Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Factori primari: ereditari (transmitere dominanta la familii intregi) si genetici (sdr Klinefelter, boala Marquio,
osteopetroza)
Factori secundari:
- Endocrini: gigantism, acromegalie.
- Oricare pseudoprognatie netratata conduce la instalarea unei prognatii mandib in cursul cresterii, prin
factori:
- Disfunctionali:
Dormitul cu capul in hieprflexie a copilului mic
Ticul de propulsie al mandib
Masticatia lenesa cu alim moi nu det atritia dintilor temp si prin conductie canina
conduce mandib intr-o ocl terminala mezializata
Obicei vicios de muscare a buzei inf
Poz ant si joasa a lb in postura
Deglutita sublinguala
- Locali: scheletici:
hipodezv max in despicat palatine operate
hipodezv max determ un pseudoprogn mandib
tesuturi moi
macroglosia din mixedemul juvenil, mongoloism, oligrofenie
fren lingual scurt imprima o poz joasa a lb in postura
dentari
eruptia palatinizata a incisivilor sup conduce la angrenaje inverse/ocl inversa
frontala=pseudoprognatism mandib
eruptia vestib a incisiv inf -//- -//-
hipodontia incisiv lat suo -//- -//-
scurtarea arcadei max prin migrari meziale (extractii precoce a DT) = ocluzie falsa
mezializata
Factori micsti : fact primari+ fact sec => progn severa
1
2. Diagnosticul pozitiv în prognatismul mandibular anatomic
Se pune dupa ex clinic si telerx.
Ex facial:
- Facies: aspect dur, voluntar
- Etajele fetei: et inf marit sau normal
- Obraji: infindati – fata aplatizata
- Fanta labiala: situata in 1/3 sup a et inf a fetei; buza sup infundata, in spatele incisiv inf; buza inf
proeminenta
- Sant labio-ment: sters
- Menton: proeminent
- Muschi: spasticitatea si tensionarea m orbicularis oris
- ATM: spasme musc
- Profil facial: concav, prognatic
- Treapta labiala: inversata
- Mandibula: in forma de „galos/talpa de sanie”, cu ram oriz oblic in jos si inainte, simfiza ascutita
- Ung goniac: obtuz in rotatie post mandib
Ex oral:
- Anomalia se poate depista la nastere
- Se manif din DT
- Se agraveaza cu varsta
- Arcada sup : normala, aliniata; cand decalajul este mare apare compres dentara manif prin vestibulariz
dintilor frontali sup
- Arcada inf: dintii inf erup precoce, arcada spatiata cu treme, in sens sagital si transv arcada este marita;
intre baza mandib si arcada alv apare un sant vestibular
- Periodontiu: afectarea parod apare tardiv la niv incisiv inf
- Limba: in poz ant si joasa in repaus, in int arcului mandib
- Ocluzia dentara: - inclinatii coronare: dintii inf au inclinatie coronao-linguala
-relief ocluzal: curba de compensatie transv este accentuata
2
-ocluzie statica: Sagital: rap mezializate >2mm, ocluzie inversa frontala, inocluzie
sagitala negativa.
Transversal: ocl inversa totala sau bilat
Vertical:contacte interarcadice,ocl desch frontal
-ocluzia dinamica: poz test: lateralitatea anormala; in propulsie ghidajul ant nu
exista; poz diagnostice: in rel de postura: se pastreaza proiectiile rel ocl; rel centrica coincide cu
intercuspidarea maxima
Ex functional:
- Muscular: hipertonicitatea m orbicularis oris
- Fizionomic: cu cat et inf este mai mic cu atat aspectul facial este mai dur; in zambet, aspect disgratios
- Masticatia: reducerea campului masticator datorita decalajelor salgitale; ghidajul ant este absent; tipul
masticator tocator datorat blocajelor ocluzale
- Delgutitie: sublinguala sau cu sdr lingual ant complet cand este asociata cu ocl deschisa frontala
- Fonatie : distalii dentare (d,t) si sigmatism
Teleradiografie
- Ungh marite :SNB, Go, FMA
- Ungh micsorate|: ANB, ANPog, SGnF
- Val ungh alveolare si dentare se modifica cand apar modif compensatorii
- Lungimea mandib este mai mare ca baza craniului si planul maxilar
3
3. Principii de tratament în prognatismul mandibular anatomic
Tratamentul interceptiv
Obiective: depistarea dezechilibrelor minore scheletale, ocluzo-articulare; depist dereglarilor dein perioada
exfolierii DT; tratam ob vicioase si reechilibr functiilor.
Mijl terap: - generale: depistarea anomaliilor cromozomiale, tratarea sdr genetice si endocrine
-functionale: depistarea si tratarea prin miogimnastica funct a ticurilor de propulsie a
mandib; slefuirea caninilor temporari; pres digitale/ling pe dintii in eruptie cu axul deviat; exercitii cu spatula
in cazul devierii axului incisivilor sup.
-ortodontice: corectarea angrenajelor inverse sau ocl inverse frontale (plan inclinat inf);
franarea cresterii mandib (barbita si capelina), dispensarizare.
4
Tratamentul curativ: (ortod, ortopedic, chirur-ortod)
Mijloace ortodontice:
- Aparate extraorale: barbita si capelina
- Ap intraorale: biomecanice mobilizabile ( placa palatina sect in Y cu 2 suruburi ortod si gutiere ocluzale)
si functionale ( ap Bruckl-Reichenbach, gutiera cu plan inclinat, activatoare inversate care act pe
principiul planului inclinat si depl mandib inapoi si max inainte)
Mijl ortodontice:
- Ap extraorale: barbita si capelina
- Ap intraorale: biomecanice mobilizabile ( placi cu surub orotd), functionale ( ap Bruckl-Reichebach,
gutiera cu plan inclinat, activatoare inversate), biomecanice fixe (tehnici fixe la care se aplica tractiuni
intermax de cl III)
5
4. realizarea armoniei faciale
Mijloace ortodontice: extractii dentarea in scop orto pe mandib (PM1/2) si aparate biomecanice fixe.
Obiectivele tratamentului chirurgical-ortodontic:
- Tratamentul prechirurgical: realiz decompensarilor dentare
- Interv chi ortognatice pt repozitionarea chirurg a bazelor sheletale
- Tratamentul postchirurgical: restab ocluziei dentare
6
4. Etiopatogenia prognatismului mandibular functional
Prognatismul fct = tulburare de dinamica mandibulara ce det stabilirea unei ocluzii inverse frontale care
include si caninii. In ocz terminala, mandibula ia pozitie anterioara fata de max. Nu exista modificari
dimensionale ale bazelor scheletale.
7
5. Dg pozitiv in prognatismul mandibular functional
9
7.Etiopatogenia retrognatismului maxilar
Etiopatogenie
*Factori primari- genetici (sindr.Down,Patau …)
-boli congenitale(despicaturile palatine)
*Factori secundari (endocrini, disfunctionali, locai)
- disfunctionali: actioneaza prin lipsa factorilor naturali de dezvoltare a maxilarului sau prin actiunea
factorilor externi care impiedica dezvoltarea max.:
- respiratia orala produce un dezechilibru muscular datorita triplei inchideri orale, cu cresterea
tonusului musculaturii extraorale si nedezv sinusului max.
- deglutitiile anormale lipsesc maxilarul de stimulii de dezv imprimate de limba
- obiceiuri vicioase – sugerea sau muscarea buzei sup., ticuri de propulsie a mandibulei,
presiuni ale degetului in zona subnazala in repaus.
- locali
*tesuturi moi - hypertonia buzei sup reprez un obstacol in cresterea sagitala a max
*dentari:
- pierderea precoce a dintilor temporari frontali
- hipodontia incisivilor lat sup.
- traumatisme dentare cu pierderea incis sup.
- caria si distrofia dentara a dintilor frontali sup care det pierderea acestora
- instalarea ocluziei inverse frontale datorita trecerii unui timp mai lung intre eruptia
incis sup si cei inf.
- instalarea ocluziei inverse frontale datorita malpozitiilor dentare
10
8 .Dg POZITIV in retrognatismul maxilar
Etiopatogenie
*factori secundari
- disfunctionali actioneaza prin lipsa factorilor naturali de dezvoltare a maxilarului sau prin actiunea
factorilor externi care impiedica dezvoltarea max.:
- obiceiuri vicioase - sugerea sau muscarea buzei sup., ticuri de propulsie a mandibulei,
presiuni ale degetului in zona subnazala in repaus.
- locali
*tesuturi moi - hipertonia buzei sup reprez un obstacol in cresterea sagitala a max
*dentari:
- caria si distrofia dentare a dintilor frontali sup care det pierderea acestora
- instalarea ocluziei inverse frontale datorita trecerii unui timp mai lung intre eruptia incis sup si cei inf.
- menton proeminent
- arcada scurtata
- baza apicala mai mica decat baza coronara in sens transversal si sagittal
- Lungimea planului max este mai mica decat lungimea mand si a bazei craniului
12
9.Principii de tratament in retrognatismul maxilar
- se realizeaza un echilibru intre dezvolt maxilara si mandibulara prin stimularea cresterii maxilare in cele 3
sensuri ale spatiului .
Tratament profilactic:
Tratamentul interceptiv
-corectarea malpozitiilor dentare frontale, a angrenajelor inverse sau a ocluziei inferse frontale
-stimularea cresterii maxillaire in sens sagittal(placa palatina cu sectiune in trapez si surub ortodontic)
-dispensarizarea pacientului
Tratament curativ:
13
-tratament ortodontic, ortopedic, chirurgical
-decompensari dentare
14
MIJLOACE ORTODONTICE: aparate biomecanice fixe(tehnici de terapie fixa,disjunctoare, arcuri fixe
traspalatale)
15
10. Condiţiile realizării saltului articular din ocluzia inversă sau angrenajul invers frontal
Ocluzia inversa frontala si angrenajul invers frontal apar datorita modificarilor de ax ale incisivilor si pot fi
entitati clinice sau simptom in cadrul unei clase de anomalii dento-maxilare.Angrenajul invers frontal se
caracterizeaza prin stabilirea a 1-3 dinti intr un raport ocluzal invers . Ocluzia inversa frontala se caracterizeaza
prin stabilirea unui raport ocluzal invers a 4 sau mai multi dinti. In mod normal aceste entitati apartin clasei
IAngle, dar netratate conduc la o clasa a IIIa Angle , prin modificarile scheletale ce survin.
Conditiile ce survin saltului articular: -dintii implicati in ocluzia inversa sau in angrenajul invers trebuie sa se
gaseasca intr o pozitie favorabila , sa nu fie rotati sau prea palatinizati
-pe dintii aflati in ocluzie inversasau angrenaj invers trebuie sa actioneze o forta cu directie palato-
vestibulara(arc secundar, plan inclinat)
16
11. Etiopatogenia despicaturilor labio-maxilo-palatine:
17
Fact. Predispozanti: varsta mamei peste 40 ani, rasa mongolica este mai
susceptibila, aport insuficient de O2
In cazul despicaturilor labio-maxilo-palatine neoperate : dezv. faciala si maxilara este aproape normala
existand tulburari functionale : fonatie,degluttie, auditie, fizionomice si de integrare sociala
In cazul despic. labio-maxilo-palatine operate: dezv. faciala si maxilara este deficitara in toate sensurile
(sagital,transversal, vertical), deoarece cicatricile cheloide post operatorii reprezinta o frana in dezv.
Maxilarului si se instaleaza o hipoplazie osoasa, care are consecinte secundare asupra ocluziei dentare si
asupra cresterii maxilo-faciale.
Tulburarile Generale:
Cresterea generala este limitata datorita:
1.actelor operatorii multiple
2.dificultatilor de alimentare
Tulburarile faciale:
-facies aplatizat, asimetric in caz de despic. Unilateral
-narina afectata,aplatizata
-buza superioara scurtatat,retractile,asimetrica
-profil usor concave
- treapta labial inversata
Tulburari orale:
-deficit de creste maxilara in sens:
Transversal: ocluzie incrucisata prin ingustarea arcadelor (endognatie cu endoalveolie
superioara) datorita distrugerii centrilor osteogenetice suturale si a prezentei tesutului
cicatricial conjunctiv retractile postop.
Sagital: ocluzie inversa frontal prin nedezvoltarea maxilara (retroognatie cu retroalvelie sup) si
relatii molare cl a III a
Vertical: ocluzie adanca, Bolta palatina plata
Tulburari dentare:
18
Malpozitii dentare
Inghesuire dentara superioara
Anomalii dentare isolate de nr. (hipodontii,supranumerar), de forma si structura (hipomineralizarea
smaltului)
Cario rezistenta crescuta
Tulbulari Functionale:
-de respiratie
-de fonatie
Auditie
Hipotonie muscular facial
Tipar de sugere si deglutitie modificat
Masticatie deficitara
19
13. Principii de tratament in despicaturile labio-maxilo-palatine:
20
3. Dentitia mixta: corectarea rotatiilor Incisivilor superiori, / ocluziei inverse frontale/ ocluziei
incrucisate/ retrognatism maxilar
4. Dentatia permanenta: alinierea dintilor max si mandib, corectarea inghesuirii /,spatierii inocluziei
sagitale,/ retrognatiei maxilare
5. Dentatia adultului : contentie permanenta
Factori primari :
-ereditari:disostoza mandibulo-faciala, hiperplazia hemimandibulei
-genetici: microsomia hemifaciala ,plagiocefalia
-boli congenitale:despicaturile labio-maxilo-palatine unilaterale
Factorii secundari:
-traumatici:anchiloza temp-mandibulara unilaterala consecutive fracturii condilului
mandibular care determina hipoplazia hemimandibulei
-disfunctionali:obiceiul vicios de sugere a degetului,dormitul pe o singura parte, ghidajul
cuspidian, activitate functionala asimetrica, disfunctii ale ATM
Factorii locali:
-crestere scheletala asimetrica, caria dentara interproximala, traumatisme dentare, extractii dentare,
anomalii dento maxilare (clasa a II a Angle, anomalii de pozitii), tratamente orotodontice
21
Laterognatia mandibulara este o tulburare de dezvoltare ( inb exces sau in deficit ) a unei jumatati a
mandibulei care produce o asimetrie faciala puternic exprimata in drumul de deschidere a mandibulei.
Laterognatia se particularizeaza prin asimetrie faciala data de deplasarea mentonului de parte deficitului de
crestere, retruzia labio-mentoniera, aspectul de cadere unilaterala a buzei superioare, absenta paralelismului
liniilor orizontale faciale (bicomisurale, bipupilare). asimetria se agraveaza in cavittea orala, punand in
evidenta distocluzia incrucisata de partea afectata. Masuratorile antropometrice - distantele Go-Gn si Go-Au -
sunt inegale de partea dreapta si stanga. Teleradiografia axiala pune in evidenta deficitul sau excesul de
crestere in regiune.
Laterodeviatia mandibulara este o tulburare functionala manifestata prin schimbarea drumuluide inchidere a
mandibulei la contactul ocluzal. este caracterizata prin discreta asimetrie faciala generata de deviatia
mentonului cu mandibula aflata in ocluzie. Intraoral se pune in evidenta deviatia liniei frenurilor si a liniei
interincisive.
Diagnosticul se bazeaza pe controlul pozitiei de repaus a mandibulei, in care laterodeviatia se corecteaza, iar in
pozitia cavitate orala larg deschisa, asimetria se accentueaza. Controlul drumului de inchidere mandibulara
arata devierea acestuia in contactul ocluzal. Controlul corespondentei frenurilor si a liniei interincisive arata ca
vor recula atat condilul cat si incisivii inferiori, in raport cu cei superiori
22
18. Miogimnastica functionala
Miogimnastica functionala este reprezentata de executarea unor exercitii voluntare, constiente, gradate,
ritmice pentru fiecare grupa musculara sau functie a aparatului dento-maxilar.
Tipuri de exercitii functionale de miogimnastica :
1. gimnasitica generala si respiratorie pentru :
-dirijarea aerului la nivelul cailor respiratorii superioare
-reeducarea respiratiei costale
-reeducarea respiratiei diafragmatice
-controlul si coordonarea respiratiei
-corectarea Heckscher a posturii capului, umerilor, scapulei, coloanei dorsale si lombare, a pozitiei
bazinului si a membrelor inferioare
2. miogimnastica locala
-exercitii pentru muschiul orbicularis oris:
-tractiuni ale comisurilor buzelor
-exercitii de muscare a buzei superioare
-exercitii de suflat in intrumente muzicale, baloane.
-exercitii pentru muschii buccinatori :
-exercitii de umflare sau sugere a obrajilor
-exercitii pentru muschii limbii:
-exercitii de plescait
-exercitii pentru muschii propulsori ai mandibulei :
-exercitii de avansare lenta a mandibulei, propulsie
-exercitii pentru muschii ridicatori ai mandibulei :
-exercitii de strangere a maselelor
-exercitii pentru muschii retropulsori-retropulsie lentaa mandibulei
-exercitii pentru muschii coboratori-opunere in deschiderea gurii cu pumnul sub menton
23
19) CLASIFICAREA APARATELOR FUNCTIONALE SI EXEMPLE
Indicatii:
o Corectarea angrenajelor inverse sau a ocluziei inverse frontale fara inocluzie sagitala pozitiva,
determinate de modificarile in ax ale frontalilor superiori;
o Cand dintii superiori au spatiu pe arcada dentara si prezinta o pozitie favorabila vestibularizarii lor(nu
sunt rotati);
o Dintii inf sunt erupti total;
o Exista o supra acoperire frontala;
Principiul de actiune:
Fortele vesticale din timpul masticatiei se descompun pe planul inclinat, dupa principiul paralelogramului
fortelor, intr-o forta verticala care este anulata de fibrele periodontale si una orizontala, care are ca rezultat
vestibularizarea dintilor angrenati invers, care iau contact cu planul inclinat.
24
Indicatii:
o In cl a II a Angle de cauze functionale sau obiceiuri vicioase;
o In interceptia obiceiurilor vicioase (sugerea degetelor) si a disfunctiilor (respiratie orala);
o In dentitia temporara si prima etapa a dentitiei mixte;
o In perioada de somn;
o In hipotonicitatea m. orbicularis oris si a m. mentalis pt executarea exercitiilor de miogimnastica.
Principiul de actiune:
este un aparat functional de deconditionare a obiceirilor vicioase si a disfunctiilor;
stimuleaza cresterea mandb in sens sagital, pt ca pacientul, prin constructia aparatului, este obligat sa
propulseze mandibula pt ca face contact cu scutul vestibular, fapt ce determina intinderea insertiilor
musculare; aparatul se sprijina pe arcada sup, iar pt a asigura sprijinul pe ce inf, mandibula
propulseaza, ceea ce produce o crestere a tinicitatii muschilor pterigoidieni externi, creand un nou
echilibru intre m. propulsori si retropulsori;
stimuleaza contractia m. orbicularis oris pt ca aparatul nu se mentine altfel in cavitatea orala;
deconditioneaza obiceiurile vicioase de sugere a degetelor , muscarea buzelor, interpozitia sau
roaderea de obiecte, pt ca aparatul este ca un ecran si nu permite practicarea acestora;
deconditioneaza respiratia orala, prin inchiderea treptata a orificiilor care se fac la nivelul placii
vestibulare si prin contactul labial care anuleaza disfunctia;
retrudeaza grupul incisiv superior prin forta de contractie a m. orbicularis oris, care este transmisa
direct la acest nivel;
ca adjuvant pt exercitiile de miogimnastica in hipotonicitatea m. orbicularis oris;
corecteaza deglutitia protruziva cand se asociaza cu scutul lingual.
Indicatii:
o in malocluzia cl a II a de cauze disfunctionale;
o ocluzia deschisa functionala;
o ocluzia adanca;
o laterodeviatia mandibulara;
25
o in detitia mixta;
Mecanism de actiune:
asupra muschilor, aparatul este mentinut in cavitatea orala prin contractia muschilor, creand un nou
echilibru intre musculatura intra si extraorala;
stimuleaza dezvoltarea osoasa: aparatul se construieste dupa ocluzia construita, inaltand cu 2-5 mm
masele interocluzale, astfel se realizeaza o intindere a insertiilor musculare; aceasta determina
cresterea tonusului muscular,cresterea afluxului de sange in muschi, periost, ceea ce produce o irigare
a osului, cu stimularea dezvoltarii lui;
stimuleaza secretia salivara, avand o actiune profilactica pt caria dentara;
indeparteaza factorii disfunctinali si obiceiurile vicioase prin rolul sau de ecran;
largeste arcadele alveolo-dentare prin forma aparatului in 2 trunchiuri de con, unite prin baza mare a
celor 2 placi, care presate de forta muschilor ridicatori ai mandibulei la nivelul celor 2
maxilare,genereaza forte orizontale cu actiune excentrica; pt a urmari conturul arcadelor dento-
alveolare, monoblocul este sectionat pe linia mediana si prevazut cu arcul Coffin, care este activat la 3
saptamani, pt a fi adaptat la cresterile ulterioare;
retrudarea grupului frontal se produce prin desfacerea celor 2 jumatati ale placilor, care pune in
tensiune arcul vestibular, iar pe fata orala a incisivilor, placa palatina trebuie slefuita progresiv.
Mandibula este propulsata prin ocluzia corectata, ceea ce determina cresterea sagitala, modificari si
restrucurari ale articulatiei temporo-mandibulare;
Prin masele interocluzare se desfiinteaza angrenajul interarcadic, iar prin slefuiri selective se produce
egresia dintilor laterali sau deplasari dentare.
23. Caracteristici comune ale aparatelor ortodontice fixe
Aparatele ortodontice fixe sunt dispozitive intraorale monomaxilare, biomecanice, active care prezinta
elemente de agregare si elemente active care genereaza forte ortodontice pt producerea miscarilor dentare.
Caracteristicile comune ale ap orto fixe sunt:
-sunt ancorate pe inele ortodontice sau gutiere
-au elemente generatorae de forte ortodontice (arcuri)
-prezinta o buna stabilitate
-sunt purtate permanent de catre pacient
26
-au actiune energica, perioada de tratament fiind mai scurta
-nu pot fi indepartate de catre pacient, ci numai de catre medicul ortodont
-necesita material de lucru, instrumentare si aparatura speciala
-necesita o instruire de specialitate ortodontica pt echipa de lucru (medic, asistent, tehnician)
-necesita tehnici speciale si etape de tratament specifice
Aparatele ortodontice fixe sunt dispozitive intraorale monomaxilare, biomecanice, active care prezinta
elemente de agregare si elemente active care genereaza forte ortodontice pt producerea miscarilor dentare.
Indicatiile clinice ale ap orto fixe sunt urmatoarele
o Cand nu sunt indicate aparate active mobilizabile
o Ca mijloc de tratament activ a anomaliilor dento-maxilare
o Sunt eficiente dupa varsta de 12-14 ani
o La pacientii cu igiena dentara f buna
o In discrepante scheletale moderate
o In miscarile dentare verticale
o In corectarea rotatiilor dentare
o In ocluziile adanci
o In multiple malpozitii dentare
o In inchiderea spatiilor dentare
27
25.Tipuri de aparate extraorale
Aparatele extraorale sau ortopedice sunt dispozitive intra-extraorale sau extraorale , active , care prezinta
sisteme de ancorare si elem care genereza forte ortopedice necesare schimbarii cresterii maxilare si forte
ortodontice necesare miscarii dintilor.
Clasificare : dupa locul aplicarii fortei: -ap. Intra-extraorale (zona de aplicare a fortei in int cavit orale)
- ap. Extraorale
Dupa felul tractiunilor : post-ant /ant- post
Dupa tipul aparatelor: Headgear, masca faciala, barbita si capelina
*Headgear
Este un aparat intra-extraoral cu tractiune ant-post, de sine statator sau asoc la aparatura fixa sau mobila. Este
utilizat in timpul per.de crestere pt interceptia sau corectarea malocluziilor scheletale , distalizarea maxilarului
sau a dintilor maxilari, ca si pt controlul ancorajului din tehnicile ortodontice fixe.
Elem componente sunt:
1. Sistemul de aplicare a fortei la nivelul arcadei este arcul facial. Arcul facial este matalic si transmite
fortele extrorale la nivelul dintilor post. Este format dintr-un arc exterior, arc interior si o jonctiune
intre cele 2 arcuri
2. Sistemul declansator al fortei este reprezentat din arcuri, benzi elastice, inele sau alte materia;e
elastice . acestea leaga arcul facial de sist de ancorare si se aplica bilateral
3. Sistemul de ancoraj poate fi cervical sau cranian sau combinat si poate fi realizat dintr-o capelina
formata din 2 benzi textile si o banda cervicala.
- Dupa locul ancorajului se cunosc mai multe tipuri de headgear
Cervical ( low pull headgear )
Occipital (medium pull headgear)
Combinat
Pt un effect orthopedic se poarta 12-14 ore pe zi, pt mentinerera ancorajului 10 ore/zi, pt distalizare molarilor
14 ore/zi, pt mentinerea spatiului pe arcada 8 ore /zi
*Masca faciala este un dispozitiv intra-extraoral cu tractiune post-ant, asociat la aparatura mobila,
mobilizabila sau fixa. Este utilizat in timpul perioadei de crestere pt interceptia sau corectarea cl III angle cu
28
dezvoltarea insuficienta a maxilarului in sens sagital, in sechelele postoperatorii ale despicaturilor labio-maxilo
palatine, in latarodeviatie asoc cu probl morfologice nazale
Elem componenete:
- Sistem de spijin fronto mentonier
- System de aplicaerrae a fortelor pe un system fix poliagragat, prevazut cu carlige la niv PM si M sup
- Elem declansatoare de forta : elastic applicate pe arcada maxilara la niv carligelor
*Barbita si capelina
Este un aparat extraoral cu actiune in timpul perioadei de crestere, pentru interceptia sau corectarea clasei
a IIIa Angle, inhibarea cresterii vertical a mandibulei, inchiderea unghiului goniac, in ocluzii deschise si
corectarea laterodeviatiei mandibulare.
Elemente componente:
- Sistemul de sprijin mentonier si cranial
- Elemente declansatoare de forta reprezentate de elastic
Forta de aplicare este la inceput de 150-300 g, apoi 450-700 g si se aplica 12-14 ore pe zi
29
Barbita si capelina parietala ( verticala) :
- Ancorajul este la nivel parietal si al barbiei
- Indicatii: in clasa a IIIa Angle cu ocluzie deschisa si crestere verticala.
Tratamentul tardiv se aplica in dentitia permanent tanara (la adolescent) sau la adult si este un tratament
simptomatic, chirurgical ortodontic. Trat. Tardiv este limitat numai la realizarea unei ocluzii dentare
functionale si la alinierea dintilor malpozitionati. Procedeele terapeutice sunt cele ale tehnicilor fixe
cu/fara utilizrae tractiunilor extraorale, iar in faza de echilibrare finala se apeleaza la aparate functionale.
Obiectivele trat tardiv al adolescentului sunt impartite in 3 etape majora, care in esenta coincid si cu cele ale
tehnicii fixe aplicate:
1. Alinierea si nivelarea:
-obiective: - aducerea dintilor malpozitionati pe aliniamentul arcadei
- nivelarea curbei Spee
-controlul pozitiei sagiatle a dintilor frontali
30
-usoara expansiune posterioara a arcadelor dentare
-alinierea dintilor in plan vertical
-corectarea rotatiiloe dentare
-controlul ancorajului
2. corectia relatiei molare si inchiderea spatiilor
-corectia rel molare existente intro cl I Angle se realizeaza prin 3 posibilitati
* cresterea diferentiala a maxilarelor cu ajutorul tractiunilor extraorale cu/fara ap functionale
* deplasari dentare diferentiale la maxilar afat de mandibula, in sens sagital prin inchiderea spatiior de
extractie
* deplasari dentare diferential ela maxilar fata de mandibula, in swens sagital, prin tractiuni elastice de
cl II sau III
* combinatia celoor 3 posibilitai : inchiderea spatiilor postextractionale prin oralizarea dintilor frontali
si mezializarea dintilor laterali
3.Finisare
corectarea rel verticale a incisivilor
paralelizarea radacinilor
realizarea torque-ului incisivilor
concordamta liniilor mediene dentare
consolidarea pozitiei tuturor dintilor prin contentie
Adresarea adultului la un serviciu specilaizat de ortosontie poate fi generata de 2 motive: redresarea dintilor
limitrofi spatiului edentat in scopul protezarii acestuia sau pentru efectuarea trat orotodontic, pe care nu l-a
urmat in adolescenta.
31
- Atritiei denatare excesive
- Disfunctiilor ATM
- Modificarilor pulpare ale dintilor
- Afectiunilor periodontale
- Spatiiloe edentate cu implicatiile acestora ( migrari dentare in plan orizonatal si vetical)
Obiective trat tartiv al adultului sunt:
- Repozitionarea dinbtilor dupa ectractii sau boala parodontala
- Corectarea ocluziei patologice
- Alinierea dintilor frontali
- Stabilirea punctelor de contact interproximale
- Facilitarae trat reastaurativ gnato-protetic
- Imbunatatirea starii de sanatate preiodontala, cu crearea unui rap coroana –radacina favorabil
Principiile biomecanice ale trat tardiv al adultului sunt:
- Fortele utilizate vor fi reduse, dat prezentei bolii parodontale cu evitarea peirderilor
suplimentare de os, cement, radacina
- Fortele ortodontice trebuie aplicate pe coroanele dintilor, cat mai aproape de centrul lor de
rezistenta, pt ca momentul inclinarii sa fie cat mai mic
- Ancorajul trebuie bine realizat pt ca dintii stalpi sa nu se incline
- Fortele intermitente sunt la fel de favorabile ca si cele continue si usoare
Procedeele terapeutice utilizate sunt cele ale tehniciloe fixe, dar se pot utiliza si ap mobilizabile, cand
pacientul nu este de acord cu afectarea esteticii dentare prin aplicare brackets-ilor. Trat ortodontic este
precedat de cel periodontal, de interventii chirurgical e minore (extraxtii, redresasi dentare) sau majore
(disjunctie, osteotomie) si urmat in unele cazuri de trat restaurativ gnato-protetic.
Extractia seriata , dirijata sau programta este indicata in disarmonia dento-maxilara prin inghesuire primara
(macrodontie absoluta sau relativa) dignosticata precoce si reprezinta o metoda ortodontica interceptiva. Se
extrag secvential dintii temporari, inainte de avulsia lor normala pentru a crea spatiul necesar pentru dintele
32
permanent in scopul alinierii dentare. Dupa diagnosticul precoce al macrodontiei, realizat pe baza examenului
clinic sau paraclinic(ortopantomografie) se aplica extractia seriata in dentitia temporara sau in prima etapa a
dentitiei mixte, pentru a evita instalarea unei malocluzii cu inghesuire severa.
Momentul extractiilor dintilor temporari se stabileste individiual dupa stadiul de mineralizare a radacinilor
germenilor dintilor permanenti si dupa secventa lor de eruptie.
Aceasta metoda este una terapeutica si se asociaza cu terapia aparatelor ortodontice, cu scopul de a crea
spatiul necesar alinierii dentare, in dentita permanenta cu inghesuire severa depistata tardiv. Extractiile se
realizeaza dupa analiza bilantului de spatiu al arcadelor dentare. Are anumite dezavantaje : afectare psihica a
pacientului, lingualizarea incisivilor inferiori, cresterea gradului de supraocluzie incisiva, scurtarea arcului
dentar, aparitia diastemelor si tremelor cand bilantul de spatiu este incorect, scaderea cantitatii de os aveolar
si scaderea numarului de unitati masticatorii.
Se indica extractia terapeutica in functie de anomalia dento-maxilara:
In clasa I Angle cu inghesuire se indica extractii simetrice in toate cele 4 cadrane.
In clasa a II a cu meziopozitie generalizata a dintilor superiori se recomanda extractii simetrice pe
arcada superioara
33
Existenta unei hipodontii
Se contraindica extractia acestor dinti in cazuri cu morfologie coronara normala si in malpozitii minore.
34
moderata sau severa si in contact interproximal intre canin si premolar 2. In clasa I sau II Angle se
recomanda extractii de 4 premolari 1 in cazurile cu biprodontiei sau doi premolari 1 superiori in
cazurile de prodontie superioara. In clasa a IIIa cu inghesuire dentara maxilara se indica extractia a
4 premolari 1. Se contraindica extractii de premolari 1 la dinti cu malpozitii minore si in ocluzia
adanca, cu tesuturi faciale subtiri pentru ca produce retractia buzei superioare si proeminenta
nasului.
Premolarilor 2 - crearea de spatiu pe arcadele dentare pentru zona anterioara sau laterala, cand
relatia ocluzala frontala prezinta o forma clinica a ocluziei adanci sau cand se doreste mezializarea
molarilor primi permanenti, in malpozitii grave(ectopie dentara) sau distructie coronara grava. In
clasa I sau II se recomanda extractii de 4 premolari secunzi sau doi premolari secunzi superiori in
cazurile cu inghesuire dentara moderata si profil normal. Asocierea extractiei a doi premolari primi
superiori si a doi premolari secunzi inferiori se recomanda in clasa a Iia pentru obtinerea relatiilor
ocluzale de clasa I molara si canina. In clasa a IIIa se recomanda extractii ale premolarilor secunzi
superiori si extractiile premolarilor primi inferiori pentru obtinerea relatiilor ocluzale corecte. Se
contraindica la dinti cu malpozitii minore
Molarii 3 – in dereglarea ocluziei dentare prin eruptia acestuia (ocluzie deschisa frontala),
hipodontie unidentara sau monodentara a M3, in inghesuire dento-maxilara posterioara severa sau
inghesuire dentomaxilara non-extractionala de premolari.
29. Indicatiile interventiilor chirurgicale orale asupra dintilor din tratamentul chirurgical ortodontic
1. Redresarea dentara fortata - indicata in rezolvarea unei malpozitii dentare (rotatie) la varsste
adulte, a unui dinte monoradicular (incisiv sau canin), cu radacini drepte si cand exista spatiu pe
arcade. Se decoleaza un lambou muco-periostic, se face o osteotomie alveolara liniara, apoi dintele
se redreseaza cu clestele si este imobilizat cu ligaturi dentare sau gutiere ocluzale
2. Germectomia – indepartarea germenilor dintilor permanenti incomplet formati intraosos, ca
metoda terapeutica in inghesuirile dento-maxilare sau profilactic pentru prevenirea recidivelor
dupa eruptia molarilor de minte. Se indica cel mai frecvent pentru molarii 3 care prezinta criza de
spatiu posterior, pentru premolarii primi in scopul facilitarii eruptiei caninilor in pozitie corecta si
pentru premolarii secunzi blocati prin lipsa de spatiu pe arcada dentara
35
3. Odontectomia - indepartarea unui dinte permanent complet format intraosos, ca metoda
teraoeutica in anomaliile dento-maxilare. Se indica pentru dintii supranumerari sau pentru caninii
inclusi in pozitii nefavorabile eruptiei.
4. Premolarizarea molarului prim inferior – sectionarea verticala a coroanei si extractia radacinii
meziale, dupa obturarea canalelor radiculare, indicata in ectopia sau incluzia premolarilor secunzi
inferiori, cand molarul prim permanent este afectat prin carie
5. Separarea dintilor permanenti bigeminati – indicata cand radacinile sunt separate si consta in
sectionarea verticala a coroanei, extractie, obturarea canalului radicular a celuilalt dinte care
ramane pe arcada dentara si se acopera cu o coroana fizionomica. Indicata in cazul unui dinte cu rol
fizionomic important
6. Descoperirea dintilor inclusi - cei cu pozitii favorabile. Consta in – crearea de spatiu pe arcada,
descoperirea chirurgicala a coroanei dentare, asigurarea unui tunel de eruptie prin rezectie osoasa,
ancorarea coronara a dintelui (peritisulara, intratisulara, transtisulara) si tractiunea lenta a dintelui
spre arcada la o gutiera ocluzala sau la un arc vestibular.
7. Transplantarea dintilor inclusi – indicata in cazul caninilor inclusi in pozitie orizontala cand prezinta
spatiu pe arcada si consta in - odontectomia dintelui inclus, prepararea neoalveolara, obturarea
retrograda a dintelui(in transplantul vital nu se face devitalizarea dintelui si se controleaza periodic
vitalitatea acestuia), pozitionarea in neoalveola si imobilizarea acestuia cu ligaturi sau gutiera.
8. Reimplantarea dintilor – se indica rar in cazul expulzarilor dintilor frontali permanenti, in maxim 6
ore de la producerea traumatismului, daca dintele a fost mentinut in acest timp intr-un mediu
umed.
30. Indicatiile interventiilor chirurgicale orale asupra partilor moi din tratamentul chirurgical-ortodontic
36
2. Interventii asupra frenurilor (frenotomie, frenectomie, frenoplastie) – indicate in cazul diastemei
interincisive, consecutiva insertiei joase a frenului buzei si in cazul anchiloglosiei datorata frenului
scurt a limbii
3. Interventii asupra limbii – rezectiile partiale ale limbii – indicate in macroglosie care a determinat
prognatia mandibulara sau ocluzia deschisam cu scopul de a preveni recidivele
4. Interventii plastice – indicate in cazul existentei cicatricelor cheloide la nivelul buzelor, vestibulului
oral care impiedica cresterea maxilara sau eruptia dentara
Tratamentul periodontal se instituie preortodontic prin manopere de detartraj, periaj profesional in vederea
fixarii elementelor de agregare a aparatului ortodontic fix (cimentarea inelelor ortodontice si colarea brekets-
urilor).
Tratamentul periodontal se instituie si in timpul tratamentului ortodontic, in cazurile in care apar raspunsuri
periodontale consecutiv unei igiene precare a cavitatii orale sau ca urmare a unor factori de risc.
Tipurile de boli parodontale care pot apare in timpul tratamentului ortodontic pot fi:
a) Gingivitele – acumularea placii bacteriene in jurul dintilor determina crearea unui eritem gingival,
sangerare si edem, schimbari in morfologia gingivala, pungi false;
b) Periodontita – este faza evolutiva a gingivitei netratate si se manifesta prin pierderea
atasamentului gingival;
c) Recesiunea gingivala – se caracterizeaza prin retragerea gingiei atasate pe o fata a dintelui, aduce
prejudicii estetice estetice si igieinei orale si produce sensibilitate radiculara si susceptibilitate la
caria dentara.
Raspunsul parodontiului este evident in unele cazuri in care se practica unele deplasari dentare, in anumite
directii si cu intensitati mari ale fortei, cum ar fi: expansiunea maxilara, intruzia si extruzia dentara asociata cu
lipping, gresia dentara.
37
Inaintea tratamentului ortodontic, trebuie evaluata starea periodontiului, pentru a preveni, minimaliza sau nu
agrava conditia periodontica existenta.
Tratamentul restaurativ are ca scop realizarea integritatii arcadelor dentare si a consolidarii rezultatelor
terapeutice ortodontice prin procedee odontologice si gnato-protetice.
Extra:
Acest tratament se aplica in timpul denititiei temporare, dentitiei mixte sau a dentitiei permanente, in functie
de necesitatile impuse de cazul clinic. Procedeele aplicate pot fi cu caracter provizoriu, pana la terminarea
cresterii sau cu caracter definitiv, respectandu-se principiile bio-functionale.
38
- tratamente coronare si radiculare;
- protezele unidentare (incustratii, coroane de invelis, coroane de substitutie, fatete acrilice sau compozite);
- proteze partiale fixe;
- proteze partiale mobile;
- protezele totale;
- implanturile dentare.
Procedeele restaurative nu se utilizeaza in locul celor ortodontice, pentru corectarea anomaliilor dento-
maxilare.
I. Contentia – reprezinta perioada in care sunt luate o serie de masuri dupa terminarea tratamentului
activ ortodontic, pentru a stabiliza rezultatele terapeutice si a preveni recidiva.
Obiective:
a) Obtinerea stabilitatii pozitiei dintilor, care se realizeaza prin reorganizarea structurala a periodontiului
din zona medie si apicala (dupa 3 luni de contentie) si din zona supraalveolara (dupa 3-6 luni de
contentie).
b) Obtinerea echilibrului ocluzal permanent, care se realizeaza prin mentinerea echilibrului dintre bazele
scheletale si matricele functionale;
c) Prevenirea recidivei post-tratament – prin masuri previzionare privind terminarea cresterii reziduale
condiliene, a dezvoltarii dentitiei (erupitia molarilor de minte) si a tiparului de crestere faciala.
Perioada de contentie urmeaza imediat perioadei active a tratamentului ortodontic si depinde de mai multi
factori:
39
d) Tipul de tratament utilizat;
e) Morfologia structurilor dure si moi ale pacientului;
f) Calitatea rezultatelor terapeutice;
g) Durata tratamentului activ ortodontic.
Exista 2 tipuri de contentie: naturala, care nu necesita utilizarea aparatelor ortodontice si artificiala, care se
realizeaza cu ajutorul dispozitivelor provizorii si definitive.
2) Contentia artificiala limitata – dureaza timp de 3-6 luni, pentru reorganizarea tisulara periodontala, se
aplica in urmatoarele cazuri:
- in tratamentele ortodontice ale malocluziei clasa I, fara extractii in scop ortodontic;
- iin tratamentul ortodontic cu extractii in scop ortodontic, efectuate pentru alinierea dentara, care se
realizeaza cu stabilirea punctelor de contact interproximal si cu adaptare musculara linguala si labiala;
- in tratamentul ocluziei adanci efectuat prin intruzie incisiva si extruzie molara pana la terminarea
cresterii reziduale;
- in tratamentul rotatiilor dentare inainte de inchiderea apexului;
- in diastema falsa consecutiv dintilor supranumerari;
- in malocluzia clasa I cu proalveolodontie si spatiere tratata fara extractii in scop ortodontic;
- in malocluzia clasei I sau a II-a tratate cu extractii in scop ortodontic;
- in malocluzia clasei a II-a diviziunea 2, cand exista adaptare musculara.
3) Contentia artificiala de lunga durata – pana la terminarea cresterii reziduale, se aplica in urmatoarele
cazuri:
- in tratamentele ortodontice efectuate cu largire maxilara cu surub ortodontic;
- in malocluzia clasei a II-a;
40
- in olcuzii inverse laterale, cand nu este asigurat gradul de supraacoperire;
- in ocluzia adanca cu tip de rotatie anterioara a mandibulei;
- in meziopozitia generalizata tratata cu extractii in scop ortodontic.
4) Contentia artificiala definitiva – realizata prin aplicarea aparatelor gnato-protetice fixe, se aplica in
urmatoarele situatii:
- in spatieri dentare generalizate;
- in rotatiile si malopoziile severe;
- in diastema superioara a adultului;
- in corectarea malocluziei adultului cu afectiuni parodontale;
- in despicaturile labio-maxilo-palatine;
- in corectarea inghesuirii dentare fara extractii dentare in scop ortodontic;
- in corectarea malocluziei clasa a II-a si a III-a prin tractiuni maxilare.
II. Recidiva – este tendinta de revenire a dintilor la pozitia lor initiala si la starea de echilibru dinaintea
tratamentului ortodontic. Cauzele pot fi locale sau generale.
a) Cauze generale ale recidivei:
- tipul constitutional:
fluoro-calcic – recidive frecvente
Foso-calcic – recidive posibile;
Carbo-calcic – recidive rare.
- Tulburarile endocine ale pacientului:
Acromegalia – recidive dupa corectarea malocluziei clasa a III-a
- Tipul facial al pacientului:
Leptoprosop – recidive frecvente dupa largirea maxilara;
41
Euriprosop – recidive frecvente dupa corectarea supraocluziei incisive.
- Tipul de rotatie faciala al pacientului:
Hiperdivergenta – recidive frecvente dupa corectarea malocluziei clasa a III-a si a
olcuziei deschise;
Hipodivergenta – recidive frecvente dupa corectarea ocluziei adanci.
b) Cauze locale:
42
- in cazul anomaliilor de forma, inducele Peck-Peck ofera solutii pentru prevenirea recidivei (stripping
sau extractii echilibrate);
- pozitionarea dintilor in afara bazei osoase, poiate fi un factor de recidiva; analiza Bolton stabileste
angulatia interincisiva de 180o fata de tangenta la fata lor vestibulara, pentru a preveni revidiva;
- hipocorectia malocluziei poate fi un factor de recidiva; in ocluziile adanci, raportul vertical incisiv
trebuie sa fie cap la cap; distalizarea mandibulei trebuie facuta pana la stabilirea unui raport sagilat incisiv cap
la cap; trebuie asigurat paralelismul radacinilor;
- diagnosticul incomplet al malocluziei, cu tratarea simptomelor si nu a cauzelor determinante,
produce recidiva;
- varsta inaintata a pacientului, poate determina aparitia recidivei, daca contentia nu este de lunga
durata, pentru a permite reorganizarea tisulara care dureaza mai mult imp la adulti;
- viteza mare cu care se obtine corectarea malocluziei este un factor de recidiva, daca contentia nu
este de lunga durata;
- sexul este un factor de care trebuie tinut cont in maturizarea tiparului scheletal si dentar (la 13 ani
sexul feminin si la 15 ani la sexul masculin).
Pentru a evita posibilitatea recidivei posttratament ortodontic sunt necesare luarea urmatoarelor masuri:
43