistreaza in ciclul gimnazial si in
invatamantul prescolar.Un trend pozitiv este inregeistrat in invatamantul profesional,
ponderea personalului didactic calificat crescand cu 5%.Astfel diferenta intre ponderea
personalului didactic calificat din mediul urban, respectiv rural s-a redus de la aproape
9% la 3%, fiind de asteptat ca tendinta pozitiva sa continue.
In ceea ce priveste numarul de elevi ce revine la un cadru didactic se cunoaste o
tendinta de crestere a numarului de studenti per cadru didactic, in cazul celorlalte niveluri
de scolarizare remarcandu-se o usoara scadere a acestui raport.In invatamantul gimnazial
din mediul rural se inregistreaza cea mai redusa valoare a raportului.

Deficitele de personal didactic calificat sunt specifice domeniilor/ariilor

curriculare referitoare la noile ocupatii solicitate pe piata muncii precum si in cazul noilor
profesii in educatie (de exemplu asistenti educationali calificati pentru copiii cu cerinte
educationale speciale), pentru care nu sunt, inca, disponibile programe de formare initiala
si continua.
In invatamant nu exista un sistem atractiv de salarizare diferentiata, motivant,
avand la baza performanta si rezultatele muncii. In absenta unui astfel de sistem de
salarizare, institutiile si unitatile de invatamant se confrunta cu o criza de personal
calificat si performant, mai ales in domenii importante precum informatica si invatarea
limbilor moderne. In lipsa legii salarizarii, care sa diferentieze retributiile in functie de
performante si rezultatele muncii, banii injectati in salarii nu-si produc efectul dorit. Atat
timp cat salarizarea se face dupa grade si vechime, conditii nici necesare nici suficiente
pentru o prestatie de calitate, reminiscenta a regimului comunist, tinerii vor fugi de
cariera didactica, iar ceilalti profesori vor munci cu convingerea ca orice ar face salariul
merge automat. Scolile rurale sufera in primul rand de lipsa unor cadre calificate, care in
absenta unor motivatii salariale si de alta natura refuza sa lucreze in aceste scoli.
Managementul performant ca si formarea continua a corpului profesorat trebuie sa
aiba la baza principiul autoformarii continue.
Tendinta de imbatranire a populatiei se manifesta in cazul personalului didactic si
va contribui, per ansamblu, la reducerea acestuia. Slaba atractivitate a carierei didactice,
sistemul relativ rigid de salarizare si de dezvoltare a carierei cadrelor didactice, limiteaza
posibilitatile furnizorilor de educatie si de formare profesionala initiala de a recruta si de
a mentine intr-ocariera didactica pe cei mai buni tineri absolventi de invatamant superior.
Alaturi de tendinta de imbatranire a personalului, se asteapta ca deficitul existent
sa se accentueze si sa coexiste totodata cu un surplus relativ de personal didactic, per
ansamblul sistemului. Toate acestea vor afecta in mod negativ calitatea si capacitatea de
reactie adecvata a sistemului educational si de formare profesionala initiala la cerintele
pietei muncii, mai ales in cazul noilor ocupatii.

Participarea la educatie

Desi tendinta generala, cu exceptia ultimului an scolar, este de reducere a

populatiei, evolutiile demografice se reflecta in mod diferit la nivelul segmentelor de
populatie scolara cuprinse in diferitele niveluri de invatamant. Astfel, in invatamantul
prescolar, se constata o crestere a efectivelor de copii, atat pe ansamblul populatiei
scolare (cu 39,5 mii, in perioada 2000-2007 si cu 1,5 mii in anul scolar 2007/2008 fata de
2006/2007), cat si la nivelul mediului urban (in rural evolutia este oscilanta), consecinta a
cresterii ratei de participare la acest nivel de educatie.
Acelasi trend, dar si mai accentuat, se constata si in cazul gimnaziului, numarul de
elevi reducandu-se cu 396,8 mii, pe ansamblu, respectiv cu 287,9 mii in mediul urban si
cu 108,9 mii in rural. Totusi se observa o crestere usoara a populatiei din gimnaziu (cu
1,7 mii). Reducerea, pe ansamblu, a efectivelor scolare corespunzatoare invatamantului
primar si gimnazial, care va mai continua si in urmatorii ani (dar cu un ritm mai redus),
conform prognozelor demografice, a antrenat si va mai antrena consecinte la nivelul
resurselor umane, sub aspect cantitativ, precum si in ceea ce priveste structura retelei
scolare, in special in mediul rural.
 Cresteri spectaculoase ale populatiei scolare se inregistreaza in invatamantul superior
– cu 374,8 mii persoane pentru ultimul an – in cazul acestui nivel de invatamant
manifestandu-se cea mai mare crestere a cererii de educatie
Invatamantul prescolar

Rata bruta de cuprindere a copiilor in varsta de 3-6 ani in invatamantul prescolar

continua sa creasca ( in anul scolar 2007/2008 – cu 1,4 puncte procentuale fata de anul
anterior ). Concomitent, proportia elevilor intrati pentru prima oara in clasa I care au
frecventat gradinita continua sa se situeze la peste 90%.
Desi rata bruta de cuprindere in invatamantul prescolar prezinta importante
discrepante pe medii de rezidenta in favoarea mediului urban, diferentele tind sa se
atenueze in ceea ce priveste ponderea elevilor intrati pentru prima data in clasa I care au
frecventat gradinita. In perioada 2000-2007 aceste diferente s-au redus semnificativ,
ajungand in anul 2007/2008 la peste 1 p.p. in favoarea mediului rural.

Invatamantul primar si gimnazial

In ultimii ani, rata de participare la educatia de nivel primar si gimnazial a atins

valoarea de 99,2%. In anul scolar 2007/2008 indicatorul a inregistrat o usoara cadere cu
aproximativ 1 p.p. Se mentin insa diferente pe cicluri de scolarizare si disparitati
importante pe medii de rezidenta in defavoarea mediului rural, in special la nivelul
invatamantului gimnazial.
Pentru prima data dupa implementarea masurii de prelungire a duratei
invatamantului obligatoriu la 10 ani in anul scolar 2007/2008 s-au inregistrat semnale
pozitive privind participarea la educatia de acest nivel.
In perioada 2003-2007, rata bruta de cuprindere scolara in invatamantul obligatoriu
de 10 ani se situeaza in jurul valorii de 96%.
Durata medie de frecventare a invatamantului primar si gimnazial se mentine la
acelasi nivel - 7,5 ani. Se mentin, de asemenea, diferentele intre mediul urban si rural, in
defavoarea populatiei de varsta scolara din ariile rurale.
Este de semnalat, de asemenea, atat pentru invatamantul primar, cat si gimnazial,
proportia ridicata a elevilor care depasesc varsta oficiala corespunzatoare nivelurilor
respective (aproape 17% elevi in varsta de peste 10 ani in invatamantul primar si
aproximativ 22% elevi de peste 14 ani in invatamantul gimnazial).

Invatamantul superior

Invatamantul superior inregistreaza in prezent o crestere spectaculoasa-cu 6,4% mai

mult decat anul precedent-astfel, peste jumatate din populatia de varsta corespunzatoare
fiind cuprinsa in acest nivel de educatie.
Un rol important in cresterea gradului de participare l-a avut alternativa particulara
care in anul universitar 2007/2008 cuprindea 41,9% din numarul total de studenti.
Principala cauza a cresterii nivelului de participare la invatamantul superior l-a
reprezentat cererea ridicata pentru educatia de acest nivel, determinata de capacitatea
mare a pietei fortei de munca de absorbtie a persoanelor cu calificare superioara si de
riscul mai redus al somajului pentru absolventii acestui nivel.
 Rata de absolvire a invatamantului superior continua tendinta ascendenta
inregistrata in ultimii ani.Rata de absolvire a invatamatnului superior, cu sau fara diploma
de licenta, a depasit 40%, cu peste 3 p.p.. Rata de absolvire a invatamantului superior,
calculata in raport cu numarul absolventilor care poseda diploma de licenta, este mai
scazuta, aceasta atingand 37,4% in anul scolar 2007/2008. Se remarca, insa, o crestere
semnificativa a valorii indicatorului comparativ cu anul anterior cu aproximativ 6 p.p.
Diferentele pe sexe tind sa se accentueze de la un an la altul, fetele detinand un
avantaj din ce in ce mai important, de la 4,5 puncte procentuale in anul 2000/2001, la
aproape 18 p.p. Rata absolventilor de invatamant postliceal si de maistri cu si fara
examen de absolvire continua tendinta accentuat descendenta, situandu-se in acest an la
aproape jumatate fata de ponderea inregistrata la inceputul perioadei analizate: 3,9% fata
de 8,8%. Rata de absolvire a invatamantului postliceal si de maistri cu si fara examen de
capacitate, in cazul fetelor, se pastreaza constant mai ridicata decat la baieti, diferentele
fiind de 3-5 p.p. pe parcursul intervalului analizat. Ecartul pe sexe inregistreaza insa o
usoara reducere, atingand cea mai scazuta valoare: 2,6 p.p.

Situatia abandonului scolar

In ultimii sase ani, abandonul scolar a crescut de trei ori in randul elevilor din
clasele I-VIII, se arata in raportul Ministerului Educatiei privind starea invatamantului.
Potrivit raportului „Strategia invatamantului din Romania”, publicat de catre
Ministerul Educatiei, populatia scolara a scazut cu 18.000 de elevi si studenti. Cea mai
ridicata rata a abandonului se inregistreaza in randul copiilor care termina clasa a VIII-a
in mediul rural. In anul scolar 2005/2006, aproximativ 1,8% dintre acestia au parasit
sistemul de invatamant, in conditiile in care in anul 2000/2001 rata abandonului a fost de
0,6%.
“Toate satele si comunele au o scoala generala clasele I-VIII. Dupa aceea, copilul
de 14 ani este numai bun de munca, iar parintii nu au bani sa-l trimita la o scoala de arte
si meserii sau la liceu”, a explicat ministrul educatiei, Cristian Adomnitei.
Romania şi Bulgaria sunt printre primele ţari europene in ceea ce priveşte rata
abandonului şcolar, potrivit unui raport european realizat recent. Inaintea noastra se mai
afla doar Malta şi Portugalia, state care inregistreaza cea mai mare rata a abandonului
şcolar. Daca in ţara noastra 19% dintre elevi parasesc devreme şcoala, in Malta putem
vorbi de o rata de 42%, iar in Portugalia procentul inregistrat este de 39, in ceea ce
priveşte abandonul şcolar.
Conform inspectoratelor şcolare, abandonul are mai multe cauze: casatoria, plecarea
in strainatate la parinţi, saracia şi mediul familial dezorganizat. Statisticile mai arata ca
marea majoritate a şcolilor din mediul rural sunt inadecvate desfaşurarii cursurilor. Un
procent ridicat al unitaţilor şcolare din mediul rural nu au apa curenta si nici material
didactic in timp ce mobilierul este invechit. La acestea se adauga şi problema toaletelor
care sunt inca in curtea scolii, fara fose septice, ceea ce face ca in cazul izbucnirii unei
epidemii, raspandirea bolii sa aiba un spectru larg de propagare.
Unitatile de invatamint din mediul rural se confrunta cu lipsuri evidente in ceea ce
priveste materialul didactic. Citeva calculatoare primite prin diverse programe nu
inseamna ca dotarea scolilor din mediul rural a fost rezolvata. Cele mai multe dintre
aceste scoli nu au mai primit material didactic dinainte de 1990. Lipsurilor de la scoala li
se adauga si cele de acasa, prea putini copii avind norocul sa aiba o biblioteca personala
si conditii pentru a invata. Realitatea rurala in materie de material didactic este resimtita
la orele de chimie, fizica sau biologie. Pentru multe dintre scoli, laboratoarele de chimie
sau fizica nu sint decit denumiri generice.
O alta cauza principala in ceea ce priveste abandonul scolar o constituie si lipsa
mijloacelor de transport.

Durata medie de frecventare a invatamantului

Durata medie de frecventarea a invatamantului a crescut in ultima perioada cu 1,7

ani. Cu toate cestea, Romania continua sa se situeze pe un loc inferior comparativ cu alte
tari europene in ceea ce priveste speranta de viata scolara. Daca se exclude invatamantul
prescolar, durata medie de frecventare a invatamantului pentru un copil in varsta de 6 ani
(sau speranta de viata scolara) este de 14 ani.
O valoare ridicata a duratei medii de frecuentare a invatamantului indica o
participare larga la toate nivelurile de educatie. Aceasta poate fi influentata, insa, de o
serie de factori precum erorile in optiunile pentru anumite filiere de formare, rata
repetentiei, situatia economica care poate favoriza sau frana continuarea studiilor. In
cazul Romaniei, de exemplu, cresterea gradului de participare la invatamantul superior se
datoreaza, printre altele, sanselor sporite de insertie pe piata muncii a absolventilor
acestui nivel de invatamant.

Eficienta interna a sistemului de educatie

In conditiile cresterii continue a ratei abandonului scolar in invatamantul primar si

gimnazial, ramane inca problematica atingerea tintei stabilite de UE in perspectiva
anului 2010 – reducerea ratei de parasire timpurie a sistemului de educatie la cel mult
10%.
In perioada 2000-2007, rata abandonului scolar, atat pe ansamblul invatamantului
primar si gimnazial, cat si la nivelul fiecaruia dintre cele doua cicluri, inregistreaza un
trend continuu ascendent. Ca urmare, in aceasta perioada, valoarea indicatorului a crescut
de peste trei ori in clasele I-VIII (de la 0,6% in anul scolar 2000/2001 la 2,0% in
2007/2008), de aproape 3 ori in invatamantul primar (de la 0,6% la 1,7%) si de patru ori
in invatamantul gimnazial (de la 0,6% la 2,3%). In ceea ce priveste diferentele pe medii
de rezidenta, evolutia este oscilanta. Astfel, daca in primii doi-trei ani ai intervalului
analizat decalajul evidentia un avantaj al mediului rural (valori mai reduse ale
indicatorului), la mijlocul perioadei rata abandonului scolar tinde sa fie sensibil mai
ridicata in aceste arii, comparativ cu mediul urban. In ultimul an, insa, pe fondul general
al cresterii ratei abandonului, asistam la cresterea decalajului intre cele doua medii de
rezidenta , diferenta fiind in defavoarea mediului urban.
Situatia cea mai dramatica apare in cazul elevilor din mediul rural care a finalizat
invatamantul gimnazial in anul scolar 2006/2007: pierderile inregistrate de aceasta
reprezinta aproape 23%. De altfel, proportia pierderilor scolare este semnificativ mai
mare in cazul elevilor din mediul rural, comparativ cu cei din urban. Tendinta de crestere
continua a ratei pierderilor scolare si in primul rand a abandonului pe parcursul perioadei
de referinta poate fi generata, pe langa alti factori individuali, familiali sau scolari, de
amploarea fenomenului migratiei fortei de munca (copiii care isi urmeaza parintii in
strainatate, chiar daca isi continua studiile, ies din evidentele scolare).
Rata de parasire timpurie a sistemului de educatie a scazut in cu 3 pp fata de anul
2000. Cu toate acestea, perspectiva atingerii tintei stabilite de UE – reducerea valorii
acestui indicator la maximum 10% pana in anul 2010 – este inca problematica daca luam
in considerare tendintele ascendente inregistrate de abandonul scolar in ciclul primar si
gimnazial.
Dupa o tendinta continuu descendenta, rata abandonului scolar creste in anii scolari
2006/2007 si 2007/2008, atat in invatamantul liceal, cat si in cel profesional. Rata ridicata
a abandonului inregistrata in invatamantul profesional (8,2%) implica un important
impact asupra eficientei interne a acestui segment al sistemului de educatie.
In ceea ce priveste cauzele abandonului scolar, printre acestea se numara cele de
natura familiala: conditiile socio-economice precare ale familiei, cu impact asupra
posibilitatii de sustinere a scolarizarii copiilor, rezerva unor parinti fata de educatia
copiilor s.a. O alta cauza ar putea consta in schimbarea optiunilor scolare si profesionale
ale tinerilor pe parcursul scolarizarii.

Infrastructura sistemului educational

Infrastructura sistemului educational este depasita, in special in mediul rural. In

lipsa unei finantari decente, infrastructura educatiei a ramas, uneori, la nivel de evul
mediu. Nu exista o strategie si proiecte coerente de remediere a acestei situatii. Desi dupa
2005 s-au alocat fonduri pentru remedierea situatiei, nu se stie, din evaluari independente,
la ce rezultate s-a ajuns. Introducerea internetului si a echipamentelor informatice in
scolile rurale este calea cea mai sigura si lesnicioasa pentru asigurarea conditiilor de
autoformare continua a resursei umane. Motivarea cu salarii mari, dar si avantaje de alt
gen (atribuirea de loturi si locuinte, eventual in campusuri scolare), amplificarea rapida a
constructiei de campusuri scolare care sa devina centre de educatie, formare si cultura,
sunt cai de atragere a unor profesori performanti. Impreuna cu investitii in entitati
economice, campusurile scolare pot constitui centre de coagulare a viitoarelor aglomerari
urbane si vor atrage cadrele calificate in mediul rural.
Toate programele care finanteaza infrastructura educatiei nu sunt urmate de
raportari si evaluari postfinantare independente, astfel incat contribuabilii sa stie daca
banii obtinuti de guvern din taxele si impozitele platite de ei sunt utilizati. In lipsa
rapoartelor postfinantare, realizate de auditori de terta parte, fara o evaluare a eficientei
cheltuirii acestor fonduri, nu se stie daca banii investiti isi produc efectele. Lipsa de
transparenta, chiar si a celei minimale, cerute de legea 544/2001, face ca suspiciuni mari
sa planeze asupra corectitudinii licitatiilor, derularii contractelor si achitarii facturilor.
Procedurile greoaie, complicate si netransparente, alocarea tarzie a banilor, au
facut ca in noiembrie 2007 200 milioane de euro destinati infrastructurii din educatie,
necheltuiti, sa se intoarca la buget.
 ANALIZA DIAGNOSTIC
Puncte forte
-cresterea personalului calificat in
invatamantul primar, gimnazial si
profesional ;
-crestearea personalului calificat in mediul
rural;
-cadre didactice calificate in procent de
100% in invatamatnul superior;
-scaderea raportului dintre numarul de
elevi per cadru didactic;
-cresterea efectivelor de copii in
invatamantul prescolar;
-reducerea disparitatilor intre mediul rural
si mediul urban in ceea ce priveste
ponderea elevilor intrati pentru prima data
in clasa I;
-cresterea populatiei scolare in
invatamantul superior;
- cresterea in ultimii ani a ratei de
participare la nivelul invatamantului
primar si gimnazial;
-cerere ridicata pentru educatia la nivel
superior;
-rata de absolvire a invatamantului
superior are o tendinta ascendenta;
-tendinta ascendeta a ratei absolventilor de
invatamant postliceal;
-cresterea duratei medie de frecventare a
invatamantului;
- rata de parasire timpurie a sistemului de
educatie a scazut cu 3 pp fata de anul
2000;
-cresterea ponderii tinerilor care
finalizeaza liceul;
-cresterea ratei de succes la testarea de la
sfarsitul clasei a VIII-a;
-rata mica de nereusita a elevilor la
examenul de bacalaureat;
-tendinte pozitive in ceea ce priveste
persoanele care absolva o forma de
Puncte slabe
-numar mic de cadre didactice raportat la
nr de elevi ;
-scaderea personalului calificat in
invatamantul prescolar si postliceal ;
-diferenta dintre mediul rural si mediul
urban in ceea ce priveste personalul
calificat;
-cresterea numarului de studenti per cadru
didactic
-lipsa unui sistem atractiv de salarizare
diferentiata avand la baza performanta si
rezultatele muncii;
- slaba motivare a cadrelor didacatice
datorita salariilor mici ;
-tendinta de imbatranire a populatiei se
manifesta si in cazul personalului didactic;
-reducerea efectivelor scolare
corespunzatoare invatamantului primar si
gimnazial;
-discrepante pe medii de rezidenta in
favoarea mediului urban in ceea ce
priveste rata bruta de cuprindere;
-diferente pe cicluri de scolarizare si
disparitati importante pe medii de
rezidenta in ceea ce priveste rata de
participare;
- proportie ridicata a elevilor care depasesc
varsta oficiala corespunzatoare
invatmantului primar si gimnazial;
-cresterea abandonului scolar de trei ori in
randul elevilor din clasele I-VIII;
-cresterea abandonului scolar atat in
invatamantul liceal cat si profesional;
- Romania este printre primele tari
europene in ceea ce priveste rata
abandonului scolar ;
-lipsa conditiilor in scolile din mediul
rural;
-lipsa materialelor didactice in mediul
invatamant superior;
-scaderea ponderii persoanelor cu studii
primare sau fara studii;
- scaderi inregistrate in cazul populatiei cu
studii gimnaziale, profesionale si
postliceale;
- usoara diminuare a ponderii persoanelor
din mediul rural cu un nivel scazut de
educatie;
rural;
-lipsa mijloacelor de transport in mediul
rural;
- Romania se situeaza pe un loc inferior
comparativ cu alte tari europene in ceea ce
priveste speranta de viata scolara;
-diferente intre mediul urban si mediul
rural in ceea ce priveste rezultatele la
testari;
-rata foarte ridicata in ceea ce priveste
numarul de elevi din mediul rural declarati
respinsi la testele nationale(27,2%);
-performante slabe ale elevilor;
- accesul la educatie al populatiei rurale
este, in general, scazut, in special in ceea
ce priveste invatamantul superior;
- numarul tinerilor in varsta de 15 –24 ani
care sunt angajati s-a diminuat;
- rata de ocupare a scazut cu 13 p.p;
- rate scazute de ocupare in cazul tinerilor
cu un nivel redus de educatie, dar si in
cazul celor cu studii liceale;
- exista mari diferente pe niveluri de
educatie in ceea ce priveste dezvoltarea si
aplicarea sistemelor de monitorizare a
absolventilor;
-lipsa transparentei in alocarea fondurilor
pentru educatie;
- infrastructura si resursele din sistemul de
invatamant sunt de slaba calitate;