MaruAr{A BRANDU$A Popa

ESTPTICA
IlT
GI}OITTOTERAPIA
RESTA{JRATOARE

Editura Universitarfr "Carol Davila"

@ Bucure$ti 2005
 I
t
I
.dtr T'ilR: I
conf Dn MARIANA BR4NDU{A POPA _ medic primar stomatolog, doctor in rnedicind,
$eful Catedrei de Odontorerapie Restauratoare,
Faculiatea de Siomatologie, Universitatea de
I
Medicintr gi Farrnacie,,Carol Davila", BucureEti.
I
I
COLABORATORI: t
Prof, Dn Rodica Luca medic primar stomatolog, doctor in medicina,
$eful Catedrei de Pedodonfie, Facultatea de
I
Stomatologie, Universitatea de Medicini si
'Farmacie "Carol Davila", Bucuregti;
I
Asist Dn Narcis Marcot,
* medic primar stomatolog, doctorand in medicin{
asistent universitar la Catedra de Odontoterapie
Restauratoare, Universitatea de Medicin6
I
,si

Asist. Dn Dana Cristino Bodnsr

Farmacie "Catol Davila", Bucureqti;
t l
:
:

medic specialist stomatolog, doctorand in medi-

cin6, aqistent universitar la Catedra de
Odontoterapie Restauratoare, Universitatea de
Medicini gi Farmacie "Carol Davila", Bucuregri.

Copyright O 2005 Toah drepturile sunt rezervate Edi&uii Universitare

"Carcl Davilan
Format 210x297, Bun de ripar Febntarie 2A05, Apdrut 2005

ISSNI 973:t08-{22-]{l
I' I

li
I i
t

l' !
di
rt
I I
_t

I cuvANr inseri\Tn
!
:3

I Yolumul "Estetica in Odontoterapia Restauratoare" elaborat de Conf,, Dr. papa

+
I Iv{ariana Brdndusa, $ef al Catedrei de Odontoterapie Restauratoare din cadrul Facuttipr
de Stomatologie, UMF "Carol Davila" Bucuresti, apdrut la Editura Llniversitard "Carol
I?
Davila", BttcureSli, reprezintd o lucrare de interes major pentru fnvdsdmdntul stomato-
E logic, aborddnd o problematicd tle foarte mare actualitate gi in deplind dezvoltare in
I ultimele decenii.
Structuratd in 9 capitole, in lucrare sunt prezentate intr-un concept unitar aspecte
I: = Iegate de estetic gi inestetic tn odontoterapia restaurataare, modalrtdfile-de examinare ole
I paciennlui cu disfuncgii fiztonomice, matertalele restauratoare folasite precum
Si
diferitele ntodalitdli de refacere ale faionomiei cu diferite materiale gi metade, fn strfrn-
sd interdependenld cu etiologio disfunegiei. Lucrarea este adusd Io zi prin sbardarea unor
I mijloace de fi'atament minimal-invaziv prin procedee speciale,
r = Canceputd in scopul orientdrii gi desfdgurdrii tnvdgdmdntului de stomatologie cu
privire la esteticq in odontaErapia restauratoare, Iucrerea este utild in egald mdsurd ca
a material informativ universitar si postuniversitar, pentru cercetfrre Si, desigur, pentnt
?
-I asistenla stomatologicd tn general.
I Sabliniem abordcrea problemelar de esteticd in contextul bialogiei aparatului
dento-maxilar Si intr-o rela[ie patrivitd cu dezvoltarea actuald a tehnotigiei biomateri-
€ alelor dentare. AEa se explicd desJdsurarea logicd si modernri a strategiilir de tratsment
I cu privire Ia inb'eaga patologie odontald cauzataare de disfuncgii
- fizionomice.
* Cititorul are posibilitatea sd foloseascd tnformaliile bszate pe o bibliografie
vastd, la zi,.tn strictd relalie cw copitolele lucrdrii.
I

- Volumul este elaborut de autoare dupd o experienld in fnvdgdmdnt de peste 30 de

ani Si cce*sta se poete obser ,,a in soliditatea modului de selectare a vastuiui material bib_
r liografic- Aceastd experien(d iqi spune cuvdntul gi in prrzentarea didacticd a fntregului
I meterial care permite cititorului sd primeascd usar inforrnalii cu privire la eletnentele de
orientare practicd in problemele de esteticd in odontoteropia restauratoare-
t

I: PROE DR, ANDREESCU CONSTANTIN,

Paorzsoa cowswr.avr LA 1ATEDRA ae ooourorERAprE Rasauxero,Enz
I Meusnu on Owomt *Ac,nruru or $nu7r Mrorcatt.

t
=

I
J
l1

ll
ll
1j

l;
l3

t;
li
l;
li
t
I,
l
I
I' :
ti
- '.t I
'.!

-i
IT

-,i J

Ai
I:_

-
PREFATA
t
r!;i
I Estetica in odontoterapia restauratoare reprezinta rnobilul in sine al
r; unei importante ponderi din activitatea zilnica a oricirui stomatolog.
-i
Cerintele functionale ale tratamentelor odontale moderne presupun o abor-
-i dare din ce in ce mai atentd a aspectului fizionomic aI refacerilor coronare,
conditie care inhA de altfel gi in contextul obiectivelor contemporzme de
crestere a calititii vietii.
-t Rezolvarea terapeuticd estetica a patologiei tesuturilor dure dentare nu
:!
G reprezlntd o preocupare recentE, eafiintanci <ie ia inceputurile stomatologiei.
Noutatea o constituie cresterea ponOerii utilizirii materialelor de obturale
- fizionomici in ultimele decenii ca si introducerea si perfecflonarea continud
- a tehnicilor adezive.
- Cartea de fald se inscrie-in buna traditie medicali a Scolii bucurestene
de stomatologie, abordind tratamentul leziunilor odontale dintr-o ampla per-
=
-i spectivd biologici si clinicdr.
I E Mesajul pe care autoarea, dlstinsa gi apreciata rrrea colegd, d-na Conf.
i= Dr. Flariana Brindusa Popa, il transmite cititorilor este acela al responsabilitilii
-. pentru actul medical storaatologic ca gi al autoperfec.tiondrii permanente in
-? contextul avalangei de noi materiale gi tehnici de tratament odontal, dintre
- care multe reclami o mare sensibili[atl in execufie.
I ' Aceastd noui aparifie editoriala reprezinti in acelagi timp un excelent
ghid al sfudentului gi rnedicului stomatolog in individualizarea tratamentelor
- odontale cat gi un adinc subiect de rneditalie asupra delimitdrii modernului
de monden, in slujba exercitirii in cea mai buni tradi$ie hipocratici a nobilei
- noasr"re profesii.
=

Bucunr-srr
i r tt-
I
r.l rylAl .&ullz

-i
-a

I
=
=: PROE DR. ANDREI ILIESCA
I Meunxu rrrur,AR Ar, Ac.annuw or $ruayr Mnotcerc
= Mnotc PNMAR srowlToLoc
I

I a $ervt Dtprtnraunwrutw nr OponrorERApIE Cousnnueroenn

UMF "C.ARnL Dlttua" BucuFc;Tt
I ';
1.
t.
iti

I
-

t
I
I
I
I
I
l,
]t
tj
ll
lj
tl
lj
li
l3

li
'lj
li
t
t
t
t
'l. :
ri
I
ri
I CUPRINS
I
l:
I
; Introducere - Estetico,frumosul, urta - entitdyi filozofice cu aplicabilitate
li tn medicind 1Con1. Dn Msriuno BrfrnduSa popa) ..._............ ..........1
II
capitolul I- Estetic si inestetic tn odontoterapia restiluraroare
popa)
I' f{-'l*;+h
Ll. {Aspe*ul
(Conf Dn Msianu Brdndusa
facial .......p
.....-...-.-3

:: ............5
r: 1.2.
$Aspectul dento-facial -.-........"6
t 1.3. llgspqctul dinlilor
'-'.-..-..-'...8
,i J:t. Lezlunt denrare apdrute dupd eruplia
l. ^g:r-da:! dinlilor ..-........-............10

f t.3.i.1. Caria denuri ........10

1.3'l-2- Leziuni dentare cu pierdere de substanld duri dentard de etiologie necarioastr ....12
1.3.1.2.1. Uzura dentarn.............. ....-......._......-....12
dentari
1.3.1.2.1.1. Arrilia ..........13
l= dentar[
1.3.1.2.1.2. Abraziunea ........-.-....-......15
dentari
1.3.1.2.1.3. Eroziunea ..-.-..-....-...........25
1.3.1.2.?. Principiile de rrararnent ale leziunilornecarioase .,..........-.."..,.--..2g
J: 1.3-1.3. Leziunile rraumatice ale dinlilor (prtf, Dr. Rttdica Lucu,
popa)
Qonf,, Dn Mnrtana BrfrnduEa -.--.......29
1.3.1.3.1. Fisura coronari -.-.-..---......2g
I 1.3-1.3.2. Fraetura cdtonari simpli de smal{ ...-..-30
1-3.1.3.3. Fractura coronari simpli de smalg pi de dentini .......31
1'3-2- Anornalii dentare de dezvolrare (Fraf Dn Rodica Lacs| .......32
J l-?.z.i. Clasificare -.....-..-..i2
l-3 -2-2. Anomalii dentare de dezvoltare care bsneficiazl de odontoterapie restauratoare ..34
d= 1.3.2.2.1. Ancmaliile de structurd ale smalfului ....--...-...-... -....,34
I 1.3.3- Modificiri dentare datorate virstei ......-....-........40
1.4. Aspectul parodonliului maryinal .-...........40
E BihtiograJie
t Capitclal 2 - Modalildli de exawinnre a pscienlilor
....-..........42

cst disfErnclii fizi*prounice

i
: (Con[. Dn Msrtans BrfrnduSa popt]-^-..."... ...-.-.........-...47
I- 2.1. Anamneza ...---..47
2.2. Exameriul ciinic."..=...." ..-...^.-._...-...i. .-......49
2-2.1. Examenul exfraoral ..-........-...........4g
t 2-2.7- Examenul intraoral ......49
= 2-2-3. Examene conplcmentare (Dr, Narcis lgfarcou) ........-- -...........49
2.2.3.1. Coloranlii derectori de carie
I 2.2.3.2. Teerele de vitalitare
2.2.3.3. Transiluminarea cu fibrd optici IFOTI)
..............,-......49
.....^-..-.......50

:- 2.2.3.4. Fluorescenla laser...........

......52
..........,....,.... ........53
t 2.2.3.5- Conduciivitarea eieetrici
2.2.3.6. Examenele radiologice convenlionale gi imagistica digitalI
-.......54
.........-....54
2.2.3-1- Imaginea forografictr -..........._.5g
2.2.3.8. Modelul de srudiu
 t
2-3. Etapa postrestauratoare a func$ei fizionomice gi controrur periodic ...-...._.-.-...59
t
24. Modalilili de tratament al disfuncliei ...-..,-......
Bibliograf;e
,.**%-^'-*,,::-\
fizionomice .........60
..........-......62 I
Qapitotul 3! Materiule restaaratoare utilizflte tn estetica dentard
---"*--- (Conf,, Dr. Marirna Brfrndaga popa) ..-.---.65 I
3.1. Materialele compozite .....-.65
3.1.1.Compozilia chimici
3-l.l.l. Faza organici ...-._..-_..--
3.i.l.i_i- Monomerii principaft
.............-.....-.-.66
........-...66
I
-......66
3.1.1.1_2- Monomerii de dilulie
3.1.L2- Faza anorganici..........-.
3.1.I.2.1- Compozite cu macroparticule, convenlionale
----...67
...-.......67
I
^-.....-6g
3.1.1.2.2. Compozite couvenfionale modeme
3-1.1.2.3. Compozite hibride
3.1.1.3. Agengii de cuplare (de legnt*rr)
..-.......69
t
.......:::.:...._.:....:...:::........ ................78
3.1.2. Polimerizareardginilorcompozite
3.1.2.r. sistemul de activare chirnici a polimeriztrrfi .:........::...:....:..::::-.:...:.......:....::-:::.13
3'1'2'2' Siste_mul de activare a polimerizirii prin radiagii (foropolimeriz*.) ................,...2i
I
1'1'2.2-l- Inilierea polimerizlrii prin radi{ii incoerente ultaviolete .....-......-......
.,-.....7L
3'1'2'2.2- Inilierea polimerizirii prin radialii hrminoase incoer€nte, in spectrul
viztbrl....72
3'l '2'2'3-.Ini{ierea fotopotirneriznrii prin radialii coerenre viabile
tipi.ser ..-...-.-..-.....73
3't'2'3. Iniiierea polimerizirii cu ajutorul unor sisteme cu dubltr activare ..-.........-..-........74
3.1.3. Proprietilile rdginilor compczite
3.1.3.1. propriettr;ile mecanice
.......--.-..74
3.1.3_1.1. Duritatea
3.1.3.1-2. Rezisrendla uzuri
.--.--...--74
3.1.3.i.3. Modulul de elasticitate..-..-.--..--..
.........75
3.1.3.1.4. Rezisrens
.................-......7J
3-l3Z- proprietd!ile fizice .-.-..... .-..-....,.-......... .-.-...-..75
3-1.3-2.1- Coeficientul de dilatare terrnici
..........25
3.1-3-2.2- Rafioopacitatea ..-_-..-...
-.............,........76
3-1-3.2-3- Absorblia apei gi solubilitatea
.............76
3.1.3-2-4, Degradarea in mediul bucal .-...--...
.,..-..........-..:.'.--"'"'.'.;;
3.1.3.2.5- Srabilitatea coloristicl
......-.................77
3.1.3.2.6- C-ontractia de polimerizare
.----.-..-..-....-77
3-1.3-3. koprietl1ile biologice
..,..........2g
3-2- Cimenturile ionomeri de sicll @n Danu Cristins Boikar) ..--..-.----.-
....,..-------.jg
f .2.I. Clasificarea cimenturilor ionomeri de sticlf
3.2?-^ Compozilie chimic[ ....................
........-............,......11 l,
^ ...-..........-.._....80
3-2.2-1. Cimenhri ionomeri de sticld corventionale -----......-....
3.2.2.2. Cimenturi ionomeri de sticl{ anhidre
3'2.2-3. cimenruri ionomeri de sticrtr fotopolimerizabile
3'?'2'4. Cimenturi ionorneri de sticll modificate cu particule metalice
...............-.-....g0
.........,.....;....-..-.-..g1 t
3.2.3. Proprie.tilile cime,nturilor ionomeri de sticltr .....-....-.........- ..-_-_.--:............-. .-.......g2
- compomerii @n Dana crisrina Bodn*)
3.3. ...........g,
......................:..::..::..::::.:::.:::::..:::::.......................tr
I,
Bibtiografie .................-. .... .......................:...::..::.................85

I
I
I
t
I j
ri
Ii
I

I
t
f.
I
l1
I
?

I
Modalititri de refocere a Jizionomiei d^entare cu njatorul
t materialelor compozite (conf,, Dn Marisno Brfrndugapopa)..................il r
5- 1- Metode de restaurare directi cu materiale compozite a dinlilor cu lezirmi carioase ..........i i i
G
15 5.1.1. Obiectivele restauririlor cu materiale compozire ...........-....111
I 5.1.2. Indicatiile restaulrilor directe cu ri5ini compozite .-...--..-.tl?
5'l-3-
Etapele plasdrii restauraliilor cu materiale compozite
f
= -..--...i 13
5.1.3.1- Diagnosricul corect al leziunii -.......--.....,..1i3
5.1-3.2. Alegerea culo?ii .........:.......... ...-..,...-.--.......1l3
i 5.1.3.3. Realizarea unui cAmp operator corespunztrtor ....--.....-.....
.-.._.---.-.-.-.1I4
5.1-3-4. Preparafia rlintelui .-..-.....-,....114
t 5.1.3.5. Realizarea adeziunii amelo-dentinare ..-...---.. ......-...-.--..124
5.1.3.6, Plasarea rnate-rialului de restauralie ........--....... -...,........125
5.1.3-?. Adaptarea qi finisarea restauraliei
r 5.2.1. Prepararea dintelui
.-.--......-125
5.2. Resraurari ale dintilor cu leziuni carioase prin inlay-uri din compozit ....-..,..--..., ..,,..........126
.-..127
--= 5-2.2- Metode de realizare a inlay-ului --......-.............12g
t-: 5.2-2-1. Metoda sernidirecti (directl.indirecri) .--....-. .-.......-.....128
5.2-2.2. Meroda indire.ctd ............,-.....129
I
5.2.2.2.1. Metoda inriirecttr imetiiatf,. ....."."."......129
I 5.2.2.2-2. Metoda indirecti in doui gedinle de tratament ---....-......-.-
...---..129
I 5-2-2-3. Realizarea inlay-ului cu ajutoml metodei de reconsrr.rcfie .......-.....-.,-..-..-.,..-.--..130
5.3" Tehnici tie air:ngire a dinlilor frontali ---.-.--...-.......-.131
5.4- Inchiderea unor treme sau diasteme cu rI;ini cornpozite prin metoda directl..-,....-............1i2
I
-==
5.5. Tehnica faletirilor cu materiale compozite "-..--_..,...134
5.5'1- ,Iadicaliile gi contraindicafiiie fafetirilor cu rigini compozite ,.-..-...--..--.135
I 5.5-2 Tebnica de realizare a faptelor eompozite ......136
5.5.2.1. tLnnica directi de faptare .-..1j7
a 5.5.2.2- Tehrica indirecti de faletare ..--................140
I
Capitolul 6 R e stau ro--- ren
-- J
fit n rti pi fir\cv.-v..t.j*
: i nn nnt j po et r n i t t ln .6j *r nt o i Lstujvt
rt t I .4.*b9t n I ol n o

I Cersmice gonf Dr. Muianatsrdndrg*hpa) ....-.-145

-
t-:l !

I
7
I
 I
. 6"1" Incrusralii rip inlay din ceramicl
t
-..-....--145
6 t.l. Indica;iile gi contraindica{iile incrustafiiior ceramice
(r.J -2. Avantajele gi
dezavantajele inlay_urilor ceramice
b'.}-3.Tehnicaderealizareaprepara1iilor.'.............
.--.--...146
.-.-..,......-147 I
6.1.4. Realizarea inlay_ului

6.2.
5.1.5. Adaptarea $i cimentarea incrustagiei ..........-..-....
Fa{etele laminate din ceramici -,.......-.....-.-..
.....--........-...150
........--...-...151 I
.------.....152
6-2.1. tndicaJiile gi contraindicaliile faletelor laminare ceramice
6.2.2. Avantaje-gi dezavantaje ale faletelor laminate din ceramici
6.2-3. Diagnostic Ai ptan de trarament
..-....--..-..-,.....152
...........-....-.153
_.--..--..-.-...-.--...i53
I
Tehnica de preparare a dinlilor in vederea fateririi
. 9::
b.2.5. Restaurarea provizorie
6.2-6. Adaptarea gi cimentarea fagetei laminate din ceramici
............154
...-.....-......159
...--.160
I
6.3" Sistemele CAD-CAM in realizaiea inlay_urilor ceramice
B!!ffqs,q\e
.-'1- -
-.........161
.............16i l'
@nitotut r - AIte metode de restaurare a esteticii dentare
\v (Conf,, Dn Mariana BrfrnduEo popn).-........
.................169
7-1. Ameloplastia ...,......-..-.........
2.2. rehnicide arbire Jrilii;;;ilr'.:.....:..:..........::..._ """""""'r6e
7.2.r. subsrante ei "meroiade albire a dinlilor n .:....:........:..:.......:........_......:.-.:..::...:....:li;
"it
7.2,1-1. Indicagiile tehnicilor de albire a din;ilor
-2-l.l.l. Modificirile de culoare dererminate de tetraciclinl .-..-.......-...-.--.......,.,.......1
7
Z3
7-2.1.1.2. Modificirile deculoare dererminatede
7.2.1.1.3. Modificeri de euloare de cauze necunoscute
fluoroztr .-..._..............175
, 7.2-1.1.4- Modificnri de culoare de naturi hemoragic{
..-.....175
...-..;....-j..--.-. ....-..-176
7_2-l.l.S- Coloraliile*dinfilor la persoanele in v6n-t{
.-.........-..-...-....-:.:............. .........-.176
7.2.1.\.t pata albb (white spor)...............-............-.
.:-:.-.......176
7'2'l'l'7' Discmrniile dentare det:rminate de mineralizarea secundard .....:.-.....-........177
'12-l.l.g. Defe*e de smalf
7_2.2. Albirea dia;ilor vitali r.<.r..---
.._...-.-.
-:-'"' "w'
I 'z'z'l'
n - .
^ Efwtele secundare ce pot si apari ca unrxre a ahirii din$lor
-^-
vitati ................-.17g
7 -2-2-z- Tehnica de albire
a ainlitor in cabiner f.in office breacbing')
........1?g
7.2.2-3. Tehnici de albire a diniilor la domiciliu (*home
bleacUingi ...._.......................Ig1
7-i. Albirea dinflor deyitali """"""'-"-'
I a Eiapele
at.J.r. -- .--:- :-"'-' -...-.'......'..'....-.i84
de tratanent *power bleach.
.....-.-:............igS
7-3.2. Etapele ds lratailent ambularoriu (.1valkin9il"h1
.::.......:....-..:..:...........-..,.._......187
7 "4" Microabraziunea ..............
.___-..1........:.::...::..::.:.:...................:.:.i87
f----Bibliogrefie
_ .4 ..... .. , :. .:.. :,...:::.::::::.:: ,:.:.:. .. - , .. ,.... r8e
capitotul S - Maode de trotameflt rninimal-invaziue prin procedee speciale
(Conf, Dn hlariqna Brfrndugapopa,
Dn Norcis Marcou) .._.-.......-.......-........-....193
8' 1' sistemul aer-abraziv in tratamentul pierderilor
denrara
de substanltr dwr
8.2. ......-lg4
restauratoare
Sonoabraziunea in odontoterapia
..---.201
8-3" Utilizarea laserului in odontoterapia restauratoare
Bibliogr*fie -.'--......:.......
.....-... .,..20g
.............2t6
capitoilul g - Decizie {i respons*bilitste tn actul
medical
(Coni Dn &Iarinna Brfrndaga popa) ...-............ ..........219

vllt.
II
lj
I
i
r1
I :
II{TRODTICERE
I.
rl:i ESTETICA, FRUMOSUL, ARTA, ENTtrTATI
t
,i Frr,osorrcr cu ApLrcABILrrars iN
I MEDrcrivA
;-i

r :
Estetica este gtiin{a care studiazi legile gi categoriile acelei aritudini specifice fa!tr de realitate
G
pe care o numim "atitudine estetici" gi a clrei expresie superioartr gi concentrati
I este arta.
Atitudinea estetici este una dintre atitudinile umane fundamentale fafi de aspectele colorate gi
:5 expresive ale realitilii nahrrale, corelate insl cu reacliile afective gi intelective p.
aspectele respec-
tive le fezesc in congtiinla umantr. "*."
I Preocupicle estetice se intilnesc la gdnditorii din cele rnai vechi timpuri. Estetica a trtrit
sute
=
:: de ani ca gtiinta filozoficl a frumosului natural gi estetic in condi;iile unitn$i i"oto, doui variet$i
ale
frumosului- Estetica se naste in antichitate ca problemi, da: nu ca qtiinll.
I Platon este cel dint6i care recunoa$te existenta unui "frumos in sine", adici a unei realit6li a
=
cirei valoare nu rezulti din raportarea la o alti ordine de valori. in textele sale referitoare la esteticl,
- Platon (citat de Hanu) ne sEtuiegte: 'comiderati toate figurile ca gi cum ar fi drepte sau curbe, corpuri
t sau planuri, obqinute prin compai rigltr sau echer"- Nu-numai fsnnele g*."ti"" inrrl in domeniul
= cstetic, ci oricare alte fornre, intrucit sunt considerate ca gi fomiele geornetrice, srb raporrul ..ega-
* litiigri", "propo4iunii" etc-
t E
Punctul de vedere platonian duce la ideea ci sti in puterea unei activitAgi omenegti specifice si
purifice lucnnile de elementele lor neconforme cu fnrmosul, si le apropie de modelele lor ixterne, sd
le sporeascd realitatea gi aceasti tendinid igi gdsegle reflectarea in incercarea medicilor de a interveni
I in modelarea frumuselii fizice a omului.
Estetica apare ca qtiintl apartq in paralel cu snr,Ciile psihologice, in secolul al )CflIllea" caild
= A. Baumgarten (citat de Vianu) introduce termenul de "estetiC'. Acum estetica va iocerca str-gi precizeze.
I domeniul ei. Englezul Francis Hutcheson {citat de viaou) postrileaztr edstenfa unui "sim} esietii', adic6
= a unei sensibiliti;i specifice, menite si inregisteze calitilile frumoase ale obiectelor, fiinplor.
Frumosul, categcrie fundamentalf, a esteticii reprezintl o insugire obiectivr a lucrurilor gi ceea
I ce frumosul trezeste in zufletul nostnr, noi spunem ci este sentiment estetic, este armonie- Arsronic
: , reprezinti coezfi'me, concordan|5, acord, potrivire a elementelor componente ale unui intFeg.
Fnrmuselea in arf{ dar gi fiumusefea umand constau in anumite insugiri ale obiecru}ui, chipului
I:: finrmos, ca de pildl ocordul sau simetria pa4ilor intre ele gi a acestora cu intregu! integrarea totala
a ele-
mentelor difuze ?ns-un intreg in care, fiecare dintre ele e adecvat nu numai vecinului rdu, d* gi totctufui
din care face parte. Existi anunite aparenle trmroase ale corpului, ale chipului uman, ale arrnoniei sale.
I Cdnd fn$nospl e aparen{a naturall a unui om, spunem ctr incerclm arlmiraqie pentru acel
aspect' admirafia fiind un aspect estetic, chiar gi atunci cdnd frumusefea nu are valoare estetictr. Dac6
= aceeagi frumuseie, acelagi ansarrrblu al pdrlilor gi aceeasi unitate a lor ar fi fost atribuite aitei pemoane,
ea ar fi trebuit sd le inspire aceeaSi aCrniralie esteticd.
- Existi o formd exterioari care e ca veqmAntul materiei, formi pe care indrrstria sau arta qi din
^.- a-
ce ^^ *^:
in ce A,^^--^--.:.-
mai i-'recvent in -uitimii
12:
ani meiiicui o pot reproduce, fie ci omui morieieazd un vas de argiii, a
I--'
pdriza, piatri, lemn sau chipul gi corpul uran. ;
1

I
=
I
 I
Pentru ca plicerea esteticl
Moriana BrdnduSa Popa - Estetica ia odontotzrapia rcstaurs1oare
si apari" obiectul trebuie intr-adevtrr, sI manifeste unilale in vari-
I
etate, lipsi de conrradictii, finalittrli funclionale, conrraste bine maneyrate etc.
,
se nufi:Ete pltrcerea estetic[- Aceasti teorie imperech eaz|faaontl asociativ,adici
care impreuntr cu ca-
fite{ile agreabile ale insuqirilor senzoriale ale obiectului, ind,ividului alcbniescfactorul
direct din care
proprietilile obiec-
I
tuiui estetic de a stirni asocialii pl5cute din domeniul impresiitor cu care el
s-a asociat gi care,
fuzionind intr-o kiire unici, alcituiesc cuioarea spirinrali.
Apare acirm conceptul de simpatie esteticl. Atitudinea estetica se referd la
sentimentpl fericit gi
obiectivat al propriei noastre valori, in limitele individruliti{ii noastre. Individualitatea
atribuit, ln general, ansamblului de trisihiri caracteristice ale unui indiyi{ prin
in raport cu alfi indivizi. Individualiatea se caracteri zeazitpinunicitate gi
este un termen
care acesta apare distinct
aceasta construieEte o stare psi-
I
hologrci proprie, in care valorile frumosului sunt valori ale sentimentului.
[a frumos stimuleazi
lafa in plan organic,
Ceea ce estetica
Impresiile pe care Ie primim de
intelecnral, arta reproduce plenitudinea Ei armonia vie;ii.
i}i propune str shrdiezezub numele de 'ifrumos" e obiectul unei dorinle
I
Bmanate din adincurile individuafdfi fird de care acest frumos
ar fi mort, fdr6 expresie. Fmmosul
neface in fa{a ochilor nogtri' pas cu pas, palpabil, aspiratia
spre perfec{iune pentru a se implini pe sine.
Esteticienii au optat pe4tru o identificare a frumosului cu esteticul
in accepfia lui cea mai largtr
I
originea placerii eskrice, ca plicere specific omeneascf, sti
-- !u - bucuria omului de se vedea
oglindindu-se in obiectul fdurit de el prirpropria fui forfd
cretoare sau de a-gi vedea reflectat chipul gi
corpul armonios alcifuite- La originile sale frumosul e nemijlocit legat
de util, de nevoile omului.
I
Dezvoltarea ulterioari a atitudinii estetice, una din atitudinile umane
fundamentalg legltura dintre fru-
mos gi interesele sociale ale omului, legitura cu realitate" determini
tudini estetice gi in alte sfere de activitatg in particular specifice. Ea
extinderea manifestirii acestei ati-
depinde in mare misurl de edu-
t
ca{ia estetici care este un prcces complex, prin intennediul ctrruia se
dezvolttr sensibilitatea estetici-
Educafia estetictr inseamni formarea rmui gust estetic menit
str reacfioneze spootan la finmos, prin
aprobare sau dezaprobare gi totodatl formarea capaciti;ii dejudecati
estetici, in stare sd poatd argu-
menta preferinlgle pebazaunor sriterii conturate ca valorizarq
legare de idealul estetic al aceluia care
fonnuleaztr judecata de valoare. *
Arta ca forrni a activitdlii umane, frlractanzatlprin constrrirea
de stuchd expresive, capabile
si comunice o emolie umani caraetedsticl in prezenta ieatitd$i, a fost legati
de-a lungul istoriei de ca-
tegoria frumosului. Artistul este destinat str construiasci forme
fiumoase, str tindi ci11e ceea ce este .
estetic, spre perfecfune.
o sfer[ de activitate in care, gra]ie dezvoltarii gtiinlei gi tehnicii estetica a ptrtnms din ce in
ce
mai mulq este medicina, aceasta fiind privitn drept artl torrtar,* in
care cunogtintele gi principiile
aplicirii lor sunt valorificate diversificat gi nuaniat. Medicul devine un ..artist,
nr:nrai anmci c6nd
I,
sesizeazi circunastanlele proprii {iecnrui' Loloon,- intuiegte condifionarea
concrettr a suferinfelor gi
intrevede cele mai oporfune resorturi terapeutice-
Medicina este--arta de a aplica gtiinta conservlrii gi
redobandirii sdn{tii1ii. Achrl medical l.
intnmegte o certtr condilie estetici, este imperativut frumosului,
al eehilibrulu! al arrncniei. Medicina
este prin definifie un demers estetizant, *up[ anm
boala este inesteticd. Medicii au primit gustul fru-
mosului prin opfiune",l:-t p:* sdnltatea gi uiu1" semenilor
Desi Preocrryarile firndarnentale cu privire la aqpectul
lor (Dumitragcu D. 19g6)- l,
estetic al individului sunt de datl relativ
rccent5' inpractici ele au existat de foarte multtr weme. in
largi implicalii estetice, rxtaurfrile dentare, indiferent de zona
grarea perfect{ in aosamblul aparah:lui dento-maxilar
sromatologie, care se a&eseazl unei zone cu
in care se gisesc, trebuie str respecte iute-
atAt din punct de vedere firnclional dar gi estetic.
t
Se cunosc de mult p-reocupdrile cu privire la aspectul
atr dinflor auteriori, ele datind inee a;n *ii"hitut".
cosmetic, urmooios ai din;ilor, in special
sJcrmoagte faptul ctr romanii erau preocupali de
culoarca albtr a dinfilor, in special a dinfilor anteriori, ei folosind
p"o,ro albirea dinliloiqiea, cu rezul-
I
tatc bune" Birbierii Evului Mediu se ocupau, pe ldngtr extraclia
iingilor gi de albirea acestora-
culoarea 9i aspectu! cirflor se modifica
vdrstei dar gi unor cauze ce pot sd aparl pe parcursul
f.t*uo"nt in tin-rpuf vieiii gi aceasia fie datoriti
funcfiunii lor, dupd cum, datoriti unor cauze care
pot acliona in iiinpul ior-rnerii gi mineralizhrii <iingilor, pot

a
L
si apad o ,r.i" de deviafii de Ia norrnal, atit
in ceea ce privegte mrmirul, forma sau volumul lor c6i gi colorafi gi
aranjamennrl lor pe arcadi etc. t
t
t
 CAPITOLUL 1

trSTETIC $I INESTETIC IN OI}ONTOTERAPIA

RESTATIRATOARE

Estetica in medicina dentartr reprezintd un concept medical relativ recent, care urmireSte nu
doar analiza cauzelor ce pot determina o disfuncfie fizionomicl de o anumiti gravitate gi cu o anumiti
evolulie in timp, ci gi rneiodologia de tratament adecyatl_
In ziiele noastre aspe€tuI estetic devine din ce in ce mai mult o preocupare prioriartr pentru
pacienfi care nu se mai mullumesc doar si de1intr dinli gi un parodongiu si"ndtos, frrnctii neuro-muscu-
lare normale, ei iqi doresc in acelagi timp dingi frumoqi gi un zurds c5t mai fermecdtor, care sA le dea
incredere in sine.
Dimensiunea, forma, pozilia, culoarea dinlilor, trebuie si se armonizbze, si aibi raporturi pro-
po4ionale gi simetrice cu ceilalli dinli dar rsi cu structuriie vecine: buze, gingii, trtrstrnrile fe{ei. Toate
aceste elemente creeazd un aspect esletic, armonios al fe[ei.
in odontoterapia restauratoare, medicul stomatolog se inl6lneEte cu o multitudine de elemente
care modific.i armonia dento{entari gi dento-faciaii a pacientului gi, in consecin}i, aspectrrl fizio-
nomic al acestuia. De cele mai multe ori, ccmpromiterea aspectului fizionomic al paciennrlui este
determinati de abaterile de la norfial, aspectul fizionomic armonios al acesfuia fiind deterrninat de o
serie de etementc:

- aspeciul facial;
- aspectul dento-facial;
- aspectul dinlilor; '

- aspectul parodonliului marginal.

I.1. ASPECTUL FACIAI,

Aspectui facial al pacienhrlui se referl la aspectul felei in ansamblul sirr Pentm a putea apre-
cia corect aspectul facial este necesari o examinare atenti, din fali gi profit, sub o luminl corespunzl-
loarc, capabil5 si pun6 in evidenftr toate zuprafqele necesare aprecierii aspectului individual, specific,
corelat cu personalitatea pacientului examinat.
O infrliqare plicuttr rezuitd dintr-o dezvoltare armon:oas[, echilibrattr, a celor trei etaje ale
T felei: superior, mijlociu qi inferior care snnt egale intre ele (55-65 mm)- De asemenea, pentru a realiza
un sxamen facial corect, examen in timpul cIruia pot apirea erori determinate de gradul de srrbiecti-
vitate al medicului gi de grosirnea gi mobilitatea p[4ilor moi, medicul ilomatolog tretuie si ia in cal-
I cul unele constante precum:
- linia de inserfie a pirului:
I -
-
linia interspr6ncenaasi;
linia interyupilartr;
t:-:^ ^-^ r:
iiiiia -ildLatd,
-

I - linia cornisuraltr.
 I
Maiana Brindusa popa
Aceste linii orizontale ar trebui si fie paralele inre
toate acestea pentru a da un aspect esletic ideal
- Estetica in odontoterapia restaurotoore

ele gi linia sagitali sd fie perpendiculari pe

I
al fefei. De asemenea,Iinia inreqpupiiari ssre o linie de
referinli pentru planul ocltual gi incizal al dinlilor, marginea
paraleli cu ea gi in acelagi rimp perpendicurarl pe rinia
in cizal1 adinfilor anteriori trebuind sI fie
mediantr a fe1ei.
simeria lefei constituie un element esentrialin aspectul estetic al
I
individului care se apreciazt
astfel (Ivtilicescu)

-
(3

Pacienful va
5):

fi agezat in pozilie corectd, cu coloana vertebrali verticall, perpendiculari

pe
I
sol gi pe scaunul dentar;
- Examinatorul va fi plasat in fa(a paciennrlui gi se va materializa
nul median reprezentat de o linie in:aginarl
planul de simetriE sau pla-
rr-", prin nasion (r6dtrcina nasuiui, sifuat
t
cam t2 1 cm mai sus de punctul cel mai infirndat "*
al bazei nasului) gi iubnazale (ce se giseqte
labaza spinei nazale anterioare) m ajutonrl unei rigle
fine, din material hansparenl
in plan transversal, la o fa$ simetrici, Iinia bipupilari, iinia
I
bicomisurali qi linia menronieri
sunt paralele intre ele.
in ceea ce privegte nonna sagitald, daci vom trasa o linie imagina.d
biei, buza superioari ar trebui se se gaseas ctrla 4rrrm
prin vdrful rasului gi btrr- I
in spatele acesteia, iar buza inferioari la 2 mnr
Faeiorul <ieiemrinant to-p.o-zlttl buzetr o reprezinttr
sivilor centali superiori (fig. l-l).
pozilia dinlilor incisivi, mai cu seamr pozilia inci-
I
I
I
I
I
I
Fig-
.
I-I - Aspectul bwelor din prafil gi raportul lor cu
Iiniu medtand, afeyei {gnation_ponasale). I
1.2, ASPECTUL DENTO-EACIAL I
Aspecnrl deato-facial este determinat de relaliile
aie acestui complex gi care trebuie s[ intruneascl
care existi inhe diferitele elemente struct'rale
I
anurnite cerinfe:
F Raportul oqtim di1lre buze qi dinli ftuzele pling de exemplq
tic prezenfalnor dinfi mari)' Dinlii anteriori
r*poriora
ctr din punct de vedere cosrue-
buzelor gi mu5chilor asociafi
I
gi orice modificare a aranjamentului ""pr*lpozilia de posturtr
dinfilor frontali modifici a buzelor.
ln repaus buzele in mla norma! vin in conta$
astfbl incil dinfii nu treb,are s6 fie vizi.,rili.
La un suris discret vizibilitatea coroanei
dentare diferi in raport cu sexul pacientului in
sul e-5 !a &.mei ''rizibilitatee di*flcr este sen-
mai *u.r f3,4 mm) riecit ia terbali (i,9 mmi.
6
.'.;
I
1
l' I

Capitolul I - Estetic fi inestetic in odontoterapio restaurstoare

I' ]
Vizibilitatea dinlilor mai este legatl gi de vdrstd, in sensul ci, o datl cu inaintarea in v6rsti
a pacientului, datoriti abraziunii, partea vizibili a dinlilor se reduce faln de virstele linere
a\ la care zimbetul dezvdluie o suprafali mai mare a dinfilor-maxilari.
t ! Elementele expuse vederii prin zdmbet sunt (fig. 1.2):

I :,

I'
:,

I'
J
-

r
f ,=

r :;'
. Fig- L2 - Analiza zdmbenlui ideal c-tt ajutorul
axelor verticale Si oizontale.

f Margbea incizall a dfilitor frontali stipeiipri care hebuie sf, se armonizeze cubuza infe-
rioad, si se afle a:proape de aceasta sau in contact cu ea. sI fie paraleltr cu podeaua gi per-

r
=
pendiculard pe linia medio-sagitald. a fefei- Aceasti rela$e se stabilegte prmAnd pacicntul sd
pronunle consoanele F sau V Din profil, din{ii ating sau sunt situali lingual fagi de verrnilli-
on (linia ce delimiteazi mucoasa intemh de cea externi a buzelor) {fig. 1.3).

J
J
:

r
r
4

J
I
-

I tris I ?- Relc1ia dinSilor

inferiocrd
ftontali superioi cu buza
Ia pranunSia consaanelor F Si iI

I
:

I
I
 I
o
Maiana Brdndusa Popa - Estaicu tn odontoterryis restasmloore
buzn superioartr scurttr, concavd determind o expunere inestetica a gingiilor:
t
l
I
I
I
AB
Fig' l-4 - A - ttzibilitatea dinyilor
' B Excursia buzeror
gi simeaia arcadei in sur6s (dinfagd). I
- si vizibiritotea dinliror in sur6s (dtn profr)-

) a -^
Inll;imea 9i confurul gingiei, trebuie si unneze conturul buzei superioare gi
se afla fie la
I
nivelul acesteia fie sub ea. DacI mucoasa gingival[ e sihratl la nivele
diferite la grupul de

P
dinli frontali, acest lucru creeazd un aspect nahual zdmbetului(fig. 1.4).
Ambraanrile incizale qi gingivale se observ[ la suris. Unghiul mezio-incizal
al dinfllor e
I
rotunjit gi punctul de contact dinke dinfi se afli in apropiere a ll3 incuale
lare' Distal' ambrazura e mai adiinci gi ea cregte qi ie accentu
gi a li3 vestibu-
eazh pem6surtr ce ne
plrtlrl de incisivul central spre canin. Ambrazurile orale sunl mai targi gi mai adanci inde-
decdt
I
cele vestibulare care sunt mai asculite datoriti faptului cd fe;ele
fi
I
vestibulare ale din;ilor
sunt mai late decdt celr orale-
Ambraztrile addnci, rotunjite sunt specifice femeilor, pe cind ambrazurile
scurte,
inguste sunt caracteristice birbatilor.
Ambrazura gingivald este ocupati de papila interdentari care, la
po4ionald cu buzele gi dinlii.
r6"ndul siu e pro- I
Punctul de contact interproximal are influen{i asupra raportului
dentar ltr}irne/indlfime
gi aspectul lui variazi in raport cu versta pacientului.

Alte elemente detern:iii:nte in estetica denro-faciali sunt:

F Culoarea dinlilor care frebuie si se annonizeze cu coloritril tegumentelor pacientului, cu
culoarea oc.hilor gi a $rului, servind astfel la armonizarea
culoilor;
F Gradul de vizibilitate a dinfilor care este dependent de:
- tonicitatea musculaturii oro_faciale;
- dirnensiunea bazei osoase a maxilarurui gi a mandiburei;
- mdrimea dinflor frontali.
F Raportul dintre dimensiunile dinflor qi dimensiunile fe1ei. general,
in persoanele scunde au
dinti scurfi' p[tra1i, iar persoanele inalte au din]i lungi. OriJe
mcdificare in acest raporr
poate afecla aspectul cosmetic al pacienfului. Dupi
Neisson (citat de preoteasa) {46), exist[
coreJafrg intre forma fe1ei, forma arcadelor gi for*o
9 dinlilor. Aceste relafii inhe forma
fetei-qi cea a dinlilor a dus, in timp, la o serie de studii
antnopometrice care au incercat sd
stabileasci anumite-criterii care sI permittr compararea gi incadrarea
tipului individual
facial cu cel al din{ilor, o aseminare inlre sonhrru! fegei gl contur,:l
dinlitr, cu predomi-
nen{i a incisiwlui central superior. De asemenea, s-au incercat
diferenlieri ale aspectului
din{ilor in raport cu zona geograficd din caie pmvine pacieni,;l,
cu tipui rasiai.
I
I
I
-t
!_
i
Ii Capilolul I - Estetic Si inestetic in odontoterapis rernuratoare

-]
a3
-?
1.3. ASPECTUL DINTILOR

t Forma ideali a dinlilor care determini un aspect estetic optim pacientului se refertr in primul
r6nd la dinlii frontali gi tine seami de raportul dintre dimensiunea verticali pi cea tranwenaltr
tora, respectiv raportul ltrfime/inillime carq, in mod rorrnal, trebuie sd fie T5o/o,lungimea fiind
mai mare decf;t ldlimea la niveltri incisivului central.
a aces-
sa Z5yo

-. De asemenea, se cunoagte faptul ctr existi diferenfe sesizabile ale dinlilor in raport cu sexul
pacientului' La femei unghiurile mezial gi, respectiv, distal ale dinlilor frontali sunt mai
.g rotunjite decit
Ia bdrbafi, rnarginile incizale sunt mai translucide. Birbalii au dinfii mai angulali,
mai inchigi la culoare
l= qi marginea lor incizal[ este mai pulin translucidtr dec6t la femei.
:F
La fel de irnporrantd este penlru aspech:l fizionomic tiiferenfa dintre inil$mea coroanei inci-

t
sirului central superior qi cea a incisivrrlui lateral care, cu c6t este urai micl cu atet aspectul estetic este
mai bun gi invers. $i inclinalia dinlilor maxilari trebuie sd fie astfel incit maryinile lor incizale
s[ con-
vearg6 spre mezial, spre linia interincisivi
Existi unele particularitili de aranjare a dinlilor pe arcadd care pot determina un aspect pl6cut,
I atmonios, al arcadelor dentare, un surds plicut. C6.nd :lceste particularititri sufertr perrurbnri de la nor-
mal, apar disfunclii fizionomice importante in zona frontali a arcadelor-
3
Modul in care sunt alinia;i dinfii pe arcade, axul lor de inclinare, creeaz{ aspectul estefie al
I zonei frontale. Concordanla dintre linia interincisivl superioari gi cea inferioari precum gi cea dintre
linia incizali 1i buza supei'ioari, concuri la realizarca unui aspeet estetic.
==
'=
Modificbrile de pozilie ale diniilor, ectopiile dentare, rotafiile in ax, incongruenfa dento-alveo-
J E
larii su spatiere sau ?nghesuire,linguo sau vestibulo-pozilia diniililr etc. reprezintl tot at6tea elemente
ce pot perturbr estetica pacienhrlui.
=
- Ocluzia, gradul de acoperire a dinlilor au, de asemenea, rolul lor in realizarea aspectuiui cos-
I j:'
metic. Inocluzia verticalA detendlni aparilia unei tbnte labiale reale, in ocluzia addnci apare o
micgorare a etajului inferior al fe1ei, ocluzia inversl frontal drrce la inversarea treptei tabiale gi tout*
acestea se traduc prin:r'.uo aspect insstctic. pin lipsa armoniei faciale.
Aspectul dinlilor este un element deosebit de important in estitica dentara gi el se referi la o
T serie de caracteristici cunoscute care sunt legate de:

- integritatea anatornicb a coroanei dentare:

I - mirimea qi fonna dinlilor;

I=
- volumul corcanei:
- numirul dintiloq
I E
- pozilia gi alinierea, simetria dintrilor pe arcad6;
- .culoarea dinfilor, cu prechdere a celor anreriori:
- aspecte iegate de structrrra diniilor gi care deterr,rini modificarea morfologiei normale a
I acestorE cu efecte inestehce-

O.modificare a uneia dintrc aceste caracteristici ahage dupl sine tutbu.eri in estetica pacientu-
lui gi, in funcfie de factcru! etiologic,
acestea Fot apirea ca unnare a unoi:

I- F Leziuni dentare aptrrute

determinate de:
dupi erupiia dinlllar, cu modificlri ale structurilor durE dentare

I - procesq carioa-se;
.- - etiologie necarioasi, dobindite prin:
r -+ uzuri dentard:
- atdlie;
I - abraziule;
_ vt^-wztullL
-:., - ^.-
I -+ traumatis**,l"or"a*-
I.

I
.:

-
I
 I
F
fufariana Brandusa Popa
Modificfui dentare aplrute ca ufinare
- Esteticaia
a unor defecre de dezvoltare a
odontoteraltia restouratoate

dinliloc
I
- anomalii denlare izolate:
de formi;
de mdrime;
I
de numdr;

F
de structuri.
Elernente dentare de patorogie ortodontictr cu modificiri in:
l,
- pozi;ia dinglor;
- aliniere, simetrie;
-"':il:**:"to-alveo lari cu sPalieri :
I
. - treme;
* lncongruenli dento_alveolari cu inghesuiri.
I
F Mcdificiri ale culorii dinlilo4 apirute inainte sau duptr eruplia dintilor pe arcadd.
Ele apar evidente in momentul erupliei dinlilor pe arcadi fac parte
ziunilor cunoscute sub denumirea de distrofii dentare.
9i din categoria le- I
F Modificirile dentare datorate v6rstei.
l
1.3.1- Lnzrum
f .3.1.1. CARIA EENTARA
DENTARE arAnurs DUpA ERUprrA DINTTLoR
ll
Cele mai frecvente modificlri ale structurilor dure dentare care
arcadtr 9i care,
apar dupd erup{ia dintilor pe
prin aspecnrl lor inestetic determind disfuncfi fizionomice, mai
localizate in regiunea anterioar{ a arcadelor dentare, sunt deierminare
ales atunci cind sunt
I
de procesele carioase.
De etiologie'rnci destul dgconhoversati, caria dent:rb a fost
definitl de Harndt (citat de Gafar
M') (24) drept -un Pruces distructiv cronic, care evolueaztr fdri fenomene inflamatorii
provocind nscroza lesuturilor dure dentare gi, in final, infeciarea pu!pei-.
tipice,
t
Este un proces patologic unic
qi f6ri analogie in organism
Considerattr astizi o boala multifactoriall, caracteiratiprin
distmc;ia localizati a {esuturilor
dure dentare sub ac$unea microorganismelor, aparilia cariei ditare
impune prezenla a trei factori
esenliali cu acliune codplementara favorizind ieciproc efectul
interdependenln 9i deslaSurare simultanr (Iliescu 2002) (L7).Acegti
unuia asupra celuilalq int-o str6nsi
factori suur:
I
- existenla unui teren susceptibil, favorabil;
-
-
prezenla alimentelor ferrrentabile;
prezenla florei microbiene cariogene- t
Prin acfiunea celor 3 factori se ajunge Ia demineral karealesuturilor
stanlei organice gi alterarea prisrnelor de smal], ca unnare
scoaterea 9i legarea iorilor de calciu in legtrturi stabile prin
dure dentarc cu liza zub'
a acliunii acizilor organici rezultaf gi cu
fenomenul de chelare.
I
Caria dentard este rm proces dinamic, desf{5urat la interfala
dinte / placi bacteriad gi trans-
formarea unei leziuni carioase inilial necavitar5, reversibiltr,
in una
urmare a perturbrrii echilibrutui dintre procesele de demineralizare"uvitar;,
ireversibild, apare ca
qi remineralizare ale diniilor
I
(Iliescu, Velcescu 2001) (2S).
Manifestirile.clinice ale cariei dentare simple sunt foarte variate
acestor forme clinice trebuie s[
astfel inc6t o clasificare a
lini seama de o serie de aspecte legate de evolulie, profirnzime, shatul
I
dentar afctal suprafefere pe care e rocalizatr, posibilitifte
terapeitice etc.
Decelarea proceselor carioase se faee pnn examen clinic
obiSnuite, semnele clinice evidente {iind uqor de remarcat-
uzual, cu nijloace de investigare
Existi totuqi dificulttrfi in eviden}ierea unor
I
Pffesi carioase cu pierdere minirni de iesut dentar, situaie in zone mai pulin accesibiie examenuiui
clinic direct, situalii in care se recurge ia mijloace suplimentare
l0
d6 investisare. I
I
I
I,
l;., Capitotul 1 - Estetic Si inestetic in odonbrerapia restouratoare
Zonele de interes pentru apari;ia cariei dentare (lliescu, Velcescu 2001) (28) sunt:
P Suprafelele cu ganpri gi fosete, greu de decelat vintalqi unde putem intdlni:
I'.i - procese carioase incipiente, necavitare;

rI
5
- procese carioase cu prezenla cavitdlii.
F Suprafe;ele dentare netede:
r-)
- la nivelul felelor vestibulare sau orale:
Ii
,fi + carii in smal; precavitare;
-+ carii stafionare;
I -+ procese carioase cayitare-
t
ll
I3 - pe suprafelele proximale ale tuturor dinf lor, cu prezenta de:
-+ proccse carioase incipiente, necavitare;
I -+ procese carioase cu prezenla cavitafii.
i Suprafe;ele radicuiare, urde apar:

T - pete albe cretoase;

- cavitdfi cu. evolulie:

f ,3
+ gingivald;
-+ vestibulari;
-+ orald;

f =
)
-+ circularl.
Caria secundari gi reci<iiva de carie.
Avdnd in vedere c{ zonele laterale ale arcadelor dentare sunt mai pugin vizibile, evoluEia pro-
ceselor earioase in aceasti zoni nu determini modifichri importante din punct de vedere estetic, care
I s{ necesite o restaurare fizicromiqi. chiar rlaci, in ultimii ani, asistlm tot mai frecvent la solicitarea
,i pacieniilor de a-gi restaura gi dinlii posteriori cu materiale fizionomice.
La nivelul dinlilor frontaliuin raport cu localizarea procesului carios indlnim:
J F Carii in gropilele orale qi foseteie supracingulare, cu evolulie rapidi in profunzime,
= - frecvente pe fefele palatinale ale incisivilor cenhali Ei laterali superiori (foramen coecum);

J F Carii pe felele proximale care por fi:

- in raport cu localizarea lor fa$ de pulctul de contact interdentar:
+ la nivelulpunchrlui de contact;
I- -> sub puncfol de contact ;
e -+ deasupn plnctului de ccntact.
r in
- raport cu creasta marginali:
r ->
-)
cu creasta rnarginali integrl;
cu creasta marginaltr subrnicati;
= -+.cu creasta marginail intreruptl spre:

It - vestibular;
- oral.
- in raport cu integritatea unqhiului incizal:

I -+ cu unghiul incizal integni;

+ cu unghiul incizal subminat;
-=
-> cu unghiul incizal distrus.
I F carii cu logalizare la nivelul coletului dentar:
3 deasupra joncliunii smal !-cemenq
- la nivelul joncfiuuii small-cement;
r';rrie rnr{icrrlr"tr
sra, crr crrnlrrtia oi in
I - vu vrvrulrw ^omont
tr rrt v!rrrvtit.

I
-a

tr

I
:
j

I
 I
Maiana Brdnd4a Popa - Estetiu in odontoteropia restaaratoore
Dupi profunzimea proceselui carios se disting, din punct de vedere clinic, mai mulre lezi-
I
uni carioase:
-- superficiale - cu afectarea minima a lesuturilor dure dentare I
- carii de adfrncime medie care se extind pintr la joncf iunea amelo-dentinard, cu modificiri
minine in stratul de dentind
.- carii profunde- la care smal;ul qi dentina sunt afectate in totalirate rimf;nind
sublire de dentini care acoperl pulpa dentard.
un strat foarle I
in func1ie de evolulie pot fi:
D carii stafionare, oprite in evolutie, stagnante; I
F carii evolotive:
- cu eyolu;ie ienti (uscate, cronice);
- cu evolulie rapid[ {umede, acute).
I
Terapia cariei dentare este dificili gi limitarl de o serie de factori (Llc5tugra
lggg) (32):
- unele dificultlii in diagnosticul leziunii 9i identificarea factorilor etiologici;
- dificult{1i ce apar din punct de vedere clinic in diferenfierea dentinei s[niltoase de cea afectattr;
I
- absenla unor mijloace eficiente de sterilizare a focarelor de carle;
*
-
instrumenta[ia grosiertr a lesuhrilor dure dentare;
cicatrizarea aleatorie a complexului pulpo-dentinar prin deniina
de reaclie;
I
- absenla unui rnaterial restaurator care si. permitd o etangeizare perfecli
Flerefii preparaliei.
Tratamentul proceselor carioase este imperios necesar, nu numai
a reslaurafiei Ia

din punct de vedere a! aspec-

I
tului neplacut, inestetic pe care il produc dar, cel pulin in egall mrsrni,
lipsa unui tratament corect in tinp util le poate orovoca. El trebrie
gi si refaca, duptr realizarea restauraliei, cnt mai
pentm consecinlele p€ ciue
si fie cil mai conservator cu putinli
corect morfologia gi funclionalitatea dhtel*i restaurat,
I
;inand seama de particularitifle morlblogice ale zonei p.erui gi de rlsunetul parodontal pe
restaurare necorespunzitoare
care o
PoatesE il produci, mai alei in refacerea zonei proximale a dintilor, pre-
cum gi cerin[ele estetice determinate de zona in care aceasta
a evoluat.
I
1'3't'2" LEzIaNr DENTARE CU PIERDERE DE SUBSTANTI DaRl
ETIOLOGIE NECARIOAS.4
DENTA7 i np Il
Le2irrnile dentare cu pierdere de substanf[ durtr dentari de etiologie
procent destul de ridicat in categoria factorilor cauzatori
fi gnrpate dupi cum urineazi:
necarioasi reprezinrtr un
ai disfunc;iei fizionomice. Aceste leziuni pot lj
_ atri;ia;
- abraziunea;
- eroziunea.
F Leziunile kaumatice ale:
- smal;ului;
: smalfului gi deniinei, flri interesarea pulpei dentare.
1.3,1.2.1. Uzana DENanl
Denumitl 9i leziune deutarX necarioasi, este considerati,
in genera! drept o consecinli a
evolufiei funcfionale a dinlilor dar poate si fie determinati qi
de factori patologici, algii dec6t cei care
dentare. grl caraJterizate prin reducerea
determini earia simpli dentari sau cauzatori ds rraumatisme
structurilor dure dentare qi duce Ia modificarea morfologiei
comanei dentare qi/sau a ri'ddcinii. uzura
dentari este fenomenul apare la suprafa{a de contact a
3re doud suprafege dentare, cu desprindere de
material gi deteriorarea fitici, chimic[, morfoiogici a aeestsra, qi cunoagte hei entitili clinice::
- atrilia dentar[;
-
t2
-
abraziunea;
eroziunea. I
I
I
 lr
I
l; ' Capitotul I - Estetic Si inestetic fn otlantoterapia reslouratoare
I in raport cu etiologia sa, uzura dentari poate fi:
:{t
ll fizici;
I chirn:ci.
Uata dcntardfzicd este cauzatd de mipnrile masticatorii ale aparatului
ri dento-maxilar, affrea-
rE zi felele ocluz-ale, marginile incizale sau felele interproximate ate Ainglor gi determind modifi-
ctrri calitative ale complexului dento-maxilar in absenfa unui
I asociate' Aceasti pierdere de
rispuns adaptativ al structurilor
,'3 iesuhrri dure dentare se datoreazi unor cauze, altele dec6t cele
care produc can-a dentari, €roziunea
rg Ei in afara agenlilor etiologici ai traumatismelor dentare-
I In mare mdsurl este consecinla evolufiei funcgionaie a dinlilor
Este o uzurd progresivi, dinamici, cuprinzdn d, ztilia gi
i'ar existi gi cauze patologice.
j abraziunea dentar6.
ln ceea ce privegie terminologia de atrilie gi abraziune dentarl,
in literanra de speciali-
tate nu existl o unilate de vederi gi aceasta datoriti in
I de vede're clinic, ele sunt foarte asemdnitoare, putdnd fi
mare misurtr fapfului c], din punct
-g'
confundate cu uqurinl6 Ei, nu de
G= putine ori, ele se pot gisi simultan sau apar succesiv
la acelagi dinre sau gn4p de dinii.
"The Glossary of Prostbodontic Terins" al Academy of
I Prosthodonric, ed.a 6-a, ap5ruti
in 1994, definegte abraziunea drept un proces mecanic de uzuri al substanlei
dure dentare
in urma fricliunii cu un corp abraziv, pe cind atrifia este un proces
-- = de uanra sau iocire a
I . suprafelelor dentare prin fric{iune dento-dentarl-
ln acelagi "The glossary of Prothodontic Termes" din anul 1999, abrziunoa apare
? deserisi ca o rrymri anormala a lesuturilor dure dentare in afara rnasticaliei.
Al1; autori (Dciu
I-
2000, Rusu 2001) (14,53) definescabratiunea drept consecinli a
masticaliei (fiziologicn)
sau ca urmare a unor parafunclii (patologictr).
= Uzuro dentard chimicd apare sub ac;iunea unor substan{e acide asupra (esuhnilor
I. dure dentarg
substanle ce pot fi aduse prin aport alimentar exogen sau pot
I fi de naturE endogeni" asociate
unor afec{iuni gener.iie, ambele f}n[ irrpticalia ec;iuuii microbicr.e a plicii
bacte.ieri,:.
- Aceldqi dictionar de termeni protetici definegte ih 1999 eroziunea
dentarl ca o pierdere
de substanli datorati ulor procese chimice care detennini defecte
I structurale caracteristice
ale tesututrilor dure dentare.
=. 1,3.t.2.1.f . Arp,ryn nnxraRA
Termenul de atrilieeste folosir pentm a defuri aclunea de uzr-rni sau tocire
I datoratl contactelor dentodentare direcle, ftrri interpozilia bolului
a $$stanlci dure rlentare
c alimentar sau a altor factori extern!.
l Se considerd cd rolul determinant in realizarea atriliei il au fragmentele
microscopice care se
detaqeazr din zonele exlerne ale prismelor de small din cauza presiuniloiocluzale
I material abraziv. Perikymatiile de pe suprafa{a smalplui aciioneazl pe
gi care acfioneazi ca
B suprafala denirrd ca o perie gi
prin ruperea lor, se dizloci mici particule de cristale de hidroxiapatiir
ate prirmelor de *mal1 gi asrfel
suprafa{a devine rugoasd gi apare un mediu abraziv cu parricule
ce au margini ascufite. Acest lucru se
I pefrece gi c6nd existl restauriri cororare.
:
Atrilia a fost definitd in l9?2 de Every {citat de Kaidonis, Richands qi Townsend 1999) (30)
ca
"u7sp cauzatl de materiale endogene precum particrrle microfine de prisme
de smal1 prinse inhe doui
I suprafele dentare antagoniste"-
:
Azi majoritatea autorilor accepti ci atri;ia este un proces fiziologic ce se produce la
nivelul
ma{ginilor incizale qi proximale, prin exerc:tai'ea principalelor func1ii aG
aparatuiui dento-maxilac
I masticalia, deglutilia- Abifia poate fi extinsi pdni la cote patologice in
urma unor modificiri structurale
2
a de mineralizare ale dinfilor sau prin disfunc;ii.
Atrilia indeplinegte imporrante roluri funclionale (Dumitriu 1999) (15):
I - Atrilia suptafelelor ocluzale ale dinlilor permanenli determini reducerea reliefului ocluzal
:
accidentat care, prin forma sa, constitue factor important in retenfionarea plicii
dentare
microbiene gi a reshrrilor alimentare fermentabile gi deci previne aparifia proc*selor
car-
I ioase;
- La dinlii permanen{i reduce bratul de pdrghie extraalveoler repreze.ntat de
- coroana clinici
a dintelui care, io cursul erupliei r.;ontinue, are tendinla de alungire gi suprasolicitare
a pa-
I rodonliului profund;

r:1

I
l

I
 I
-
Moiana Brdndusa Popa
Reduce planul de inclinare al pantelor cuspidiene
- Estetica ?n odontoterapia restturstoare

Ei astfel se reduc rezultanlele oblice gi ori-

I
zontale ale forfelor axiale gi paraaxiale, nocive.
eiradul de uzuri prin atrilie esle variabil, el depinde de:
- fc4ele exercitate intre suprafelele dentare;
I
*- durata de acfiune.
calitatea fesufurilor dure dentare;

Pe suprafala dentartr supusi

I
uzurii apar la,rnicroscopul"elecronic..striafii.paralele.fine, caracte-
ristice, aranjate intr-o singurI direclie in limitele unor falete gi care se potriveic perfecr
dintilor antagonigli ce au la rdndul lor strialii orientate in acelagi sens. Ele r" opr"r"
rurului faletei- orientarea lor este daitr de direcfia in care acfioneaza fo4ele
cu cele ale
net la limita con-
I
ce produc deplasarea
din{ilor (Kaidonis, Richards giTownsend 1999) (30).
Clinic in atrilie apare o faleti de uzurtr cu suprafa;tr aplatu,ath,ugor addnciti gi circumscrisi
de
I
margini netede, bine delirnitate.
in funqie de locaiizare, arrilia poate fi:
- ocluzal6 sau incizali;
I
- interprcximall
Atrifia ocluzaltr sau incizall I
Atrifia incizal| apare la fin1ii incisivi superiori
pe marginea incizalf dar ea poate si aparl qi pe
fa;a palatinali a acestora, pe cind atrilia ocluzali ce apire la dinlii
laterali, pe fafa tor ocluzal6 poate fi
corelat[ cu prezenfa de contacte directe dento-dentare in pozdie stadci ol, diou-i"i
relaliile mandibulo-maxilare.
gi e corelatl cu
I
Clkicse obserr[ aparifia unor faletc foa$e fine, cu suprafa]i aplatizati.,
cumscrisi de margini bine delimitate (fig. 1.5).
ugor ad6nciti, cir- I
I
t
Ij
li
Fig. 1.5 - Aspect clinic de ,rritt* II Si 2L I,
Atrifia interproximall
I
.

Ani$a interpmximali apare pe fefele proxiuoale ale dinlilor, la locul de

contacl cu dinfii vecini
datorit[ fticliunii care bansformi contactui interdentar dint-o
zon{ redusl, cum erte inilial, intr-o zon6
extinsi, ceea ce duce la ?mbunitilirea deIlec$ei alimentelor in
mod progresiv citre zonele externg pe-
riferise ale venanfilor gingivali, asigurflnd o bund proteclie papilei
intredentare (Dumirriu 1999) (15).
Atrilia suprafelelor proximale se datoreazl migclrii celor doui suprafele
dentare vecine una
spre alta' migcare facilitatd de fo4ele exercitate gi de mobilitatea
deplasare, la dinlii cu parcdanliul sbn[tos, indemn de leziune,
rnanilestd frecvenl ?n sens axial- Ca ulmare, se produce o scurtare
fiziologictr a dintelui. La aceast6
gradui de mobilitate este iimitat gi se
a arcadei dentare in sens mezio{is-
I
ial, scuriare negiijabii5, exprimati in sutimi de mm, precum
gi trans-formarea punctelorde contact inter-
dentare inh-o supryfali netedi' cu posibititigi de igienizare'maii{ificitari

I4
gideci o cregtere a riscului t
I
I
 capilolul I - Estetic si inestetic fn odontoterapia restouratoore
de carie (fig. 1-6)' Prin atrilia suprafe{elor proximale gi mezializarea fiziologictr se compenseazA spa-
liul liber datorat retracliei papilei interdentare gi astfel se previne instalarea infiamaiiei.

Fig. 1.6 - Atrigie interproimald (Dunitiu lggg).

Diagnosticul pozitiv
Diagnosticul pozitiv al atriliei dentare se face prin:

- Observarea prezenlei unor suprafele lucioa.se, bine delimitate pe suprafa{a

dentartr, care.6e
potrivesc cu altele ale dinlilor antagoiritti. Uneori acestea pot sI apari pe
zone aparent
imposibile frecarii (felele vestibularc ale caninilor superiori) prin bruxismi
- Aparilia unor durerj ?n articulaiia temporo-mandibuiarl, <iureri musculare diurne;
- Prin aplicarea unei guriere pe timpul noptii, scop in care se realizeazl o gutieri finisatl pdntr
cdnd suprafafa sa devine mat[. Dac[ existi contacte dento-dentare active ele apar pe
suprafala gutierei ca suprat'efe delimitate,lucioase, de uzur[.

1.3,1,?,1.2. AnzuauNEA nnnr,rnA

Abraziunea dentari e definiti drept uzura mecanici ireversibili a substanfei dure dentare,
ca
rezultat al fricfiunii cu orice corp abraziv exogen, strlin dintelui- Ea apare pe suprafelele
der:tareimpli-
cat; ln prcce:ll di apucarc, incizie, trinrrare, la care se adaugd uzrra dcterminatE Ce manoirr.,rele
de ig1.
enizart individuald prin periaj dentar. Abraziunea dentartr e prezenti totdeauna cdnd supraietele
dentare
sunt in fricliune gi se uzeazd in cosiact cu o substanfn skii;e (Every citat de f-acaugi
iegg) (31).
CunoscutE pini nu demult ca un fenomen fiziologic, astlzi putem vorbi de o delimitare mai
precis[ a granilelor sale rlestul de nesigure rlintre fuaclionul fiziolo[i.: gi parafinclional patologic.
-
' Intr-o anumiti limiti abrazir:nea trebuie considerati ca o adaptare ce contribuie- 1a nrnclia
armonisasi a sistemului masticator din punct de vedere morfo-firncfional dar, intre anumite limite,
ea
poate imbrica forme excesive, localizate sau generalizate gi care reprezinti abraziunea patologic{.
Uzuia patologici, localizati in ppecial la nivelul marginilor incizale ale dinlilor anterior! poate
determina per\rbtrri foarte irnportante ale aspectului estetic al pacientului.
Abraziunea este rezultatul mai multor factori convergenli care prodrrc o uzurd dentari in prin-
cipal prin frecarea dinlilor cu diferite alimentc mai pulin prin conacte dinte pe dinte, care,
Ai in mod
normal, apar doar in timpul deglutitici.
Factorii ce sunt implica[i in func1ia sistemului masticator srrilt reprezentali rie:
)- factori activi precum:
gererarea de energie care duce Ia uzura |esuzurilor dure dentare;
''- contactul inke suprafelele dentare sau intre suprafelele dentare un alt material;
Ei
- prixiunea exercitatd pe suprafelele de contact;
- fricliunea dintre suprafeiele de ccntact;
- timpul de contacr intre suprafelele ocluzale/rnargini incizale;
- dieta alimentartr gi consisten;a alimentelor.
) factori pasivi:
- duritateq gradul de mineralizare al structnrilor dure dentare;
-- starea suprafefelor dentare care suni sup[se abraziunii;
- natura rapoartelor ocluzale;
- siereoiipui masticator;
'
- caractereie elernentelor abrazive- .- ,.-,;
 I
Maiano Brdndasa Popa
Materialele exogene care pot detennina abraziunea sunt:
- Estetica in odontoterapia rcstoaratoatz
I
-
-
Diferite alimente dure. cu putere abrazivd (covrigi, pesmeli, fructe gi legume libroase etc.);
Folosirea unor pulberi dentifrice cu particule rnari, grosolane, perii de dinf foarte
un periaj individual impropriu;
aspre gi
t
-
-
Mestecatul de tutun, gumi de mesteca! onicofagie;
Substanie striine, gisite in mod acci<Iental in bolul alimentar (nisip, pieficele la popuiafi-
ile din degert);
I
-
-
Orice material striin prins intre arcadele dentare (piptr, creion, ace, rarna ochelarilor
Pilirea voluntari a dintilor prin abraziune cu o piatrtr sau ralizareaunor fracturi
etc.);
tipice in
I
cursul unor ritualuri religioase, perforalii urmate de incrustafii cu diferite materiaL,

I
mai
ales pe felele vestibulare ale dinlilor frontali superiori, in scop de infnrmuselare.

Semnele clinice l
Abraziunea dentard nu aDare selectiv pe o anumiti suprafafd dentar{. Influenfa
bolului alimbn-
tar in timpul masticatiei igi face simlitr acliunea pe toati suprafaia
dentari Ea poate si apar6 la nivelul:
)
felelor ocluzale ale dinlilor laterali:
-
pe vdrfirile cuspizilor activi:
-+ palatinali la maxilag
+ vestibulari la mandibuli.
I
-
in fosetele de sprijin gi pe pantele cuspidiene.
ts pe muchiile incizale ale dinlilor fronrali inferiori; I
ts pe felele palatinale ale frontalilor superiori, uneori qi pe crestele
F
marginale;
intr-o rnirsurl :r:ai redusi zonele de pe fetele vestibulare sau orale ale dintilor
marginea incizali sau ociuzald.
aflate !6ngi I
CAnd dinlii seryesc pentruapucarea unui obiect (ac, creion, rami
o abrazirme mai severtr a dinlilor ce servesc Ia apucarea u.oto*.
de ochelari etc.) poate apirea

Abraziunea se Poate manifesta sub forma unor fagete sau arii de uzurl
I
denbrtr c€ nu au mar-
gini bine delimitate qi imbrac[ diferite forme in raport cu virsta qi
extinderea, in funclie de care sunt
considerate stfui normale sau patologice. '
--'-- l1
Din punct de vedere clinic se remarci tendinta de rotunjire a pantelor
cuqpidiene, a marginilor
incizaldocluzale, ceea ce face ca suprafap dentari secapete
unlpect denivelaq ad6ncit, excavat, firi
maqgitri bine delimitate de prcfunzimi ciferite. Atunci cdni strat:l de small a dispirut, apere
_Ei
exPuuerea dentinei care, fiind mai pr4in duri decAt smal;ul, poate
pruz enta o accerituare rrarcatd a aces-
tor excavalii. Uneori prin avansare, stratul de dentini
devine foarte sublire qi prin transparenfa lui apare
culoarea roz a lesutului pulpar' Acest lucm se petrece ahmci
cfind uzura dentar{ e rapidi gi posibilitilile
adaptative ale pulpei dextare nu se mai pot petrece
- aceasta este uzura patologici.
La nivelul dinfilor frontali abraziunea are anumite particularitifi
date de forma Ei pozifia
dinlilor frontali gi prezintd mai rnulte stadii:
- Stadiul inilial care-apare pe marginile incizale ale dinfilor
care devin netede gi pe crestele
marginale gi cingulum; zuprafala de abraziune poate d perpendiculari
p, u*t dintelui, iar
suprafelele abrazate se pokivesc perfect in pozifra mandibulei
in care s-a produs abraziunea;
- Stadiul de abraziune moderati in care, la dintii frontali superiori
a dispnrut smalful, dentina
este supustr uzurii sub influenla marginilor ttrioase
ale smallului di4iLr inferiori;
- Stadiul de'abraziune avansatb, caracteristic penoanelor in t_
vflrsti la care dintii frontali supe- I
riori pot fi rrza;i pin[ la nivelul colehrlui, pe cflnd cei mandibulari pot
Jir".i"o
r coroane
destul de inalte.
abraziune' precum qi localizarea lor la din[ii frontali sunt detenninate
T
, . f"y-Jt-de
smalllrlut, trpu! de L-cluzie;i tipu! de
de strucrura
mi;care mandibulari.

r6
..;
I
I
I
t
Ctpitolal I - Estetic Si inestelc tn odontoterap[a resknratoare
Astlzi se afirmd cl existd:

- Abraziune fuiologici cn'erepreztnti fenomentul de pierdere lentd, graduali, fiziologicl a smal-

qului qi uneori a dentinei, rezultat al contactului interdentar din timpul mastica;iei gi
deglutigiei;
Abraziune patologici, caracterizati prin pierdre mare a lezuturilor dure dentare gi care
poate fi insoliti de aparilia unor complicalii pulpare, parodontale, articulare- Ea poate fi
generalizattr sau localizatd sub formi de fatete
Ei apare in contextul unor tulbureri daborate
interferer-rlelor qi crrntactelor prernature Ei depinde de o serie de factori precum:
- vdrsta pacientuiui;
- gradul de abraziune determinat de alimentalie in timpul actului masticaror;
- prezenfa unor parafunc[ii cum ar fi bruxismul;
- reducerea cimpului masticator prin edentalii;
I - calitatea lesuturilor dure dentare care potfi modificate in prezenla unor luziuni dis-
: trofice ale smalplui;
- hiperaciditatea locali prin regin alimeniar sau regurgitalii abide care determini Ie-
I ziuni de eroziune;
! - fltxul salivar sclzut;
- - capacitatea abrazivi a materialelor dentare restauraroare.
Ia in general, la dentiliile integre, flrb anomalii dento-maxilare gi {?iri dizarmonii ocluzale, mar-
ginile ocluzale ale frontalilor inferiori qi feiele palatinale ale celor superiori (la psalidodonfi) suferl un

I proces lent Ei uniform de abraziune, neinsoliti de nici un semn subiectiv.

Concomitent se produce o reaclie pozitivi de depunere de dentiui secundaJl gi tergiarl ce duce
la micqorarea volurnului camerei pulpare- Cu cit vArsta pacientului este mai avansatd, deci gi perioada
- de functiune a dinfilor e mai mare, cu atit abraziunea este mai importanttr, mai intenstr
ifig t.ia gi n).
I
Microscopie - pe suprafetele dentare abrazate apar stduri, zgdrieturi, orientate aleaio::,
5
numeroase creste gi diferite tipuri de excavalii (fosete,
$anfuri). Foarte ftu, aceste stduri pot fi paralele
intre ele, ahrnci cind materialele dbrazive tec de-a lungul intregii suprafele dentare intr-o anumiti
I direclie (Mont 9i Hume l99S) (39) {fig.1.7 C)^
=

I-=
i

I
=
I
,

I-i

I
Fig. 1.7
=
A - Aspect clinic de tbraziune la dinlii fiontali
I'= mandibulai.
B - Abraziune patologicd la nivehil lui 35, 36, 37,
ca afectarea parodonsi:iui m argi nal.
- Aspectui suprafe1ei de abrtaiune pivita Ia futE
I: C
(dupd Mount 1998).

I
 I
Uzurr dentarl datorati parafuncflllor
Ivtariana BrinduSa Popa - Estetica in odonloteropio refraura1oare t
Termenul de parafunclie a fost propus de cdhe Drum (citat
"procesul autodistructiv al fodelor funqionale
de Burlui l9Z9) (s) pentru a defini
exersate auiomat 9i spontan". oupi iraneu (cirat de
Burlui 1979) (8) parafuncliile sunt activittrli arbitrare ce se desfdgoartr
in afara firncliilor normale.
I
Drum clasificd parafuncfiile dupd etiologia loc

- parafunclii de origine psihici (bruxismur, spasmere muscurare); I

- parafunctii de sres;
- parafunclii legate de unele obiceiuri vicioase (onicofagia,
de cchelari, etc);
mutcarea creionului, a ramelor
I
-* parafuncpi de origine endogend (hipocalcemii, epilepsie);
parafunctrii de cauzi periferici octuzald (in scopul
renle premahre).
abrariurrii compensatorii a unei interfe-
I
Aceste parafuncfii pot sd determine tipare neobignuite
de uzurtr dentari-
Braxisnul este o activitate automatizati, o parafunc$e severi,
activitate in timpul cireia se
tealizeazd' contacte nefuirclionale intre arcadele
dentare gi consta in stransul, frecarea sau lovirea saca-
dati a dinfiior, repetitiv sau continuu, ziua sau noaptea, ln afara
populalie, cu frecven|tr mai mars la copii. Pacienlii,
miqcdrile lor mandibulare au o frecventri crescuti gi
mastica{iei qi afec,teazhg0-90% din
in general, nu sunt congtienli de acest obicei, iar
o u*ptitrcioe sctrzuttr. Este o parafuncfie aptrrutr
I
ca rtrspuns sau reacfie individuald a pacientului la
un dezechilibru ocluzo-articular exisrent. pE fondul
u:rei ocluzii dezechilibrate apar contacte dento-dentare
instabile at6t in intercuspidare maxini c6t gi in T
relalie centrici' fari stopuri ocluzale stabile gi cu
n,mercrase contacte premature gi interferenfe ocluza-
le @ne' Bodnar 1989) (19)' dar gi ca ulmare a unor
logici Oe:erniE Balas 1985) (29'r.
Bruxismul se caraclerizeazi prin:
cauze legate de rrnii facrori sistemici gi psihopat+.
I
Stergerea reliefirlui ochzal al din;iloq
reducerea intrl;imii coronare a dinlilor;
rnarirea, liqgirea suprafeletss ocluzale la
I
diniii laterali atunci c6r:d abraziutpi a ai.nq
I
16
ecuatorul din;iloq
inversarea curbei transversale de ocluzie;
boselarea proceselor alveolare.

De regda' dimensiunea
'rerticall de ocluzie nu este modificatl, uzura coronartr {iind insogittr de
migrarea verticali a dintilor impreuni cu procesur
alveorar-
I
La nivelul din;ilor frontari, ra pacien{ii cu bruxisrn pot
aprrea aspecte variate:
- Falete de abraziune care imbracl aspect de farfirioarr,
in care dentina este descoperiti, une-
ori inconjurati de-smalf gi se poate gtrsi Ia nivelul
- incizale ale unor dinf sau a tuturor dinfilor;
tuturor fetelor ocluzale sau e marginilor

- $anturi sau proeminenle, pe fetel3 ora]e ale dinlilor superiori, in l/3 mijlocie
sau aproape
de marginea-grngivali- Daci parafunqia (bruxismul) dureazi de mult timp, cingulurnul
este
atiit de uzal jncat dinlii inferiori produc iritare qi
- inflamarea papilei ----'evr.*i cu care vin
E r--- interdentare,
in contact direcl
- uzura tip"foarfect'', aceasta afectdnd in special ielelepalatinale
aie dingilor frontati superi-
ori' Prin abraziune, dimensiunea vestibulo-orati -a coroanei
acestor dinf esre micaorati

-
foarte mult' Uneori poate s{ fie afectatl
$i fata vestibularn a frontalilor inferiori.
Abraziunea "in semihmi" ce intereseazn 4-6 dinf
l.
frontali superiori la car, *uchia inciza- ,
H este uzatf astfel incit creeazi imaginea unei
semilune de-a lungul unei linii care unegte

-
muchiile incizale ale diniilor, de la canin Ia caniu. La
frecvent in prognalie ugoari.
Abraziuae s1u jo{ni de ia;ete plane, aga numita *abqaziune
acegti paciengi mandibula este
t
l8
rnuchiile incizale qi felele ocluzare are tuturor dintilot;
plati uniformr,, ce apare la
I
t
t
I I
Capltolul I - Estetic gi inestetic in odontoterapia restaurqtoare
La nivelul dinfilor cu abraziune pot sI apar6 complicalii:
) tlsuri ale smal;ului;
I D
)
fracturi coronare, corono-radiculare, radiculare;
lracturarea unor restaurafii existente pe acegti dinli
ri:i - obnnalii;
I - coroane de acoperire;
i - pun{i, proteze.
.i
) durere dentinari;
I i
F
)
complicafii pulpare;
deplasdri ale dinlilor.
-l
Leziunile de uanrl ale {esuturilor dure dentare datorate atriliei sau abraziunii pun probleme
Ii deosebite de fratament, avdnd in vedere factorii lor etiologici a ciror inltrturare este
obligatorie gi
i:
esenfiald pentru rzugita tratamentnlui-
Daci pierderile de substanli sunt mai intinse, se irnpune preparerea unor cavirili restaurarea
I lor cu r5$ini compozite prin tehnici adezive gi uneori ." t""*gi la reconstituire cu iiay-ari.
;i
: O pr+.
la blemi deosebiti este aceea in care apare o abrazare plartr la nivelu! intreg,rlui plan de ccl'.rzie, cu
scurtarea dinlilor frontali gi ocluzie labiodonttr- Pentru ameliorarea aspectului estetic
t se procedeazd de
reguli la solutii protetice, ca de altfel gi tn abraziunile patologice, determinate de parafuncfii.
Leziunile abradve de la nlvelul zonelor cervicate ale dinfllor
I Periajul dentar incorect, cu folosirea unor paste abmzive, combinate cu o tehnici energici de
periaj dentar efectuat cu o periuiE dentari dur}, poate determina abraziunea la nivelul coletuiuidentar
-i= de pe fefele vestibulare ale din$lor. Aceasta poate merge pf;nl Ia expunerea canaliculelor dentinare
care
inilial sunt acoperite de dopuri de dedtus d,-;rtinar gi care, sub iufluenla acizilor din placa bacteriani
I sau a acizilcr salivari se pierd, iar deschi<ierea canaliculeior tieltinare direct in rncdrul bucal rosre
:
a
determina aparilia durerii dentinare-
La nivelul coletuh.ri dentarte intAlnesc dou[ tipuri de leziuni abrazive, cafe se deosebesc intre
I ele prin etiologia lor qi prin fonla clinici- Acestea sunt cunoscute sub denumirea de:
:
I - leziuni {iacune) cuneiiorrne;
I - leziuni discoidale (lenticulare).
I'qianile sau laannele cuneiforme sunt leziuni cervicale necarioase, induse de stress- Ele apar
'. in urma flecttrrii repetate a dinlilor sub acfiunea tensiunilor ocluzale gi se caracteri zeazApnnpicrdere de
I substanld durtr dentari rezultAnd defecte angularg specifice suprafelelor vestibulare ale dinliior frontali.
Se gisesc cel mai frecvent la colenrl din{ilor incisivi qi canini dar pot si apar} gi la premolari qi molari.
:
Au mai fost cunoscute gi sub denumirea de leziuni cervicale idiopatice sau mai recent sub denumirea de
I
t abfraclii (Grippo) sau lezi ni cervicale induse de stess (Lee W.C. gi Eakle \41S., 1996).
Etiologia Bcestor leziuni este inci subiect de discufie printre specialigti. Se admite azi etiologia
lor plurifactoriall, fiind iuali in considerare o serie de factori cum sunt cei care favonzeaz| apangia
t cariei dentare, factorii iatrogeni, mecanici, de stres ocluzal, micromorfologia gi aspectele de riricroe-
cologie ale regiuuii servicale a dintrilor
r Caracterrrl unic al acesior leziuni, morfologia lor ce irr.bractr aspectul unei pene ascuiite gi
localizarea lor frecventi subgingrval, nu pot fi explicate complet de nici uaul din factorii aurintili.
I
i
Dintele din punct de vedere fizic este un co{p rigid, supus legilor eiasticit{ii, asupra lui se
exerciti fo4e de masticalie, care alihri de parodonliul marginai slndtos, joaci u:r rol esen;ial in elas-
ticitatea dintelui.
I
i Coroana dentari este acoperiti de small care fiind rigid, este eproape imposibil de deformat;
:
de aceea deformarea elastici are loc la nivelul coletului dentar, atunci cdnd dintele Ei parodontiul sdu
sunt solicitate. Acest iucr+ este posibil datoriti fapr.ilui ci in aceasii zoli iesururile dure denrare prc-
I zintd citeva caracteristici morfologice care permit acest lucru gi anume;
> Cu clt ne apropiem de coletul dentar cu atit strahrl de srnal; devine mai subqire, are struc-
turi mai neregulati,
t prezentindu-se sub formE.fre insuie;
lneori
- i+

t
 I
)
popa- Esutica ia odonwterapia resrilarstoore
Mariana Brdnduqa
Cementul radicular; fesut de tip conjunctiv cu un gmd inalt de
mineralizare acopertr
I
suprafala radiculari a dinfilor gi tmeori o micl porlrune din
coroana dintelui. El ta rindul
-se-u
i$i diminur grosimea spre coroana dentari.l"*geua de dmr
bire de zoaa apicall unde ajunge la 150-200 mi".*i;
20-60 udcroci spre deose-
I
F Dentina sste 9i ea mai pu{in durl in acoasttr zoni, mai solubil5, ca o

)
canisrnelor simple cum ar fi r,odifieareapH"*tni sau ucfiunoamor
La nivelul coletului, srnalprl se termini sub foma unei muchii
consecinla a biome-
unzime; I
inguste, ;ar raportul
topografic dintre srnal; gi cemetrt se poate prezenta
astfel:
-+ in 6a-65%;' din cazuri smargul cervicar e acoperit
de cernenr;
I
-+ in 30% din cazuri ccmentul vine in contact rinear cu snrargur;
-+ in 5-10% din eazuri, smatf,nl gi cemenhd nu au coptact direcl lls$nd
detrtini descopaittr. Cele nei situatii se pol inrilni chiar la acelagi
o mictr po4iunc de
Ointe 1ng. f .A1.
I
I
I
I
I
Fig I.B - Raportul dintre eement y sm*11: (ilup,il h*nitriu I99g)
I
A - csnantuI aeaperd smallul;
B
C
-
-
snalful vine in cantsct an cem*,tul;
smalpl nu intfilnegte cemonUl.
S-smd1;
I
_ ?_!##, I
Rezisten;a eemenhrlui in raport cu eea a
tului, pe o suprafati speoific *g*uie, eu prezenfa
fixarea 5i imrftiroa microorganismelor,
.
smallului este rqai scfurlti gi tot aic! la sivelul eole_
canalieulelor dentinarg apa€ o zon* ideall pentru
duce la aparilia inflsmafiei gingivale, cu crerterea
I
"**1 de nurrife,
liehidului cer"icular ce asigrrrA un nrediu prielnic
Prismele de *ma$ fragile de la aivelul coletului
unor penn:rBontc deformiri
d.utur, datoriti faptutui er dintele eto axpus
iflexiuni) ce atenueaz[ presiunile detrinninate de masticaliq vor rtr&ri rn
I
proces de desprindere sau fracturare la nivelul jancliunii
denudarca dontiaei, cu e4Puaer€a canaticulelor
rnarea defectelor {Schwartz l996) (55)-
dentinare gi
sroalycemenr sm*tpal desprins duce la

"c"ara
zo*e esle astfel predispustr [a for- I
influenla poriqiulnri denlar colagenul dentinar
tTY*f srnt{utui prin sistemele e indeptrrtat deci, nu mai e posibil[ remi'c-
tampon ile salivei. ecest renomen estc c*uoscut
abfraefe car'e include ideea de stres la nivetut eErure*l sub qumele de
al coroanei, nnecanismul in sine filnd rdeterminat
I
de flectarea dintelui la nivel eervical cel
nmi frecvent spre vestibul*, uurorira forplor ocluzale (fig.
1.9)-

2g
I
I
I .i

I j
Capitol*l I - Estettc qi inestetie fn odontotoropifl restauratoore

I
-,
I
I
ri
Ii
I
i
lr
I a

I'
-.
G Fig. 1.9- Fenomenul de abfroegie defttard, eainilierea leziunii
I cervicale. (dupd Schwara 1996)

La nivelul joncliunii srnalfcement, ultirnul rdnd de prisme de smalg se fisureazl gi apoi se

desprind qi prin r€petare, spafiul iniliel se va lniri. Lacunele cuneiforrne astfel obfinute dezvoltd pro.
I pria lor microecologie.
=
Traurna ocluzali ?n sine nu d[ nici ea o explica;ie suficient* aparigiei tacunei cuneiforme
deoarece, mul1i dinfi ce prezintl sernne ale unei oehrzii trsumatizaute nu prezinti lacune cunoiform.e
I (Lee qi EzrCe 1996;-_
:
Stiesul ocluzal, care sc descompune in fo4ele sale cr,lmponentg a condus la ideea rezi+tenfei la
intindere ca etiologieprimari a acgs?ei lcziuni. Ccnfoir,n aceslei teorii, fodele laterale, dezvottate in tim-
I pul mastiealiei sau a brurismului duc la flectarea dintelui gi tensitrnile rezutrt*te, acur,nulate [a nive]Bl
-
G
zcnsi cervicale, distr.:g legitr:rile chir,nice ale strusfurii cnstaline diu snnalg gi dentini aplr6nd
microfistri. Stmcturile dentare afeetate se pierd sub influenla unor faciori secundari presrun ebrazitmea,
I eroziunea chimic6, forfecarea gi compresiunea. Aceastl teorie expliei o serie de eler:esete pr.ecwn:

-= - morfalogia caracteistic[ leziunii euneifbnne;

I - localizarea sa;
a
- este in confomritate cu priocipiile de baztr ale mecanicii;
- oferl o expliefier*lional* apariliei acestor leziuni.
I Sarci*ile aplicate asupra dinlilor ?n tirnpul rrasticaliei au doul faze:
: - Prima fazd, cu iuterpulerea *lirnentelar iatre di,nli, ce€a ec qiutd la distribuireg fo4el,or pe
suprafap ocluzall a dinlilor Ei rnicgoreazi a:tfel eoncontralia de forfe defavorabile; .
I - Faza a doua, ?n care dinfii vin in contact dento-dent*r, c€ se coner€iizeazl inn-un stres de
;:
intensitate patologici, determinind falete de abniziune, morfologia lezfunii gi incidernfa le=
- ziunii cuneiforme la bmx,omani.
I Ir.{astiealia genereazi vectori de forge ce pot fi deseompuse in f,or}e axiale gi non-axial+. Forfale
: axials de compresirme se dishibuie prin smatg qi dinte Ia parodotfiu, apirAnd o forfd de comp.re+iuoe
- concentratl la joncliunea smalf/ccnrent unde yom avea:
I
- tensiune de compresiune la smalgul cervical;

- = - tensiune de alungi;e in dentinE.

Acest i:icr': {Goel) ar putea duce la separarsa scra$u}ui dc danhnE in fracliuni rnici, deter-
a l minind leziuni cevicale. Acestea ar presupune insl aparilia leziunilor nu numai pe fata ve*tibulr,tr a
dintiior ci ;i pe faia orali, proxirrraii, ceea ce nu corespuude reaiitiiii ciinice, cu aidr:r.'ai rr.uit cu cit
I leziunile sunt uneori aumai in smalgrl cervical sau in denti;ri, [a distan]tr de.lonc{iuno+ s*ral/eeme*1.
I
=

I
I
:
 I
lulaiana Brdndusa Popa - Estetica in odontoterapia reslaarEtoaye
Cercetirile ulterioare au dus la ideea ci aceasti explicafie, conform crreia,
comprimarea
I
axiala a dintelui a determinar un stres patologic concentrat in
,egiunea cervicali, rtrmdne un mare
semn u.le intrebare.
Acfunea fo4elor non-axiale se bazeazbpe principiul parghiilor, conform
ciruia, fo4ele se con-
I
centreazi in apropierea sau la nivelul punctului de sprijin. C-inJ
usrrp* unui dinte aclioneazd o forfa
non-axialr, aceasla se.comporti ca o pdrghie cu punctuide sprijin
de comprimare, alungire, forfecare, de mirime suficienti,
in care se concentreazi tensiunile.
in zona cervicali-.orice lip de,fo4e
port" uf*"ru shrrcfura dentarl in aceasti zoni
t
Structurile dure dentarg respectiv smalpl, are rezistenli mai mare
alungire, dintele prin implantarea sa fiind adaptat pentru a
compresive in timpul fricfiunii. Aceasta duce la concluzia
la compresiune decit la
suporta compresiunea gi de a disipa fo4ele
I
ci, st octo- dentara e piobabil afectati cind
e supusd unor tensiuni de alungire ce sunt generate
ac€ste tensiuni de alungire nu au tendinla de disipare,
Intensitatea tensiunilor de alungire in zona c"ruicaltr
de forfele laterale ce acfioneazi asupftl dintelui gi
ci de concentrare in zona cervicald a dintelui.
I
a dinlilor depinde de:

-
-
mirimea gi direclia fo4elor;
distanfa inne puncrul de apricare ar fo4ei gi punctur
de sprijin,
I
Majoritatea concluziilor cu privire la modul de acfiune al
tensiunilor de compresiune gi alpn-
qire nrovin din elperienie frcute <in vitrp, aceslea insi, nu permit reproducerea condiliilor
din cavitatea bucali, de aceea gi rezultatele nu pot fi considerate
complexe
t
absolut exacte.
Corelalia intre malocluzie, bruxism, leziuni cervicale
decenii in urrntr- Sub influenfa tensiunilor ocluzale
a fost obseryati de clinicieni cu multe
studiile stereomicroscopice au pus in evidentd cu
claritate fracturarea cristaletor de hidroxiapatitd ale smalgului.
I
De asemenea, microscopia electronicd a
evidenfiat fisurile induse de stres la nivelul smalplui
ceruical p€ care ulterior, factorii secundari vor
fb'orzs cistr:c1i'- snrlprlui cu e.;cluiie l,l J,:r,rini Dt nis:id ':c
tui stuu€niral 9r asttei tiintele devine mai suscepribii si fie afectat
leziu=jle z-v?ns.rrflzi, se pierrie *0..- I
de fo4ele de alungire gi ritmul de
avatrsare al leziunii vacregte.
*
La nivelul coletului dentar, placa bacteriani intrefiuurtr
ditatea salivari crescuttr prin cansurn de lichide
de. alimentalia bogati in glucide, aci-
I
acidg pot duce la aparilia leziunilor erozive, deci aici
pot coexista ieziuli combinale eroziv-abrazive. Acestea
substanlei dure denlare dar gi componenta mecanicl
au gi componenta chimici de solubi lizare a.
determinati de periajul dentar. I
Clinic
Leziunile cuneiforme sunt afecliuni c4gtigate care se
gtesivi a fesuhrilor dule dentare- Au fost descrise in
manifesta printr-o distrugere lent5, pro-
anui 1894 de crtre Zsigmond ca defecte angulare,
specifce suprafeielor vesii'lrulare ale dinfilor incisivi gi
t
canini dar ele pot aptrrea gi la nivelui dinflor
premolari gi molari' Afecteazi mai rartoli di4ii,
doar pe o singur[ hemiarcadtr uneod pot aparea
9i
tea pot avea grade diferite de evolufe. Apar
de oblcei sunt localizaie tootal, pe ambele arcade sau
izolat, pr * *iog* dinte. cdnd sunt mai multe, aces-
I
la nivelul coletulii'dentar la ambele sexe. Num[ruI
pacienfilor care prezinti lacune cuneiforme cregre
cu virsta gi suot mai frecvente la paciengii cu o igienr
oral6 buntr, cu din{i slndtopi gi relativ bine implantali. I
rc - leziunile cuneifornne au forma unor fracturi
trir nghiulare, cu varful orientat
spre interiorul dintelui, sPle axul sdu longitudinal,
comanei dentare gi sunt mai mult adinci decet
intinse in sens mezio-distal, transversale pe axul
hrgi, cu aspect de panr- Baza virtualE a lezitrnii este
spre
I
cavitatea orali, unghiurile sunt as$ulite, marginile
tiioase, funduirJ;t{t d;-""t}f..i'r"n
tedtr, dur6, lucioasi' Axul mare al lacunei
cu-neiforme e perpendicular pe axul dintelui (fig. L "fa!a
Profunzimea lacunelor cuneiforme e variabild gi
I0).
ne-

ele pot evolua progresiv spre ,pafrut endodon-

I
tic determinind forniarea de dentini de reacfie gi, in
acelagi timp, induc leziuni degenerative la nivelul
' "
fesutului conjuncriv pulpar. :
I
2?
I
I
T
a'.

I L
Capitolal I - Estetic Si inestetic in odontoterapid restauratoate

I
I a
I

I
I l

t i
i
t

t ?

I ;

I
I
I i

t j Fig- I.l0 -
c
A SI B - Aspecte clinice sle lae,nei cuneiforute-

I C - Reprezenlarca grafcd a ansi lac-une cto*iforme-

Uneori, cind procesul distructiv e rapid, poatc aFirea durerea dentinartr caro poate duce la
aparilia complicafiilor inflamatorii pulpare sau prin evoiuiie ooate sd determine chiar deschide.rea

I camerei pulpare, prdpa dentari descoperiti prezentind aspect de pr1lpil* cmniutr datorire leziunilor
degenerative prezente-
ln anumite cazuri, sub sarcini ocluzale mari qi datoritE evol,-4iei leziunii, dintele se poate frac-
I nr3, caz destul de frecvent le nivelul dintilor frontali inferiori gi restul radicular rezultat poate fi vital,
pundnd pmblema unui tratament endodontic corect.
=
Ps aceste defecte se pot grefa procese carioase, zona devenind retentivl, eu acumulare de placl

I
q
bacteriani gi realizarq unui pH acid.
Leziu nil e dis c oid a I e rtcub re)

l
Qen
La nivelul coletului deniar, ca lrrnare a abraziuril determinate de periajul individual intern-
pestiv, pot sl apari leziuni cervicale eu un aspect diferit de cele descrise drept lacune cuneiforme.
Leziunile de la nivelul coletulu! dentar datorate abraziurii prin periaj pot constitui lactor primar pen-
ru aparitia de procese carioase, eroziuni acide gi, in anumite condilii, pot fi factor secundar important
T
l
-
?,3

I
=
 I
Ivlaiana Brandusa popa - Estetica in odonrottrapia rcstsuratoare
T
in avansarea leziunilor cervicale induse de stres. Aceste leziuni
sunt cunoscute sub denumire a de lezi-
uni discoide sau lenticulare, iar diagnosticul lor se poate pune pe urmitoarele

- antecedente de periaj dentar incorect;

elemente (fig. l. I I ):
I
- localizarea lor rnai mult supragingival, in zone accesibile periirjului dcntar;
- iritagia gi retraclia gingivali care sunt, de regultr, prezede;
- morfologia lor difenti, elv'fiind leziuni mai muliintinse ln suprafalA decf,t in profunzime,
putindu-se extinde gi radicular c6nd r{dtrcina esre
I
denudat{
- aspectul neted, Iustruit al leziunii care nu mai imbractr aspectul de pani caracteristic lacunei
cuneiforme. I
I
I
t
I
Este foarte important ca diagnosticul de lacuni
cuneiformtr sau de leziune lenticularl (dis-
I
coidali) sE fie pus prec/oce gi tratarnentul inslituit imediat.
corecti' bine condusi 9i un exafien clinic riguros, Ilcut
curati' uscati, cu evideniierea elementelor ce .iput""
un diagnostic eorect presupuae o anamtrsztr
in cooia4ii ae hmrinozitate buna, pe dinfii
constitui factori eliologici ai leziunii gi uneori este
I
necesard o imagine fotografici a dintelui gi modele
denlierea unor elernente esenliale cum ar fi:

-
de stutliu care str peimitr o analizi corectd, cu ev!

existenta fo4elor ocluzale laterale in timpul procesului

de masticafie,
I
-
I
prezenla faletelor de abraziune
- forma caracteristicd angulartr, in pani, a leziunii
cuneiforme sau cea de leziune lenricular6,
- localizareasubgingivari a unei pi4i sau a inhegii leziuni,
- pierderea gbidajului anterior gi orientarea

-
de ocluzie,
axuluflongitudinal al dinlilor in funcfie de forfele

intinderea picrderii de substan;d rientard in suprafa|i gi

profirndme.
I
Leziunile iniiiale rebuie monitorizate gi de asernenea"
rapeutice aplicate.
rezultalele in timp ale metodelor re-
I
:t"*;**'"i|lfii'3Jl*1io.'u
-
va p'ne in evidenli etiologia caracrerisricr acesror
cariile cervicale la care avem elernentele caracteririi"*
modificare de culoare, un alt aspect al leziunii.
reziuni,
urot"in; prezenladentinei alterate,
I
De importan{ majgri este diagnosticul diferengial
sau cuneiforml) gi care se face pe urmitoarel"
intre cele doui tipuri de leziuni (lentic,lari

"l"*ente:
I
- Abraziunea deterrninaf
'f neriaj are o formr lenticularr, cu localizare supragingivald, cu
iritafie 9i retraclie gingivall, iar lezi,.rnea esle rnai
rotundi, mai superficialtr; in plus, iipsesc
fo4ele laterale ocluzale distructive;
-. Lacunele ci'ineifonne au o furmd anguiari, surt
mai muit adanci decit largi, au margini mai
nete 9i apar cu predominenfr pe dinli anteriori
sdnnroqi cu o implantare relativ bun6.
24
ti
I
l
li
Capitolul I - Estetic $i inestetic in odontaterapia restaurctoare
I 1 Capacitatea de a diferenlia leziunile produse de abrazirrne de leziunile cervicale induse de stres
.t
,t
li are o importantl majord asupra succesului trapeutic deoarece, spre deosebire de leziunile lenticulare,
care nu sunt supuse rnor forfe ce ar putea deteriora restaurafia, leziunile cuneiforme fiebuie tratate
I l finAnd cont de fo4ele ocluzale care acfioneazlinproducerea lor, altfel acestea vor actiona distructiv
:i asupra restauraliei.
ti
I
I 13.f .2.1.3- ERozluxua peNTaRA
I
Eroziunea dentarX reprezinti o pierdere superflrciali de substanfi dur[ dentartr datorala unui
ri-:l proces chimic care nu implicl flora microbianl. La origirea acestei leziuni std actiunea dizslvantl. a
I I
unor substanie chimice acide care conferi smal;ului o rezistentd mai mici la uzura prin frecare-
!
:i Leziuni erozive sunt intahite cu o frecven$ mai mare la pacientii adulli, de varste intre 30*4C
ai de ani, dar ele pot si apari gi la vdrste mai tinere, intre l8-20 de ani.
I i
Dupi originea factorului cauzal, eroziunile dentare pot fi produse de:
:i
- factori extdnseci;

I; - factori intrinseci;
- eroziunea idiopatici esenfialtr, la care agentul cauzal rimdne necunoscut.
::
Eroziuoiie extrinseci, externe, pot fi determinate de factori c.himici acizi ce pot str provintr din:
I - aport alimentar;
=
.=
- utilizarea unor substanfe medicarnentoase (iatrogenei.
Eroziunile pot fi generalizate pe toati suprafala coroanei dentare care igi pierde conturul gi
I apare lucioasi, netedi, fEr[ margini de smal; ascu{ite gi sunt intinse in suprafa;b mai mult decAt in pro-
=
funzime. Suprafala smalplui poate deveni concavi. pinl la expunerea dentinei 9i acest lucru detersfni
accelerarea reducerii de {esut dentar datorattr duritrlii mai scirate a dentinei.
t E Peste iez.iunile emzive se p-ot suprapunr leziuni abrazive sau rle a|ri{ie, sroziu:ea gi anifa fiind
:i
factori primari pe cf;nd abraziunea este un factor suprapus.
Eroziunea se va exacerbrdaci pacieatu! se periazi pe dinfi atita timp cit acidul se afli
I prezent in mediul bucal, periajul indepirtind matricea organici a dentinei expuse remineralizarca
Ei
-=
nu se r::,ai poate proriuce. Daci peria-iul are loc la 2-3 ore de la atacul acid, atunci remip-eralizarea e
I
posibiltr prin ionii de calciu gi fosfagi-salivari. Corect ar fi ca periajul sd fie executat anterior utitizi.rii
t factorilor acidifian$ qi dupi consumul acestora si se efechreze o clitire cu ape de gurb cu fluor
(degustltorii de vin, de exemplu)
=
I Eroziunile exb:lnseci
=
Eroziunile extrinseci prin aport slimenlar
Eroziur,i extrinseci prin aport alimentar apar Ia consumrrl de:
I
=: - Alinrente acide cum sunt salatele, murdturile, ce con;in acid acetic;
- -Bduturi acide carbo-gazoase, cu rm pH acid de 2-3,5 (Coca-Cola, Fanti, ape mineraig vin
etc.) ce conlin acid carbonic;
I 7
- Alimente sau biuturi ce contin acid citic (limii, portocale, sucuri de citrice etc.).
:

Dupn o asemenea dietd alimentari timp indelunga! se constatd aparilia de leziuni erozive cu o
I-= Iocalizare pe f4ele vestibulare ale din$lor frontali maxilari gi pe marginile incizale ale d;lfilor frontali
: superiori qi int-eriori.
Consumul de fructe, sucuri acidulatq blocheazi,pin acidul citric calciul ionic din lichidul
I bucal ceea ce favodzeaz[ scoalerea calciului din stmcturile dure dentare iniliind demineralizarea aces-
- tora. Deminenlizarea inceteazi cind clearance-ul acidului citric ajunge si restabileascl normalilatea.
E rozia n ile dsl oratc un or activitd".i profesionale
I Eroziunea de acest gen apare la indivizii care lucreazi in mediu cu acizi industriali prec-\r-rn
qr-idrrl nlnrhidrir Fnmi. q-^tl- +^ l^
'vrrr.rvr",,|fi'r-in arn
uLvrrvt Ltw,r f-
u -^^-
-vlrv !u svr Pvrvsr -.'.-i-;.',f.
^.rl'rar wq 4LrzI JqV f^*x
lVIlrlA ---^--x
564V4)O, t[ l4-
boratoare de cercetare in care se ltilizeazl reactivi zubstanle acidg etc.
I .
zj

I
,-

I
 t
Itfariana BrdnduSa Popa - Este&ca tn odontoterapia restourotoore
Eroziunea apare in accsle cazuri in primul rind pe suprafetele dentare expuse
in mod direct
I
mediului extern 9i anume, pe felele vesribulare ale dinlilor maxilari, primul
d, ,"r*
atacarea fefelor vestibulo-incizale ale incisivilor ce vor cdplta
progreseazd, se observi pierderea smalgului vestibulo-incizal,
un aspect mat- pe misuri
leziune fiind
ce eroziunea
suprafila smalfului capati un aspect lus-
I
truit, neted, rotunjit, pierderile de substanli fiind extinse la nivelul
smalplui mai muliin suprafall decit
in profunzime. Forma este u$or concavi, fErd nruchii la nivelul
smalgului.
Evolutia lor este lentd in small dar cind se ajunge in dentini, cvolu{ia va
T
fi mai rapidi datoriti
vulnerabilitiilii mai mari la atacul acid al acesteia_
Efectele nocive ale substanfelor acide din mediul de lucru al pacienrului
dure dentare sunt influengate de o serie de factori:
asupra structurilor I
- concenrra{ia acidului in mediul inconjurtrtor;

-
-
timpul de contact at acidului cu suprafefele dentare;
gradul de disociere al substanfelor acide;
I
-
-
dimensiunile fantei labialc;
prezenta respiraliei orale; I
capaciratea tampon a salivei.

Eroziunea dennrd prin utilizares unar substale medicamentaase

Eroziunile dentare apdrute ca urmare a utilizlrii unor substanle medicamentoase
I
au czracter
iatrogen' Ele sunt deterrninate de adminisrare exagerati de substanle
medicamentoase preeum vita-
miaa c {acid ascorbic}, aspirina efervescentl sau tabletemestecabile. pH-ul
asemdnitor pH-ului sucului gastric.
acestora est€ puternic acid,
I
r^ f,_
fle _,-
Aspectul clinic al leziunilor erozive prin consum de medicamente
r3cton:
este legat direct r1e o serie
I
durata contactuiui acidului cu suprafelele dentare;
I -
-
aria de.contact;
cautitatea ii
calitatea sistemelor tanpon ale salivei;
I
- folosirea altor substanle acide in alimentalie.
o alti formE de eroziune iatrogend este aceea intdlnitA Ia pacienlii cu afe.cfiuni gastrice cu
hipoclorhidrie gi care iau o medica;ie acide (acid clorhidric concenbat)
I
car€ va determina erozi.ni pe
fafa oraltr a dinflor superiori chiar dac6 substanla acidi este

g;_67iunl e intrinseci
adminisrrati cu paiul.
I
Eroziunile intrinseci sunt, de regul5, rezultatul regurgittrrilor
un simptom asoeiat anorexiei nervoase, herniei hiatale, gurtlt"i
toxicd a altor afecliuni care deterrnintr virstrturi regolate cum
conginutului gashic care poare fi
acide hipertroficigigante, asocierea
ar fi alcoolismul cronic, bulimi4 ano-
lj
malii ale tractului digestiv' ulcer peptic, diverticuliesofagieni
dar 9i st6ri tiziologice ca, de exemplu,
sarcina toxictr.
La pacien[ii cu regurgitiri frecvente, dinlii prezinti un
Bspect clinic caracrerizat prin afectarea
suprafe{elor palatinale ale dinfllor superiori, mai ales
ale dinlilor'frontali care se afli in calea confinu-
tuluigastrie regurgitaq felele ocluzali vestibulare
5i ale dinliior larerali inferiori, pe c6nd dingii frontali
inferiori sunt oarecumprotejati de interyozifia lirrbii. Incisivii
supcriori suferi un proces de estompare
I
a tuberc'lului palatinal iar cuspizii morarilor gi premorarilor
devin rohmjifi.
Asocierea anqrexiei nervoase cu leziunile smalgului
apar mai frecvent la femej dec6.t la blrbali gi mai ales
sunt cunoscute de peste 100 de ani, ele
ia vf;rste cuprinse intre 16-20 de ani. caaza
I
principaltr este probabil dorinp tinerelor fete de a avea
o siluetd supli, motiv penlru care, dupr
mesele principale, acestea igi provoac[ senzafia de vcmr gi
buriri metabolice.
acest obicei duce in ]mp ta grave fui- I,

26
t
I
l, i

Capitolal I - Estetic Si inestetic fn odontoterapia restauratoare

l, t
Eroziunea idiopaticl, esenfiall
Eroziunea idiopaticd are cauze neconoscute, sepresupune c[ ea ar fi determinati de factori precum:
l' .i
- CreEterea conlinutului de acid citric in seliva stimulatd;
I
- Cregterea conlinutului de mucind din salivi. aceasta ingreunf,nd depunerea de calciu salivar
I ,i -
in scopul repardrii miciior defecliuni ale smal;ului prin remineralizare;
La pacienlii ce prezinti ocluzie traumaticd sau parodontopatii gi la care se constati in
apropierea suprafelelor cu leziuni erozive prezenla unui exudat inflarnator ai mucoasei gin-
-i givale cuun pH acid scdzul.
l_t
S-a abservat ci un flux saiivar sclzut exacerbeazi efectul factoriior intrinseci sau extrinseci
ai eroziunii pe c6nd, capacitatea tampon a salivei precum qi apele de gurtr fluonrrate reduc efectele
I. nocive ale acestora-
Eccles, in 1974 (17) a fdcut o sistematizare a formelarclinice ale eroziunilor dentare dupi sta-
,,
l_t diul lor evolutiv, clas:ficarea lui avdnd rolul unui ghid epiderniologic ai oferi medicirlui stomatolog
I posibilitatea unei orientiri in ceea ce privegte diagnosticul gi terapia aceslora. in aceastl clasificare, ca
de altfel gi in clasificArile anterioare esle indicat gradul de distructie coronari de Ia superficial la sever
-: gi se precizeazl implicarea unor supraiele dentare aie unor anumili riinli.
I Aspecnl clinic
= Stadiile incipiente ale eroziunii rimdn de obicei nediagnosticate, caea ce f:ce ca iristituirea
unui tratament precoce s6 fie ratat[. Nu de pu[ine ori pacienlii se prezinti la medic cu grade avansate
I de ercziune pe car€, de cele mai multe ori, le pun pe seama abraziunii.
in primul stadiu, sernnele clinice sunt it general, s6race gi de cele rnai muhe ori absente.
= Medicul stomatolog este cel care, pe baza unui examen clinic minulios gi cu cercetarea atenli a
I: :rtrgr:i5iii srrprafegcl+r dure tlentare, toate p-.:ne er.,:nilal .c:st diagnosli,:.
ia t-aze mai avansate, cu implicarea dentinsi pe cel pufin 1/3 din suprafa;E, semnul pnncipal ce
il aduce pe pacient la medic este durerea care apare la agentii fizico-chimici qi care poate deveni une.
I ori atit de neplicuti inc6t pacientil se abline O" tu *q*mul unor alimente necesare unei diete ali-
rcenEre ncrmale gi se feregte si utiiizeze nijloacele de igiinzare. Starea psihir.i a pacientului poate sd
=
se altereze ueptat atdt datoriti durerii ctt gi datorite tulbudrilor de estetici (fig. l.l2).
I-= CAnd eroziuaile au un caracter generalizat, tabloul clinic este dominat atSt de tulburtrrile fizionomi-
ce, care devin evidente, cit gi de fenomenele dureroase care se pot complica io timp cu inflarnalii pulpare.
d

I
i
=
r
I
=

I
.

J ' Fig. l.l2 - Aspectul clinic al emziunii dentere.

:

I Morfopatologic sr.rdiile efecn:ate cu ajotorul microscopului cu transiluininare au pus in evi-

-
dcnii prezenla pe suprafala smal;ului erodat a o serie de adf;ncituri in prismele de small gi dispari{ia
perikymatiilor- Cind eroziunea este latenih, rnicroscopic poate apfuea o estompars a modelului irexa-
goni:l a! prisrnelcr de smal1.

77
 I
lv[srlana Brdndusa Popa
Suprafap emziunii, care din punct de vedere clinic pare
- Estetiet tn odontoterapia restoumtoare

a fi netedd, priviri la microscop, pre-

I
zinttr destul de multe neregularitAf.
La nivelul canaliculelor dentinare gi in substanta intercanaliculari,
aspect patologic.
au fost observate cristale cu I
Diagnosticul pozitiv
Diagnosticul pozitiv al leziunilor erozive se.face pe baza,urmtrtoarelor.,€lemsnt€: I
- Anamneza atent6.,cu evidenEierea factorilor cauzali ai
sensibilitdlii dureroase Ia nivel cervi-
cal, dat'orati eroziunii prezenli fie in dieta alimentarS,
in mediul unde pacientul igi desfnqoari
activitatea, prezenla regurgita;iilor acide, a unei medicafii
cu substanle acide etc.;
I
- Prezenp unor suprafele r.rza[g, fdrd limite nete;
- Existenfa expunerii canaliculelor dentinare direct in mediul
minsralizarE al dentinei-
bucai, prin procesul de de- I
Di ag n o s ti cul dife re n 1 ia I
Diagnosticul diferen;ial se face cu:
leziunile abrazive la care, un examen clinic arent va
I
- - eviden{ia prezenlafactorilor cauzali

-
specifici;
lacunele cuneiforme al cdror aspect angular specific ne va permite
un diagnostic corect;
I
- procesele carioase cu localizare la coletul
dentar care sunr caracterizate de prezenla dentinei
alterate, a modificirilor de culoare.

1-3.1-2-2- Pruaupatt DE TRATAMENTALE

I
LEzruNrLoR NECAnTaAsE
un plan de tratament corect al leziunii <!e rmri denrari
l.].:.iu:rii ia'e pierulune un ex,,-!i--:n clirlic atcri;i gcr,r;-.Fetenl,
turilor dure dentare deoarece nu toate leziunile, indiferent
cr
se face dupf un diagnos.iic corect al
a!..r.jc:^[-.r g;ac,:i-,:i d..:uzr:ri a
!csi.i_
I
dagradul lor de evolulie, necesiti un trata-
ment imediat' Este necesard mqpitorizarea leziunilor
inifiale p"nt
"Lfie uzureo care
studiu, fotografii care si permittr aprecierea evoluliei procesului
uaei eventuale intervenfii teraperrtice.
se efectr:eaz{ modele de
in dmp gi momentul optin al
I
Intervenlia terapeutici presupuns:

- existenfa unor tulbur[ri ale funcfiei fzionomice;

I
- prezenla sensibilittrlii dentinare;
-
-
deschiderea camer.ei pulpare ca urmare a evoru;iei
uzurii deirtare;
aparilia pericolului de fractur{ a din{ilor ca urmare
dentare;
a slabirii ruisten}ei struchrilor dure
I
- aparifia complicaliilor inflamatorii pulpare;
rurlra accenhrati, cu modificarea contactului
firnc;ional nonnal prscum gi apari;ia dis-
I
funclii lor artictl at iei temporo_mandibulare:
-
o
reducerea dentari progresivf, ocruzo/gingivar

intgrve'n;ie terapeuticd corecti trebuie str aibi

sau ocruzo/incizal.

in vedere identificarea gi indepdrtarea

I
rilor etiologici in fi'mc[ie de situagia clinicn- atunci facto-
cind este cazul se cere modificarea dietei alimentare
a pacientului qi inltrturarea factorilorcauzatori
la modul de efectuare a! unui periaj d,entar
ai eroziuiri, se vorda indicafii ctare gi precise privitoare
corect gi de alegere corect{ a pasielor de dinfi a periulei
I
dentare, se va indica lratarnentur afecliunilor generare, Ei
cind esre cazul.
Tratamentulpropriu-zis presupune restaurarea
se vor utiliza restaurdri directe cu materiale
morfologiei nonnale a dintelui uzat scop ln care T
compozite, compJmeri, cimenturi cu ionomeri de
restaurtrri indirecte cu materiale compozite sticltr,
sau ceramice, falirrri
faletiri indirecte ceramiee, coroane de acoperire pa4iare
in katamentul lacunelo.
"uoeitoile
sau'totale.
sau a uzurii dentare datorate
directe din materiale compozite sau

abraziunii patologice,
I
medicu! trebuie sd $nr seama de fapioi ci dinieie nu esie o unitare statice, ei este supus deformirilor
sub influenla unor sarcini ocluzale, iar materialele
28:
o* r"rtaur# n* *te gi adezive, suni sup'se gi ete I
I
I,
|
I I
Copitolul - Estetic Si inestetic tn odontoterapia restouratoare
aceloraSi fo4e care le pot disloca. Un agent adeziv puternic trebuie inso;it de un grad de deformabili-
late corespunztrtor stresului la care va fi supus. Este clar astizi ci inlelegerea ocluziei func{ionale este

t:f
foarte importanti in tehnicile restaurative, chiar gi a celorcare folosesc adeziunea chimici. Cind fo4ele
ocluzale non-axiale nu pot fi reduse sau eliminate restaura{iile trebuie imbunitdlite cu mijloace de
retenlie mecanici ce pot asigura succesul pe termen lung.

l; 1.3.L3. LEZIANILE TRAUMATICE ALE DINTILOR

Leziunile traumatice dentare reprezinttr in odontoterapia restauratoare una din cauzele cars pro-

t,f
ai
duc modifictrri ale morfologiei coronare prin pierdere de substanld duri dentarl de etiologie noncarioasa.
Spre deosebire de uzura dcntari care se instaleaztr lent, ?n timp, permifind aparitia unor reagii
pulpare de adaptare funcfionaltr, leziunile traumatice sunt determinate in principal de accidente acute
9i
nu de pufine ori ele sunt insofite gi de alt'e leziuni mult mai grave precum cele radiculare, parodontale;
alveolare, ale pirlilor moi, 9i care cer de cele mai multe ori un tratament de urgenla qi abia in timpul
urmtrtor vizeazlrefacerea coronari a dintelui afectat.
Clasificarea traumatismelor dentare se poate face in func1ie de o multitudine de factori pr€crrm:

- factoruletiologic;
- aspecieie clinice;

- aspectele morfologice;

- posibilitdlile terapeutice etc.

Organizalia Mondial6 a Sdnitdlii B propus o clasificare care a fost acceptati 9i folositi ?n multe
din gcoiiie rie stomatologie din tiiverse state ale lumii. Aceasti clasificare line seama de aspectul clinic
gi terapeutic al leziunii gi cuprinde urmdtoarele categorii:

- lezilni dentare;
- leziuni aie lesutuiui parodontal;
leziuni ale suportrrlui osos;
- leziuni ale gingiei qi rfucoasei bucale.
Clasi{icarea este valnbili gi la dentiiia tennporarii gi Ia cea pennaner;i5.
ln odontoterapia restauratoare a dinlilor vitali intereseaztr in mod direct frachuile dentare
coronare nepenetrante simple, sub diferitele lor forme clinice (fisuri, fracturi ale smalEului, fracnrri ale
smalfului gi dentinei).
Dupi Bagbdadiz (200q) (4), fra*uriie mrooare reprezinti carn 2G92Yo din traumatismele
dintilorpermanenli, di4ii maxilari sunt mai afectafi drcit cei mandibulari (899/o respectiv ll%), iar
dintele cel mai interesat este incisivul central superior (75!/o). in legituri cu ft=actura incisivrilui central
superiort acelaqi aulor subliniazd ctr frecvenla cea mai mare o are Aachra unghiului incizal mezial
urmati ie fractura ?n l/3 incizall gi in U3 medie sau fractura ?ntregii porliuni con]nare; de asemenea,
subliniaztr ci cele mai multe fracturi suni unice.

1.3.1.3.1. Frs{nA caRoNARA

I Fisura caronartr este o leziune caracterizaltr prin intrenpsrea continuitdfi smallutui dar fdri pier-
dere de substanli amelari" Ea se intilnelte desatl de frecvent gi este uneori greu de diaposticat gi de tratat.

T Aspect clk'rc
Fisura coronari este o lgziune traumatic* ce se prezinti, din punct de vedere clinic, sub forma unor
linii in smalg care pot ajunge pini la joncliunea amelo-dentinari sau se pot extinde spr€",R{pa dentari-
Simptcmatolbgia clinici este destul de strracd, uneori pacienfii pot si acuz-e ci iiloartr sensib!
Iitrite la rece sau dulce gi mai frecvent durere la presiune sau la masticalie. Daci lisura este profirndl,

I simptorn:tologia dureroasi se pcate accentua gi in timp poate deveni ireversibild, alteori dimpotrivi,
durerile dispar dupd un anumit timp prin aparilia mortificirii pulpare.
Uneori. chiar unui exametr clinic nrinulios ii poate sclpa o asemenca leziune flsr-ualI a
smal;ului. De aceea, atunci cAnd existi suspiciunea unei asemenea leziuni, se va recurge le mijloace

29
 I
fuIqiana Brindusa popa
suplimentare de examinare precum transiluminarea cu fibre
- Estetlca in odonnuropia restaurrtoorc

optice (Andreasen l9g3) {2) sau uti-

I
lizarea unor substanfe colorante (albastru de metilen),
metode ce pot duce in final la un diagnostic
forect atr fisurii' Atunci cSnd nici aceste metode complementare nu
tudinea diagnosticului se poate recurge la utllizareaunor
sunt suficiente, pentru certi-
obiecte pe care paci"o*t *" pus si mu$te,
I
dupd ce acestea au fost plasate acolo unde existl
suspiciunea unuidinte aiectat. Aparilia durerii acute
la indepdrlarea obiectului interpus imediat dupi
incetarea strangerii dinlilor ajuti ia identificarea din-
telui afectat' Pentru efecruarea acestui test se poate'folosi
un nrlou de val6 foarte dens.
un dis. de cauciuc, un beligor de lemn sau
I
Tralament
Tratameniul de smal; lipsite de complicalii consti in expectativl, monitorizare
I
!1ur;lor
gi radiologici, aplica;ii topice de preparate
clinici
fluoruratersau utilizarea unorpaste de dingi desensibilizante,
acolo unde e cazul- Tratamentul trebuie si impiedice acliunea
Iogici) asupra pulpei dentare pentru a preveni afectarea
acqsteia.
stimulilor externi 6zici,chimici, bio- I
Uneori' din aceste considerente, in perspectiva prevenirii posibilelor
utiliza glassionomeri sau compomeri pentru inchiderea lisurilor,
te / indirecte din rigini compozite sau indirecte
complicalii pulpare, se pot
alteori se pot realiza fafetiri direc-
din ceramici, gi destul de rar se .."rrrg. la utilizarea
I
'oor incnx;ta1ii tip onlay.sau.chiar aplicarea unei coroane de acooerlre.

1.3.1.3.2.
Daca apaf comphcafii pulpaie se va r€curge ra tratament'endodontic.

Fnacruna conowenl stapr,{

I
DE vMALT

Aspect ciinic
Fractwa coronarS simpli de small reprezint{ acea leziune
traumatici in care pierderea de sub-
t
stalla durl este limitati in general la sma! sau lnclude
t-' consecrlii:.r fiac'.u:ii sr.ralrl-rlui
i, linia de fracturi.
cel mult, o mic6 porlirme de dentini, aceasta ca
d,--a ir.rilgr,-r! jcncli,-r:ii ;malr-dentine sel
ta:oati cuirria{grii denti.,rei I
De obicei este afecht unghiui mezial al marginii incizale gi
mijlocie, in aceasti situalie fra$uri afectand mai mult p**
nivelul unuia sau rnai multor dinli frontali, de cele
in prcpo4ie mai mici heimea
orald- De reguli fractura este localizat{ la
mai multe ori ai maxilanilui. Ea poate provoca leziuni
I
p3 muc\)asa oraii datoriti marginiior ti;oase
;i un cliscorrfort estefic md r:rult *au mai prlin important.
I
T

I
I
I
I
A
Fig- l.I 3 - Fracturd corcnard de smals cu modifcawa
A - Aspect clinic;
culoii lui Il ; I
B -,4spect radiolagtc {parodant'rtd apicaid cronicd)-

30
I
I
t I

ri Capitolul | - Estetic Si inestetic in odontoterapia restantratoare

I
I
Trstsment
r!.l Tratamentul fracturii smal;ului consti in netezirea rnarginilor asculite, neregulate cu ajulorul
Il unei pietre diamantate. in func1ie de gradul de distruclie gi de modificarea aspectului fizionomic, une-
:l ori tratamenful consttr in restaurarea formei iniliale a dintelui cu sisteme adezive.
rl in toate situaliile clinice, indiferent de mdrimea zonei fracturate, dintele trebuie si fie urmdrit
in timp, deoarece, chiar in condiliile unui traumatism aparent minor, cu lipsi minimi de substanlI durl
r; dentarl, pot se apar{ cornplicaf ii pulpare sau parodontele (fig. l.l3 A, B)

I' !
1.3.1.3.3. Fntcruns coRoNARl srMpl.l DE nMALT $r DE DENmN.4
,! Aspect clinic
l; in cazul fracturilor coronare nepenetrante, simple, cu interesarea smal;ului gi dentinei, aspec-
I tul clinic este variat in ftinc{ie de traseul liniei de fracfuri, de gradul de pierdere al substanlei dure, de
?
asocierea leziunilor p[{ilor moi din vecinatate. Traseul liniei de fracturi poate fi oblic, orizontal, une-
ori chiar cu o componenti verticaid, ducAnd la detagarea unei zone de structuri duri dentari variabili
I ca intindere (fig. 1.14, l.i5).

f a

f =

t
f
:e

j E

E Fig- I-14 - Fraeturd con>nard simpld de stnals Si de dentind cu linie

E
oblica defracturd-
I
=

t-
I-

.==

J
=
:.

r =E

J
=

T I.l5 Frachtrd coronard simpld de snals gi de dentind cu linie

Fig. -
I =
arizontuld de lVacturd.

at

t
=

I
 I
Matiana Brdndusa Popa - Estetica in adontorerapia restoaratoare
ln func;ie de gradul de expunere al dentinei, acesr tip
de leziune haumaticd genereaztr simpto-
I
rnatologie subiectiva cu grade diferite de intensitate,
presiunea exercitatd pe dintele in cauzi,- in
Trstanent
in special dureri provocate ds agenli termici gi de
acelagi timp, pacientul prezint[ qi disfil:c1ie fizionomictr. I
Tratamentul facturilor coronare simple de small gi
.iarea pltrgii
reacfie de apirare a pulpei dentare prin fomrarea
de denlintr urmrregte in primul r6nd prote-
dentinare cu materiale pe bazi de hidroxii de calciu,
care au ayantaiui ci determind o
unei bariere protectoare de dentinf de reactie, dupi
t
care' se recurge la restaurarea coroanei dentare
iizdndu-se mijloace suplimentare de retenlie. in
indirecttr din material compozit sau indirecttr din
cu.materiale compozite,.sau.compomeri, uneori uti-
unele.u*i r. poate recurge Ia o fagetare direcla sau
cerarnicr gi mai rar la incrustafie, coroani mixti sau
I
coroand ceramictr (Cvek 1994) (lZ).
In situalia in care este detagattr numai o mictr parte de
trucfia direct, cu sisteme adezive_
small gi de dentintr, se poare reface dis- I
1,"3.2. Auonrar,Il DENTARE DE DEzvoLTARE I
unele forme ale anomaliilor dentare de dezvoltare pot constirui
stanJi duri denlard de alt6 nattutr decit cea carioasl.
Cunoscute in literatura romdni de specialitate sub dennmirea
dentare de dezvoltare reprezinttr defecte ale^lesuturilor
cauze ale pierdenlor de sub-

de dishofri dentare, anomaliile

I
dwe aptrrute in urma acliunii unor factori per-
turbatori in perioada de odontogenezA (WHO, l9g7).
Factorii etiologici.implicagi in
i-ou""t anomaliilor dentare de dezvoliare pot fi grupafi in:
"
I
- factori genetici ;
- factori de mediu.
Aciiunea lcsrto: fhcir,ri :oa;e ir,tcrctpla oriraie
sui forrrdrii sale.
dintis sti.Jiiie p:in.cae {rece .iintele in car-
I
in func{ie de momerful il care aclioneaztr, factorul perturbator
multe dintre urmtrtoarele stadii:
poate intercepta unul sau mai
I
- stadi*l forrnfuji ramei dertarc ..;i/sau ai forsrnrii nugrrnior denra;i;
- stadiul de histodifsrenfiere;
- stadiul de morfodiferenliere;
- stadiul de apozigie a matricilor organice gi/sau
de mineralizare a acestora;
stadiul de erupfi"e.
ca urmare' apar difeiitl tipuri de anomalii deutare, cu rariaie
manifestiri clinice, in directtr
dependenli de stadiui forrnator perhrbat.

1.3.2.1, CLASITICARE
l,
in func1ie de etapa formativtr interceptati de acfiunea
voltare sunr grupate de Bhaskar (rg77)(7)
factorului etiologic, anomaliile de dez-
in urmdtoarere categorii:
perturbhri in timpul inigierii germenilor
deritari;
I
- perrurbdri in timpur morfodiferenfierii

- perturbdri in timpul apoziliei

germenilor dentari;
lesuturilor dure dentare;
I
- perturb*ri tn timp'l calcificirii
lesuturilor dme dentare:
- pertrnbIri in fimpul erupliei dentare.
l,
o clasificare frecvent utilizatr in descrierea
anomaliilorde dezvoltare denlari este clasificarea
iui siewart gi Prescott, citat de Dummett (19g4't(16).
Aceasti clasificar" are avantajul ctr permite efec-
tuarea unei asocieri intreripul de anomalie gi
faza fbrmatoare in care ea igi are originea.
Ilupi Stewart 9i Prescot anomaliile dentare de dezvoltare
se irnpart in urmitoarele caregorii:
* anomalii de numlq

32
- anomalii de dirnensiune, ;
I
I
-
I,,
]i
-.i Capilolul I - Estetic tI inestetic fn odontoterapia
I,l - anomalii de formi,
restsur€rtoare

;i - anomalii de strucnrrtr.

I - anomalii de culoare.
Principalele anomalii dentare de deavoltare gi diferitele lor manifestlri clinice, conform clasi-
:i fictrrii lui Stewart gi Prescot, sunt redate in tabelul l-1.
-l
rl
Pruuctpttrte
j ANnMALTT DENTARE DE DEZTzLTARE

Tenot 1.1
I
i Axouatu M,nxrcssrARE cLrNICi

I Anodonlie:
totalS
-$

parfialn:
Anomslii de numir
I intinsA
:: F redusd

-. Dinli ruprununerari
t t
!l
Microdonlie:
:! generalizattr
- Anomslii
localizatl
I de dimensiune
biocrodonfie:
generalizatl
I=
ll
- localizatt
E Dintele germi nat (geminarea)
Dinlifuzionali
I
I Dilacerarea
Dintele invaginat {dens in dente}
E
Anr",ttslii deformi
I. Dintele evaginat (dens evaginaius)
I Talon eusp
c TaurodonSiu
d
Chinodonlio
I Inrcresarea smolptlai:
=
E
irpoplazie de small:
I
de cauz5 generalf
I de cauzl local5
E
hipocalci{icare {hipomineralizare)
arnelogenezi imperfec tA
r'
Inlerescrea dentinei:
dentinogeneztr imperfectli
=
Anomalii de structuri.
displazia dentinarl
I -: rahitism hipofosfatemic rezistent la vitamina D
ln te res are a can entu Iu i:
I= hipofosfatazie
I 2-
displazie cleido-craniantr
epidermolizA buloas{ distrofi ctr
Interesorea luturor stnlcturilor dure:
I = - odontodisplazieregionali

Anomalii de cutonre Colorulii intrin.,-eci. . .;

I
3-1
=

I
= -'
 I
Maiana BranduSa Popa - Esletica in odontoterapis restourstoqre
Anomaliile dentare de dezvoltare menfionate mai sus se pot intilni ca atare,
izolatesau gru-
I
pate, inmlnunchind mai multe forme de anomalii,
rezultind adevdrate anomalii (distrofii) denlare com-
plcxe" Asemenea distrofii
dentare complexe se pot intdlni la nivelul incisivilor pennanenli gi/sau la
nivelul molarilor de gase ani. Anontaliile de forma, de dimensiune,
de structuri gi ie orientare a axelor
I
dentare (anomalii de implantare intilnite la oivelul incisivilor
),
rirom dentar Hutchinson (zamea 1993) (65), iar anomaliile
sunt descrise sub denumirea de sin-
de formi gi de structurtr de la nivelul mola-
rilor sub denurnirea de molari in formi de "dudtr"{mulberry molars)
[Bhaskar l97Z (7); Rapp si Winter
I
1979 (a8); Giunta l9S4 (26)1.
Unele anomalii dentare de dezvoltare sunt evidente in momentul apariliei
bycalr' alte forme pot deveni evidente dupi o perioadtr de timp de
la erupiie i;;;"i
dintelui in cavitatea
conforrn
I
clasificirii lui Magitot.(citat de zamea) (61) este vorba despre "az, care,
distrofii cicatriciale sau srabile,
general, nu au tendinftr la evolulie- in al doilea
caz este vorba despre disrrofii active sau evolutive a
ciror evolufe progresivi duce, de cele mai muite ori, Ia disrmclii
masive, greu de rezolvat.
in
I
I
I
I
I
fig. I_16 - Dentinogenezd impedectd_ I
in categcria,.:istrofiijcr cicatriciaje ",r-,nt inciuse anomaliile de numtrr,
de forml, Ce dimensiure,
precum gi unele anomalii de structuri, de reguli
acelea apirute ca unnare a acliunii unor factori de
mldiu' in categoria disfiofiilor active sunt o seriete anomalii dentare de strucfigtr, in general
"upriose
cele de cauztr genetici sau cele idiopatice. Anomaliile
de culoarg degi prezente in momentul enrpliei, au
un caracter evolutiv, prin schimbarea nuanlei coloristice
sub diferitetelnfluen;e ale factorilor de medig

f.3.2.2. ANOMALII ilENTARE DE DEZVOLTARE CARE BENEFICIAZI

DE ODONTOTERAPIE RESTAARATOARE
Degi majoritatea anornaliilcr dentare de dezvoltare presupun
modifictrri fizionomice, doar c6te-
va dintre ele pot fi tratate prin metode specifice

anomalii de structuri qi unele forme clinice de

odontoterapiei rltauraroare, intre ror*"r" care bene-
ficiazi de acesle metode specifice ." poi enumera anumite
anomalii de formi gi de dimensiung unele
cororafii intrinseci.
I
' Deoarece anumite forme de defecte de structurtr ale
toterapie restauratoare' se vor dezvolta ceva
ale acestora urmind ca metodele de tratament
smalfului pot beneficia din plin de odon-
mai pe larg aspectele clinice gi posibilitdfile de tratament
apHlate il..rnele anomalii de fonni, de dinrensiune gi de
I
culoare str fie tratate pe larg in capitole speciala

1.3.2.2.1. Ayauuttzz DE rTRUCTaR I ArE sMALTuLur

I
Anomaliile de structurtr sunt leziuni ale
;esuturilor dure dentare care apar in urma acliunii unor
faetori-perturbatori in perioada de formare a
matricilor organice gi/sau de mineralizare a acestora, iar
in unele cazuri, in faza de histodiferen[iere a celulelor formatoaie.
intervenlia unor factori de mediu sau a u8or factori
Aceste faze pot fi interceptate de
I
e.redltari lBhaskar (z), FJoren gi colab. (40), Regezi
qi colab" (49), Scba{fer,si colab. (53), Spouge (5g),

34
Zarnea (;{-
I
I
T.
I

Capitolul I - Estetic Si inestetic in o:dontolerapia restsuratoqre

t, Anomaliile de structurl prezinti diferite aspecte clinice in raport cu structura duri interesatd qi
I
cu faza lormativd interceptati.

ll,l Ameloblastele, celulele inalt specializate, rlspunzltoare de producerea smal;ului dentar sunt
tbarte vulnerabile la acliunea diferililor factori perturbatori. Din acest motiv, defectele de structurtr ale
smallului sunt mai frecvente decit defectele celorlalte structuri dure dentare.

I=t
t!
a
in literahrra de specialitate, defectele smal;ului sunt intdlnite sub diferite denumiri: hipoplazii,
hipomineraliztrri, hipomaturiri, displazii, denumiri care vor si sugereze faza din formarea smalgului
ar! interesati qi aspecrul morfologic al leziunii.
in raport cu factorul etiologic implicat, defectele de structurl ale smallului se impart in douii
I 'I
!
categorii. iu prima categorie sunt incluse hipoplaziile de small rezultate in urma acgiunii factcrilor Ce
mediu care pot interveni fie pe cale generali, fie pe cale locali- Aceste defecte se incadreazi in grupa

I leziunilor neevofutive. in categoria a doua sunt cuprinse defectele de structurl de cauzi ereditari,
numite amelogeneze imperfecte. Ele au caracter evolutiv, cu consecinle greu de rczolvat de cele mai

j
i
multe ori (Luca 1995) (33).
Considerate in ansarnblu, defectele de srnrcturd ale smalplui pot varia ca aspect clinic de la
ieziuni minore, localizafe, neevolutive, cu consecinle minime, pdni la leziuni generalizate, ale intre-
gului sistem dentar, evolutive, cu afestarea gravi a func{ionalitilii aparatuh:i dento-maxilar. Ca rurnare

J a
gi obiectivele gi modalitliile de rrarament vor fi diferite.
in general, prin tratametrt se urmiregte refacereapropriu-zisi a defectului avind ca scop corecrBrea
funcliilor afectate gi prevenirea complicafiilor. in consecinti, trebuie alese modalititile de refacere, tehni-

f .=
cile gi materialele cele mai potrivite cu forma clinici de t'mboln6vire gi cu gradul de dezvoltare dentari.
in stabilirea conduiiei ierapeutice se are in vedere topografia ieziunii distrofice, intinderea ei in
suprafafi gi profunzime, dacl are sau nu caracter evolutiv, dac[ constituie factor de risc pentnr aparilia
ulor complicaiii imedi*te sau tardive.
T Virse de,rtari, tipui rela;iilor oclu,alc pci restrAnge gama de posibiiit{1i t:raoeutic.e. uneon
E orientdnd citre un tmtament provizoriu, de etapa; aceasta, mai ales la copif in perioada dentiliei nrixte.

J Atitttdinea in lefectele dtstructard datoritd *clianii facbrtbr de nedia

Sub acliurea pe cale generali a factoritor de mediu apar, de regulc hipoplazii de small descrise
s':i.r denumirea Je iripophz.ii cion,;lcgiee. Ele se manifesitr ciinic prin existenla uno;' zcne in care grosimea

J srnalfului este mai redusi, ceea ce duce la medificarea conturului coronar. Lezirmile hipoplazicr rezultate
au forma unor ganfuri sau a unor geode, dispuse paralel cu marginea incizali sau cu suprafala ocluzald,
conform tiparului de formare a smalfului- Leziunile au un caracter simeFic, fiind localizate pe acele grupe

I =

;
dentare al cimr proces de formare al matricilor oryanice ale smallului a fost interceptat gi perturbat de
actirxies faqtorului etiologic (localizarea pe dingi simetrici, omologi) (frg. 1.17, l.l8).

J 7
.:=

J
T

I €

I Fig l.I 7 -
AS
A- Ilipoplazie de small de cawd generald localizata la dinsii fontati-
Acelasi caz, imagine in oglindd a arc7;lei supeioare.

I
B -

- 35

I =
 I
lu{ariana Brindusa Popa
- Estetfua tn odontoterap'ta restourotoarc
I
t
I
t
I
Fig' I'18 - Hfpoplazie
!"yat de cauzd generard locarizatd Ia niverur premrolsiror
I
gi a molarului de 12 ani Ia care s_a grefot
titeior un proces ceios-
In funcJie de
lopografie
gi de profunzime, leziunile hipoplazice determini
{izionomice, alteori qi rrodificdri ale funcliei masti.alorii,
uneori numai mo-
I
{ficeri asociate sau
vee nu cu
vq sensibilitate la
diferilii excitanli.

-
in-consecin1tr, prin tratamenl se urmdregte corectarea
'rs '

acestor modificiri. Astfel, in cazul

t
hipoplaziitor sub forml de defecte dispuse paralel cu merglnea
refacerea acestora cu matenele ccllpoz:L apli*rte
liberf a dinfilor frontnli se face
r ,n teSllcf dernin:ralizir-i acide, dup5 preala-
bil periaj profesional cu pasle abrazri'e lrri con;inui.;* *r
fluor, pentru indrpirtarea evenhralelor coloralii
I
extrinsesi [Andlaw gi Rock (t), cocirri (l rJ,
Luca (33), N;
cdnd leziunilg sunt superficiale gi frrn grefare t* pro*o
direct' conforrr tehnicii de lucru cu materialul respectiv.
qi corab. (40), snawder (57)J.
carios, materialul compozit se aplici
cana s-a grefat un proces carios, com'ozitul se
I
apiici dupi icdepiriarea deniinei aiterate gi asiguri,rea uoei
protecli puipare adecvate situaliei ciinice.
Uneori, pe terenul unor hipoplazii de snral; gi posiult
Goronare care la randul
]3r
r"uorirut de acest4 ." proa* fracturi
s.e not complica- in acest context, tratamentul
leziunii distrofice se face
I
impreuni cu cel al complicaliei respective.
in cazul teziunil'or hipoplazice intinse care nu pot
lizarca faletelor laminate
fi restaurate corespurnzitor, se recomandi uti- T
tMink si Timmons l98a (37);Andlaw si Rock 1993 (1I sau a coroanelor de
invelig fizionomice.
Defectele hipoplrzice din zona lateralr pot T
beneficia de refacsri cu materiale plastice de
obnnalie, compozite posterioare sau amalgam,
in raiort cu gradul de dispuctie coronar4 sau de refacere
cu ajutoml microprorezelor metalice (AnJlaw
9i Rock lggii (t).
Defectele de structuri de cauzii loeolil
ln defectele de structurd de cauzi locali leziunile
I
au un caracter asimetric. Defectele sunt mai
frecvente in dentilia permanenti, se intilnesc
stprafafa coronari' in funcfe de contactul
pe l-2 dinli $ sunt localizate la diferite niveluri pe
dintelui.in formare cu agenhrl cauzal, de reguld traumatism
sau infeclie severtr a predecesorului remporar.
I
Leziunea vaiazica aspect, de la o mic6 modificare de
culoare fdrtr lipstr de substaniE (hipocalJifiere)
l'20' {fig. l.l9), p6ntr Ia lipsa de substanfb (hipoplazie) (fig.
1'21) de intindbre variabili gi chiar modificari
mari aie aspectului coronar (dinte Tumer)
ffAndlaw qi Rock (l), Mc.Donald gi colab. (34), Noren gi colab. !v/'
I
neg"zi gi
\l+o; rlv6va^ et u!'uuud
Sciubba t(49), shaffer
si cr:lab. {53), Spouge (58)]-
l,
36
I
I
I i

I
l

Copitolul 1 - Estetic Si inestetic in odontoterapia restauratoare

I,l
I

T
Iti

I
t
.t
I;
Fig. l.l9 - Defect de stacturd (htpocalcifcare) la Il Si 12
I de cauzd locald pand Ia lipsa de substanld {hipoplazie).
i

J E

f r=

t 1t

r
f
:=

Fig. ).2A - Hipaplazie-de small pe 44 de cauzd locaki.

€
r
I
'=

:
.:

r'3

r Fig.L2l - Hipoplazie de small la 2l de cauzd locald

i
:=
complicatd cu fractura wtghiulvi incizal.

In raport cu modificirile produse Ei cu consecinleie acestora, tratamertui variazd de la expec-

'= tativd pini la remodelare coronari. in leziunile de tip hipoplazic. <ie repiltr, se utiizeazd aceleagi

r metode ca cele descrise in cazul hipcplaziilor Ce cauz6 generaltr, cu adaptlri impuse de situafia clinictr.
in cazul hipocalcificlrilor, in func{ie de intindeiea si pmfunzimea leziunii, corectarea aspectr:-
hr! estetic se poate face prin micrcabraziune sau chiar prin aplicarea unor falete laminate.

a-
 T

A m e ta g e n e ze I e i mp e rfe c t e
Maiana Brdndusa popa - Estetica ?n odontoterapia restavratosre
I
Amelogenezele imperfecte sunt defecte de struchri

su&t fie de tipul hipoplazic, fie de tipul hipocalcificur" ,"u

care, de reguli, intereseazd toate grupele
dentare, atit in dentilia ternporard cit gi in dentilia permanenttr.
bin punct ae vedere clinic leziunile
hipomineral izare, fiecornbinalii ale aces-
I
tora (fig" 1.22 A qi B, 1,23 A B).
9i
T

I
I
I
Fig I-22 - Amelogenezd imperfecrd _forro hipermanraili
A
B
- Imaginea arcadei superioare
I
- Imagine fn ocluzie-
ln raport cu gradul de transmitere genetici gi cu modifictrrile hisrologice,
imperfecte se intalnesc zub variate aspecte clinice
amelogenezele
[Bhaskar (z), Debernardi gi colab. (13), Rasmussen,
t
Regezi (49) qi sciubba-, shaFer gi colab. (53),
spauge {stjl. astrer, in t9g9 witkop (iitat de seow
19s3) {51} descrle !4 1e-;6 {ie amc!c,gc:ner.. i-perferrr. .':a!;:h:i
ClasiJicwea tmelogeaelelor tmp*fecre (r!?tkop
i.2 )-
lggg, citat de Seow 1993).
I
Tennt 1,2 T
DENUMFE
I
IA
Hipoplaaic
Hipoplazic, ca godeuri, autozamal dominant
I
IB
IC
ID
Hipoplozic, Ioculiz*, satortmal domhant
Hipoplazic, Iocalizat, oatozpmal recesiv
llipoplaic, neted, autozomol dominant
t
IE
IF
IG
Eipoplazic, neted, X-linkat dominant
I{ipoplazic, rugos, oatozomal dominsnl
Agen ezia smallatui, outorpmal reeaiv
I
u
TIA
Eipomaturot
Ifipomuturd, pigmentat, autozomal recesiv
I
trB Hip om atur u X$n hot r*e siv
nc Dinli acoperili cu tnpudd, sfinrnmal dominont I
III Hipocalcificat
IIIA
IIIB
Autozomal dominsnt
Autozomal recesiv
I
IV Eipomatarat - hipaptazic cu toarodontism
IVA Hipomdurat - hipoplazic cu taarodontism, autozomal
dominant
IVN rrtpoplaaic - hipomafr:rai eu iuurodondsmt, ailtozomai
iominfrnt
38
I i

I I
Capiwlul I - Estetic Si inestetic in adontoterapia restauratoare
Datoritd caracterului extins gi evoluti\r al defectelor de structurd, boala trebuie depistat6 cat mai
precoce, iar tratamentut trebuie instituit irnediat, utilizdntl metode adecvate, in concordanfd cu forma
clinici, adaptate vdrstei dentare gi conditiilor locale.
t: I Deoarece toate fornrele de amelogenezd imperfectS. se insofesc de modificarea aspectului
fizionomic, corectarea aces:or modificdri se fuce in contextul mai larg al prevenirii sau trattrrii com-

l' !
I
plicaliilor apirute.
Astfel in formele hipoplazicg cele rnai rare de altfel, se va face corectarea aspectului fzio-
nomic pn-r aplicarea de falele ianinate sau microproteze de inveliq la frontalii permanenli, in special
I' la cei superiori, mai vizibili [(Rada qi Hasiakos 1990 (7), Seow 1993 (52)J. Alegerea uneia sau alt€ia
dintre metode se face in firnclie de condiliile amintite la hipoplaziile de small de cauzl generall (v6rs-
i
:a pacientului, tipul de relalii ocluzale, starea de igientr orali etc-). [n plus, trebuie apreciattr cu nulti
l'3
atenlie cantitatea de smail existentd, pentru o eventuali evaluare a sistemului de fixare, in cazul uti-
liznrii faletelor laminate [Rada Ei Hasiakos 1990 (47), Seow 1993 (52)].
F

r ln formele hipocalcifiate gi hipomaturate trebuie stopat fenomenul de desprindere a smalfu-

lui moale la simpla presiune rnasticatorie. La aceste forme clinice aplicarea faletelor laminatg cel pugin
teoretic, nu mai poate stopa acest proces. Din acest motiv, mai utile par a fi microprotezele de invelig,
fizionomice pentru zona frontali gi metalice pentru zona laterali. Aplicarea cdt mai deweme dupd
J=
eruplia dinlilor permanenli a coroanelor de invelig, in special la molarii de 6 ani, va stopa fenomenul

i [Wei giKing 1988 (63), Noren gi col. l99l {a0)]- Este bine ca la prepararea bontului si se foloseasci
-1

tehnici conservatoare, iar pentru cimentare sA se foloseasci cimenruri glass-ionomere, mai ales in
(Seow 199-?) (52)- Coroanele prefabricate din
'onete in care deja s-a produs o denudare dentinarl mare
olel inoxidabil reprezinttr solulii intermediare, cu rezultate satisfbcitoare p6n[ ia aplicarea tratamentu-

f
==

lui cu caracter definitiv. De mengionat totugi cd aplicarea lor trebuie ficuti cu multb grij6, pentru a nu
disloca felii de smalt.
La pacientii iineri, clnd inci nu suni condifi pentru aphcarea microprotezelor de invelig, apli-

r carea locall frecventtr a preparatelor fluorurate, alhturi de combaterea sensibilitilii dureroase cregte gi
rezistenla stratului de small- '
De agemenea, la tofi acegti pacienli, p€ntru restaurarea proceselor carioase de micl intindere

f=
este bine si se foioseasctr materiale de restaurare aderente, cimenturi ionomeri de sticl[ sau ccmpozite,
indiferent de topografie, materiale care si asigure o protecfie a marginilor zub1iri de small qi sd
impiediee frachra (Seow 1993) (52).

r
f=

f
.=

r
i
=

= Fig. 1.23 - Amelogenac imperfecta forma hipocalcifcotd' 36 - obturaEie

f proximald cu glass-ionomer
A
B*
- Aspect clinic;
Aspect radiologic.
ip Cermet:

ra

r
==

I
 T

Maiana Brandusa popa - Estctica in odontoterapia rerrsuraroare

in paralel, la acegti pacien{i se insisti pentru intrelinerea unei igiene orale
t
riguroase gi pe
folosirea unor regimuri al imentare carioprotectoare-
ocluzia deschis[ fi'ontald, considerattr de unii autori drept sirnptom
genezb imperfectf, iar de allii ca o consecin;i pozi;iei
a
al unor forme de amelo-
anteiioare a.limbii datoriti sensibiiitr;ii
I
dentare, se poate corecta desrul de greu, printr-o terapie
tatele pot avea grade diferite de succes (Seow 1993i (52).
combinati ortodonticd gi chirurgicali, iar rezul-
l
1.3.3. Monrrrc,lnr DEInARE DAToRATE vARsTEr I
AstAzi, datoritd
cregterii procentului de varstnici in cadrul populatriei gi a imbunilafirii
slnltate dentar[ a acestora, oamenii din aceastl categorie ipi pnstreazi
lungtr de timp (Mitche[ 1999) (36).
st{rii de
dinlii narurali o perioad6 mai I
Problemele majore de tratament al acestor dinf sunt legate de:
-
-
schimbSrile datorate vdrstei, atdt cere fiziologice
bolile gi terapia medicamenroasi a acestei categorii
c6t gi cele patologice; t
de paciengi.
Problemele resta'rative incrud urmtrtoarere tipuri

-
de reziuni:
Cariile radiculare- ce pot si apari datorirtr expunerii
suprafelelor dentarc radiculare ca
I
utmare a retracliei gingivale;
- uzura denlard rrspindittr de reguli acolo unde au apirut
pierderi parliate a unor dinf ;
T
- Afecliuni pulpare cu screroza gi scdderea capacittr;ii de restaurare
Schimf5;b datorate vf,rstei sunt caractenza9 la nivelul
aspecte disiirictr":
fesuturilor dure dentare prin citeva I
- Aparilia unui smaltr mg pulin permeabil. Cliuic,

-
culoare, cu aspect maimat;
viteza de forrnare a dentinei secundare scade f{rtr
ilinfi sunr mai sfdrimiciogi,
-------"vvt' mai inchigi la
I
a se opri gi obliterarea canaiiculelor

t
dentinare c:j iratsrie caicificati pcate cuprinde
o da'.a cu inaintarea invirsri toata coroana
dentard" ceea ce face dificili
realizarea adeziunii dentinare deci refacerea fizionomica
a dis-
trucliilor coronare; ea deternini rnodifictrri ale culorii,
Ei transluciditrgiidi"lil"..
- Uzura dentari' fenomen natural ce apare c dati cu
aparenta unor din$ mai mici, mai pulin vizibili,
abraziunii;
inaintarea in vdrsti are drept rezultat
cu ambrazura incizal[ micaorati datoriti t
- Datorittr retrac;iei gingivale dintii pot
str apari mai alungifi, cu ambrazura papilarimai
mare-
Tratamenhrl acestor pacienfi este mai dificil, el pune
la incercare rebdarea medicului, gradul lui
de inlelegere cu privire
la Pro-uemeie legate de v-f;rsta pacientului (surzeniq reducerea
acuitilii vidrale,
a mobilitigii lui gi problem.e de afecliunile reumatismale ce pot determina o
fosoliul -l-egate anumitil pozifie in
l*o.t 3$tarea stdrii generar. ,u *r*" a'nor bori generale etc.)
Rezolvirile estetice ale acestui gup de pacienli treuuiJsa
gi culorii dinlilor care trebuie si iini seama de caracteristicile forrnei
fie ctt irai uaturale gi mai conform, cu p"u""n r"r.
"arr"

1.4. ASqECTUL PARODONTIULU MARGINAL

Pentru o funqie corecti a restaurrrii dentare gi
cu atdt mai mult a unei restaurtrri estetice, sdnL
tatea parodontali este necesari, scopul rinei
restauriri fiind la rdndul s{u gi acela de a indeplini
eeptnl biologic al men;inerii stahrtului con-
de sindtate parodontald.
?- ^--^^:^---
in apiecierea stdrii parodoniiuiui marginal, in
momentul. apariliei necesitbqii tratament
restaurator in aceasttr zontr, trebuie aYute in 'nui in spe-
vedere cdteva aspectd esenliale ale parodonfiului,
40
I :

-l
Capitolul 1 - Estetic Si inestetic in odontoterapia restauratoare
-',i I
cial modificirile gingivale prezente:
tll Schimbarea culorii rozl roz pal a gingiei normale spre rolu-pu{puriu sau rogu-violaczu care
dau un aspect cosmetic nedorit;
-
li
,ii Conrurul marginal al gingiei care apare ca o margine sub;ire 9i umple complet spaliul interyin-
gival gi care in aparitia inflamaliei poate deveni edemaliati, indepdrtati de dinte gi neregulat!.;
I 1
- Conturul papilar care este influenlat de contactele interproximale ale dintilor;
I
- Textura - in mod ncrnal gingia este bine strucfiratd, firuc{rosa alveolari este ?ntinsd, lejer
-! ataqatS, fermd gi adaptati pe osul subiacen!.
I I' Toate modificirile de la aspechr.l normal al parodonfiului marginal apar drept carrze ale unui
,:
:i aspect inestetic dificil de restaurat flrl colaborarea cu medicul specialist in parodontologie. Pe de alti
ai
parte toate restaurArile trebuie astfel efectuate incit si nu fie traumatizante, mai ales restaurlrile ce vin
I in contact direct cu gingia, supnr sau subgingival.
:f In rapornrl dintre dinf 9i rebordul gingival, odatl cu inaintarea in vdrsta pot si aparl o serie de
modifictrri ce pot favoriza aparilia unor etbcte inestetice nedorite. Un astfel de efect poate apdrea ca
I '= urrnare a abraziunii care face ca punctul de contact dintre dinli si se deplaseze in sus mirind niga mas-
i ticatorie, de asernenea, retracfia gingivali, poate duce la o cregtere aparenti a coroanei dentare, ambele
E
ddnd un aspect maipu[in pldnrt-
I Marginile gingivale, modificarea localizirii lorprin retraclie gingivaltr sau tumeflere, modificarea
de culoare sau aspect a papilei interdentare reprezintb tot atatea elernente de disfunclie fizionomic{.
= In mod nomnal, marginile gingivale ale centralilor superiori trebuie si fie la aceeagi inilfime gi
I simetrice astfe! ?ncit, mar-ginea girrgivali a diniilor anteriori sf, se gdseasci ia aceiagi nivel aiiniatl
!=
= estetic, perpendicularl pe linia medianl.
Oricare dintre modific[rile amintite mai sus, cu implica]ii in aspectul estetic al pacientului, il
IE determir'i adeseori pe acesta si apeleze la un tratamcnl estedc care ins6, nu es:e Celoc *implu

I
=

r
f ,=

I :,
E

I
i
t 'E

I ;

t .

I
t =
41
I
I
=
I
 t
Maiana Brandusa Popa - Estetica in odontoterapia restourotoare
T

BIBLIOGRAFIE l
l ' Andlaw R'J', Rock W.P. Abnormolities of Tooth Structure
- ln: A Manual of peilorlont:ics, 3rd l._
ed., Churchill Livin gston, Edinburg,. I SVI t3l=t
S+ l. 45 _ t47
;: ; ;
2'
3'
Andreasen J.o.
- Traumatic Injwies^af rhe Teeth,2o9.en-.nauorcgaard Ed. Saunders,.lggl;
Andreescu c-, Cherlea v., V6rlan c-, Dimitriu B.
- Elemente de odontalogie, Ed.-Topaz,
t
l
Bucuregti, 1997;
4' Baghadadi z'D' - Crown Froctures - New Concepts, Materials and Techniqzes, Compendium,
2l (10),2000,831_845;

5' Baum L-, Philiphs R.W, Lund M-R.

Company, philadelphia, I 995;
- Tixtbook of operative Dentistry,3d ed., Saunders
t
Bayne S'C-, TayiorD.F.
- Dental Materialslned. Stur<ievant C.M., Roberson T-M., Heymann
H'O', Sturdevant J.R - The Art and Science af operative Dgntistry
Louis, Missouri, lWS,ZlZ-219;
3d
"d.,
ea. rraosUy saint
t
Bhaskar s-N. - Disturbances During Apposition
Patholog;, Ed. Mosby, Saint Louis, lq9i, t i S_
of Hard Dental Tissuesrn: sl,nopsrs of
i i S;
oral t
8. Burlui Y. - Gnatologie clinicd, Ed. Junimea,lagi, 1979;
9_ Cirligeriu -r'-,
Bold rr- - Oion:c,er,ip:E r.:tf:t:jrasurie, e,J.a lli-a, Ed. iuir:;1, Timigoara, 2000; I
10. Christensen G-J- - Intraorol Television cameras: presenring
A Major
ll.
J.ArnDentAssoc. 125, t994, 439;
cocirlr Elvira - pedodonyie,Litografia uMF cruj-Nrpoca,1992;
New use,
I
l2' cvek M' - Endodontic Trcatment of Traumatized Teeth
In: Andreasen J.o., Andreassn F.M. Ed
-Textbook and color Atlas of Traumaric Iniuries
to the Teeth,3d ed-, Copenhageu-stlouis,
Munlsgaard and Mosby, 1994;
13' Debemardi
32r-324;
C" Pirrello D- - L'ipaplmia dello smalto di tipo ereditario Min.
Stom. 3g, l9gg, I
14- Dociu
l5'
r.T.

Dumitraqcu D.
- Dicsionar stomatorogic itustral, Ed. Transilvania press

-
2000;
Medicina tntre mirscol qi dezamdgire,Ed. Dacig" cluj-Napoca,
19g6, 76-gl;
I
16' Dumitriu H. - parodantorogie,Ed-viap Medicari Romaneascr,
1999;
l7' Dummett C'O. Jr- - Anomalies of the Develaping Dentition In: pinkham r.R (ed) pediatric
-
I
?::tjtry Infancy Thr-ough Adolesience, z'a 1v,8. saunders company, phitadelphia,
1994,57_69; "c.,
l8' Eccles J-D-, Jenkins rrr1.G. - Dentar Eroston anti Diet,i-Dent- ?, rg74, r53-l5g;
t
19' Eccles l'D'
377-378;
- Tooth sudace Loss from Abrasion, Aaition and Erosian, Dent. update g, lggz, I
20' Ene I'' Bodnar Y. - abraziunea patorogicd, stomatologia, Bucwegti,
l,
2l' Feinman R- - Beating the Recesiott the sintpre way, AACDJoumar, g,
36,
2, 1993:
19g9,45-51;
I
22- Fe'rr,v D'A- - Replacement af the Incisal Aizgle in Aged Deiiiiion.
754-758; - " .; Compendium, zo0o, zl (g),

42
I
I
t
Capitolul I - Estefic Si inestetic in otlontoterapia restouroloore

23- Gafar M-, Andreescu C- - Odontologie Si Parodontologie, Ed. Diiiactici gi Pedagogici,

Bucuregti, 1983;
24' Gafar M-, Sitea M., Andreescu C. - Metode si tehnici curente in odonnolagie Ed. Medicati,
I 980:

25" Gafar M. - odontologie,vol- 1, caria dentari, Ed. Medicali sA, Bucuregti, 1995;
26. Gudmunson K., Kristileifsson, Theodoros A,, Holbrook w.p.
- Tooth Erosion, Gasnv-
oesaphagecl and Bufer copacity, oral surg., oral Med-, oral path. 79.1gg5,lg5-tg9;

27. Giunta J.L.- Oral Pathologt,Znd ed.,Williarns &Williams Baltirnorg London, 1984,4041;
z6- Iliescu A. - cariologie si odontoterapie restaur.atoare, Erl. Medical[, Bucuregti,20a\
29. Iliescu A., Velcescu C. - indreptar practic de caiologie clinicd, Ed. Sylvi, Bucuregti, 2001;
30. Ieremia I., Mioara Balag - Bruxismul, parafunclie de autodtstrucyie a aparatului dento-maxi-
lar, entitate clinicd distinctd,Partea I, Slomatologia Bucuregti,32, j,19g5, lg5-201;
31. Kaidonis J^A., Richards L.C., Townsend G.C. Distruclie coronard de naturd necaioasd, (din
-
conservarea si restaurarea structttii dentare) Ed- ALL, Bucuregti, rg99:

32. Ldcituqu St. - Coria dentarii explozivd,Ed- Cronica, iagi, 1996;

33- Licdhrgu St. - Caria dentard. Problemele remineralizdii,Ed. Jrmimea, Iagi, 1998;
34. Luca F-. - Crtteii de alegere $ modaliti1! de tratament fn distrofii de structurd. Raport h al
III-lea carc Internalionol de Implantalogie Orald, Seminant! Internalional ,,Estetica in
Stomatologie", Bucuregti, I 995.
T 35. lvlcDonaid Avery D.R
- Resro raiive De,ziistryt'tn; Dettisp3, for the Child m4 AJo[escss11,
.-_ -R.E.,
5th ed., Mosfy, 424434, tgBB;

T 36. Milicescu Y - Examenal cfinic in ortodonlie si ortopediafaciald,Ed. Cerma, Bucuregti, 1996;

3'7. Mrtchel D., Laura Mitchell
- Ghid- clinic de. sromaioiogie, Ed. ALL, Bucuregti, 19g9,371-377;
I i
38. Mink J.R., Timmons J.H. - Laminate Veneers, Dental Clinics of North America, 28,1984,
187-243;
39. Moskowitz M.E., Nayyar A. - Determinants of Dental Esthetics: A Rationale for Smile
I 40.
Analysis and Treatmenl, Compendium
Mount G.J., Hume WR.
l6 (i2),
gi
1995, ll64-ll8rj;
stractuii dentare, Ed, ALL,
- Conservarea restanrareo.

I
=-
4l-
Bucureqti, 1999;
Noren J., Koch G-, Rasmussen P - Disturbonces h Hard Tnstn Farmaiion,In: Koch G.,
Modeer T., Poulsen S., Rasmussen P. - Pedodontics A
I 42-
- Clinical Approacb, 1991,259-265;
Nozaka K., Sato T-, Mukaida T. - Clinicat Sn;dy cf Enamel Hypoplasi* snd lts Csusx ln
Permaneni Teeth,The Japanese Journal of Pedodontics 28, 3, 1990, 5?8-599;
43. Noordmans J., Pluim L.J., Hummel J., .A.rends J., Busscher H.J. A New Profilometric Method
-
T lor Determination cf En+me! and Dentina! Abruian In !4,ao Using Campuler Comparisarn: A
Pilat Study, Qqintessenc e lnt, 22, 8, l 99 l, 653 -657 ;

I 44" Osborne-Smith K-.L.., Burke F.J., Farbane T.M., Wilson N.H. -

Unrestored Non-cariotts Cervical Lesions on the Fracture Resistence of Previously Restored
Efect o! Restored end

Maillary Premolar
I /-nntemnnrrnr
Teeth, J. of Dentistry

45. Pinero J. - Esthetic Reconstruction IJsing a Fiber-Reinfurce

Fctkotinc -^.1 r\LJlJtgttyw
26,5-6, 1998,427-433;

D---r^.^ra',- ID-^^t:^-,1
Composite Material,
t LrrrrwLlvo 4uu toLarvv 1 /7\ 1nna1 1 A an.
\l l, Lw-wu, IT-JU,

I 43

I
=

I
 T

Mariana Brhndusa popa - Estetieu in odontoterupia resrauratoqre

46-
T
Popa S. - Proteticd dentard, vol I, Ed. Medicali SA, 2001;
47" Preoteasa Elena
Bucuregti, 1999;
- Examinareu pcciennlui in vetlerea protezdrii totale, Ed- Cerma s.r.l.,
I
48' Rada R'E', Hasiakos P.S- Current Treatment Modalities in the
-
49"
Amelagenesis Imperfecra: A case Report,euintessenc

Rapp R" WinterG'B-

Conservative Restoration
e rnt.,2l, 1990,937-942;
-A ColaurAtlas of Clinieot Conditions in paedodonrjrs, Wolfe Medical
of
I
Publications ltd., London, 1979, 3g;
50. Regezi LJ. - Defects of Enamel,In: Oral patholog,t Clinical _ pathologic
Saunders Comp, 1989, 472477;
Correlations, W.B.
I
51' RobersonT.M-, sturdevant c.M., Barton R.E., wall J.T.
- Ftndamentals in cavity preparation,
In: ed' shrdevant C'M-, Roberson T-M-, Heymann H.0., sturdevant
J,R- - The Art and science
I
of operative Dentistry 3d ed-, Ed, Mosby, St. Louis, Missouri
rg95,297_29g:
52' Roman A'L', Pop A. - Caria dentard de Ia teorie la practicd,Ed. Dacia,
Cluj-Napoca,
T
2000;
53. Rusu V - Dicgionar medical,Ed. iledical{ Bucuregti 2001;
54' Seow wK' - clinical Diagnosis and Manogemenr stategies of Amelogmesis
Yarinnts, Pediatric Dentistry 15, 1993, 3M-3g3;
rmperfecta
I
55' Shafer w'G', Hine M'IC' Levy B-M. - Development Distarbances in
Tenbook of Oral pathologt, 4& ed., W.B. Saunders
structure of Teerh, rn:
Comp., 19g3, 5l_5g;
I
56'
5'i'
scbmidseder r- - Dentisreie esthetique,Ed. Masson, paris
Schwartz R'S- - cias;; J
2000;
Eesioraiiort,'ln ed. s*hrv;,lzz'R.:s., sumriritt.l-8., Robbins
Fundanentab of apertive Dentistry, Conternporary Approach J.w. -
ll
58'
1996,309-320; *
shaw L', Smith A.J- Dertal Erosionl- The Problem
-
euinbssence Books,

and some practical salutions,pediatric

Illinois,
li
59'
Dentistry ;86,3, l9?9, l_5;
Snawder
ll8-120;
KD' - Handbook of ctinical Pedodontics, C.v. Mosby Comp.,
Saint l,ouis, 19g0,
t
60' spouge J'D' Devetopmental Abnormalities of Enamel,In:
-
Comp., Saiut Louis, 1973, 145_165;
oral pathologt, c-V Mosby I
6l- Terry DA'
I
- Replacement of the Incisal Angle in Aged Dentition,
754-758;
Compendium, Zl (g),2000,
62' vianu T' - arta si fiamosul. Din prcblemele constituliei si retaliei lor, Societatea Rornintr
de

63.
Filosofie, Bucureqti,
Vianu T.
1 95 1, ?_5 1 ;

- Op* - Studii de esteticd,Ed. Minerva, Bucuregri, lg7g;

I
64' valcearuA', Aaghel M-, Colojoarr c. - Naliuni de esteticd tn stomatologie, Litografia uMF
Timiqoara, 2000; T
65' s'Hj: King N.M - stainless steel crowns,ln: Pediatric Dentistry: Total patient care,
Jvei
Lea and Febringer; philadelphia, l9gg, 224_2ZS;
66" woetgens J'H'M'' vngerling and all.
- Enomel Erosion and saliva, clinical prevenaive
I
Dentistry 7, 3, lgg5,5-10;
6'1" znneaL. - Pedodonlie, Ed. Didactici gi pedagogici"
Bucureqti , rgg3,50-57;
I
68" Pre';ention aj orc! dtseases,'rl?io offsei Fubiicaiion,
No.- i 03, Geneva, r9g7,

44
7 r;
I
CapitoW I - Estetic Si inestetic fn odornterqia restaarotoore
69- Diclionarul enciclopedic rom6n,vor. II, Ed. politici, Bucuregti, 1964,296;
70- Mic diclionar eneiclopedic,Ed. Encicropedici Romini, Bucuregri, L972;
7I' !!" 9bt::l of Prosthodontic Termes,6th ed., GPT-6 The Acaderny of Prosthodontics, Ed-
Mosby, 1994;

72. The Glassary of Prosthodontic Termes, Ttb ed-, CpT:?, The Academy of prosthodontics-
Ed-
Mosby,1999;
73- Diclionar de erteticd generald, Ed. politici, Bacuregti, 1972.
I
I
I
t_
I
t
li
li
fi
ti
lt
ll
It
Ii
lj
tt .(

lt t

IJ

!i
l;
I
I
lr.!
i;
Ii
!
CAPITOLUL 2
'f
liI
r.t : MODATITATI DE EXAMINARE A
IIi PACIENTILOR CU DISFUI.{CTII FIZIONOMICE
I
]

f r=
Orice reconstruclie dentari ar trebui sl fie perfecti pentru ci ea se executi dupi anumite prin-
t cipii bine definite, stabilite in urma unei experienle indelungate. Aceste reguti deveniti clasice dup[ ce
G-V. Black le-a in[odus in practic], pot gi trebuie si fie adaptale la condigiile nou create de aparilia in
IG
-! practicl a unor noi materiale derestauralie, cu proprietlfi adezive deosebite sau de aparifia inlay-urilor
I din compozit sau de por{elan realizate prin metoda indireet[ qi care, spre deosebire de resiauiafiile
.z obignuite, reprezinti un bloc intreg rigid, ndeforrnabil, ce trebuie inserat intr-o cavitate rigidl.
Patologia odontald cu pierdere de substanfi durd dentari are o largi rtrspdndire in rdndul po-
I =
prrlatiei, cousecinlele sale disfunclioriale sr:ni agr:yate destul de frccverr,t d;: suferinie acutr.. jrxtificAnd
pe deplin preccuparea permanentL a speciali;ritor de a glsi sciutii rle tratarneot noi gi eficienre, cu per-

r formanle din ce in ce mai bune. Aceste preocupiri, corelate cu progresele uriage inregistrate in dome-
niul dezvoltdrii materialelor dentar-6, au modificat conceplia actuali cu privire la modul de pregtrtire a
din{ilor in vederea restauririi ulterioare.
- hiodul de gdn<irre al parienlilor cu privire Ia propria ior persoanl s-a schimbat radical a.stfel
I incit, daci pini nu denult asp€cnl estetic al restauraliilor nu constituia o cerinl5 imperativi a acesto-
;a, astlzi, din ce ?n ce rnai mult, medicul stomatolog este nevoit si respecte in tratamenlele restaura-
j toare dorinla de estetic a pacienlilor.
I Un tratament estetic nu este deloc simplu, in mod corect el prezupunind mai multe etape abso-
lut obligatorii gi necesare.
I=
t
i 2.1. AITAMNBZA
I-: hecede debunrl tratamentului estetic Ai are meuirea de a reduce la.minimurn, atdt pentu
pacient cit gi pentru medicul curanl, eventualele elemente de risc ale Lrtervenliei ce urrneazi a fi efec-
tuati. in acest scop este necesarA o anarrnezl bine condusi, cu competenli Ei r*,bdare, c6re sd scoati in
evidenll detalii despre existenla unor faclori ce ar putea avca impact asupra conduitei terapeutice-
Priceperea de a provoca gi conduce dialogul, puterea de a induce zugestii gi a exercita influenfe psi-
hoterapeutice au un rol esenlial in anamneza pacientului.
Iv{ediciil trebuie si coofere actefor saie simplitaie, si vaiorifice informagiile luxurinnte de care
dispune in urma dialogului cu pacientul, si stabileascl un contact dinamic ri durabil cu acasta, str evite
riscurile, abuzunle.
Avicena spunea cu secole in urmi: "medicul trebuie si tirascil greutatea ernel gtiinfe enci-
clopedice. ca o cranili ;i c* toate aeestea si pistreze prosoe{imea unr:i po€t", metafori sugestivl
pentru r'alenta artistici a actului medical.
;
47
 T
Maiana Brdndusa popa - Estctica tn odontoterapia r*tsnrotoorc
Pentru marea majoritate a pacienlilor care se prezintd pentru un tratament
T
rsstaurator estetic
este suficienttr detectarea unor potentiale probleme de risc prinfr-un
istoric medical corect, carc poate
clarifica exislenfa sau nu a acestora. in acest sers, un istoric medical va include
antecedentele familiale ale pacientului (boli familiale cu o eventuali
detalii privind: I
transmitere geneticd);
- existen{a unor factori personali de risc crescut (diabet, aferfuni cardio-vasculare,
sistemului nervos central, boli sistemice etc.);
istoricul social al pacientului pentru depistarea unor factori asociagi cu
boli ale
I
- boala (f,rmat, con-
sum de alcool, de biuturi acidulate etc.).
ln cooperare cu medicul curant, ?n situalia depistdrii unor elemente ce pot
influen{a conduita
I
terapeutici, se vor lua mdsuri suplimentare de siguranld

71
t
EXAMENUL CLIMC
2.2.1, Exaunmn ExTRAoRAL
I
Examenul exto"aoral unntrregte, in odontoterapia restauratoare
estetici, si pund in evidenli in T
primul rdnd abaterile de la constantele gi normele
ce determini un aspect fuionomic pldcut al pacien-

I
tulur, qi daci ele sunt prezerte, se va apr*ia gravitatea,
tipul de disfimqie fizionomici existent gi
impactul siu asupra armoniei faciale qi piiticuiui pacientur'i.
Un examen extraoral va evalua aspltul giculoarea tegumentelor,
simetria faciali, propo4io-
nalitarea etajelor fe1ei, caracteristicile surisului pi
nios, cosmetic al pacientului.(vezi cap. l)
toate celelaltJelemente ce determinl aspectul armo-
I
2.2.2. ExanagNUL TSTRAORAL

'tehnicireMedicul examinator va face bilanprl stirii de sAntrtate a rnucoasei orrle gi a dinfilor utiliz6nd
I
de rutini ale Ex'menurui criaic, in condi;ii de vizibilitate
mentele cu privire la:
optime. se vor evalua corect ere-
lj
- igiena oral[;
- aspechrl lesuturilor moi;
staf,ea parodontalb; t
- statusul dcltar, cu evaluarea riscului de carie in
mcmenhrl exanriniii, cu punefea in evi-

- .. :-
denli a cariilor, aprecierea integrit4lii lucririlor restauratoare existente
denfierea lezirmilor dentare necarioase cu stabilirea
exarnBtrul static Ai dinamic al ocluziei.
gi a calitifii
factorilor etiologici, a edentaliilor etc.
tor, evi-
I
Ahrnci cind in urrna €xarnenului clinic efectuat se decide,
necesari o intervenfie destinati imbunitilfii aspectului
igienizare gi asanare a cavitifii bucale, plntro
de comun acord cu pacientul ci este
cosmeiic al acesrr,ria, este obglamrie o faztr de
lj
c."area conaigiiiot optime de instituire a hatamentului
soliciat, scop in care se va proceda Ia:

- detartraj sumaq
ll
- tratamenhrl proceselor carioase active, cu realizarea
-
-
fi:dtamente endodontice, c6nd acest lucru se imprure:
exrraclia diniiiornere*ip*riffl;
de restauriri provizorii;
I
- csnd e cazul, realizarea unor aparate ortodontice provizorii;
- protezarea provizorie la nevoie;
eliminarea tulburirilor grave ale ocluziei; I
- controlul plicii bacteriene;
- periaj profesional al din;ilor, cu spilarea atentd
a suprdfeEelor dentare suprp
Ei subgingival.
48:
It

-. I
i

-l capitolul 2 - Modalitdsi de etaminare a paciensilor cu disfunclii fzionomice

r_
1{
.-l
2.2.3. Examnr.ln coMpLEMENTARE
I Pentru completarea examenului clinic de rutin{ in estetica dentar[ se recurge adeseori la exa-
:l mene complementare, daci medicul stomatolog consideri cd acestea sunt necesare tralamenrului. Se
vor executa in funclie de necesitifi urmitoarele examene complementare:
:l - aplicarea de colorangi detectori de carie;
-i - teste de vitalitate;
I - FOTI (fiber optic transilumination);
,i - fluorescenta laseq
- conductivitatea electrici;
I - examene radiologice convenlionale sau digitale;
.F
- imagini fotografice;
l- - modele de studiu care oferi o inregistrare tridimensionall a denti]iei gi conturului proce-
I selor alveolare, oferh imagini dinspre oral ale ocluziei pacienhrlui.
.-
2.2.3.r.
r .a
!
'.t
coLoRANTrr DETECTORT DE CARIE
IntroduEi in practica stomatologici dupi strndii efectuate de Fusayama gi Bertolotti, aceste mate-
riale sunt utilizate ca elemente de diagnostic precoce gi diferengial intre dentina afectati gi cea infectati-
Dentina afectatd nu este colonizatd bacterian, chiar dacl structural esle modif,rcaiI gi poate avea
I o consistenti mai redusi, decit ceel c. in genera! c+nsiderlm a fi dentind durL sindtcasi. Ea Eu tre-
€ buie intotdeauna str fie indeplrtatd, spre deosebire de dentina infectati care obligatoriu trebuie s[ fie
eliminati in timpul chirurgical de preparare a unei cavitili.
I- C*lcrantul aciicneaii prin legarea de colagenul denaF:rat de la nivel'rl dentinei, care reprezin-
ti un bioprodus de degndare apirut in evol4ia procesului carios.
Coloranlii denumili qi markeri coloran{i ajuti la identificarea fracturilor gi fisurilor ce exist6
J sau pot apirea inerentin tinrpul tra6mentr"rlui de carie simpll la nivelul pere{ilor cavitEtii dar, in acelagi
trrnp pot marst gi existenla unor fisuri de srnalf preexistente qi inapareule clinic la sirnpla inspectie
= optictr [Andreasen 1983 tl),'frcpe gi colab. 1998 (25)J.
s Studii efectuate cu privire la eficacitatea eolortrrii perelilor dentinari ai cavitdlii in scopul inde-
pflrtirii in totalitate a lesuturilor alterate au condus la pi.reri diferite. Unii dintre autori au artrtat c5" deqi
=
ei au considerat cd. in tirnpul tratamenhrlui au indeptrrtat dentina alterati in totalitate (prin control optic
I gi palpator direct), fapt sublinial de prezenla unor pereli denlinari duri, dentina cqlorati care a apirut
dupi aplicarea de colorant in cavitate a'lemonstrat ci in cavitate a mai rlmas dentini demineralizatd.
= Cbiar in condiliile lucrului srrb ccntrol optic amplificat nu se poate garanta indeptrrtarea in
J totalitate a tesuturilor afectate de procesul carios fdr[ ajutorul coloran{ilor detectori de carie.
Un studiu complementar a scos in evidenli faphrl c[ iluminarea cariilor reziduale cu un laser

l pe baza de Argon, dupi o prealabill aplici.re de marker coloraut este mult mai eficientl decdt o sim-
pil tehnictr de colorare.
Se considerd c[ utilizarca coloranlilor n:r este esen;ial[ pentru corectitudinea terapiei leziuriilor
carioase simple, insi in tehnicile de tratament microinvazive, coloranlii pot evidengia procesele ca-
- riease mai pu{in vizibile dar.griltr poziliei lor pe srryrafefele dentare dificil de evidenliat prin inspeclie
I
*?
dircetb (perelri interni io cazu! preparaliitor tip tunel).
Utilizarea de nuanle coloristice inchise, degi mult sutinute de produciton, nu este cea mai bunf
- alegere pentru cI exiqti riscul de a confunda dentina colorati terapeutic cu cea impregnat[ consecutiv
I obturafiilor cu amalgarn; de aceea, utilizarea de markeri cu nuante intens pastelate din gama rogu:
=-
albastru, verde se inpune din ce in ce mai mult in practica stomatologicb modemi.
- Solvenlii utilizati pentru culoare au fost inilial derivafi de propiien glicol care are capacihte
T
': crescutl de penetrare gi colorare a colagenului denaturat de la niveiul dentinei. Etilenglicolul prezinti
anaa^"i qrrurlcrw hoh+.,, Aa-rl-^ L ri,
slt rora,lr rrii:p Ce pfOdusele apOase nU au acgga;i puiere d: peneirare
I. 'revlsgr ^fi-i+-+^ pvurrq uvr*ruo ^lr--+X
qi, prin unnare. au acuatele di.scutabili-
t.-

I
=,

I
 t
Maiana Brhndusa popa - Egertca
Coloranlii pentru detectarea de carie trebuie utilizati in stadiile ini;iale
h odontoterapia restaaratoare

de preparare a cavittriii
I
pe cdt posibil' deoarece scopul lor este de a facilita realizarea
tesut dentar sdnitos-
Colorantul se aplici l0 secunde
unei cavitili fera'sacrincii inutile de

pe suprafefele dentare examinate, se spali apoi excesul de co-

I
Iorant 9i se indepirteaztr structurile dentare colorate priutr-o
Dupd finalizarea indeprrtirii zonelor marcate de substanla
tului pentru a fi siguri de indepdrtarea integrard a
tehnictr adaptattr situagiei clinjce existente.
coloranta este necesartr reaplicarea coloran-
lesutuiilor arterat*.
t
Existi un consens general in limitarea aplicdrii coloranlilor
indicati doar in situaliile in care procesul carios a depdgit

2.2,3.2.
strict pe dentini, deci meloda este
joncliunea
ca euolutrie amelo-dentinartr. I
TESTELE DE VITALITATE
Testele de vitalitate constau in aplicarea la nivelul
stimuli capabili si determine,rn rtrspuns dr:reros din partea
suprafqelor dure ale coroanei dentare
purpei dentare.
a unor I
in scopul determindrii vitatitr6i dentare se forosesc rri-uii,
--^---'

termici;
electrici;
I
mecanici_
Stimulii rermici pot fi producitori de temperaturi: T
ri<licate:

Ei
cobordte-
se bazeaze pe capaciratea puipei dentare de a reacliona
acfioneaztr pe dinte.
la modifickile de temperaturi ce
I
Testul {z- ccid poa:r ii efrcnr:, pril me; :n,:lt" m:,_lile:
P cu ajutorul un-ui jet de aptr ?ncdtziti la temperaruri diferite gi care
I
este proiectar pe fata
vestibulari a dintelui*de testat cu ajutonil unei seringi.
Metoda are dezavantajul ctr este
dificili localizarea jetului de api strict pe dintele intelsat, iar temperatura
greu de controlat.
apei calde este
t
> Altn meti}dtr cunosctth zub denurnirea de metoda termometriei pulpare a lui walchoffse
efectua prin introducerea a 10-12 picituri de
ap6 cald6, la rempiratura prestabilirtr, direct
in cavitatea carioasi. Metoda nu oferea pte.iaianecesara
il
unui diagnostic realis( de aceea
s-a renuntat la ea-
F se folose$te un firloar in.:llzit la flacird pdni la ternperatura optirni de
aplicare (conside-
I
rati atinstr cind fluorul incilzit, aplicat p. narti* ae rrttru
qontact cu fafa vestibular[ a dintelui
l6sa o pat[ b*oil gi se aducea in
testat in treimea cervicaltr- Vatoriig raspunsurilor
oblinute erau relative gi, de aceea, metoda are
o importanfl diagnostic[ redusl-
I
) un alt test utiliza gutaparn fucdlziri la_flacira unei

mini retragerea ei de pe dinte fiq inabsenta;i.?t

lEmpi cu alcool; prin aplicarea gutapercii pe
fap vestibular[ a coroanei, Ia distan$ de gingie, se obEinea
gutaperca
fie un rnspuns &lsros ceea ce deter_
se IIsa pe loc pf,1i la ricire-
I
"r,rhl,
Testul Is rece se face prin urmdtoarele proceduri:
F se poate utiliza apa rece dintr-o seringtr
sau gheali care aplicate pe dintele izolal ussat, pot
t
determina jeo6 dureroasi la un dinte vital.

F clorura de etil (kelen) este considerate un bun agent

bine uscat qi izolal Prin dirijarea jetului de kelen"pe
termie in apliciri pe r:n dinre curat, I
suprafala dentari in t/3 cewicali, la
distan{l de parodon[iul marginal pentru aJ proteja,
care s-a pi"y1t kelen. aplicalia in aeeeagi t*!;uo"
sau prin
"pri"*."
u diot"lui,
dureroase relativ rapide, in l-3 sec. datoriti ten[eraturii
*-iurrlt* de vattr pe
se pot obline rlspmsuri
de -4oc deioltate'de agentul uti-
I
ii'at' in prezenla unor procese carioase superficiale sau lipsite

50''
kelen se poate aplica direct in cavitatea carioasi.
de sensibilitate buleta cu
t
I.
li

It
I
1,
Capitolul 2 - Madaliteli de eraminarc a pacienlilor cu disfuncyiifizionomice
1 Metoda poate da erori datoriti:
,{ temperaturii nu prea cobordte;
l, prezenlei calcificirilor intrapulpare, intracanalare;

I
atrofiei pulpare la persoane in virstd.
:I
) Testul cu hidrocarburi fluorurate (Freon 12) care se prezintd in flacon presurizat la 5 atm,
j cu o canutd pentru dirijarea jerului pe un burete de masl plastici pdn6 acesta caplti aspec-

-i tul unui cub de zipadipoate produce o scldere a temperaturii pdntr la -29,8oC, ceea ce face
cr dintele vital str rtrspundi imediat cu o senzalie dureroasd.
l_ Se folosegte c6nd celelalte teste nu au dat rezultate.
,f
ai ) Testul cu zlpadi carbonicl (dioxid de carbon) care necesiti aparaturh speciale qi deter-
mind o scidere a temperaturii la -?8"C. Se foloseqte foarte rar, cf;nd celelalte metode nu
au dat rezultate.

Testele eteetice au fost introduse de Marshalltn l89l (8,9) Eiutilizeaztr curentalternativ ia

frecvenfa re{elei cu tensiune redusd la 30-35 V. Un astfel de aparat este putpatestul, atagat unitului den-
tar, care prezinti un electrod pasiv conectat la priza corespunzltoare a aparatului gi al ctrrui caplt liber
e finut de pacient in mind gi un electrod activ a[ clmi capit are forrnl de rondel5 de cauciuc.
Pe dintele sptrlaq uscat gi izolat, se aplicl capdtul elecfrodului activ umezit in prealabit cu o
solufie electroliticl (cloruri sodici izotonl sau ZnCl, 2D%) pe muchia incizaltr, vdrful cuspidului sau
uneori pe fala vestibulari in l/3 cervieald gi potenliometrul se rnigci de la 0 la 4 flcindu-se testarea
comparaiiv cu un dinie sinitos vecin pini pacientui acazd ojen5 <iureroasa-
Metoda are dezavartajul cn nu d[ un rispuns cuantificabil, inregistrabil gi nuse aplicd pe suprafe-
fele metalice (restauriri, coroane) sau pe comane fzionomice care sunt rdu conducdtoare de elechicitate.
Au fost introduse testere indepenCente de refeaua electrici a unir.:lui tlenta[, alinrentate de
baterii de 9 V. Ele du unul sau doi electrozipentru inchiderea circuitului de testare, cu implm6ntare
pozitir'5 sau negativi Ei zunt prevfzute cu afiqaj digital. Funclionarea lor se bazeazn pe principiul de
funcfonare al curentului cu flux cons{.ant, au sisteme de cregtere a intensitilii curentului electric gi un
:isteur tle agtostingere !a un inten-.:l de l-2 secunde de Ia ten'ninarea testirii.

Fig. 2- l- Tester electric modern pentru

scre c i ere a vi ta li td Ei dentare.

Aiituri de testele de rutini la rece Ei cald, testeie electrice moderne de testare a vitaUtefi pul-
pare sunt utile in odontoterapia restauratoare la diagnosticarea corerttr a dinlilor cu discromii dentare,
dar qi ule pot da rezultate eronale qi sunt limitate de faptul ci nu_sugereazl starea de slntrtate pulpari,

\l
 I
Julaionq Brandust Popa
ci doar existenla unor fibre senzitive viabile in
- Estetica ia odontoterapia reslauralogre
fesunrl pulpar Egecurile testirilorpot fi determinate qi
I
cleeruri de utilizare, rlsprmsuri fals pozitive (+), in general
in anrrmite sinra;ii precum:
- la pacien;ii anxiogi;
din;i cu necrozi de lichefacyie;
t
-
-*
-
in condilii de izolare necorespunzltoare a dintelui;
pe dintii pluriradicutari cu necrozd parfiarr a pulpei
prezenta unor restauriri rnetalice cu care
denrare;
electrodul vine in contact.
t
qi r}'spunsuri fals negative

-
(-) in anumire situalii (Kier et ar- 19g6):
aplicarea incorecti a electrodului;
l
- gradul de subiectivitate al pacientului;
-
-
calcific{ri canalare sau intrapulpare excesive;
emplia recenti a dintilor cu apexul larg deschis;
I
- prernedica;ia cu:
analgezice;
'narcotice,

: ffi;ffi:""'
Aceste testiri cu ajutorul aparatelor electrice
T
hebuie coroborate cu rezultatul unor tesrte ter-
mice uzuale la cald sau rece' al ciror rispuns
iFirannshdm 1986) (2):
este dependent de o serie de factori cum ar fi
I
- starea pulpei dentare;

-
-
virstapacientului;
c.icific*rile sanalicuielor deniinare. I
cind aceste teste combinate nu dau comparativ rezultate
tul mecani-c de preparare a cavitfifii in dentini
ce semnifictr existenla vitalitdlii dentare.
frl.ui r*p[*;;
concludente, se poate recuge la tes-
;ut" poare sd devini dureroasi ceea
Ace11l -*tooi este aplicau cu blindete pe dinti purtrtori de
t
:t:'iasdi: lu"5:r.1tt3 {5i' t..,nsrlrj i:r93
?ndepirtarea ac€stora_
{i.d}, biacLrou lggiilt,I{rrn,e gi lvlasscy 1999

Toate testele de vitalitate necesiti in prealabil

tji)j
dupd

o buni izolare a dintelui fap de mediul umed

t
care ar putea denah$a rezultatul gi totdeauna
ie fac prin comparalie cu un dinte vecin, slnitos clinic.
2.2.3.3. TRANSILUMINAREA CA FrERt OzTCI {FOTn)
Acest examen complementar umteazd
calea deschisr de diafanoscopie in depistarea proce-
a celor incipiente, cu rocarizare proxinalr, greu de decerat
il:h:ilff1i;""lrxjiJldere prin
Metoda a fost descrisd pentru prima datlt de Ingle
in 1965 gi preluata de sturdevant in 196g ca
metodi complernentaride diagnostic se
ii
cicul de fibrc optice (sub forrni unei sonde
bazearape ideea ci transmisia luminii eliberat{ de
un fas-
cu diamitul de 0,5 mrr) intodustr interdentar sub p'nctul
de contact' este diferiti per,rn dinte integru
fafn de unul cariar La din;ii cu procese carioasg
distrucliei smalfului qi, dentinei, precum qI darorifd
a conginutrrlui mai mare de api at acestora,
absorb o cantitate mai:nic{ ae iurnina gi lesuturile dentare
astfel ele apar sub ro*u uoo, umbre mai inchise
la culoare
[Andreasen 1983 (l), Cohen l99S (l5I:
DeEi a inhat in uzul stomatologic
de o buni perioad{
ForI ca o rnetodi ce permite singurd d-ecelarea unor procese de timp, limitele tehnice nu au imprls
carioase iniliale, flrd alte examene aso-
ciate. Are qi dezavantajul ci necesiti ribdare
gi indemdnare din partea medicului.
Este o metodi al cimi rezultat este- greu
de interpretat gi, datoriti pregtrtirii inzuficiente a
medicului stomatolog jn oome{{ imagisticii
estetice, esre deseori supusd erorilor diagnostice
eutive multiplelor arteiaite posibiie conse-
iob-turaiii, pigm#et r". irareene, zone de hipomineraliziri
etc-)" Cu toate aceste limite, prin rezultatete-Oe "*
priOicge efectuat'eiq consideri metoda ca flind cotef,_
52
capitolnl 2 - Modalitdyi de exominare a pacienfilor cu disfuncsii fzionomice
ti in proporfie de 70Yn la dinlii anteriori gi doar 3A%, h dinlii posteriori cu aplicabilitate in depistarea
cariilor,,ascuns.e" de la nivelul punctelor de contact interdentare- Irnpedimentele de ordin tehnic sem-
nalate par a fi pe cale de solu{ionare, prin asocierea metodei cu tehnici digitale de prelucrare
a datelor
la care, prcgrarne speciale permit eliminarea artefactelor ca potenliale generatoareie e$ec-

2.2.3.4. FLUORESCENTA LASER

Uiilizati in odontoterapia reshraloare
de relativ pulin timp, igi are originea in descoperirea lui
Benedict (1928), conform clreia dacd dinrele este ilurninat cu radialii ultriviolete sau radiaiii din
spectrul vizibilului albastru-verde, devine fluorescent. O astfel de zursd d; lumintr din spectrul v!
zibilului este laserul, de aceea metoda este numitd laser-fluorescen[a. Efectul maxim fluorescent a fost
obfinut dupl iluminarea cu un fascicul laser rogu, cu lungime de undl de 655 nm, firrnizat de dispo-
zitivul KaVo Diagnodent (fig. 2.2).
Utilizat in special in diagnosticarea cariiior de la nivelul fisurilor pi gopi{elor ocluzale, sis-
_
temul poate rcaliza gi o evaluare a prcceselor incipiente de demineralizare ale i-uttttul.

Fig. 2-? - Utili:ared InserJitanescenlei h, de;-'ctorea caiiior din fosae ;i grcpile.

Avantajul major al aceitui sistem diagnostic este acela cI el poate fi folosit la aprecierea afec-
tirii structurilor dure dentare cAnd acestea sunt inci in faai reversibili, facilitdnd o terapie imediattr,
minimal invazivi, gralie diferenlei de fluorescenl5 dintre lesuturile dentare sEnltoase qi cele cariate
[Rornan 9i Pop 2000 (21), Colojoard gi colab. l99S (6)].
Diagncdent-ul capteazi flucrescerla emistr de substanla excitatl inilial de fasciculul laser gi real-
izeazi o cuantificare a fluxului fluorescent in valori unitare, ce apar afigate pe ecmnul aparatului (fig. 2.3).

f tg. 2-3 - Cuaniifcarca jiuxuiui _iiuorescmt in vaioi uniiere

evidenliate pe ecranul apara.tului. J
 t
fu{aiona Brdndusa Papa - Estetiea in odonto*ropia restauratoare

Studiile clinice efectuate pe lohui de pacienli cu aparatele pe bart de fluoresc€nfi

laser au
I
furnizat o serie de date care, analizate slatistic, au permis elaborareu unei scheme
de clasificare alea-
unilor dentare Ei a tipului de tratament necesar acestora-
Astfel, pentru valori cuprinse intre: I
- 0'20, se considerA leziunea ca nefiind un proces carios, iar tratamenful recomandat este de
expectativtr, cu o igienizare rig'masi gio monitorizare indelungatd;
- 20-30' se consideri leziunea ca fiind reversibili, susceptibiti si reaclioneze pozitiv la un
t
tratament de fluorizare profi lactici;
- 30+, se considerd proces carios activ, ce beneficiazi de preparafie gi
invazive-
restauralie minimal I
Comparativ cu metodele clasice de diagnostic utilizate individual, fluorescenla
cien;d maxim[ in diagnosticul cariilor localizate la nivelul fisurilor
direct' Ea nu este aplicabili pe suprafeiele proximale gi este o metodi
laser are efi-
doarin asocia]ie cu examenul optic
costisitoare care cers aparaturd
I
gi personal calificat.
Datoritd sensibilit[1ii $i senzitivitalii inalte a metodei, laserul este
un diagnostic diferenlial intre o simpld demineralizare superficiald
azi unica variant6 ce pennite
a smallului gi formele cavitare.
I
Pentnr decelarea cariilor de pe felele proximale s-a incercat in vitro
fluorescenfei unui colorant care e
coloralt special (Florol 7GA)- Pentru "uptut
ca substania coloranti s[ poatd difuza optim in
cuantificarea intensitigii
de cariile create artificial- S-a utilizat un aparat special qi un
lesutul afectar de
I
procesul earios se folosegte un solvent cu tensiune
superficiali mici ce permite umeglarea corespun-
zltome a suprafelei proxirnale, favorizand pitrr:nderea colorantului
optice se detccteazi apoi cantitatea de coiorant captati de procesul
la acest nivel Cu ajutorul unei fibre
carios. Metoda nu este inci su{i-
I
cient pusi la purrct pentru a avea aplicabilitate practica cu
reailtate realiste.
2.:.3.5. C G:1{D A t T i r'! ?:41' 5-t EL E C TFJCA lr
Conductivitatea-electrici apiruti intre un dinte gi un elecrrod extero
aplicat la nivelul mucoa-
sei bucale vestibulare, depinde fie iturea de sinitate gi integritate
valoarea rezistenfei electrice este stabilitd indiviCual.
a fesuturilor dure dentare coronare.
de la caz la ca4prin aprecierea valorii la un dinte
lr
t'--i:'i'ji-;t -':L ii; l:::a;r .:aicg-iic
ir-;uc sau piuri;;dicular),
tificdri preise [(Corojoarn gi corab. 1998 (6), Ro** qi eopiooo
iiirri torug; dl^i:iia s.a1,llkea uuei cuaa-
Metoda pome$le de la ideea ci ruzistenfa electrici a structurilor
de conductivitate eleckicS, (mirime inversi a rezistivitifii
1zt;1.
dme dentare gi deci gradul lor
l
I
unui material), variazi in funclie de gradul
lor de distnrcEie. studiile efec-tuate indici o valoare in scidere
a rezistenfei, la o cregtere a gradului de
distrucfie dentar6- Astfel' conductivitatea electrica a smalgului
sinitos este foarte midi sau nul6 pe cSnd
smalpl cariat, datorita prezenlei porozittrlilor microscopice
fire se umplu cu saliv[, are o conductivi-
Ft: -ui mare, direct prcpo4ionalE cu gradul.de demineralizare a lesutului dur denrar S-a g6sit o core-
ri
I:
lalie pa4iali intre conductivitatea electricl gi profunzimea
teziunii carioase.
Avind in vedere cd determinarea acestui parametru este destul
de costisitoare gi preten{ioastr,
metoda este relativ pufin utilizati in dererminarea precoce
consti in imposibilitatea realiztrrii unor corelafi sorae, in vabri
a proceselor carioase. Alt n*4** al metodei
absolutg intre gradul je afectare den-
lj
arn 9i mddificarea valorilor rczistivittr;ii electrice gi deci, a conductivitalii sale.
2.2.i.6- EXAMENELE RADTOL^GT1E 1uNWNTIONALE gI l:
IfuL4GISTICA DIGITATA

-
Radiografia.reprezintd cea mai valoroasi metodd de
evaluare a stmcturilor dentare care nu por
lr
rj
fi deceiaie prin examenui clinic cie rutind gi corectrtilizatd,
impreunr cu elementele de diagnostic cli-
nic ai cu cele anamnestiee, constifuie o surse majord de
hrformalii necesare unui diagnostic corect
valoarea unei radioglafii depinde de calitatea se.nzorului (film
capacitatea medicului d1 a o interpreta in diagnosticul
dentar in versiunea clasici), dar qi de
afec$unilor dentare se folosesc. uzual radi-
lj
ografiile retroalveolare ;i bite-wing. EIe se utilizeazi numai
la nevoiq ahinci cinrj sunt soiiciiaie cie
citre medic, conform unanim acceptatelor recoman,Jtrri A[.AR&(As
54
Low As Reasonable Achievable).
I.
I

I e
t.
-'
I
I !

Copitolul 2 - Modalitdsi de examinare a paciensilor cu disfunclii fziononice

I' -' Conrribugia examenului radiologic este esenliald in diagnosticarea cadei dentare sirnple loca-
It lizati pe felele proximale gi in aria cervical5 proximald gi radicularI, dificil sau imposibil de abordat in
I cadrul examenului clinic prin metodele uzuale.
Pe o radiografie convenlionali, pentru ca leziunea carioasd si fie decelabill, gradul de pierdere
:l locali de sutrstanll mineral5 trebuie str fie de cel pulin 3040%. Aspectul radiologic al cariei aproxi-
I .1
rnale ot'eri date informafionale imagistice la cAteva luni de la debut, fiind posibil un diagnostic radio-
logic relativ precoce.
Radiograf.;le bite-wirg evidenliaza coroanele dentarq por[iunea cervicalhradicular.l si nivelul
n
I crestelor osoase, fiind utile in diagnosticarea stricttr a cariilor proximale, in timp ce un film retroalve-
-, olar vizlualizeaztr intreg dintele, inclusiv rbddcina in totalitate gi zona apicali. favoriztrnd depistarea pro-
i
csselor carioase radiculare (fig. ?.4 A gi B; fig.2.5)-

t
i
I t

I
I4
Fig- 2.4 - Radiografi bite-wing care evidensiaza coroanele dentare ale dinlilot porlitmea
cervicald radiculard gi nivelul cresteior osotse-
I
I
.E

t+

Ii

I
t :
Fig 2-5 - Aparat radiologic digital direct wdnd pe ecran rcprrzentareaunei radiografi
retroalveoiare ca vizuaiizarea iniegufui dinte, a rddicinii fn totalitate Si a

I zonei peiapicale.

Se pot utiliza gi radiografii panoramice, cunoscute ca tomografie dentari panoramici (TDP)

sau. de a relic& sta-
in func{ie tie pozilie, OPG/OPT (ortopantomogiatie) al c$ror rol ;ste in principal
I tusul dentar in corelalie evidenti cu gradul de dezvol'"are al maxilareior.
Introducerea variantelor digitale de investigare radiologici a reprezentat nn salt deosebit la
n:vel infomraliunal, pentru potenlialul deosebit in depistarea proceseior carioase in statiii ittiliaie, tbci-
litffnd aplicarea meto.ielor terapeutice nrinin;al invazivc. ;
'{<
 I
Matiana Brdndtsa popa - Estetica in odontoterapia restdursro$e
Daci examintrrile clasice puteau pozitiva un diagnosric de
carie simplila o pierdere de substrat
I
mineral relativ irnRorta.lt{, care nu mai permitea
ctasificLa situaliei clinici in'stadiul de proces carios
incipient, sistemele radiologice digitale prin programele
rnit un diagnostic de certitudine la o demineralizare
prin examiniri radiologice digitale, procesele
speciale de analizd a densitl1ii imaginii, per-
localizattr de doar l5-20%-Aceasta inseamni cd
I
carioase pot n |"oJ;;;-ipid (ca durari a
evoluliei in timp gi deci a gradului de afectare) decit prin "uiJeffi;-"
Radiografiile
-digitale
acestora in sEnsul imbunntdlirii
variantete radiologice clasice.
prezinti gi avantajul posibilit{gii prelucririi imaginilor duptr
ob$nerea
I
m.drirnii, a cont qi luminozit{fii acestoi, cu variante de evi-
den;iere preferenlialtr a unei anumite zone de interes,
cului pentru variarele sirualii clinice.
"stului
toate aceslea conlribuind Ia ugurarea diagnost!
I
Jinind cont gi de importanta reducere a dozei de ndiafii necesarr penfu realizarea
unei
'expuneri radiologice in cadrul rnetodelor digitale, la doar 5- I 0 yt din dozan*.rurl *ri radiografii
sice' cu o proteclie crescutl pentru medic cla-
ai pacient, in condiliile unui aport informafional qporit can-
fiativ gi calitativ, putem inleiege de ce sistemele compurerizaie
I
au inlocuit din ce iu ce mai m'lt vari-
antele radiologice bazate pe frlm denhr gi
cienli
reprezinti la ora acurale * e*um.n ,oijir-"n ar cu efi-
11xima in depistarea proceseror *tio"* in stadii incipiente.
Un ah examen care Ei-a dovedit utilitatea in ultimii
ll
ani in estetica dentarr este cel efectuat cu
camera intraoraltr.
camera intraorali este rm instrument uqor
propria sa situalie dentari precum gi zona
de mdnuit gi permite pacientului sE v,uializeze pe ecmn
care necesitd tratamenq oferind informalii a$pra posibilit6!1or
li
reale de hatarnent
$i, m-11ele caari' peunite implicarea directd a pacientului la luarea
biln modificare a atitu$1! sale negaiive fa$
abil pentru situa;ia daa De
deciziei dar qi o posi-
de planut ce batan'ent prctr$ de medic ca fiinj cel
mai fez-
lr
*t*"""r" cu ajutoml camerei inraonle medicut poate ameliora vizibilirarca
asupra cimpului operat:r a:alq gi avanraJ'ul
posihih pe trIan' penni;: vizibilitatea *,ir
lucnrlui din spate gi o*"p" pacienhrlui iar mfuirea imaginii,
r,ro* mai pulin seu deloc acccsibiie ve<ieri; cirecte.
Imagistica digitali intraorali utilizattr azi
I
in estetica dentarb;;;;r"dfiiilur,rt
tehnicilor
radiologice digiale iP9ol":i a.sistemelorde inregistrare nodeme a diferirelor
aspecte normale sau
patologice localizate la nivelul *uiirigi
orale, cunoscute generic sub denumirea de camerd intraoralil.
Dtci radirSrfiile digtale reflecti o reprez-enk= bi
saupseudo tridimensionrld a..f,riei ascune*j'
a strucrurilrrrocionlaie Gu mlnrme alterari
ale gradului de rnrrimeal formaliunilor investigate (coronare gi
radiculare)' imaginile tlg"lf aiutonrl camerei intraorale relevtr situa;ia existenti
9u
investigate in cavitatea bucal6. Concepute la nivehrl zonei
pornind de la varianta clasici a unei microcamere
ded tipici investigaliilor endoscopice, carnerete de luat ve-
intraorale sunt perfect adaptate caracterisricilor spatiale
ale cavittr;ii bucale' Alcituirea, in general
modulari a ac€stor sistemg faciliteazl intrelinerea satisftrcr-
tcare a elernentelor consbucti=*e, sterilizarea
cfrrnl* pe*."H a fefilor ce vin in conract cu pacientul, pre-
cum gi trdnsporill ugor intre unitdfi de
lucnl an s;tuaiiite in care ," i*p*"
acest hrcru (fig. 2,6).

j'i!:.:.-.:i

iri
;-i'-+:

, -...1

:j:.::j
.::jr :'{

Fig. 2-6 - O vartantd de canterd inqagrald.

56
I
i

l' :{
)
Capitolul 2 - ModalildSi de exsminare a pacienfilor cu disfuncliiJizionomice

Partea intraorali a sistemului, de obicei susfinuti de un mlner anatoform, este sediul elemen-
fului optic propriu-zis, care are posibilitatea de a investig a pinA la 5 structuri dentare adiacente, tiatorifi
I' unei focalizari optime pe verticald pe 10-30 mm, cu o deschidere opticl de 90" gi o modificare supli
mentartr lateraltr a cimpului studiat de pind la 45" (fig.2.7, ?.8\.
,i
ri
I I

ti
I
i
:!
-r:

I,
:E

If
::

I
_{
=
I!
T

I
,€,

--
I
:i:=
Imaginea unui elenent optic propiu-zis
r Fig- 2.7 -
- Si s s*temului de rcglare oI acestaia-

G
I.

IE

I
:=

I:
I-

I ::
i &. >;{,S,:.:R:.::r'a+':,:ji-:l.{j:-Ik*;i {*1;*.i;::taiti$tA{Ru}I#68;Agti
I Fig- 2-8 - Restaurareaunti molar de 6 ani maxiktr (obwret in prealabil ta arrtalgam)
= cu rdsini eompoziie (imagine inregisfratd cu c{tn{r6 i:n"raorald)-
-.
I:--- in funqie de firmele producitoare, pot exista diferenle als acestor valori considerate shndard
pentru investigaliile intraorale, in special legate de designul p5rlii intnorale precum qi de gradele de li-
bertate pe carc acesta le poate avea; versalitatea sistemelor celor mai modeme poate duce la o investiga{ie
r =
oraciic circular[ (360'), dar, ca de obicei, posibilitilile tehnologice dep'igesc o.r mult necesitilile clinice-
Elementul de legiturl la aceste sisteme esle reprezentat de un cablu ;u fibrtr optici ce pennite
transmiterea rapidd gi t-ara distonioniri a imaginiior captate, citre-unitatea centraii ia niveiui cEreia se
I realizeazl prezentarea lor in timp real pe monitorul cu care este:Fevizut aparaiul.
=-

T
=

t
 I
lvlariana Brdndusa papa
variantele constructive cele mai moderne sunt reprezentate
- Estetica in odoatoterapia rataurstoare

de modelele multifuncgionale la
I
c8re" pe lingi afigarea irnaginii reale, suntprezentate in paralel qi imagini radiologice
ragi zone de interes, uqurind analizarea gi diagnosticarea
arlecvat situaliei clinice existente.
digitale ale acelo.
cazului, pr€flrn qi stabilirea unui tratament I
cu ajutonrl programelor speciale se pol realiza modificdri ale imaginilor,
acestora, pentru ca medicul si poattr aprecia gi aspectele.cele.mai
crror neglijare ar putea aduce prejudicii importante terapiei
in sensul optimizirii
grzuobservabile cu ochiul liber, a
instituite.
I
Pe baza tehnologiei digitale larg rispSndite pe ptan mondial,
temelor digitale benefici azl de facilitilile de stocarg prelucrare,
sisteme computerizate compatibile. Elementul fundamental
datele oblinute cu ajutorul sis-
arhivare gi transmitere la distanltr, intre
caracteristic este reprezentat de posibili-
t
tatea de arhivare nu numai in formtr de dischete
sau discuri tip CD-ROM, ci gi de prezentarea grafici
a imaginii' sub fonna unor reprezentiri color, de
dimensiuni variabile, ce pot ajung*
*u Ia format A4. I
.4,/.5. /- IMAGINEA FOTOGRAFIC,4
Daci stocarea elechonicr a datelor este utili medicului stomatolog
in vederea rurei mai bune I
congtientiziri gi motiviri a pacientului, un rol determinant
suPort solid - hicie sau carton fotografic p€
il are fotografia, imaginea prezenbta pe
r
- care pacientul o poare lua cu sine (ca gi imaginite
oblinute cu camera intraoralr' sau sistemele_radiclogic" aigit"t"),
"r----'--cu ajutorul ei at6t sitrralia
" apreciind I i

iniliald cdt gi cea rezultati dup6 tratament (fig. 2-9).

i

Degi unor cercettrtori li se pare desueti utilizarea acestui

pnn impactul social pe carc il are in cercul de informare
mod de prezedtare; statisticile arati cf ft
calie sanitari prin sublinerea avantajelor unui tratament
al pacientului" se realizeazi o mai buntr edu-
stomatologic instinrit precoce qi corect efectuat-
Posibilitatea pre:zentErii imaginilor investigate lr
^
intre momentul ds transmitere gi cel de receplie,
zecide *hmetri, la interval de cdteva minute I
optici sau prin satelit.
este dati de avantajul transmiterii inforn:agiei via f,bri I ]

In odontoterapia estetici este foarte importabti forografia

qi a zonei ce urmeazi a fi restaufiti, efectuati
de fap gi profil a pacientului, precnm f I
inainte gi dupn tratamenl Ea reprezinti un document
stnrii iniliale, a fieclrei etape de tratament precum gi al f l
a rezultanrlui final al tratamenhriui solicitat.

I
lj

Fig- 2.9 - Inagini fuografce fnainte gi dupd tanmmt

La fel de utili este fotografia fErd zdmbet qi cea
cu zimbet apacientului, esentiald in estetici-
Uneori, petrrru fotografii deniare optime sunt
neces*" r.ou*ur" de lesuturi rnoi gi oglinzi mari.
o fotografie buntr reprezinttr o formd de control de calitate'gi ftrniieaze
orr*"rorr. informafii
despre dintele ce urmeazfl a beneficia de un
tratarnent estetic, favorizeazi comunicarea cu laboratonrl
de tehnicr denlar5, ugurind mulr munca tehnisi6n*hi
dentargi poate reprezetrta un important instru-
ment de-naarketing' Piezentares unor caanri simiiare
preflrm gi rezultanrl final al tratamenhrlui aceslo-
ra este foarte convingitoare penhu un pacient mai
argumente 9i fati de casa de asigurdri de sdndtate
fulin o*"ir. r"io$;G;;';rrl*i o baztr de
gi asiguraq precrrm gi pentru cazurile de conflicte
juridice ce pot si apari uneori- Ea permite
realizarea l*ei aa*ui*te arhive fotografice interesante din
punct de vedere qtiinlific in condiliile in care
se otrtrinq acceptu! pacientului pentr.r utilizarea imaginiior
ce il reprezinti in acest scop. ;
58
I
I Capitolal 2 - Modalitisi tle eraminare a paciensilor ca disfuncsii fzionomice

Fotografia documenteazl punctul din care s-a inceput tratamentul.

Dezvoltarea la care asistdnr in ultimul timp in domsniul imageriei cosmetice perrnite stocarea
I imaginilor elecrronice a sirualiei clinice, inainte qi dupl tratament. De asemenea, e posibili modificarea
i.naglnii stocate gi, prin efectuareaunui tratament electronic simulat pe calculatoE ii estepermis pacieu-
tului sd vizualizezein direct planut de tratament, modul siu de realizare precum 9i reanltatul final al
t acestuia. in acest mod, imageria cosmeticl sewegte prezentirii in fa]a pacientului a tuhrror posibi-
li6flor oferite rle odontoterapia estetictr in corectarea disfuncliilor sale fizionomice gi in acelaSi timp'
medicu! gi pacientul pot apl'ecia tezabilitatea ratamenhilui-
I,i in iimpul traramenrului pot aptrrea modificdri de la planul inilial de tratament pe care, uneori,
pacienhrl le accepti mai greu gi in aceite cazrsi,imagistica digitaltr poate influenfa in mare parte in moC
ri iavorabil atirudinea pacienhrlui. De asemenea, pot aptrrea situalii in care este necesar acceptul familiei
gi al casei de asigurlri in aprobarea cos&rilor tratamentului propus qi in aceste cazuri imageria cos-
I
metici are un rol foarte important, permilf,nd vintalizarea rezultatelor posibile ale tratamennrlui pro-
r:'i pus gi deci aprecierea corecti a valorii investiliei.
Dupi terminarea tratanrentului, pacienrul poate vizualizaincl o dattr in direc! diferenla dintre
I
:= situalia inainte gi dupd tratament.
,i

I 2.2.3.8. MODELLTL DE STUDIU

Modele de studiu sunt "matri1e" sau reproduceri ale dintilor Ei elementelor stuctuale inconjuri-
toare acestora efectuate din materiale diferite. Ele se ob{in prin metode de amprentare alese in fuuctie de
F sccn
---r Y_ oferf medieului o inrcgistrare tridimensionali
si a dinlilor gi arcadelordentare. Modelele dau infor-
o*fii d"rpr" pozilia, merimea, forma dinlilor, dar +i despre forma preparaliei realizate pentru o incrus-

f tatie, fa[ettr, inregistrind marimea, forma qi conturul tesuturilor moi ce ?nconjoarl dinlii.
Modelele de snrdiu oferi posibilitatea ,Je a shrdia in detaliu ocluzia, permit observarea dinlilor
qi arcadelor dentare.din unghiuri care sunt irnposibil de observat printr-un examen clinic de rutini 9i
pot fi utile pentru stabilirea planului de tratament gi pentru realizarea Bnor piese de restauralio cu aju-
I toru! laboratorului (Miyasaki{hifig 200 I ) ( I 8).
ln concluzie, apariiia sisternelcr multifuncfionale (camera intraorall, radiogfafia digitalS, fluo-
G resc€nla laser, rnc,deie dc siudiu cJc.) ul:reaza rult afii rlerr:,c-s,-d diag;.estico-iirraP'--utic al ;neiiicului
I cdt gi comunicarea cu pacientrl, documentarea gi suslinerea acestuia fiind esen{iale in vederea uilei
reuEite a tratamentului estetic.
j-€
f,
I '2"3.
,€
ETAPA POSTRESTAURATOARE, A FUNCTIET
FIZTONOMICE $r CONTROLUL PERIODIC
I
j= Etapa postrestauratoare rsprezinti s faurLfoarte inportantd pentru durabilitatea in timp a unei
restauratii estetice qi ea se rcalizeaz*in firncfie de situalia clinici.
I ioainte qi duptr terrninarea restaur[rii func]iei fizionomice pacienhrl trebuie si beneficieze de o
serie de indicatii care sd-i permiti si-gi intrefini func1ia estetici redobdnditb un timp c6t mai
indelungat'
Un purtltor de restaurare estetictr va trebd s[ fie informat cu privire la intrelinerea uirei igiene
I orale corespurizitoare, si prirneasci indicaiii cu privire la tebnica de periaj 9i pastele de tiinii cele nai
= bune in situal;a sa, deoarece este qtiut iaptui ci restauiadie riin rlgini compozite pot suferi
o abi'azi-
Pastele de din{i utilizate tre-
une marcatl printr-un periaj viguros, cu o pastl de din]i prea abrazivi.
I buie sE elinaine depuzitele de tartru, si protejeze gingia, si pestreze culoarea naturall a dingilor, se

= conlin6 fluor sub formh de fluorur[ de natriu gi nu fluoruri de staniu care poate duce la decolcrarea
suprafelelor compozite. Pacientul trebuie si fie aveltizat cI pastele de dinli sub forrnA de
gel sunt rna;
I pulin abrazive dicit celelalte paste $i c[ pastele de dinti c€ sunt indicate pentnt albirea dinlilor sunt
mai abrazive qi, deci, trebuie evitate.
Apele de guri conlin o cantitate de alcool destul de insernnattr 9i acesta ryAF f"oycl
I rarnolireA +l dupi un tinrp chiar dizolvarea suprafelei compozitelor; de aceea se preferi
p'rcdUsele liri

59

I
 I
alcool' sunt recomandate apele de guri
Mariana Br'ndusa popa
- Esterics in odontoterapia restaurotosre
cu fluor qi cele antiplacd. Nu sunr rccomandate
apele de guri
I
cu clorhexidintr care antreneazi
cororarea suprafeferor deotare in brun qi
ce prezinti resrauriri fizionomice,

inregriiatea restaurariilor,
aceastd *io*r. nira oincii al ioorpertut.
Utilizarea mijloacelor auxiliare de
cu ar6t mai

igieni oruH pr.*urn-a1a dentarl nu prezintd

murt suprafelere

risc pentnr
t
pe c6nd r.oritoil" sunt nerecomandate.
De asemenea, pacientul trebuie si gtie
modifice culoarea restaurafiilor- Indivizii
prinderea diferitelor obiecie intre
ce fumagl. pocurn si_uaele alimente,sunt.
ce prezinti ouic*i*i vicioase precum
capabile.sE
u**r,n,rr, onicofagia,
I
arcadele dentare (pjpu, Joo, rama
-rupor.pto, de la ochelari etc.), vor trebui
avertizali ctr toate acestea
qot in timp detennio" ,rrolin"*.u
nomice' Aceasti categorie de pacienli
aceasta in funclie de obiceiur vicios
vor fi invitaf de ctrtre."ii" si vintr
dentare cu restaurdri fizio-
-"i n""u""t la conhol gi
I
pe care ir prezinri gi a. gn ritutea
rui-
conholul periodic este o etapd absolui1e,
fizionomice' Men{inerea sttrrii de
reprezinti tot a6tea puncte cheie
.*rtr p"";*; pacient de;indtor al unei restauralii
s5^netate a cavittrlii orale, relaliile
bune de colaborare medic-pacient,
I
depinde durara iu timp a restaura}iei.
{".:ul.
Existtr ptrreri printre specialipti
duce la restaurdri excesive,
sare p€ntru reuqita in timp
ca vizitele pr"u t
alli'i suslin ciJi-pote*, aceste"uJot controale
ale paciengilor Ia cofbol ar purea
frecvente gi regulate s*nt nece-
I
a hahmsntului estetic. Din pdcate,
statisticile arata cd doar o rni'oritate
;:iXJfi;Xi::",1'jf-n
necesitatea ace$tor controarJeii"".iJ.re
de verificrri regulare, ra inter-
a
I
2.4. IVTODALITATI DE TR4TAMENTALE t
DISFUNCTIEI FIZIONOMICE
Tratamentul disfuncfiiior fizionomice
I
se face.diferenliat in odontoterapia resta,ratoare,
rapart cu etiologia' tipul de disftnElie iu
varsta Ei profesiunea lui'.de
este un batament diversificat,
poLTl"j de pacient 9i, nu in ultimur rind,
dorinlu !i pJrliiliragire saie mate.iui". $n6nd seama gi de
r*tun,.ntul disfinc;iilor fizionomice
I
el s"-aireseezd di',furctiei ca* l-a
nr*uts'ildr ei uneori necesiti conlucrarea deterllrat pe paci.:rrt si se aJ:v:eze
fimCfiilOr fiziOnOmiCe pOate fi:
mai muitor rp*uiiEii"
DPvLr.',ltr rll lEzolarea
rezolvarea Camlut.
cazului. TTratamenhrl dis- I
- Tratamenhd odontal cafe are
drept scop rezolvarea modificfuilor
turS' culoare etc' determinat"
direct5 cu materiale compozite
de i*ziunite carioase sau oecariouse
sau indirecti
de form[, mirime, struc-
ale dingilor, prin metoda
*utoiot" compozite sau ceramice;
I
- Tralament parodontal, cdnd "u
modificirile cosmetice
- Tratament ortodontic care va incerca s5
niere4 simetria lor sau arte
sunt detenninate de afecfiuni parodontale;
rezolve modificirile de pozilie ale
anomarii dento-max'are mai grave;
dinfilor, ati- I
- Tratamentul protetic cu rezolvarea
edentafiilor;
- uneori se poate reqrrge la combinarea
o etiologie complexi qi manifestiri
mui
clinice
-ulto, metodg
*Jripf"
- cSnd disfun4ia fizionomicd are
I
Modautnrib cele mai cunoscute
fizionomiei ra nivel dentar sunt
de care urovu'E
dispune utrurtotel
odontoterapia restauratoarepentru
refaceri ale I
- restauriri directe pe dinfii anteriori gi posteriori cu materiare compozite;
- restaurtrri in{irecte cu materiale compozite sau ceramice;
- ameiopiastia;
I
- falettrri directe / indirecte cu materiale compozite;
- falet{ri indirecte din ceramicd;
_ metode de albire ate dinlilor; I
- microabraziunea.
60
.;
I
I
ll
Capitolul 2 - Modafuadyi de examinare a paciengilor cu dkfuncliifziononice
ir Asttrzi, pentru reslaurarea func;iei fizionomice a dinlilor afectali de modifictrri cu implicalii
in estetica dentari gi dento-faciali dispunem de materiale restauratoare apte si redea aspecful fizio-

il nomic al dintelui afectat indiferent de pozilia lui pe arcadi, materiale care, prin realizarea adeziunii
dentare corespunzitoare reprezinti o altemativl viabiti la amatgamele dentare, in anumite sifua{ii
clinice bine determinate.

i{
'ri ,

l,
li
f ?

f 3

E
3
I
=
t €

I
E.
G

I
G
=
T:_=

I- =
J.

-I
=-

-i:

I
 I
Maiana Brdndusa Popa - Estetica tn odontoterapfu restuarstoare
t
BTBLIOGRAFIE I
l' Andreasen F-M.-Fiber-glass SplintingofTraumatizedTeeth,'ASDaJ.Dent.
Child.3,2l, l9g3; T
2' Brannstrom M. - The Hydradynamic Theory af Dentinal Pain
Sercation in preparation Caries

3'
and the Dentinal Crack Syndrcrne, J. Endod - lZ, 19g6,453;

CArligeriu V-, Bold A-

- Odontorerapie restauratoare, ed.A III-a, Ed. Mirton, Timigoara, 2000;
t
4' Christensen G-J- - Intraoral Television Camera: Presenting a Major New

5'
J.Am.Dent.Assoc. 125, 1994, 439;
Cohen S- Diagnostic Procedure, In: Ed. Cohen S., Burns R.C.
gse;
I
- - pathways of the pulp,Mosby
Inc., St. Louis, Missouri, 199g, 10_16;
6' Colojicarr C', Miron M, Leretter M.
T
- Laserti fn stomatologie, actualitdlf Ei perspective, Ed-
DA&F Spirit, Timisoara, I 99g;
7' Cvek M- Endodontic Trealme:nt of Traunrctized Teeth ln:Andreasen J.O.,
-
Textbook and Color Atlas of Traumatic Injuries to the Teeth,
And.reaser F.M. - I
3rd ed., Copenhagen-sllouis,

8"
Munksgaard and Mosby, 1994;
Gafar M', Andreescu C- - odontologie gi paroclontologie, Ed. Didacicl gi pedagogictr,
I
Bucuregri, 1983;
9'
10"
CrfarM'' Sitea hl-- Andreescrr C.- Metode gi tehnici curi-'nte in cdontoiogie,Ed. Medical;, l9S0; I
Gafar M. - odontologfe, vol. | - caria dentard,
Ed- Medicald sA., Bucure$t,i 1995;
It. Hume w.R-, Massey w.f.K. - Barire purwi dentcre, rn: Ed. Mounr
G.J., Hume w.R-, _
Consewarea Si restaurarea structurii din are,Ed- ALI_" Bucuregfi,
lggg.3i44:
L2'
13'
Iliescu A- - Cariologie si odontoterapie restauratoare,Ed.Medicali,
Iliescu A.' Velcescu C.
-
BucgrEti, 2001;
indreptar practic de cariologie clinicd,Ed. Sylvi, Bucuregti, 2001;
I
14" Machtou P' avlc les colab'
- Diagnostique des pathologies pulpaire et periopicale,ln: Ghide
Clinique Endodontie,Ed- Cd. p., paris, iqqf, Sg_fO;
-
15' Milicescu V' - Exammul elinie tn onodonlie Ei ortopediefaciatd, Ed. Cerma s.r.l.;
I
Bucuregti, 1996;
16' Mitchell D.' Laura Mitchell - Ghid clinic de stornatologie. Ed. ALL, Bucuregti,
17' Michael 8., Miller - Inrraoral cameras- Reality The Information
1999,l4-Z:,: I
- solrce for Esthetic
Dentistry, 14,2000;
18" Miyasaki-Ching Cara lvl. - Elemente ctinice de odontologie,Ed. ALL, Bucrneqfi, 2001;
I
19' Preoteasa E' - Examinarea pacientuluii fn
Bucuregti, 1999;
2a- Reithe P., Rainer Hanh, Lutz Neuschil, Gunter
vederea prateztdii totale, Ed. Cerma s,r.l-,
I
Rau Kariesprophylaxe and
Konse*ierendeTherapie, Georg Thieme Verlag, Stuttgart,
I 994;
21" Roman A-, Pop A- - Caria dentard de Ia teorie la pradicd,Ed- Dacia, Cluj-Napoca,
2000;
I
22- Schmid5g6er J- - Dentistrie estetigue,Ed. Masson, paris, 2000;
23" Richard D'D- - Patient Evaluation ond Problem oriented Treatntent planing,In:
- Ed.
I
schwartz R-S-' Summitt J'8., P'cbbins J-w-
- Fun,iainenials af operaiive Dentistry, A
62
Contermporary Approach euintessence Books, Illinois,.l99
6, ?7 _50;
I
l,
I'
ri Capitolril 2 - Modalitali de examinare a pacienSilor cu dkfuncgii faiononice
I 24. Shugars D.A., Shugars D.C. - Patient Assessment, Exomination, Diagnosis and Treatment
.t Planning,ln: Ed. Sturdevant C.M., Roberson T.M-, Helmrann H.O., Sturdevant J.R - The Art
I' l
75.
and Science of Operative Dentistry,3td ed., Mosby, St. Louis, Missouri, 1995,168-205;

;f Trope M., Chivian N., Sigurdsson A. - Traumatic Injuries, in: Ed-Cohen S., Burns R-C- -
Pathways of the Pulp, Mosby Inc-, St. Louis, Missouri, 1998,552-556;
I' I 26. Tronstad L. - Examen endodontique et diagnostic,ln: Endodontie Clinique, Ed. Tronstad L.,
ri Ed. Flammarion, Paris, 1993, 7 1'1i ;

t,i 27. Vilceanu A., Anghel M., Colojoard C-

Tirnigoara, 2000;
- Noliuni de esteticd fn stomatologle, Litografia UMF

78. Van deRije J.W. - Use of Dyes in Caiologie, Int.Dent.J.,4l, I99l,llGl20.

I
2L

t 3

J{
I
€
-e
I
-rF

J
=

J
I
'=
e

I ti

I :l

I
=

I:=

I
.

I
. 53

I
=
 T

Maiana Brandusa popa

Bowen, prin incerctrrile sale, a obfinut un material
- Estetica in odontourapio restaaratoore
de obturalie din rdgini polirnerizate, inttrrite
I
cu a'daos de particule.de siliciu- Aceste rigini
cu umpluturi uu ,ru, labazartrginilor compozite de azi.
Din 1960 9i peni in zilele noastrg materialele compozite
menite si le imbundtifeascd performanlele clinice
au sulorit o serie de modifictrri so.uct*rale
prin u*"lio*.u proprietifilor lor fizice gi chimice.
t
Riginile compozite sunt materiale restaurative complexe,

- o Pe*gggglpolimorfb, continui, consriruind matricea;

triiazicagi uu in

- o fazd, minerard dispersati, forrnati dinparricule de umplutr'a

"ompozitia
lor:
I
- ug"otot66u o"-,urtu* care reahzeazii unirea componentei organice cu cea minerali.
Pe l6ngd aceste elemente de bazi, riginile
compozrle mai conlin sistemul de inigiere al prizei,
I
stabilizatori sau inhibitori ai polimerizdrii,
pigmenli gi coloranli, inrpuritili necontrolate gi
bile, elemenre cu ror in oblinerea uoot
.oo,iorit"tor.
""tiielioptime "t,
necontrola-
I
3.1.1" CoprpozrTn cHrMrcA
I
3.r.1,i. FAZA ORGANICI
Este o fazi continud, polimorfr, constituiti
dintr_un amestec de monomeri gi aditivi (5Zo).
Monomerii fazei organice sunt:

- monomeri principali, debazi;

- monomeri de dilulie, de adife.

3.1.1. I.l. ?F Montrr^u FRTNCTyALT Ir

Majoritatea materialelor cornpozite contin
gonomeri ag.r.qatici;eil.v6scozitate sc{zutd. primut
nlonorner de baztr utilizat a fost
foarte pulin rezistent la.abraziun{
ftMA, descoperit tl-qqo qi **
ercializatin l95l- H
nu prtszsnta o buni etangeizare gi avea o tendinftr
lorare in timp' Aceste lipsuri :,u d:iunninal
,;;;il;
foarte mare de co-
lj
dorinta a" u ieei noi m"teriate rsfa!.:j?rr_;Ji..: r: ba;! ce
i'{l'i;' 'ra ;'sl' v;f,lni prime tlaia sc aduugi ia MMA panicute de umplere din a!or,
conhaclia d:gp"
materiaturui in momentul porimerizarii
' r
r' pentru !
a reduce

In 1960' Bowen are.ideea de a lega fiecare exfemitate

sare.
a unei molecule de bisphenol cu un
gnry glycidylmethacrylat gi obline prin-aceasrd
BisGMA' un Bisphenol-Adiglycidyimethacrylat
(cMA) 9i Bisphenol acetonalsiie;.
combinalie primul monomer de baza denumit
r---' prin
r--- *v"suvg
""tiuri. dintre
ur^rtrw methacrylat'l glycidynic
'rEnrduryrau
ll
Monomerii prineipali au mastr moleculard
voluminoase' capacilate bund de umectare
mare, contraclie de prizr mici, datoriti structurii
a fesuturilor dure dentare.
xici pentru pzutul pulpargi iqi modificl culoarea '-'r Dezavantajul lor este c6 sunt to- ll
in timp.
Din csrrza grupirilor -oH secundare ee formeazi
BisGMA punli de hidrogen,
cu alte gruptrri -oH din motmula de
Pr€cum 9i datoritd masei molecutare ma.i, ,ooo*"ui de bazi
BisGMA' au vascozitate crescutf. Pentnr
a.mtrri proprietilile nia.onte ale raginii gi penrru
tip
lj
viscozitatea s-a incercat eliminarea grupariloi a-i scidea
alternativi bazalipeuretan dimethacrylali,
nH';il;u{ir""r. $i utilizarea unor monomeri
care-sa.?nlocuiasctrpa4iut s"u tial BisGMA.tegtiaau.,rer-
cozitatea mai micd' sunt rnai hidmfiri
gi'au o duritate mai mare.
Proprietdfile cerute rnonomerjior de
bazi sunt:
contrac$d mininnl de polimerizare:
- vf;scozitate gi volatililate mici;
- absorbfe miniml de aph;
- aderenli la fesuturile dure dentare;
* toxicitaie minimi F,€ntni puipa tienrara.

66;
I
I
I
Capitolul 3 - Mateiale restaw.otoare in estetica dentard

3. I. 1, 1.2. 239 U4slysttrsls1

DE DrLaTrE
Monomerii de dilu;ie au rolul de a dilua moncmenrl de bazi. Ei au o masi moleculartr mai mic6
decdl monomerii de bazd gi au fost introdugi in compozilia fazei organice a materialelor compozite pen-
tru a le reduce viscozitatea 9i a permite manipularea clinici rnai buni a rnaperialului. Acegtia sunt:

*-
TEG-DMA, triethylen glycol dimethacrylat;
EC-DMA, erylen glycol dimethacrylat;
- HEIUA, hidroriethyl merhacrylat.
Denumdi in raport cu grupele polimerizabile ca monomeri diluanli:

- rnonofunctionali, cu o grupare polimerizabild;

*-
bifuriclionali, cu dou{ grupiri polimerizabiie;
t_ ;.
trifunclionali, cu trei grupdri polimerizabilg ei reprezinttr cam 25%dintotalul masci organice.
Sciderea vlscozittrlii masei organice, datorattr acestor monomeri de dilu{ie, permite umectarea
-.. uqoard a suprafe;elor de smal1 gravate acid. Diferenfele de vdscozitate ale diferitelor materiale conr-
I pozite aflate pe pia{i, se datoreazi proporfiei de monomeri de dilufe pe care ii congin- Grupirile
.i
polimerizabile permit participarea monomerilor de dilu;ie la reactia de polimerizare.
=
I3= Adirtvii,in proporlie de SYodin compon en\a fazeiorganice a compozitelor, diferl in raport cu
modulde polimerizare al acestora astfel:
G = F Rdqinile compozite chimictpslirngrizabile, sistem bicomponent, au urmlrorii aditM:
r_ - iniliatorul depolimeri?.are care, cel mai ades este perorjdul de benzoi! (FOB) sau un
,3 derivat de aeid sulfinic in propo4ie de A,5-2,5"/o gi este inglobat in pasta catalizator;
- acceleratori ai polimerizlrii, reprezentali de arnine aromatice te4iare cum ar fi
I N,Iri-dicretil.p-toluidiria care a fost inlocuiti de I'I,N-dieiano!-r-,-ttluidna {}.5-3,2%fi-
:a, Acegtia se gisesc in pasta de bazi.
:i
- in momenrul amestecului celor doul paste, acceleratorul descompune iniliatorul for-
I m6nd radicali liberi Eare, la $ndul lor, iniliazipolimerizarea monomerilor
,=
=
,} Ri;inilc compoziie rnorDcompLl:lsrte. f:I,,oSf nagl-i:-4bilg au urmitn ni aditivi:
- fotosensibilizatori, care au scop:-rl dc a ini;ia tbtcpoiiinerizarea, sulrr ar fi de exemplu
I= ererul etilic sau meriiic al benzoinei (2%).
Alli aditivi pot fi:

i * inhibitt)ri ai polimerizirii, ei au scopul de a nu permite polimerizarea materialului compo.

zit in timpul deporitirii sale;
- stabilizatori de ultraviolete, care absorb rartialiile uifraviolete;
I I
- coloran;i, pigmenp, impunt5li.

t.t.1.2. Xhl FAZAANDRG.4NIC,4

I- Este ctncscuti $i sub denumirea de umplutrri gi con{rne, in general. subsranle rninerale,
compuqi de siliciu in diferite forme cristaline (cristobalit, tridimit, cuar!), silicat de litiu-alumin:u, snruri
de bariu, zicc, zirconiu, ytriu etc.
! ,
Primele compozite aperute pe piail collineau cuaq camcterizat prin duritate tbarte mare ce nu
permitea reaiizarea unor particule rie umpluhui foarte fine, de aceea aceste compozite erau greu de
glefuit, nu aveau radioopacitate, iar expansiunea termicd era relativ mare. Ast6zi, majoritatea com-
I pozitelor noi conlin ea umpluturh stieli de siliee eu eonlinut dc banu, silieat de alurniniu/litiu, siliciu
-==
amorf coloidal, florurb de bariu, tl6rfud5fiizi, rricloruri, de yterbiu.
Particulele ci: compun umplufura se de':sebesc nir numai prin compoziiia lor chimicA ci qi prin
I mhrimea particulelor care pot fi:

- megaparticrrle {maiman ,Je 100 pr:rr);

- !i[#"icule (intre lo-100 Pm);
<'1
 I
Maiana Brdndusa Popa - Estetiea
I
?a odontoterapia restauratoore

- midiparticule (inrre l_10 pm);

- microparticule (intre 0,01_0,1 pm);
- nanoparticule (intre 0,005_0,001 pm).
Particulele mari se prepari din cua4, sticldr, ceramici prin micinare
(mlnmlire) gi cemore,
I
oblidndu-se particule asc4ite, sub forma de agchii. Mirirnea
lor se incadreazI inhe l0-l oo pm. penhu
a se obline radioopacitate, la acestea se adaugi

radiotransparetrte Si alcltuite din SiOe amorf.

bariu, shonliu, lantan.
Microparticulele cu diametru mediu de 0,01 se prepa.e prin
lrm hidroliz{ gi preoipitare, sunt
I
in firncfie de mrrimea part;o,r-tuto, de umplunntr avem rnai rnulte
tipuri de materiale compozite. t
3. L 4at Couroztrt cII MACRu*ARTTxnLE, coNyENTToN,4 LE
I. I, 2.
Au fost prirnele rigini compozite ap4rute in practica stomatologici,
bazi rtr$ina BisGMA gi macroparticule de cua4 a ctrror dimensitrni
ele avfind ca monomer de
piteau ajunge paoe ru 100 pm.
I
Rrginile compozite ocnvenflonale confin eam l!-lff/odin
masa lor umpluturi organicd.
Corrpozitele convenlionale prezentau o serie de neajunsuri:

- Duritate rnaie' cuarful fiind foarte dur, nu pernritea reahzarea

I
unor particule finc prin
mtrcinarea sa;
- Datorita particulelor mari gi a duritdfii mari a acestora,
neregulati' aspr{ duptr prizn gi nu perrrit realizarea uno,
obtura;iile realizate au o suprafafi
,up*iblu netede prin 1inisare;
I
- Nu sunt radioopace decdt dac6 li se adaugi strruri de strontiu gi
bariu
miaerale mai moi 9i confbrl pe tingi radioopacitare qi posibitirate.a
suprafefe mai netede;
u*t elernente
"ui" r.,aliztrrii-;;; t
- Au coeficielt ridieat de expansiune t-ernietr, mai mare
decat al dure de*tare;
- Maticc: de rlsin6 s€ rtssni! prin abnziunc mult mai repecelesuturilcr
decit particulele aricrga-
nice, ceea se d.rce ta apari;ia unor supralele neregulate qi
in timp, la modificiri coioris-
tice prin inprcgnare.
Acest gen de materiale iompozite cu macroparticule sunt
materi*le de primi generalie,
conveegionale.

3. 1. 1.2.2. y& CouzoztrE coNrErwoNALE MuDEuNE

c'ompozitele convenfionale nroderne incearcS si miegor,eze
ll
neajunswile semnalate ele primei ge-
E€rafii, utilizand alt'e tipuri de ,rnpluhrtr" particule
mai purm i *
aJi'.*+rr,
prin mieinare a wtorpmticule rnai fine, care
rearizeze snpafele rnai netedq mai
Apar astfel particulele cu dirner,siuni$ submieronice,
"
n;ti
ob{inerea
"*rrrqorie gleftit. ll
de ordinul a 0,i-0,@ prn, reatizai,E din si-
lice eoloidali' Aceasta.se obline prin procese chimice gi
anume, prin arderea tetrsolorurii de siliciu
intr-rm amestec de H 9i o gazos, oupoLe,r-r"
bidrolizarea $i precipirarea la lemperaturi loalte a par-
ticulelor de oxid de siliciu, de unde gi denumirea
de silice pirolitici
sau pirogeni- particulele
asrfel
oblinute fiind foarte miei, canlitatea ior pe unitate
de volum al malerialului estc mai marg, crescand
foarte muh greutatea
'naterialului- ele perlit o ameliorare iryortanti a aspectului estetic al restauraliei
per'miland o finisare ce lasl rn t*rns
lj
' suprafege mai fing rnei tretede.
Datorittr partieulelor mici' nu poate i.asigu.at
un de mare de qmpluhgtr, ceea
ce face ca propriet2ilile rnecaoiee ale ""+""i*a"ient
a-eestor lipuri de materiaL cornpozite ,e o,rtu f*ur,* U*e. EIe au: t:
- s v'Escozitate mare;
-
-
un procent.erescut de masi organici;
':n c+eficient ce cxpausiiine ien-niei mai mare. decdt ceieiaite materiaie compozite; I
- un coeficient crescut de absorblie al apei;
- un modul de elasticitate sclzut;
T
- sunt mai vulnerabile la abraziune.

68 I
I
I'
i

Capitotul 3 - Mqteiale restauratoare in estetiea dedtard

l',i Toate aceste neajunsuri au dus la apariiia de noi tehnologii prin care microumphlhlra asle
incorporatd in matricea organici, S-au realizat astfel:

I' b Panicwle omogene - realizate doar experimental, obtinute prin dispersarea particulelor
mici de siliciu coloidal in matricea orgenici nepolimerizattr, ceep ce duce la crogtorea mare
I

I b
a viscozitllii Ia concentra{ii rnici de silice. Ele dau rm aspect fizionomic foarte bun darpro-
prietilile materialului sunt slabe.
Psrticule heterogene - menite si mireasci concentralia de micrournpluturd din cornpozit
'{ oin5 la rivelul care si permiti irubunlti.lirea propriet[1ilor lor rnecanice nesatisflc*ierare cu
l' l
particule omogene-
S-au falosit solulii tehnclogice prin care sd se realizsze particule cu dirrcnsiuei mai rnari de
20-30 pm denuurite complexe, care sd perrniti o impachetare mai densi, dar si pistreze stnrchna de
T microparticule. Aceste complexe sunt dispersate ia filza organici ftr care anterior s-a dispersat sitrice
r!
coloidall pirolitic6. Aceste pa*icule pot fi:

rjg
- Pa*icule prepolimaizate zub formtr de aqchii. Fentru oblinerea lor, r[gina cu micropartieule
estepolimerizatl gi apoi rnirunfitl sub frrrni de particule de trmplutud gi acestea s,:mtlncor-
porate in rSgini ce conlin microparticule de silice coloidaltr care apoi vor fr polirnerizate dup[
inserarea r,raterialului tn cavitatc; prin acea3tl metodl se reduce contracfia de polirurbare.
J= - Particule prepolimerizate sferice, care permit o condensare optimd;

je
- Complexe de microparticule coudensate. Microparticulele de SiOZ srmt sinterizate intr-o masl
poroasd care se va mlcina pentru a fcrma particule eondensate de SiO2 cu diamehul de 25
Acestea se incorporeazi aiEnrri de microparticuieie adi;ionale tn ftlini nepoiimorizate.
ml
Rigiaa compozittr microineirsattr poate fi BisGMA sau UDMA, gi rd.qinile compozite astfel
f E
oblinute pot fi auto sau folopolimerizabile. Folosind o cornbinafie de particule prcpolinoeriz*te sub
formi de aqchii cu complexe de microparticule condensate (aglomerate), va r:regte corifinuhrl de

f
microumpluturi anrirganiei pf,ni Ia75Y" (in greurate)
Pentnr c* acestea nu sunt radioopace, li se va incorpora yterbiu sau zirconiu care s[ ls eonfere
radioopacitatea necesari-

i.=
3.1.1.2.3. CoMpazns HTBRTDE
Acestea conlin o combinafe a maero qi micropart'culslor, $i sunt probabil cele mai folosite cirr+.
pozite. Ele, datoritl cornbina;iei amintit€, imbini calit{ile celor doui tipuri de particule 9i anume, calitiiile

t fizice ale cornpczitelor cu particule convenqionale ctr cele estetice ale compozitelor cu microunplutur,i,
Principala modificare a acestora este in proporfia gi distrfuulia partieulelor de difedte tnErirni,
pentnr ctr, in fimcfie de aeestea se miregte procenbl de umpluturd al r6girii- Ele conlin eam 7&80%

I=
:"_=
umplutur{ organici, particulele umpluturii anorganice avind dimensirmi ceva mai nrici decit ccle din
cornpozitele convenJionaie, pdni la cele subrnicrouice din corrpozitele cu microrrnplutur,tr-
Particulele mici, submicronice, se gEsesc dispersate gi ccupi spaliile dintre particulele anor-
ganice rnari, neregulate. Astfel se tnbini propriettrlite fiziee ale celor doutr tipuri de compozite.

T Rigina de baz[ a ac€stor compozire hibride este in gener,al BisGMd dar poate fi gi UDMA qi
sunl, in ggnerai, radioepace gi cel mai frecvent fotopolimer:zabile.
z

i
'=
Azi, in nomenclahrra ncaterialelor compozite apar term:ai menili str scoattr'in evrdenfi mai cla,r
compoz[ia $i structura lor. Asfel, se utilizeazl in raport cu con]inunrl tn ump]utur[ minerali ternenii de:
ts Compczite monomodale care la rildul lor pot fi:
- compozite ionvengionale, cu macmumpluturtr;
T - compozite cu rnicroumpluturtr:
-a
:= + de tnaltE densitate, create psntru dingii lrterali, cu proprietAli fizico-chimice aonelier
rate, cu stmcturi heterogentr, cu cornplexe prepolimerizate, ce parmit o lncfucare

I j
minerald sufrcienti;
sferoidall, n'.dcinate, indicate in special pe riinlii l*terali, a ckor forme reregelee 4.i
.
l
'.
rifunensiuni rnici ale particuielor permii reaiizarea unei riensiiEli ri<iicate a urryiuinriii

s9

I
 I
Jvlaiana Brandusa Popa
- Estetica tn odontoterupia restaurotosre
I
J.i.r,i. y&erxytt DE cupLARE (DE LEG,{raRn
Scopul agenfilor de cuplare este acela de a uni particulele
monomerii fazei organice a materialelor compozite. De aceastd
de umptuhri ale fazeianorganice cu I
legtrtura depinde rezistenfa gi durata
compczitului' Agenlii de legrhrd cei mai uzuali sunt silanii
sau hidrolizabile R. prin hidrolizi, rezulrtr silanoli.
x-si1onyr, cu grupAri polimerizabile X

Agentul de legtrturi este un metacriloxipropil-trimetoxisilan.

Legihra se-face.cu ajutorul mo-
I
leculelor bipolare- La inceput s-au folosit vinil iilanii,
apoi metacrioxipropil trimeto-xisilanul.
Legihra intre" faz.a oreanic{ gi cea anorganici a compozirului
mecanici 9i chirnictr- ln ultimul timp, pentru ,rilirur"ounei
i.ln agenrut de legdturi este una
I
iegtrnri mecanice rnai bunJ a particulelor
de umpluturtr cu rigina de bazr, se incearcd realizarea
eare permit o oarecare imbunlti{ire a ancordrii in porii
*o, puii",rle cu suprafaqd
"""rio*
in cazul polime izinicompozitului, grupirile metacriloxi
a rdginii ae tegiturd-
" neregulatn, rugoastr,
I
Ei gruparite monomerului participtr
impreuni la reaclie realizind legituri covalente gi punli de
a particulelor de urnl\pf. Aceasti legare
H, rezultand o legare chimici de zuprafap
chimictr prezinti avantaje pentm ci, in condifii ideale, ea
poate determina o distribuire continutr afo{elor
de solicitare i"r. orpiut"J*;;;;;;r"uum
I
tul c4 in:r-o anuqiti'mIsurd, lianrul protejeaztr agentul 9i fap-
IncA nu se cunoagle numarul optim de tegaturi
de umplutur5 impotriva
n".ou." pentru atealizao rezistenli
nivelul suprafefei intermediarg dar se gtie c{ ea Lste infuenfatE
degradfuii hidmlitice.
durabill ta
I
ie:
-
-
forma geometrric{ a suprafefei particulelor de umpluturI;
compozilia irmpluiurii; t
- prezenla impuritdlilor.
Cercetirile ?rEepnase a'l ar[tat ci :ona de minirnl rezistenfi a riginilor compozite se afltr la
niveiul u:irii ceior cioui cornp<inente.

t
3.1;2. Powunrzanna nAqnru,oR coMpozrrc
compozite se diferenliazd iitre ele gi prin modul lor de polimerizare. Astfel, se cunosc
-Raginile
mai multe sisremede iniliere apolimerizlrii:

- sistem de activare chimicd (autopolimerizare);

- sistem de activare prin fotopolimerizare;
- sistern dublu activat, prin fotoporimerizare gi porimerizare
chimici.

3'1.2.1. 'YU\ STSTEAAT DE ACTTVARE CHTMICI A POLIMEMZ.{RII

Materialele compozite care prezinri acest sistem de polimerizare
prin astivare chimici sunt
comercializate sub formi de:

- pasr6-pastd;
- pulbere _ lichid;
- pasrtr - lichid-

in sistemul o"-tH..
prizd' in sistemul pasti l-T9:rl-component conline numai caralizatorul, iarcelilalt iniliatorul de
- lichid, lichidul ari numai monomerul de dilulie gi accelerator de prizd, iarpul-
berea inigiatorul, ca dd altfel gi ?n sistemu! pasti _
lichid
Iniliatorul de prizd este, de regula,
feroxid de benzoil (POB) sau un derivat al acidului sulfinic.
catalizatorul sau acceleratorul de pri2a *ri. o amini
terfiard arcmatictr- combinarea celor dou6 ptr4i
comllonente, respectiv pastd / pasti gi lichid / pulbere
sau pasti, se face, in principirl in propodie de
l/l' dar variatriile poimerge pdna la 2/l in lavoarea uneia sau alteia din pi4i= Fa
"t"tli.1-?stec
la eliberarea de radicali liberi care vor inigia polimerizarea riqi4,ik
dr:ce

7A

j
I,
I,t
Capitolul 3 - Maleiale resktura.toore fit estetica dentard

Radicalii liberi genera;i de sistemul de inifiere, se ciocnesc de dublele leglnri C-C ale
monomerului gi se leagi de un electron al dublei legituri, lisind celilalt electron liber- Aslfel, mole-
I' i
cula de monomer devine radical liber gi procesul continui-
in compozitele cu iniliere chimici reaclia este relativ rrniformd in tot volumul materialului;
totugi, o mzre parte din grupirile metacrilat rimdn nepolimerizate chiar dupl citeva ore.
I' polimerizarea este itrcetinird in prezen{a oxigenului care este absorbit de radicalii liberi- Orice
riginl care vine in contact cu aerul in timpu! polimerizdrii, va dezvolta un slrat de suprafali nepolime-
rizar daturit.i difrrziunii oxigenului tn lichidul rlqinii. Acesi str-al nepolinerizat de suprafa{tr, e mai sub-
1ire la compozitele fotopolimerizate decit la cels activate chimic-
Viteza de polimerizare, timpul de lucru $i rezistenla compozitului depind de:

tipul gi cantitatea de stabilizator gi inhibitor, precum qi raporful dintre ele;

- raportul POB/amin[;
- tipul de monomer gi de umpluturd anorganicA;
- temperatura mediului arnbiant in momenful polimeriztrrii'

Acest tip de polimerizare are avantajul c[:

- nu necesiti aparaturi speciali;

- asigur[ polimerizarea uniformi independent de grosimea strahrlui de compozit-
Dezavantajele sunt:

- instabilitate cromatici datoritl reac{iei dintre anina terfiara 9i peroxid;

timp de lucru relativ scurt $i timp de modelare limitat (2-3 minute);
- inglobarea de aer in timpul prepardrii materialului;
- culoare ueornogenl daci ceie doui clmponente (paste) nu au aceeagi culoare 9i nu au fost
amestecxte corect;
- biocomgiatibilitate limitatl daroriti toxicitilii aminelor pentru tesutul pulpar;
- firlarea incorecti poategenera goluri in masa matedalului restaurator;
- prelucrarea mecanictr, nnirure,a qi lustruirea restauraliei pot determina aparilia unor suprafe;e
rrrgDase rwponsablle de inc.4ificlrile ,J* culoa;-e uitedoeie gi acumularea de placi bacterianf'

3.1.2.2. SISTEMUL DE ACTIVARE A ?OLIMERIZIRII PRIN RADIATII

{FOTOPOLIMERTZARE}
Radiafiile care pot deiermina aeti.rarea fotopolimerizlrii pot fi:'
F incoerente
- radiatii ultraviolete;
- radia[ii vizibile.
F radia[ii coerente (later).
.// I INCfl.E 3:NrE ULTBAW0LETE
i. 1.2. Z. I.,hb I rugrpes ppLrMERrzARrr pRrN R4DIATI
siskm uti-
Radia{iile ultraviolete ca sistem de iniliere a fotopolirnerizlrii au constitui! prirnul
lizat la inceputul anilor I970.
conlinea in pm-
Faza oryanici a eompozitelor fotopolimerizabile cu ajutorul radialiilor ultradolete
podie de 2% un fotosensibilizator, de regul6 eterul metilic sau etilic al benzoinei- La iradierea matedalului
cu radialii ultravioletg cu lungime de undd de 265 nm fumizate de o lampi specialtr' fotosensibiliz8torul
absoarbe radialiile ultraviolete qi se <iescompune in radicaii iiberi ce vor iniiia
poiimerizarea moncmerilct:
Ce pastl unictr,
Ct rnpozitele cu acesr sistem de iniliere al polirnerizdrii sunt livrate sub forrni
introdusl intr-o seringl. Avantajele 1or suni:

- o mai bunl stabilitate cromaticb daroriti absen]ei aminei terfiare;

- timp nelimitat pentnr aplicarea gi modelarea materia_iuiui restauraior;
- duritate crescutd a restauraliei;
 I
Maiana Brdndusa Fopo Estetica in odontoterapia restsrrraroqte

- manipulare ugoarl;
polimerizarea fiind completi
-
t
in 2o-30 socunde, toxicitatea materialului compozit
asupra
pulpei dentare este scizuti.
Dezavantajele fin de proprietilile razelor
ultraviolele care:
I
_
-
surt nocive pentru retinl gi tegrunent;
nu trec prin perelii de smal! d.eterminsnd
pozit tn aceste zone, sub perefii de sma!;
o polimerizare insuficienti a matedaltrlui com- I
_ au putere mici depenetrare, maxim
-
-
polimerizar€a rue loc doar atdra timp
1,5 mm;
c6t aclioneaztr sursa de rumini;
nu poate fi utilizati la materiale compozite
cu microumpluturi deoarecg datcriti dimensi-
I
unilor rnici ale particulelor; radiafia itraviolettr
,r-dirp.rr"*tr foarte mult sc{z6ndu-i as'-
fel penerrabilitatea.

3"1"2'2'2' rNtryzntt P,LIMEN,INI pRrN RADarrr LI'MIN,A*E IN,*E*ENTE,

WZIBIL
t* spzcrnut
lr
].a acest tip de ini;iere a fotopolimeri3lrii,
lampa de u.v. a fost irlocuittr cu c !amp6 cu
filtrr:
triplu" care fiirnizeazi o radia$e
"u
t r-ogi*. de undl inr€ 420-450 nln; deci
undi vizibile (400-800 nrn). sursa ce tririna
RtrEinile compozite activate cu lumini
in dome,niul
a fost la ior"pot * bec halogea de T5-150
w
lungimii de li
vizibiltr au un sistem de activare bicornponent, format
din dicetoni {camforchinond gi cetone aromatice)
obieei cannforc ino4I, absoa*e energia
gi o amini terfiari- Dicetona fotosensibitizanti"
radiant{ lu i.rngimea Je un<ii de cca. 470 nrn (lnninn
ro ri tece ?n stare de excitare' La-momeunrl oporh'- de excitarg ahas-
de ll
dicetona se combiu[ cu amina
[f;ffffi#1}r1'uillt:.
pann
oponrn care se desdmpuae,
",, "lib"*ro
de radicari tiberi ei acesria vor

ll eare pstmnde lumina este foarte importanttr gi ea depinde de

I
factori' o mare parte a r{ginii rtrrryasi neactivata o serie de
rrmflne nepolimerizati' Polirnerizilrea
rlmdnind nepolimeri"ate ch'i':r dup-4 cdte',a
ini;ial de a4iunea huninii, in momentul prizei va
nu este nicio'dana uo,'pl.ie, o rnare parte gnrptrrilor
a
cre. cu c6t gradur dc;rolimerizai-e tr,,--.: r,:l:
metacr'at
I
proprietiiire fi icv ale co;npuzitulur sunt ririi, ir.i, cr: ai€t
mai stabile.
Gradul de conversie al dubtelor legituri
compozit fotopolimerizabil optim este
c-c ale msnomerurui la 0,2 mm sub suprafa;a rmui
de 44-75olo deci, *oilot"" de metacrilat
25-560/o gi ea depinde de concentra;ia nepolimerizat e de
diferililor monorneri. O eonversie mai mare
tracfia de polinerizare'. Dublele legrturi face sd creasctr con-
rtrmase la l""t"aor dup6 fotopolimerizarea inigialtr
legliur.r.""pJ*r
devin neutilisabile b 24 ore p"ot.u"rliifou*ie
Timpul de injumitrfire al radicalilor lib-eri
ore' ceea ce inseamni c[ majoritatea reaogiilor {rnagi, potenlial reacrivi, este de numai 30-50 de
*"-uo to. ioii*gor *u*ismului de prizi qi
conrracfia
loc in primele secunde in rimput i'otopolimerizlrii
ffiff:#:::#ljt.a ei se eonnpleteaza ?n
sursa de luminl influon]eazd adincimea polimerizIrii
Lampa euhalogen' folosind t*tte $ gredBl de convenie al monomerilor,
incanae-scerrtl^a edreitemp*rru.r la
face ca nurnai l0% dh energia " produsi Jfie nivelnl becului atinge 400"c,
utilizate puoto'"Jsia de radialii vizibile.
deterrrinat initrierea uno: cer:etrri pentru Ace$t lucru a
g:nIT yorie,opr ,e."*
o inlocuiasctr pe aceasta. Astfe!
cercetitorii,iaponezi au intr$dus rimpi
cu iioa" tEo *r" u,, uo**qiul
asigur{ o ad$acime mai mare de potrimerizare; "r,
- rearizeaze
-ud
grad sporit de conversie a monomer'or
rezitiuali;
- nu ernit radiafii ultraviolete;
- au o acliunerapidtr (20_40 secunde);
au putere mare de penetrare (2_2,5
nrm).
Lung'mile de undr als ecestor radiaiii
ernise de iEmpiie cu {iorie LED sunt
" -:''? de 420-550 nm. I,
72. . I,
,t
I
I
:

I,l Capitolwl 3 - Materiale restaur$oare tn estetica dentard

Un alt tip ds sursi de lumini folosita pentru fotopolimerizare 6ste acela al llrnpilor tip Trilight
care oferd posibilitatea varia{iei luminoase permipnd astfel modelarea desfsguririi prizei materialului

lr compozit gi contracliei consecutive acesteia- Existi astfel posibilitatea realizirii unei intensit[1i lrrmi-
noase mai reduse, medie sau standard-
:l Dc asemenea, se cunosc ari sursele luminoase de rnare putsre, cu frecve4a in sistEm strobo-

Ir scopic (descircare electrici ?n xenon, plasmi), ce permit fotopolimerizilrea aproape instanianee (3-5
minute), eliminind astfel contraclia de prizi gi reduc6nd timpulde lucru. Totugi, sursele de lurrini mai
-I prrternice, croscfurd vilez.a de pollmerizare, vor ducc !a o cantitate mai mare de monc.mer liberi.

li -
Avantajele fotopalineriziirii prin radi ef i vizibile sunt:
polirnerizarea se face in profrrnzime (2-3 mm);
:i
ri
I'
penetreaztr lesuturile dure dentare;
I - tirnpul de prizi a[ matedalului este de 2&30 de secunde;
t
- suprafala restauraliei este netedi, fbrtr porozitSfl;
- priza completi elimini toxicitatea materialului restaurator pentru pulpa dentari;
l: ',i
- confer,i stabilitate coloristici mare.

f *3
3.i.2.2.3. gllblnurznna ForopoLrMERrziurr pRtN RADTATTT IIERENTE wTETBILE TIp LAnER
LaIerul este un generator de luminl cuantici, ce perrnite amplificarea luminii prin stirnularea
emisiei de radialii coerente (la care toli fotonii sunt in aceeagi fazl 9i rnerg ?n aceeagi direclie), cu lurni-
I3
nozitate ridicattr, densitate energetici inaltS, monocrornaticl qi care pot fi direelionate strict.
I Laserii au o paleti largi de aplicalii in stomatologie. in ultimul timp gtrsindu-gi utilitatea gi in
fotopolimerizarea materialelor compozite- Astfel, laserii cu Argon srnt folosifi in polimerizarea com-
'=
pozitelorde mai bine de 5 ani gi prezinti avantaje certe fafi de polimeriz.uea conyerlfionall ln sersnl ci:
I - Lampa cu raze laser se apiici pe stralrrl de compozil o pericat',i de timp mai sewfil (10
secunde) in loc de 20-40 secunde cit este necesar penlru himina viziuili ccerenil
Se reduce timpul de luegr gi creg{e confornrl paci€ritului;
I - Are ponetla'uilitate de 5-6 nun; se reeornandl totugi polimerizarea in straturi de 2 mm com-
€ pozit tira3 de l0 secundeper strat;
- Asiguri un grad inait de policreriza'e, imbuntrtilind calltliile mecerlice aie coinpozitniui;
t - Cantitatea de monomer rezidual este mai micd, efectul g,ulpo-loxic mai mic.

I= Primul timp in procesul de fotopolimerizere este inifier€a tbtoreduefia camfor chinonei eale
deelanqeazi fomrarE de radicali liberi care vor acliona cu noi molecule de monomer realizAnd pmpagarea
I polimedzirii. Reacfiase repetd mercu pdntr se iat6lnesc doi radicali liberi (terminarea polinaeri:drii).
= Aparatele laser utilizate in procesul de fotopolimerizare au gi alte avantaje:
-
r - sunt uqor de manewat;
.- - sunt programabile;
IE - sunt ergonomice;
I - suni relali'r mici;
- folosesc curent electric de 2?0 V(sau, I l0 V), iar penFru rlcire foloiesc api sau aer;
I ==
- permit regtarea intensitalii luminii;
I - au senrnal sonor gilsau vizual ca anrmjtr timpul expunerii;
- au piesa de rnAnl cu doschidsra de 12 rnna, nufi]eioess accesan'i u.tile in zonele mai greu

C accesibile;
reduc hipenensibilitatea postoperatorie.
I -
-==
Tohrgi, datariti prefului mare de cost al aparatului care atrege dupi sine $i creqterca pr€plui de
cost al realizlrii restaura]iei, datoriti fapn rl.*i ctr necesitl aparaturi speciali gi person*l ealificet tr{ecum
I qi mijloace de proteclie suplinrenta"e;/c:ttm pacient, rnedic, asisle.uti medicall, deccarndnth ac# tip
- de aparat se utilizeaztr in fotopolimenzarea materialelor compozite desrul de puiin.
I
I
- ?3

I
 I
It{oriana Brdndusa Popa - Esletico in odontoteropia reslsrnaloare
I
3"T"2"3" INITIEREA POLIMERIZ,LRII CA AJIJTORUL ANOR SISTEME CU
DUBL{ ACTII/ARE
Aceste sisteme de ini;iere a polimerizirii materialelor compozite
I
au un sistem de inifiere prin
fotopolimerizare gi chimic, iar materialul .se,,prezinti
*c.ub ,f$rrrra, a, rJouipaste-, Eotoactivare"
pclirnerizarea, iar activarea chimici o contiru[ gi completeaztr
reac{ia oe irize.
Acest tip de compozite dual.,polrsrerizabile-'au..cp,trn:t
uq;*a
I
'datorit6"-f,rytrrhri.cd limpul ,de

I
polirnerizare este scurt la compozitele cu iniliere chimicd
a polimeriz{rii, precum gi faptului cd, ?n tim-
pul preparlrii materialului restaurator (pastei), se remarci
o .r.gr"r" continutr a vascoiiaEii acesteia.
helungirea timpului de lucru se obline prin inilierea foto a polimerizirii;
de asemenea, acest
sistem elimini inconvenientul persisten;ei in profun zimeaeompozituiui
rrmase nepolimerizate, polimerizarea acestor zone fiind
fotopolimerizabil a unor zone
asigurati de sistemul de iniliere chirnici. I
3"I.3. y ) YnovRrETATrLu nAgwn oR coupo T.ITE l.
Proprietilile raginilor compozite depind de o serie de
factori precum:
-
-
tlpul mabicei, a rtrEinitor fazei organice;
dimensiunea gi compozilia particulelor de umpluhntr
I
ale fazei minerale;

3"r"3.r.
tipul gi cantitatea agentului de cuplare silanic.
I
PRoPRTETITTLE MECANTCE

?,L?.IJ, IlL,tntrEe
Unttatea de misuri pentru
li
duritatea suprafelei rlqinii compozite este indicele Knapp.Acesta
diferi in tipul de maiegial compozit. Astfel, la .ur"ridi.;;;;;;r"
tunc1ie de
la cele hibride, indicele Knopp este de 35-65 kglmm2, pe
* J"J*-pr"turn 9i
cdnd la cele cu microumpluturs este de doar
ll
18-30 kg/mm2. Dutitat"a restauraliei depinde gi
de grl,iul d* pstf,;;s;,rre $i fl p;.ite fi cr+scr,iii ju
J-4%opnntr* polimerizare adilionaltr, dupi adaptarea ocluzali

3.1.3.1.2. RczrsrexTe LA uztrv.tr

gi finisarea r*rtu,r*1i"i.
ll
Materialele de restauralie trebuie si prezinle o rezistenld
restaurati. Riginile compozite uu o uzure complexi:
la uzuri egall cu a smalgului din Tens
ll
= o degradare chimici, hidrolirictr a componentelor sale
- o degradare

Degradarea
fizici a suprafelei,.stu,r*;iilo,
fizic| arestauraliei la nivelul suprafelei sale este determinattr
lj
de doi factori:
- abraziunea,
- oboseala materialului restaurator asociattr cu
strssul intermitent la care este supus in timpul
l:
proceselor de masticalie.

Aceasti uzur[ se asociazi cu o asPn:€ a suprafepi

restauraliei datorati parfial (la compozitele
cu microumpluturr) zgflrierii compozitului qipierderu particulelor
de suprafh.fi gi daiori.ri fricfiunii (ia
l:
compozitele cu macroumpluzuri), ducind la o pierderade
substanf[ verticali importanti, neomogeni.

i,iii
^r- vi., .,.:"^::1,:*l1e
siio paiTiculeie
expuse unor forte masticatorii mari apar microfisuri
de rliasroumpiunrrd.
atit la suprafaia resrauraliei l,
Important[ este gi uzura smalgului dinfilor antagoniqti
care depinde de tipul de compozit uti-
lizat' cu catparticulele de umpluturi sunt mai mari
gi rrzura dinlilor antagonisti mai importantl.
,o url, u^*iup*r.1ei cornpozitului este mai mare
lj
compozitele cu particule de cua4 dzu c
',:zur[ mai importanii smaiiuiui <iinliior antagonigri
decdt cele cu bariu, staniu sau alte materiaie de
umpluturi - .::
74
I,
l,
-i
t,
Capitolul 3 - ]vlateriale restaurataare in estetica dentara
Ir Fenomenul de oboseald a materialului cornpozit determinl compromiterea reslauraliei, cu
aparifia de fisuri in matricea organici, ca urnare a solicitlrilor masticatorii. in interiorul materialului

I de restauralie se produc modificiri ce nu sunt vizibile cu ochiul liber gi care rnobilizeaztr particulele de
umpluturtr gi submineaztr integritatca restauraliei prin aparilia de fisuri.

-I 3.1.3.1.3. Moourut DE ELASwSTTATE

Modulul de elasticitate indici rigiditatea rnaterialului de restaura{ie gi este mtrsurat in GPa. El
difertr in raDcit cu tipul materialului compozir astfel:
II
compozitele cu microumpluturi au modulul de elasticitate de 4-8 Gpa;
I, : compozitele cu macroumpluturi gi cele hibride au un modul de elasticirate de 8-19 GPa

Cu cit cantitatea de umpluturd este mai mare cu at6t rigiditatea compozitului este mai mare,
t; asemdndtoare cu cea a dentinei (18,5 GPa ), dar mai mici decdt a smalgului (82,5 GPa). Materialele de
restauralie cu un modul de elasticitate mic se deformeazl u$or sub acliunea fo4elor de masticalie pu-
:a
I
-! ternice, de aceea trebuie folosite materiale compozite cu modul de elasticitate ridica! cu o valoare
I? apropiati de cea a dentinei, rnai ales in restaurarea dinlilor laterali,
:!
r_=
I
3.1.3.1.4. RtnsreuTa
Este proprietatea fizictr care se referi la rezislenla materialului compozit la compresiune qi
t=- tractiune. Ea este inferioari materialelorde restauralie metalice (amalgame)- Rezistenla la compresiune

t
-;
este mai mare decdt cea la fracliune, fdrd implicalii clinice deosebite.
Rezistenfa la fracturi este importanti gi ea se referi la energianecesari pentru apropaga o frac-
tura in masa materialului compozit. Dup6 priza finald a materialului, apar in masa restauraliei
microfisuri care pot duce in timp la fracturi, mai ales in zonele de miniml rezistenli- Cu cit cantitatea
I; de umpluturtr este rnai mare gi particulele au dimensiuni mai mari, cu atit rezistenla la frlcturtr a com-
l_ pozitelor este mai maie, astfel:
:i
I_e
I - cornpozitele cu microumplutnri au rezistenia la frachrrd de A,7-1,2 MN/m2;
r-= - compozitele cu macroumpluturi qi cele iiibride au o rezistentl ]a fracturi de l$-2 MN/rn2.
,=
Rezis;snga la {iaciuri scade iri tirnp in mediui brical riatoritE absorblier apei gi Cegradbrii frzice.

E 3.1.3.2. PROFRTET,4TILE FIZTCE

I

-.
- i.1.3.2.1. Coencruvrvt
I- DE Dnr-4TARE TERrvrcl
La rtrginile compozite, coeficientul de dilatare termictr este mult mai mare decdt cel al dentinei,
= acest lucru avAnd o irnportanli clinictr deosebita- Astfel:

I- - coefrcientul de dilatare termici al dentinei este 8x l0 6"C;

- coeficientul de dilatare tennici al smalplui este I I x 1f6 "C;
.?
-
- coeficientul de dilatare tennic-i al compozitslor conven{ionale cu macroumplutu:ra gi hi-
l= bride este 30 x t0-6- 40 x l0-6"C;
- coeficientul de dilatare termici al compozitelorcu microumplubr[ esle 40x 10{-70x t0a"C.
l= Acest coeficient de diiatare termicl face ca, la modificirile de i'C ale temperaturii, :estaurali-
ile de compozii si-gi modifice dimensiunile de 3 ori mai muit <iecdt dinteie, gi eianpeiiatea inchiderii
marginale se altereazi.
s- Difuzibilitatea termicl a materialului arati capacitatea acestuia de a reactiona la stimulii ter-
mici ternporari existenli in cavitatea bucal6. Ea stopeaztr trensmiterea varialirlor iermice din mediul

f bucal spre pulpa dentari.

I,
 I
Maiena Br&ndtqa Fopa - Estatbt in odontoterapia restauratoor€

3.1"3"2"2. Raarcspecnette
t
Pentru materiarere compozite obfinerea radioopacitilii

-
-.
Utilizarea rmor monomeri ce contin brom, iod
necesiti:

utilizarea umpiuturilor aoorganice radioopace cum ar

I
poate utiliza trifluorura de yrerbiu, zirconiu.

Radioopacitatea compozitelor este foarte importanti

fi sulfa'tul de baritL wolftamahrl de
calciu, fluorurile lantanideior,3rd'ins} *onin"e propiiertrsle
it$-lriilor compozite. $e mai
I
ea permi$nd clinicienilor si depisteze
camile secundare ce apar mai ales la nivelul
Radioopacitatea se misoari prin comparalie cu
restauratiilor proxirnale, Ia marginea gingivaltr a accstora.
alurniniuril in rnediul hidric-
I
" "rort*tr
3.1.3.2.3. Awoxnw ApEr lr
soLUBrarATEA
R^[ginile compozite reacfioneazi in mediul
modifictrpropriertr$le
bucal prin absorbgie de api. Acessti aptr absorbittr
fizice gi mecanice ale restaurafiei in sens negariv,
I
al alterrrii loa datoritr scindirii
hidrolitice a silanului de umpluturi. De asemenea,
sirmil,or de contracfie.
Absorbiia
duce la prelungirea duratei po,limeriztrrii deci a ten-
I
"t*nTi l.t upe petrtru o srptimantr admisd de specificalia ADA e de 1,7 r*gfcmz,
iar sahrarea se produce dupl2_5 zile.
R6giaile cu microumpluhrri su o absorblie mai
mare a apei, de 1,5-2 mg/cm2 pe cand cele hib-
I
ride 9i conven{ionale au un indice de
absorblie al apei de 1,1 mglcmzdatorittr volumului
procent de rrSini.
o cantitate iimitatn de apr absorbitl e.benefici obtura;iilor
rvre'rrurl mai mare de

mari gi aceasta pentnr cd ea va com-

I
pensa ink-o oarecare contracfia de prizi.
lesur[
Dupd polimerizarea completd a riginii
-ocnzu4 de Q0 l -0,06 ;ng/crn2.
cornpozitg solubiritatea acesteia to ap6 csle relativ I
Absorb;ia apei Ei selubi*ratea rdrginilcr ccmpezite
depind
- Tipul gi eantitatea de ilooor,ne" de bazi.gi
dc:
diluanli. RA$inil€ bazare pe uDMe au tendinfd ll
t
mai micl de absorblie gi -"olutilitate nai n.ic,]:
- Este invers proporlionali cu cantitatea
$s ,mpluturtr a rrginii.
hr[ este mai mic, eu at0t absorblia de api este maisrescuttr. Cu cfit procentul de umplu-
- Gradut de pclinerizare' cu ctt rnonornerii
reziduali sunt in cantitate mai mare cu at6t cregte
gi solubilitatea.rrginii, m timp

-
de polimerizare redus cu zsq/o facesi ereasctr
2 ori,'iar solubilitatea ae q_g ori.
Int:ractiun"ld.tT|* rrronomcr gi particulele
de umpluturi;
absorblia de
I
- Gradul de solubilitate al moleculelor, cea
- cornpozi;ia salivei, vascozitatea ei.
*ui pugii li*omr fiind TEGDMA.
Luvv't,^,
I
3.1.3.2.4. DEaR4DAuEA In anuut BvcAL
In tin'rp' in rnediul bucal se prooo*.ro qroces de degradarc
masticarie ci doar varialiilor -I";;il;;", dacd aces-
al compoeitului chiar lj
ffJ-illt#,t1t:'de "hi*;";;l;rrr. de degra-

- Grup'Irile metacrilat nereaefonate,.rirnase

dupi potimerizare eare degraddndu-se mai
repedg pot fi extrase din rnasa raginii;
* Degrada*1-hi$li'i-.i a bariului qi strron;iului
ce poare duce la aparilia unei presiuni la
iarorhfa r*lin#umpiuftiri yi in consecing
ia aparifia de microfisrui;
- Apa sau atacul chimic, ca variatiile termice
Ei ducin tinip la cedarea af@trrlui silanic de cuplane.
l: I

76 l,

t
I' j

t' Capinlul 3 - bfateriale restaurotoare in estetica dentqrd

3.1.3.2.5. Srasiltrerpe coLoNSTrcA

l{ Restaurafile compozite suferl ?n timp, in mediul bucal, o modificare a culorii. Aceasta apare
datoritd unor cauze:

-
I -
-
extinseci.
intrinseci;
o combinalie infre acestea.

I t
Coloraiiile extrinseci sunt determinate de alimente precum: ceaiul, Coca{ola, cofeina gi
aceasta prin absorblia maximd de api care are loc in primele 7-10 zile drrpd inserarea rnaterialului
restaurator in preparalie- ?nainte de potimerizarea cornpleti, ele pot ptrtrunde 3-5 pm in ma$a cornpo-
li zitului ducand Ia colorarea acesruia_
I :
Porozitatea sau rugozitatea suprafelelor restauraliilor devin in timp favorabile coloririi compo-
zitului, datoritd alimentelor dar gi bacteriilor cromogene din placa bacteriani" ce au o suprafafl priebicl
t; de depunere. Cu cdt polimerizarea este rnai deficitarii, cu at6t ac€ste doui defbcte sust mai importanre.
I Coloraliile intrinseci se datore.sc oxidirii arninelor in exces in sistemul de iniliore chinrie[ a
.E polimeriztrrii gi in l-3 ani apare o ingtrlbenire a restaurafiei.

r .a
=l
La compozitele fotopolimerizabile se observi o deschidere a culorii gi cregterea nmshridit5lii
care se accenfueazi in2448 ore, datoritl probabil descompuuerii carnforchinsnei- Ele, pe tsrmen h:ng
snnt stabile coloristic daci polirnerizzreil a fost f6cut[ corect.
I€

I 3. I. toNrpACTL4 nE perxdERrzAEE
3. 2. 6-
L\?
= In timpul polimerizirii, rtr$nile compozite suferi un proces de contracfie de polimerizare care
afecteazd foarte mult legtrrura la interfala dinte/restauratie.
I
I Pentru compozitele convenlionale, conrrac{ia vclumetric6 este de l}-2iyc, ca gi pentru cam-
pozitele hibride, pecind pentnr compozitele cu rnicroumpluturi contractia de polimerizare are valori
cuprin se i*re 20-Z5o/o -

l€ La compozitele fotopolinirizabile, cam 609o din contrac{ia totali are }oc in primul mirut de
fotoini{iere qi prelungirea timpului de activare nu duce la c"e$terea contracfioi totale. Contracfia aces-
tor raateriaie este centrifugd, spre sursa de lurnini, €ra este aceca c6 tinde *6 indepirteze rtrgina cle
I perelii restauraliei.
G I-a compozitele polimerizate cbimic, contraclia de polirnerizare este mai lenttr" spre centnril
G restat[atiei, ceea ce,determind un stres rnai sclzut la interfafa restaurali€/preparafrq cu o oarecare con-
r cavitale a suprafefoi libere a restaurafiei.
Contraciia de polirnerizare are impact asuprx adaptnrii restauraliei la perelii preporafiei, atit a
- celor din dentintr cdt gi a celor de sura[1.
tz Intirirea materialutrui de restaura{ie duce la aparilia tle tensiuni de contraclie cu o vrlo*rc de
2,4-7,3, qi acestea se pot matorializa prin fisuri in srnaltr, rnai ales in l/3 medic qi cervicali a dintelui,
fracturi ale perelilor cavitS;ii. Cu cit volumul restaurafiei este mai rnars cu atit posibilitatea producerii
r=
I fisurilor este mai rnare-
in urma cercet6rilor efectuate cu privire la contraclia de prizi se poate conchidectr:
.=

- Contraclia de polimerizare este direct proportionall cu vol+rnul de ri4inl polirnerizati;

t - Forga de eontraclie se opun€ fo4elcr de adeziune ale r\inii gi poate duce la nricrofisuri,
goluri de aer;
-=
G
G
- Prin contraclia rnaterialului restaurator pot s[ apari msdificlri ale dirnensiunii intercuspidicae;
I Cr: cit res'taura|la este mai ccmplexi cu aiAt tensirmile de coctraciie s'.iBt mai man;
i== Contraclia de polimeriztre Ere dr-ept consecintl coloralia rnarginaltr, la interfala prepa-
l= ralie / rcstaumlie pi aparilia unei sensibilidli postrestaurative a dintelui.
I
:
f=
I
^74
tt
 I
fulaiana Brdndusa Popa - Estetica in odontaterapis restaurstosre
Datoriti consecin{elor detenxinate de contracfia de polim enzare,au
ap5rut o serie de studii
I
urrnhrcsc sI realizeze rigini diacrilicc fdri contracfie de polimerizare. S-au utilizat in acest ce
I
scop
cftcriFu$i biciclici gi o polimerizue c\desfacerea inelelor
arolatice. Astfel de monomeri biciclici sunt:
- Spiro-orto-carbonalii (SoC) cei mai studiali monomeri
biciclici, care determini o polimerizare

-
-
aproape neutrd din punct de vedere volumetric
Spiro-orto-esterii;
Bicicloketal-lactonele;
ai dublarea adeziunii la smalful gralat aoiC;
I
- Trioxibiciclo-ocranii.
Alti clasil de monomeri ce conferi contraclie de polirnerizare mai micr este
metacrilatului la care s-a observat o reducere a contracliei
cea a oxibis-
I
de polimerizare cu 3040o/ofafl de cea a
dimetaerilatului folosit frecvenl in fazaorganictr a riginiior
\
3.r.3.3, cty',pRopRlEriyu BIOLOGTCE
compozite-
I
Rispuusul pulpar la materialele compozite esle foarte greu
de apreciat gi mai ales este dificil
de diferenliat efectul produs de elementele componente
ale rtrqinilor compozitq in
organice, de efecnrl profus dc manoperele rerapeutice f.inciprt al fazei
de realizare a preparatiilor, efectele percol1ii
marginale gi reacliile pulpare determinate de miegi
evolu;ia procesului carios. Tohrgi, studiile de cito-
toxicitate arat{ ci ti$inle conpozite polimerizate pot induce
iritalii pulpare *ini*", reversibile la
I
nivelul lesutului pulpar. Toxicitatea lorie poate pune pe
seama existengei monomerilor nepolimeriza;i,
existenti in masa restauratiei dar gi a complexel-or
greuiraie moiecularr scizuii aie sistemeior
u"tin" ae suprafagl formate intre componentele cu
cie inigiere fotopolimerizabile.
I
Dactr restaurafia este voluminoasi, rEgina pout" ,i*aoe
nepolimerizati" daci este aplicati in
caviti[i profirndg direct pe canaliculele dentinare deschise
fi mai mare' De asemenea, rtrginile poiimerizate incomplet,
tu4 par a fi iriante pentru fesuturile gingivale- i"
gi toxicitatea sa asupnr t"*tuI;#..-lp*;
mai ales sele cu conlinut scizut de umplu-
I
r**i;;iu-rui de fluor in aceste zone nu mai
apare rezistenli la formarea plicii$acteriene
restaurator va determina acumularea de plactr
:ftatr r i::rgivali deja existenti_
astfel incdt, orice rugozitate sau porozitate a materiatului
bacterianl car", la"randul s6u, va accsntua gi rnai mult
t
Gravarea acidi a dentinei nu determinl prin ea insiqi
pef,tru-ci acizii nu ajung la
o inflamafie a pulpei dentaie pi aceasta
fesutul pulpar, dar gravarea indeptrrteaztr sfrahrl de detritus dentinarrema-
nent (DDR) 9i deschide canaliculele dintinare
I
permildnd *rrrt * n*-;d,tu il;fli dentinare 9i
determindad umiditatea crescuti a suprafelei
dentinare.
Microfisurile marginale apirute ulterior vor permite accesul
tafii pulpare conseculivqin situalia in care plega
florei microbiene la pulpl gi iri-
I
deniinartr ce va prin:i resrauraiia de raqinn compozitd
uu va fi supusi procesului de hibridizare, pmces
care produce o buni sigilare mmginali dar gi sigilarea
canaliculelor dentinare ce au fost supuse
irocesurui de gravare acidtr-
O alti consecinli negativi p* o poate avea o rtrgini compozittr fotopolimeri
tafia pe care lnmina "*i zabil|este iri-
a fotopolimeriz{rii o poate produce asuprir retinei, pdntr-o
lir.vaCIare
prehmgiti a ochiului la lumina vizibiH de 470 expunere
o*. o" *"ri.o"4 lwnina poate produce o creqtere a
temperahrrii lqcale cu 0,5-l0oc printr-un
shat de dentini de l-2mrn grosime gi asffel poate
afectarea gesutului conjrmctiv pulpar. duce la
Lirmina activatoare cu radialii ultraviolere poate
si produtr leziuni ale epidermei pacienfului
sau a medifirlui, de aceeaj uiilizarea idmpii
producitoare de raaiagi ultraviolete kebuie si fie
foarte mare atsnlie. Din fericire, utilizarea fllcurtr cu
sa nu mai este de actualitate.

78
t
Capilolul 3 - fulaterlale restauratoare in estetica dentani
I
I 3.2. CIMENTURILE IONOMERI DB STICLA (CIS)

I Acum 33 de ani, intr-un laborator guvernamental condus de farmacistul A.D.Wilson (citat de

ESPE) a fost realizattr cu succes sticla pe bazi de silicafi gi acid poliacrilic. Ea a fost inregistrattr ca
paient in Marea Britanie in 1969 ti a devenit cunoscuti sub denumirea de ionomeri de sticli
{sticti +
polimei ionic). Crr'rcetiriie in acest dorreniu au porr.it de la necesitatea de perfeclionare a cimenrurilor
I.i silicat, ce reprezentau la acea dati principalul material de restaurare fizionomictr a din{ilor anteriori.
Lipsa lor de aderare la slructurile dure dentare, cerea realizarea unor preparalii carg conforrn principi-
l:I ilor lui Black, determinau un sacrificiu impo*ant de lesuturi Centare. Pe de alti parte, se cunogtea efec-
I rul lor toxic asupra pulpei dentare qi modificlrile aspectului coloristic in timp- Aceste neajunsuri au
ii constifuit tot atatea motive pentru inilierea unor cerceteri menite si inldture ineonvenientele acestui
ir
I-
material fizionomic de restaurare, dar str pistreze qi si imbuntrtdleasci proprietilile sale favorabile-
I Astfel au aptrrut cimenturile ionomeri de sticltr.
:=E
Materiale moderne, utilizate in restaurtrrile coronare ale din{ilor, au fost introduse in practica
r-= siomatoiogici in prima lor formi de Wiison gi Kent (citali de Cheriea) ( I I ). De la aparilia lor pe piafl
I au suferit multiple imbunitiliri devenind azi un material foarte important in odontot€rapia restaura-
toare gi nu numai.
r=i=
I=

I
3.2.1. ^Gv Cr.qsrricAnr,q CTMENTURTLoR roNoMERr DE sTICLA
r== '))'
t;
l-
I Cimenturiie ionorneri de sticli s-au afimrat in ultimii ani tot mai mult in domeniul tratBme.ntu-
lui restauratoq medicii stomatologi au cipitat experienli clinietr in ceea ce privegte tehnica de aplicare
:i qi a beneficiilor pe care le aduc. Domeniul de aplicare al glassionomeriloi a fost lirgit, materialele dc
I fi;stxurare au fost urmate de cimeituri, materiale pentnr obturalii de baz}, penffu sigiliri, au aperut
= maieriale cu vAscozitate cresculd, fotopolimerizabile, astfel ?ncf;t azr dispunem i1e o n:are varietate cli-
r=
I=
nici de cimeitFrri ior,orneri ,je .tici6. Acegtia pot fi grupali, in runciie de mai muili p*rarr:rtri, asttel:
I F Dupn utilizarea lor suut:
=
- cimenruri ionomeri de sticlb pentru cimentarea lucrlrilor protetice; .

-l
I - cimenluri ionorneri de sticli pentru restauralii coronare indicate in:
-) restaurarea leziunilor cervicale de etiologie cerioasf, sau necarioestr;
-+ tratamentul cariilar radiculare;
-+ restaurdri ocluzale minir:ral invazive;
I -> restaurlri proximaie rnininnal invazive tip
r:,: - tunel;
- cavitate in galerie (in 9an1).
I -+ restaur[ri provizorii {de urgenfl sau de agteptare);
=
-) restaurarea dinlilor temporari:
-+ reconstituiri coronare in scop protetic;
T -+ obturalii apicale retrograde.
- cimenturi ionomeri de sticld pentru
=
--+ obtpralii de bazi
t - tehnica sandwich clasici;
I==
- tehnica sandwich deschisl.
--+ ca lineri
I: - autopoiimerizabili;
- f'-.^-^l:-^i-^L:t:
IUtUPuIllilYtIZaUlrt.
l=
I.=
79
G
t
 I
F Dupn compozigie chimictr sunt:
Maiana Brdndusa Popa - Estetfus En odon ouFapia restouratoare
I
-
-
CIS convenfionale bicomponente, pulbere-lichid;
CIS anhidru; I
- CIS fotopolimerizzbile;
- CIS cu adaos de pulberi meralis:.
} Dup[ mecanismul depizA: T
- autopolimerizabile;
- fotopolimerizabile.
D Dupi modul de prezentare:
I
- sistem bicomponent
-+ oedozat;
--+ in capsule dozate.
I
- sisbern anhidru dizolvat in
-+ apl distilati;
-+ acid tarric.
I
- sistcm monocomponent, fotopolimenzabi!.

3.2.2. Conmozrlre cmurcA d^.

t
dAG
Din punct de -'edere chimic, cimennnrle ionornen de siicli
polialche'nola;i rezultali in unna combindrii solufiei apoase a copolimerului
srmt poliacrilafi mmplecgi sa-o
I
acidului acrilic cu un sili-
cat dublu de aluminiu gi calciu. Compozilia lar chimiil e pulin cunoscuti dar se gtie'cd
ei conlin silice
qi fluorite in raport le iil,1
$i iot rvea !+ picpo:1i* de pani :; z3yo fluor-

3,2.2r- yrt ctuewrvru roNtoMEM DE STrCL.4 CONT.ENTTONALE

Cimeattrrile ionomeri de sticltr conven{ionale se prezinti sub forma bicomponenti:
P p*lbere, fou;;a dii, p;."iicu.; de slicii cu diemiirui de zli-j0 rrui- cai-e:
- la CIS d.e qrim{ generafie era o sticl} ternari de tip alwninosilicat potrialchenoic acid;
- la cIS r,ioderne au o compozilie mai comprexi, eL mai congin:
+ fluoruri de aluminiu, calciu, nahiu care se adaug{ in scop:
- cariopreventiv;
- pentru c!-e$iorea rezisteniei rnecaoice;
l.
- sciderea gradului de transluciditate.
-+ particule de bariu, stronliu, lanthan gi o cantiak de corindon cu
scopul de a lmbunitbgi: tr.
_ transparenia;
- opalescenfa;
- Uansluciditatea. I
-
-
la prima generalie de CIS este acidul poliacrilie;
la cirneEttrile moderne este constituit din acizi policarboxilici,
aciei organicr, acidul poli-
acrilie oblinut din potimerizare fiind indispensa;il pentru legtrhrile
I
clS-cu ;eeuhgile drue
dentare' Aceste molecule ale acidului determinf, direetpropo4ional,
dar;i a vf,scoziti-yi
cregterea rezistenlei
eir-nenttriui, ducin<i ia o ingreunare a reaiizirii amestecuiui lichi<i-pui-
bere' La acizii ulilizafi
I
?n solulie apoastr se adatrgtr, penhu imbrmEtftirea cafitnfi lor fizice:
+ acid itaconie sau maleic ce pemrit
o limirare a cregterii v6scozit{1ii cimenhrlui; I
- crest€ stabilitatea p+liaciziior in soiuiii apoase.
;
&0
I
I
t',j
l';l Capitolul 3 - Mateidr
-)
restauratoore in esreflce de,ttard

acizi di gi tricarbaxilici (3-buten-1,2,3-rricarboxilic) pentru a crelre:

- rez;stenla mecanicd final[;
I' - reactivitatea cimentului;
aciditatca sa.
:i
dar scade in acelagi timp legiturile CIS cu struchrile dure dentare.
I',i -+ acid tartric (-10%) ce pernrire:
- prclungirea timpului de lucru;
- crelte viteza reac{ici de prizi.
I' ? 3.2.2.2. CIMENTUM IONOMERI DE STICLI ANIIIDRE
ii
Cimennrile ionomeri de sticli anhidre sunt varianta recenttr de CIS care prezinri acidul poli-
T carboxiiic sub forma doshidratati (liofilizat[), concentrat gi amestecat direct cu pu]berea Penku
r;3 realizarea cimentuiui se amesteci pulberea astfel ob;inuti cu apd distilati sau acizi (acid tartric). Acersti

r maiar.sre va permite realizarea trnui ciment fcarte frn. utilizat pentr.u sigilare - cimentme (Chertea) (l l).
Cimeriurile ionorneri de sticli aulopolimerizabile fae pnzfr, prin inifiere aeidc-bazicd, acidul
fiind reprezentat o'c electrolif qi baza de pulberea de sticlS- Prin aceast[ reac{ie a sistemelor bicompo-

f
:=
nente particulele de siieli sunt dizolvatg cu forrnarea unei solufii acide ortosilicici.

- 3.2.2.3. {,5CIMENTURI
i
= IONOIbTEwI DE STTCL,{ FOTOPOLTMERTZABTLE
Ccucerire relativ recentE, o reprezinli cimennrrile ionomeri de sticltr care prezintl in plus
fotoiniJiatori de polirnenzaie, asenninitori celor care se gbsesc ia r5ginile conapozite fbtopolimerizabile
i=-=
rezultdnd astfel un compus hibrid-

r iF
Cimenturile ionomeri de sticltr fotopolimerizabile pot fi:

- sistem bicomponent: pasti - tichid sau pasti - pastS;

- sistem rnbnoconnponent: past[.
r Sistemele blcomponente poi fi
-- redozale;
r - dozate (capsule).

Pulberea CIS foiopolimerizabile conline rur amestec de stiel[ fllrors-alurnino-si]icai, aeid tar-
ri tric qi acid poliacrilic modifieat, iar tiehidul lor este o solulie apo.astr pe b*zi de HEMA, iniliatori so-
I lubili pi activatori fotosensibili.
Reacfia lor de prizL este dub][:

- o reactie chimicl clasicl tip acid-bazl, cu formarea unui gel poliacrilat;

I--i - o reac{ie de formare a unui gel de silice (silicoge} care inttrregte qi leagtrpartieutele de stici[.
1::

t Aplicmea cimer,turilor ionomeri de sticlil in aceasti fomri cere rrult tirnp (10 minute) de hreru
gi lasi gruplri metacriiat nepolimerizate; de ace€a, s-a rntrodus tm sistem tripolimerizabil, ce prezinttr
, o a treia reaclie de prizl rclativ rapidd, iniliatfi de un crtalizator. Ea perrnite d€zvoltmea unor prryri-
et61i fizice optirne gi acolo unde lumina nu poate pXirBnde (Cberlea) (l l). Este o autopolirrerizare la

I inF.rneric a gnrpnuilor melacrilice ce se desflqoard ?ln 3 faze:

- Reaclia acid-bazi inifiattr in rnomenful ia care pulberea inffi in coatact cu liebidul gi cere
=
se poate derula gi la ir,rtrxieric;
J
,- - O reacgie attoiniliatl a radicalilor liberi metacrilici, iniliath lot <le contactul pulbcre-lichid;
- 0 reac{ie fotoiniliati a radicalilor liberi metacri}ici, declangati Ce lumina Empii de
I= fotopoiirnerizare. Ea produce fotopolimerizarea rnaterialului pAnb ln zona
poats peuetra materialul-
in care lumina

I
5t

I
 I
{\
Maiano Brdndusa Popa- Estetico tn odontotcrapio rests$stoare
I
3'2'2.4. CIMENTURI I0N0MERT DE SnICL,4 MhDTFICATE CIr pARTrcaLE
. Lu"
METALICE
Cimenturile ionomeri de sticl[ modificate cu particule metalice reprezinth
I
o alti variatti a
cimenturilor ionomeri de sticli, aptrrute din dorinfa codiinlie'iie
zice ale CIS convenlionale, in principal rezistenla la abraziune-
a irfibunitaii unele din pmpri ettrlite fi-
Acestea prezinti 2 categaii:
I
Un sistem mixt, alctrtuit din sticlI de alumino-fluoro-silicat care reaclioneazi
acrilic ai formeaztr o matrice de siruri ce inconjoartr particulele de
pulberea metalicl;
cu un acid
sticll nereaclionate ,i I
- Ciment alcdtuit din sticli reactivi ce a fost fusionati termic cu particule
inainte de.a fi transformat6 in pulbere. Aceasttr sticli imbogd;ittr
metalice (Ag)
cu argint va reactiona cu
acidul acrilic 9i va forma o matrice de siruri ce va ineonjura partiJutele
nereacgionate
I
(suzuki 200r) (37).
Diferen{a dinhe
cele 2 tiprtri de cIS inrbogigite cu pulbere metalici esre ci,
la a doua categorie
de cimenhri modificate,'nu existd particule metalic-e
libere ?n compozilie dupl priza materialului. un ast-
fel de materiai este cermet ia carg intre particuiele ds sticltr gi
rneiat s-au stabilit legrturi omogene foarte
puternice ii care conline particule de metale nobile (Aru
Ag, dioxid de titan, pafuLr) sau sistemul de
cimennni ionomere Ketac-silver. Aceste cimenturi cu adaosuri
de metale uu or.etoul?le caracteristici:
- rezisten{i la abraziunen compresiune, duritate superioari CIS convenfionale;
- o cromatici mai aseminr,iaare smaliuiui, datoriti oxiduiui rie
titan;
- prizi rapidi;
sunt mai pulin sensibile la contaminarea cu apd.
Aceste proprietifi re indicd pentru restaurarea din$Ior temporari-

,\-
3.2.3. #' PnopREDrATnn cTMENTURTLoR roNoMERr DE srrclA
Cimenturile ionorneri de sticli se caracterizeazi prin:

- Conrrac{ie deprizl minimi;

- Expansiune termicd similari cu ces a
fesuturilor dure dentare gi o conduclibilitate temici
redusb, asemlndtoare cu cea a dentinei;

- Suni sensibile la urnezeali atit in timpui inseriiei c€t gi in primele

ore de la aplicare;
- Rezistenla la uzuri este scizuti, ceea ce le face inutilizabile
in zone in care existd stopuri
ocluzate in ocluzie centrictr, coniacte interdentare sau
fi.rncfii incizale (Cerligeriu) (g);
- Au o suprafap rugoas[ care determini acumulare de placi
bacteriantr dar sunt bine lolerate
de parodonfiul marginal' ceea ce ls indictr in restauririle
leziunilor de colet de tip abraziv
sau eroziv. Au o mare rezistenfi la abraziune
Modulul de elasticirate este mai mic dec6t al cimenturilor convenfionale;
- Duritatea de suprafald gi rezisten;a la compresiune este
mai buni decat a cimenrurilor
policarboxilice;
- Adereng[ foarte buni atflt la nivelul smalplui cdt qi al dentinei
asigurand o inchidere mar-
ginali burri. La nivelul smalqului aderenla lor este mai bunr
miland reducerea infiltraliilor maryinale gi aceasti aderenli
decdtla mvelu! dentine!, per- J
se realizeazg prin mljloace fi- I
zico-ehimice, prin legituri ionice qi legituri polare (pun1i
de hidmgen). a.derenla nu nece-
siti gravare acidi, ci doar o condilionare u ptlgii droiiou., cu acid poliacrilic
20 secunde sau acid poliacrilic 40% (Durelon)lenrru
l0% timp de T
20 secunde, trmate de splare cu ap6 ',
c5idup 30 secunde. Aderenfa se produce gi in mediu umed.
I
')

82 'r

t
l,
Capitolal:? * Mateiale restwratoare in estetics dentard
l. - biocornpatibilitatea asupra fesutului pulpar gi a parodonliului marginal esle recunoscutl,
:i tofugi, in cavitilile profrrnde, la care se apreciaztr cf, stratul de dentini este sub 0,5 mm, se

l;ii indictr aplicarea lorpeste un liner cu hidroxid de catciu gi aceasta pentru ci s-a constatat cd
in aceste situafii pot determina necrozl pulpara [Chrligeriu 2000 (8), Braru 1994 (5)].
- Au efect cariostatic fiind donatoare de fluor gi dupn prizl, cu efect in prevenirea cariei
l, secundare marginale qi a recidivei de carie. Ele pot absorbi gi alli ioni de fluor din mediu
pe care ulterior pot si-i elibereze in lesuturile dentare iuconjuritoare.
Stabiliiatea coloristicd este mai bund decdt a cimentului silicat in timp ins6, suferi o infil-
l; trare a materialului care determintr cregterea opacitSlii sale. Sunt mai pulin estetice decit
compozitele qi rnai opace. Transtuciditatea lor depinde de grosimea stratului de ciment, o
:i
grosime de I mm, oferindu-le o rransluciditate optimi.

- Timpul rle priztr inilial este de 3-8 minute, iar cel final de 24 h fiind influenfar de umiditate,
temperatura mediului ambiant care cu cit e rnai ridicata cu atit timpul de piziise scurteazi,
de rapornrl dintre pirlile componente ale cimenhrlui gi dc mtrrimea particulelor.

- Au o rnanevrabilitate relativ simpli qi rapidd gi sunt mai rezonabili din punct de vedere
economic.
In uttimii ani asistim la aparilia a o serie de cimenturi ionomeri de sticli cu calit{1i mecarice
din ce in ce mai performante. Un astfel de preparat este Ketac-Molar (ESPE), ionomer de sticli cu vds-
cozitate mare, indicat pentru zona posterioard a arcadelor dentare gi care se remarcl printr-o putere
mare la compresie, abraziune minimi, solubilitate sc6zut[ dar gi printr-un comportament la fulare si
milar cu cel al amalgamuiui dentar- Prezinti 4 culori ce asiguri o buntr estetici dinlilorposteriori.
Un alt preparat din gama glassionomerilor convenfionali este ChemFlex (Dentsply DeTrey)
recomandat de cltre fabricant pentru utilizarea lui in zone de stres ocluzal gi in cavitdli situate pe dintii
posteriori qi este socotji un material ideal pentru utilizarea in tehnica ristauraloare atraumaticl.
Desigur, exernple ar fi multe, fiecare firm5 pr-oducitoare reccmandindu*gi rnaterialul ca fiind
cel mai bun gi cel mai indicat, lucr* simplu de explicat dacd ne gAridim la caracteristicile economiei de
piatI, ceea ee se poete afirma insi azi este faptul ci, indiferent de calir{ile salq cimentul ionomsr de
sticli rru puaie fi socotit un inlocuitor ideal peniru restauriiile din amalgam ale riin!ilo; iaterali.

3,3. COMPOMERII
La inceput a aptrrut un hibrid intre cimenturile ionomeri de stic!tr gi rhginile diacrilice corn-
pozile, cunosc:ute pe pia{a materiaielor dentare in 1992 sub forma unor cimenturi ionomere modificate
cu rigini. in 1993 apar sub denumirsa de compomer, material restauraror care imbiri proprietI;ile

::
; chimice ale glassionomerilor cu calitilile materialelor cornpozite, de unde Ei denumirea lor. Uneori sunt
denurnite gi compozite modificate cu poliacid-
I Sunt formate din rEginn metacrilici carboxilat4 gi sticld fluoro-alumino-silicat. Sunt materiale
nloriocofilponentei se prezintd sub forma de paste plasate in capsule sau seringi gi se fotopolirnerizeazl.
=
J-, Acest sistem monoconponent oferi c serie de avantaje:
l_ - ugurintd gi comoditate in manipularea materialuiui;
=
= - materialul prezentat in capzule sau seringi e ferit de coniaminare qi pemrite o aplicare ctrrati-

Din punct dg vedere estetic ele se apropie de calitAlile ccrnpozitelor deci aspectul lor este-
f tic este bun.
Sunt eliberatoare de fluor oferind astfel carioproteclie daq din acest punct de vedere ele nu se
= ridicl Ia gradul de proteclie oferit de glassionomeri.
I Cuplarea chimici a compomerului la iesuturile dure dentare are loc pe baza legtrturilor ionic,:
iirire grt^pbrite saie funciionaie hidrofiie carboxiiicre gi ionii de caiciu tiin substarda dentar-i cu care vire

I in contact. Complementar pot apirea gi legdruri de hidroge-n , ;

X{

T
 I
Mariana Brdndupa Papa

conline primer autogravant, acest lucru constituind un rlare avantaj

- Eststicain ofuntoterapla restoaratvore
Compomerii nu necesitl gravare acidl qi aeeasta pentru ci ei prezinA un sistem
adeziv ce
I
priu scwtarea timpului de tucru.
Tohryi' s-a constatat ci acest sistem de adeziune dentarl cu primeri
autogravangi are o activitate acidd
sfat4 nereuqind sl gnteza in small relenlii suffcient de puiernice, iar in
demineralizare de doar o2 prn. in aceastI situafie
shatul de dentini produc o
I
adeziuo.u ," dererioredztr rrpia crpe 6 luniputin-
du-se obsewa colorerea marginali a restaura{iei
Compor,nerele pot
necesitA demineralizarea ehimic{ a smalgului
sau earii secundare (Iliescu ZWtl
e6.
fi folosile $i cu sistpmele adezive ale altor.componente.dar, in accst caz, I
9i dentinei.

-
compomerele sunt caracterieate prin lrmitoarere proprietrfi:
Rezistenll scizuti ra uzurtr in comparalie cu rfuinile corrpozite;
I
-- Au o manevrabilitate frcila;
*
-
Sunt eXiberatoare de fluor;
Au modifictrri dirnensionale mai mici decdt glassionomerii gi se apropie
I
E--r- de celc ale
rrginilor compozite;
- Coeficienh:l de expansiune termice este apropiat de cel al stn:cturilor
Au o rezisteir;tr la compresiune cornparabiltr cu
dpre dentare; I
a materialelor compozite gi o rezistentl la

-
abraziune brmi;
Din prmct de vedere estetic ei au un grad de opacitale apropiat
de cel al riginilor compozire;
I
- Sunt radioopace;
Au o contraelie de priztr de aproximativ
2% &, volum;
3Vs anulati parfial de o dilatare de *proximativ
ll
- Pot fi finisate satisficltor-
Se prezinti sub f.orrnd nKlnocompoaenti de pasti in diferite
firrnaproducrtoarg tl
lerincj
nuanle care diferF numeric de
sau capsulegi uo adeziv mono sau bicomponent.
I
Reacfia de prizil are loc in 2 etape:

- Prims etapi este

intirinct:
9
reaclie tipictr corrpozirelor fotopolimerizabile, pasta monooomponenti
:e p;in fcioacl:.,,::re, !a aG.i:pr,st ti: .:iiv,,, s:]b izolale
ll
- Etapa a doua se face prin absorbfie de apd, in funcgie
de vohmul obturafiei, pdnf se atinge
Iimita de saturafie in api' care reprezintrio/o dh gry-utatea compomenrlui.
Aceasta se petece
in 2-3 lunl apei gi a gruptrrilor carb*il aio pru"id qi.a iouilor metaliei din par-
P ry*".!"
ticulele de stiettr' arb loc o reaclieacid-bazi lenti, cu forlare
de hidrogeli in structun r,iginii-
Friza propriu-zisl a c'^'mPomerului
ry 1* prin fotopolimerizare ;i ile ea depindproprieglile fi-
zico-rnecanice ale restaurafiei' rn timp ee rea4ia
ionici acid-bsztr nu are acgiuae in
mesanismului de difuzitrne ionic[ eare elibereaze lent
*ir,
*-* dar ea e utiH
qi Ia ua nivel scazut, ioni de fluor eariopreirrentivi.
Compomerii au indica;ii de utilizare pedru:

- restaurarea unor lezirmi cervicale carioase

sau necarioase {abraziuni,eroziuci);
-* restatrrar€a de procese carioase radiculare;
restaurarea din;ilor temporari;
* rcstatr.dri tip sandwich la eavitblile de clasa a II_a;

*-
refacerea temporard a din$lor fracturafi;
refaceri debonturi.

l,

84
T

I
I'
i

Iil Capitolul 3 - Mataiale resiauratoare in estetica dentard

il
I I
BIBLIOGRAFIE
1l
I
l!
I l- Atsuta M., Abell A-K., Turner D.T., - A New Caupling
'4gent for
Composite Moterials:
ri 4-Methacryloxyethyl-Trimelillic-Anhydride, Journal of Biomaterials Rcsearch 16, 5, 1gBZ,
6t9-678:
l. 2- Baum L., Philiips R.W., Lund M.R.
ri - Tbxtboak of Aperative Dentistry,3td ed., Saunders
Company, 1995;
I' 3' Barnes D.M., Blanc L,W., Thorrpson V.P., Holston A.H., Gingell I.C-
- ,4, 5 and Y-Year Clinical
ti: Evaluetion af a Posterior Camposite Resin.,QuintessenceInt.,22,2,lggl,I43-I5I;

t-:-2 4- Bayne S.C., Taylor D.F. - Dental Moterials,In: ed. Sttrdevant C.M., Roberson T-M-, Heyrnann
H.O-, Sturrdevant J.R. - The Art and Science of Aperative Dentistry,3fd ed., Ed. Mosby,
r: St. Louis, Missouri, 1995, ?06-288;
I 5. Bratu D. - Materiale dentare,Ed. Flelicon, Timigoar,4 1994;

= 6' Brackett W.W, Robinson P.B- - Compasite Resin and Glsss lonomer Ciment: Curenr Starusfor
I Use tn Censical Resteradons" Qhriatesse-nee Int., 21, 1998,445447:
-
7- O'Brien WJ. - Dennl Materials- Praperties artd Sclecttan, Quintessence Books, Illinois,
-I Chicago, 1997;
T
E- 8- Cirligeriu V, Bold A. - Odontoterapfe restaurstesre, Ed. a II-a, Ed- Mirton, firnigoara, 2000;
l" 9. Charbeneau G.T., Bozell RR. - Clinical Evatruation af Glass lonomer Cementfor Restaaration
I of Cervicd Erosion, J-Dsrt-Res - gB, lg7g,9j6-941;
=

f .-
10.

ll.
Cherlea Y. - P;'eperarea eavitdlilor ocluzale
2,1996,20-22;
Cherlea Y.
St praximele pentrd obturalil, Arla Stoma&oiragictr,

E - C!.mentui ca io*amei de sticld, Ed. Prahova" 1996.

t 12. Cherlca Y. - Obwrasii cu compozite_fatopatrimerizebiie in cavitdti och*zale Ei portmale, Arta
= Stomatologice, 34, 1997, 7 -9;

I- 13. Collins C.J., Bryant R.W., Hodge K.L. - ,4 Clinical Evatruation of Posterior Compasite Resin
Restorsilons: 9-Yeer Findings, Jornnal of Dentistry 26 (4),I998, 3II-33?;
=*
14. Craig R.C. - Mateisfe
r 15. Croll T.P
clentare restauretive, Ed. ALL Medicall, Bucurcgti,200l;
- Visibile Light - HardeneC Gless Ionomer Centent Basselliflar as an trnterirn
j .'.-
Restorative Material , Quintesienc e Inl., ZZ, 1991 , 13? -l4L;

16. Eichrniller F.C. - Research into Non-Mercury

Daniisiry Suppierrrent 5, 200i, i i 8; i-ii
Cont*i*ing Metallie Ahernathrys, C,lerative

=
17. Gafar M., Antireescu C. - Potatogie Si terapie odantald, Litogmfia UMF, 1990;
J 18. Gareia-Godoy F.- Glass lonomer lutateials in Class II Composite Refin Restor*tisns: is trtch

l=

19.
or Not to Etch?,Quintessence Int., 19, 1988,24L4.42;
Iliescu A., Andreea Popescu, Tetelbaum O. - Compamerii - o noud cktsd de motertale de obn-
ralie caranard de duratd, Rcvisia de |"{edicina lviiiitard, 98, 1995,55-52;

t :
2$. Iliescu A., Gafar M- - Ccrialogie Si Adontoterapie Restatrrhto*re,Ed.N{edicala, Bucuregti, 2C00;

85

t
=
 I
fulariano Brandusa popa - Estcries in odontorerapia restsuratoore
21" Jorgensen K.D-,^ Itoh K., Munksgaard 8.C., Asmussen E. T
- Composite wall-rowall
Polymerisation Contraction Dentin Treated with Yarious Bonding
Agents, Scandinavian

22"
Journal of Dent.Res - 93, 3, 1993,276_279;

Lee W', Eakle W-- Possible Role of Tonsil Stress in the Etiologt'of Cervical Erosive Lesions
I
i n Te e t h, J. Prosth. De nt., 52

23' LinaA''
; "lg&4;. 3 74-3g0;

Mc'Intre N's., Davidson R.D- ;sludies on.the.Adhesipn.od'G.lasllonanzer.cemenr.to

I
Detttin, J.Dent.Res., 7l, lggl,lg36_t g4I;
24' Mair L'H' -
Ten-Year Clinical Assessment of Three Posteror Resin
Amalgams, euintessenc e lnt., 29, g, I 99g, 4g3 490;
Composites and Tv,o I
25" Meerbeek B-, Perdigao J-, Gladys S., Lambrechrs p, vanherle
Adhesian' In: ed. Schwartz R.S., Summitt J.8., Robbins
J-W.
G. - Enamel and Dentin
-Fundamentals of openive
I
Dentistry- A contenporary Approacft,
euintessence Books, Ilrinois, 1996, 14l-rg6;
26' Mertz-Fairhurst E.J., curtis J-w. Jr, Ergre J.w., Rueggeberg
F.A., Adair s.M. -
altacowewatiie and Caiostatic Sealed Ristarations: Results year
t
at /0 (see coments),
J-Am.Dent.Assoc. i29 (41, l9gg, 410-412:

27' Mitcbell D-A-, Laura Mitchell - Ghid clinic de stamatologie, Ed. ALL, Bucuregti,
iggg;
I
28' MountG'J', Himrew-R -Corsavarea$restourareastntcturii denlare,Ed-ALL,Bucrneqti,
79. i.iolden R- - zaimerhaitungsicunde,Ed- Thieme verrag stuttgart, 1994;
1999;
I
30' Nordbo H'' Leirskar J-, von der Fehr F.R
- Saucer-shaped Cavity preporationsfor pasterior
Proxinal i.csit Ccqrt;ire Rzstcruii.:trs. Jbserv.rttion ip
lggg,5-11;
ta iC years,euintessenc er,nt-,2g, l, t
3t. Pam{c{r I-, clazov Bucur r*- cimenari ionomerc de ultimd gmeralie,Medica l, z,?0a0,l2_13;
Powell L'l-1" loo,on G-H-. Gor'lon C.F ctintctl
I
_12.
-
iesta rations, J.Dent.Res.Absu., 72, -i 05, I 992, 15
Ev,alt:ction of CI. v Ahrarion, Erosion

33. Rees J'S'' Jacobsen P.H. Restoration of Pasteior

-
| 4_ g;I5 I

Teeth with composite Resin. l: Direct

il
Plecement,Dental Update23, 10, 1996, iAlqn;
34. Roman Alexandra, Angela. pop
Cluj-Napoca, 2000;
- caia dentard. De Ia teorie ra practicd, Ed. Dacia, lj
35. Romdnu M', Bratu D., Lakatos S., Zeno Florili
Timigoara,2000;
- Polimeizarea in stomatologte,Ed. Brumar,
li
36. SuzukiM'M' -'RecentComercial Composite Formulatian,
operativeDentistry Supplement6,
2001,145-151;
37. suzt*i M-M-, Jordan RE. - Glass lonomer'conposite sandwich Tehnique,J.A.D.A. lz0,
1990,2u22;
38" dan A'II', Dunn J-R.-- at G_ingival Dentin Morgins of ciass y Composite
-iiicroleakttge
Restorations Lined with Light-curedbt*, Ionamer cement,Journal of the American Dental
Association l2l (6), 1990, 706-710;

39. vankerckhoven H', Lambrechts P., Mvan Beylen

and al. - [Jnreacted Methacrylate Groups on
the Surfaces af Composite Reslras, J.of Dent.Res-
61,6, lgg2,79l_796;
40" Yeh C'L', Miyagawa l -NI.- Optical Prcperties of Composite-.s af selected Shedes,
J.ofDenlRes_ 61,6, {',^foyers
1982,796-g0l; , .._.;
86
 l:.'
t
Capitolul 3 - hlateiale restauratoare tn estetica dentar|

4l- Wendt S.L., Leinfelder K-F- - Clinical Evaluation of Ctearft Phoroposterior: *-Year Resuks,
American Journal of Dentisry S (j),lgg},l2l-l21:

I' 42- Wibowo G., Stockton L.W., Suzuki M.

. A b"
- Micraleakage of Class II Composite Restoration:
Perzetration Sndy, Journal of Dental Research 78 (special issue), 155 (Abstrac}, 1999.

ij
I'!tt9

J I

r
tr

f .€

tr
f
f
J€

f
f E

f E

J-
f
E

.__

f
f
,J
 I
I
t
t-
I
ii
1l

ll
lj
ll
'-
ll
ff
lj
li
li
 CAPITOLUL.4
.ADEZIUNEA DENTARA

Frezentul gi viitorul stomatologiei rcstauratoar€ sunt strins legate de Eaterialele adezive, Un

edeziv este o substanli care menfir:e legate intre eb doul suprafele sau dou{ u:ateriala. Pentru a face
ac€asta, adezivul poate utiliza pe o suprafa$ plani, o Iegtrhrtr cbimici inke atomi sau moteflde salr o
leglturi mecanicd sau rnicromecanicd.
La nivelul inl'-rfelci din,te adeziv ;i aderent exisri 3 tipuri de adeziunc:
F Adeziune fincd,care repruzinti auaclia dintre doui corptui aflate in.contact foarte str6ns,
datorittr fo{elor intermediare gi, in funclie de care, existl 3 tipuri de adezinne:
- nrecanici;
- electrostatictr;
- specifici
F Adezime chimictr, care se reaLunazlprin fonnare de leglturi ionice covalente gi coordina-
tive. Moleculele adezivului sunt absorbite pe suprafa{a aderentu}ui gi reacfioneazi eu gru-
peie active ale acestuia realizind leglturi chimice.

Adeziupea mecanici estt realltatul unei inrrepltrunderi a materialului adeziv In ncreguls-

ritilile
crcate Fe suprafap aderenttrlrd. Penlru creearea acestor ucregutarittrf, se procedeaztr !a instru-
mentareit sau denoineralizarea supralelei adercni*Iui.
in stornatologie, colajul sau adgziunea prezintl doul mecanisme: mecanismul micromilGcanie,'
preponderent in numeroase kbnici de adeziune dentari, cel rnai eunoscut fiind cel realizat prin gravarea
acidi a srnalfului gi cel de adeziune fizico-chimich, eare determinf, o legtrturtr intre substanla denhrf Ei
adezivul de leglhni prin internediul mecanismel,or umrltoare:

- schirnbul de fo(e eleckostatice intre moleculele polarizate (dipoli);

- legarea prin punti de hi&ogen,leglturi foarte instabiltr in mediul umed;
- o adeviratl leglruri chimic6, legitura covalentd sau ionici, mult lnai sgabili.
ln odontoterapia restauatoare aceasttr adeziune se refertr la posibilitatsa materialului utilizat
petltru restaurarea eoronari de a se uni cu fesuturile dure dsntare ale prepraraliei gi acest lucr: are rirept
consecinle clinice:

- Realizarea unor prepamgii dentare cit mai conservatoare, datorit} cresterii retenliei fizics a
materialului de restaura{ie la pere}ii preparaiiei;
- Se reduc rnicroinfiltraliile marginale la lnterfala prspar"se / restar;ragie., deci, dinsi+ul pcsi-
bilitatea de aparilie a sensibilitltii dureroase postoperatorii precurn gi a cariei secmdare;
- Cregte rezistenla complexului dinte / restauratie 9i dirninui riscul rnor &actrui ulterioare ale
pereliior prepara{iei sau ale cuspizilor subminali.
Indiferent tle legdtruile prin care se realizeazi adeziunea intre 2 suprafele, pentru ca aceas-d
i
adeziune si se poati produce, neees,ar ca aceste suprafole si vinl in contact strdns ilbe ele qi acost
lucru e posibil doar prin urnectarea suprafelelor^ Umectabilitatea reprezinti aptitudinea unui lichid de
a intna in conlact intim cu un solid prin tntinderea sa pe *"prl*? acestuia din urmtr-
l=
89

I'
4

l=
 I
Maiana BrinduSa popa _
Adeziunea dentari, aproape totdeauna se bazeazi
Estetica in odontoterapia restaaratuare
pe legitura meeanictr dar, concomitent cu
t
aceasta' se pot produce gi legdnrri chimice. Pcntru
o buni adeziune dentari esre foarte important modul
in care adezival umezegte suprafe;ele dentare gi acest

-
rucru depinde de:
Realizarea unui contact intim intre cele doud
suprabge;
I
- Cele doui suprafele trebuie si fie curate, necontamirnre jar.tensiunea superficiali a
adezivului str fie micr, pe cand aderentul trebuie
tru a determina o buni adeziune;
si delini o energie mare de suprafa{a pen- I
- vdscozitatea adezilului sr fie optim6- cu cdt
Ia curgere mai mare gi cu c6t v-escozitatea
suprafelele de umectat.
acesta e mai viscos, cu atdt el are o rezistenli
sa e mai micd, cu atdt el
"urg*
*ui ol;;"0;; I
Adeziunea dentar5 diferd la small fa1tr de dentind
{esuturi dwe dentare-
datoriti srructurilor diferite ale celor doui
I
4,1. ADEZIUNEAAMELARA I
Adeziunea amelari este o proceduri clinictr durabili
u$or' inctr din 1955, Buonocore tvt-c.
lcitat de Anghel,
gi reproductibill care se obfine relativ
vdlceanu t999) (2) a prezentat tehnica de
I
gravare acid'i a smalfuluj p^":ty a intiri
legitura lui eu riginile acrilice. El a utilizat acid fosforic g7yo
Pe care l-a aplicat timp de 30 de secunde pe suprafaqa de smalg. A fost
de-a'r; pdni cind gravarea acidi si fie acceptar4
necesar str treacl mai bine de 20
de citre specialigti, tehnicl prin care Buonocore
vol4ionat stomatologia restauraloare gi a firndamentat a re-
I
tehnicil e idezive.

tate)
smalgl este o substanf I poroastr gi devitali. El esre
din substanfe minerale, din care hidroxiapatita
pc4ie de 4% dintr-o matrice iridroproteici
constituit in proporfie de 95-96% (din grzu-
*otg*iJr#zinta cea mai mare parre 9i in pro-
I
{Aridreescu, rirr"o rqgs) (r). smaipl este fesutr:l cel mai
inalt mineralizat din organisrn gi confine o siruct'rd
sub numefe de prisrne de smal;, uniiatea siructurali "rirr"ri"e-
: .r lF: -nterpcsrnaticd.
cistalele formeazr
fundamentali a smallului, inffe
se cunoBste
"**care"" se afli sub-
I
Orientarea prismelor de small este astfel'fdcuti
inc6t ele si reziste presiunilor masticatorii
exercitate asup[a lo4 de aceea' aceastd orientare
se modifici de ra o zonllaalta a coroanei dcntare.
supnafap amelari are de ssem€nea, o constitulie
destul de conrpte* gi, din acest motiv, es{e necesar,
inaintea orictrrei adeziuni, si se aplice un agent
de p" suprafa{a smal;ului (Gwinet! l9g4) (24).
"upJT:
Adeziunea amelari necesiti o preg{tire p.*ululiti
u suprafelei ,-utptui prin gravare acidi.
Pentru aL€asta, se utilizeazd acidul fosforicioncentrat
intre ls-46o/o.Grayarea va treiui si oureze peste
15 secunde' astfel se va putea o$ine o adeziune
cu o forftr de tracliune zuperioard" suficienri penhu
se opune fo4ei de retracfie de polimerizare. a
Prin gravarea acidi a smalfului se ob$ne
o adeziune mecanicr a materialelor de restaurare
coronarf {compozite, eeramici, metale), arle{1e.ce
,"air"Jprin intermediul rmei rdgini lichide,
cu un coeficient crescut.delmiditate Agenlii -r"
sunt refinute in interiorul rnicroretentivitililor
de leglturi u*ri*i'r*, ragini diacrilice neqarjate care
amelare prin polimerizare. Ele con;in aceeagi mrjnomeri
pe qare ii confine gi r69ina compoziti
dar la acegtia pmporfia monomenrlui de dilutie
acest lucru atrage dupl sine sctrderea vescozitdgii este mai mare qi
adezivutui.
in iima gravdrii acide a smai;ului, acesla va prez€nta
caracterisfici care sunt dependente de:
- Acidul folosit pentru demineralizare (fosforic,
* Concenhapa 4cidului tblosit; s-a ajuns azi
maleic, citric, clorhidric, EDTA erc.);
la concluzia c6 o concentra lie d,e 3s-37o/o a
l; !_
acidului fosforic este cea optimi;

- Timpul de acliune al acidului pe suprafafa

secunde; pentru ca zni si se ajungi
smal;ului care la inceput a fost de 60 de l.
la concluzia ci 15 secunde sunt Suficiente pentru o E
demineraiizare efi cace;

90
L
E

I
l,,t
Copitolal 4 -Aderiunes dentard
I, - Starea fizicl a acidului. Acidul sub fornrtr de solufe este rnai greu de rnanewat decAt cel flrb
,l forma de gel colorat, car€ e'ste mai uqor de observat gi are o putere de ponetrare mai nrare
Irr
?n suprafaftr 9i profirnzime;
-l - Suprafafa sma!;uluirezultatl in urma ac{iunii acidului. Demineralizarea lui cregte energia
it de suprafap gi umectabilitatea suprafolei sale; orice contaminare a supraf4ei *mal,lului
l_ poate reduce eficacitatea legiturii;
,t - De impresiunile compozltului care se intrepitrud cu neregularltigile suprafefei smallului
lr condifionat acid, rezultate prin dizolvarea hidroxiapatitei, rbrmdnd htre prisrnele de sr,ralg

-i :i
macroimpresiuni, iar in interiorul lor microiarpresiuni foarte fine qi in nurnlr rnai mare declt
primele (fig. a-l,si fig. 4.2).

{
t=

f E
-

t
f
=

f
iE

.=

f Fig 4-l - Sistemele de ntengie micromecsnied reatizate prin grm,are acidi a

f
=
smalSului (&tpd Bayne g Taylor in Srltdevsnt gi calab- "The,4rt
and &:iarce af Operative Dentistry", 1995).

f :i
T-7
f E

f =_,

'=
Fig. 4.2 - Aspectul schemetic al rttensiei nicrcmetanice a smailului gravat
acid (dupd Bayne Si Taylor fn Sturde.-ant gi calab. "The Art and
Science af Operative Dentistry", 1995). ;
91
 I
Maisna Brdndusa popa - Estetica fn odontoterapra reslc$raroarc
Cu ef,t aria de small disponibilr gravirii acide este rnai nrare, cu atit
adeziunea gi inchiderea
I
marginala a restaualiei sunt mai bune; de aceea, la di{ii frontali
la care smalpl disponibil gravirii
acide este in cantitate mai mictr, se recomandibizotariamarginilor
deosebire de zonele laterale ale arcadei dentare unde, datoriti
de small ale preparagiilor, spre
64elor dezvottate in iimput procesului
I
masticator, acest lucru nu este recomandat-
Etapele gravlrii acide ale smalprlui sunt urm[toarele:

- Cwfiarea suprafelei ce urmeazd,a"fi-gravat{cu,ajulonrl uuei paate.ffutr

glicerini;
- Uscarea dintelui prin izolarea sa nr dig[ din cauciuc sau
rulouri de vatl gi o aspirare suficienti;
cind acest lucru nu esteposibii, cu
I
- Gravarea propriu-zisi' care se face pe dintele uscat pe
care se'aplici acid fosforic 30-3s%
timp de 15 secunde;
- Urmeazi sp{larea cu un jet de apu sub prcsiune gi apoi uscarea
cu aer sub presiune; I
- suprafala gravati trebuie str aibr un aqpect de suprafap cretoastr;
- Suprafala gta','atA tebuie s[ rtrm&ni tscattr; drctr ea
fie supustr unei noi gr,av{ri tirnp de 15 secunde.
este contaminati cu salivl, va trebui si I
Adeziunea annelari depinde, in final, 4e eficien;a dizolvdrii
cristalelor minerale inta gi inter-
prismatice in oare rigina bidrofobi va patrunde prin
sului de polimerizare.
capilaritat; ;i va fi refinuttr ca urmare a proce- I
4.2" AI}EZIUNEA DENTINARA
I
ln realizares adeziunii dentinare un rol foa*e iruporiant revine
ii stprcturii dentinei.
Dentina este un tresut Cur, mineralizat, compus din:

- dentina pericanalicura?b, avtnd o foarte mare parte

minerarizartr;
- dentina intercanaliculart (bogattr ln colagea);
- canalictlie sau tEbuli dentinari, in interiorul cimra intf;lnim prelungirile
odontoblastice gi
fluidul dentinar;
Dentina este compustr din aproximativ 65-70Yo(in volum)
din elemente anorganice, z1yo elv
mente organice gi 13% ap[.

- $atricea
orgauici a dentinei este compusi in propo4ie degv/odin
proteintr bazice alctrt'uiti din procolagen, tropocolagen
colagen dentinar, care esre o
I
qi-colagen matur gi in propo4ie de g-9yod:nb-o
substanli de bazi noncolagenicl-
Partea anorganiod este constihrit[ in principal din
decat cele din small 9i confin ca, co2, M; gi
cristale de hidroxiapatita care sunt mai mici I
B alte subsranle rninerale in proportii mai mici de l%
(An&eescu' Iliescu 1995)
{1). Aceastl compozilie chimictr conferd dentinei o reactivitats difsritl faln
de cea a smalftrlui' Astfel, dentina este nrai solubilii
iosice cu fluidele organismului- catrrmare a
decflt smalgul gi are poteagial crescut de schimburi
I
instrrtmenttrrii lesu#braure dentare, pe suprafala pltrgii
dentinare rezultate s€ va Beu&ula un denifix
dentinar rtmanent cunoscut gi sub denumirea de ..smear
luy*r", gi care este, de fapt, o pelicultr fini, alcbfuit[
din particule microcristelinc incor.norate intr-s
matricc orgaaiei denaturatr- "smear layer"-rrl
apare sa,* *rrut amorf, poros, relativ aeted gi are o
grosime de cel rnult l-2 microni. Este aicdtuit
din:
F rezidiir-i de origine anreiari gi tieniinari:
- anorganice (cristale de hidroxiapatita);
- organice:
-+ colagen denaturat din dentina inter pericanaliculari;
$i
-+ giicoaminogiycani;
.; l,
' : i
92'

I
 I
I I
Capitolul4 - Adeziwea dentard

+ proteoglycani;
rl -+ elem€nte de origine odontoblasticd;
+ bacterii.
I
It
ir
- salivi;
r_.
- sAnge;

II
;f - elemente ielulare.

T Detritu'sul dentinar remansnt pitrunde gi in interiorul canaliculelor dentinare, ln po4iunca

lor
.i1l ini;ialtr unde formeazi dopuri, cunoscure sub nurnele de "srrearplug".
Dehitusul dentinar remalrent are o rezislen!tr rnecanica slabi gi poate reprezenta ini;ial un
element protector al pligii dentinare, impiedicind pitrunderea bacteriilor in
canaliculele dentinare,
varia;iile de presiune qi scurqere a fluidului dentinar opundndu-se in acest rnod apari(iei unor leg[-
turi chimice Ei nicromecanice ale adezivului denlinar cu dentina. Acesra este. de fapt, punetul slab
It
I al adeziunii dentinare-
-i
Mult timp s-a crezut ci gravarea acidi a dentinei este nocivtr pentru pulpa dentartr gi chiar

f =
ig
mai rnult, au existet pireri ci ?nsi.gi gravarea acidi a smalplui este difici! de iealizat f6r5 a atinge
$i dentina- Cel care, pentru prima oari, s-a intrebat dacd este posibili o gravare acidtr a dentiuei a
fost Fusayama (eitat de Schrnidseder 1998) (36), el fiind cel care a demonstlet ln 1977 cI acest
Iucru e realizabil. Tot el a dezvoltat un sistem adeziv qi o tehnictr de adeziune ce poartI dcnumirea
de "total etch" sau gravare totall. Ca urtr]are, la inceputul anilor'90, grayarea selectivl a sinal;ului
I a fost inlocuiti cu gmvarea totali, iehnica prin care condilionerii arneio-dentinari se utiliceazi
,=
simultan pe small gi dentini.
Astfui, eforturile sult indreptate spre gbsirea unor metode cme sd permiti simplifiearea proce-
I sgh de adeziune gi de reducere a semibilitilii tch,'ticilor de aplica:,e la erc.rite de l,roced',rri sau la
:e dificultE;ile de manipulare
Adezivii dentinari prezintlo compozilie diferitl in funclie de frma protluc$oare dar, in prin-
l= cipal,unadezivdentinarvaconfine:
-
A F:i.:_;. -\J:\a. t OflTlNU o
'Z
l - _#*lJ,SN!ffit asent pentru -"#tilgq ll-s,ey jgryiirerpEi*rrea sdprofeiei dentinei pe
r- i
care o l-ace apttr de colaj.
dizohi
Deminerelizarea dentinei lastr libere fibreie de colagen, eliatina,
sau modificl detrirusul dentinar remanenr-
G, :' - Prirner-ul, orlgini hidmfill ?ntr-un solvent {ap[, acetonl, alcoo] cere arc rohrl dc a um€c-
I ta zona dernineralizatl gi favorizeazi astfel pltmnderea riginii adezivq gralie capetelor sale
r= hidrofobq in interiorul tubilor deminari qi in releaua dr calagen elib*ra$, pentru o&re are
afinitatg determinintl aparilia srrarului hibrid.
I : - R6gina adezivd propriu-asd, cu vdscozitate sclzrrti, care pdtrunde in releaua de colagen a
r=
=
: canaliculelor dentinare gi in deatina intercanalartr pregtrtite anierior.

I-= ln afala interpoziliei rmui sistem rtrginos ?ntre restauraiie Ei structura dentarl, rezidual{, colqiul
Ia {esuturile dentinare poate fi realizat direc gg pimpgrl _iqAq.ilFpdeqticftce au propriet]]i adezive
_: datoriti skucturii lor chimice. in paralelErlrcgr.,sele pentru desivirgirea i&zivilorp" U"re de rigina,
I tehnologia ionomerilcr de sticltr a f{crt la ineepui-ul asiior '?0 cbiechrl unor ir,nportantc arneliorfri qi
- motlificiri in raport cu forcia lor ini;iaii.
= Strategia adeziunii dentinare este determieat[ do prezenfa pe supraf,ala plngii dentinare e diu:Fi-
I:= tusului dentinar r€rnasent gi, in func1ie de atitudinea agenfilor de colaj dentinar fa{d de acesut, se pot
refine mai multe grupuri de adezivi dentinari:
G
- Grupul de adezivi cevizeazl l.lsarea intacttr a detritsului dentinar ra;nauent ;i Tncorpor,mea
I Iui ?n proeesele de colaj. Adezivii din aceasttr categorie se aplicau ?ntr-o etapi mu doul
-
etape de tratament dupi cum practicianul foiosea o singurtr rtrginl adezivi sau succesiv un
l=

I
= Y3

I
=
 I
Moriana Brandasa Papo - EstAiu in odoxtoterapia
primer 1i o rigini adezivl. Aceasti metodtr, nereugind sd realizeze o legfturtr adezivtr
rcstoaroroare

buntr
I
gi de durati, a fost inlocuittr de alte sisteme de adeziune dentinari mai
ificace (fig. a.3).
I
I
i:s€ 4 i'
I

L ft\31, '-
\;fra,l= ii r{ fc rlc I
I
Fig. 4-3 - Adsztt+nea dentinard cu pdstrarea stratalai tle "smear layer" innct.

- Adezivi deutinari ce Eodificd stratul de detritus dentinar, pistrind eanaliculele dentinare I,

inchise de,'ishear plugb;.
- Un grup ce dtimina cornplet detrihrstrl dentinm remanent, divizat in sisteme cu
doui sau hci
etape, daci-se utilizeazi, respectiv, o aplicare separati sau combinati
a unui prirnergi a unei
rlqini adezive;
- Adezivii ce se bazeazi pe dizglvarea detritusutui dentinar renanent mai curgnd dec6t prin
ellmhare. Aplicarea acestui ,irt"* adeziv se efcctueazi in dou6 eiape.

4.2,1, Anszrvu cARD FToDIFICA $TRATTIL DE DETRrrus ll

DEJ{TINAR REMATYf,NT

Detritusul dentinar ,"*uoJo, produce o bariertr nahraltr a pulpei dentare fa$ de

invazia bacte-
lj
riar''i 9i limiteaz[ fluxul de liuid dentinar care iese din znal-iculele dentinare qi
care este suscepribil str
dirninrlre eficacitatea colajului- Infiltrarea de monomeri in stratul de
detitus dentinar remanent gi
polimerizarea lor "in situ" are drept scop si intireascl colqiul denitusului
dentinar rer&msnt cu l;
suprafa(a dentinari subiacenti. Acest colaj este micrommanic dar posihili pi
e o ugoarl lcg]tur{ chi-
mietr' Clinic, ircast sistem-eere o gravar€ a smallului inh-un timp
rylectivn separat dagravarea denthei.
$irner-ul modifici strahrl de detritus remanent care se va lega de dentini gi, astfel, are loe o interreaclie
superficiqlit a sistenrttrtti ade:iv cu dentina, flrl expuierea fibrelcr de oolagen,
lye
slaba aciditate a acestui primer la detritusul dcntinar remanonl. Intrarea
cee4 ce confgmi
in canaliculele dentinare va
Iimine octrpati de rumegugul dentinar constituit in adevirate dopuri; in dentins intercanaliculari
apar
prglmgiri do rrgind gi stratul hibrid este, in finel, format din rrgini, smear
r--q
layer irnpregnat cu rdgintr,
colagen inter,canalicular ifig. a-a) (Angbel, Valceanu, 1995) (2).
I
T

tt

I
l;:- a.a
r-.x- a t
-

94 I
I
1l

l
i

Capltolal 4 - Adeziunea dentani

:f
4.2,2. ANNZTWT cARE ELIMINA DETRITUsUL DENTINAR RE,MANENT
I' In cea mai mare parte, azi se recurge la metoda elimin{rii complete a rumegugului clerlinar gi
:l
Ia tehnica gravirii acide totale- in acest scop, la inceput aceste sistme adezive au fost aplicate ia 3 etape
I' succesive, ce se deruleazi dupi o suecesiune in care se aptricl in primul rdnd acidul demineralizant, cu

I!
:l demineralizarea superficiall a dentinei gi expunerea tramei de colagen dentinar. [n a doua etapl se uti-
lizeazaprimer-ul ce este promolorul adeziunii. El con{ine monomeri cu propriettrli hidrofile, posed$nd
I o afinitate penhu fibrele de colagen expuse gi proprietdli hidrofobe, permif&nd copolimerizar€a cu
,l rtrEina adezivl Acegti monomeri sunt adesea dizolvali in solventi organici
- acetona gi etanol care,
datorittr proprietililor lor volatile, pot deplasa apa din refeaua de colagen.
I' --t
-i
Aslfel, se transfonni o suprafafl dentinarl hidrofrli intr-un strat hidrofob, spongios, pe'rrniland
ca, in etapa a treia, rtrgina adezivi si penetreze gi si impregneze eficace colagenul expus (fig.4-5).

l'
f =
-?

f
;3

f
- Jndepdrtarea in totalitate a "smear loyer"-ului
t Fig. 4.5
gi creares strafirhd hibrid-

f
]E
Acest proces ci) are loc tn 3 timpi este denumit hibridimre sau prosezul de fornrarE a uuui stlat
hibrid. La microscopul electronic de inalti rezolulie stratul hibrid apare clar, ca o r€tea de fibrile de cola-
gen in care f,rbrilele de colagen individuale sunt separate de qpatii interfibritrme re*lizflnd aspect de
canale. EIe pot fi observate in profunzinrea stratului hibrid paoi io zona de trec€r€ la dentina neaf,ectsttr
: de procezul carios qi coresptrnd spaliilor interfibril*re ocupate arterior de bidroxiapatitl gi inlocuire in
momenhrl colajului de rlgintr. in partea zupurioaid, frbrele de colagen zunt dinJate spre r.igila adezivl gi

f
-z
apar efilate.la extrernilatea lor. Nu existi colagen denaturat, ceea ee sugereazi faptul c[ acidtrl frsforic
37Y", chiar daei este reiativ agresiv, gmvarca acidi nu pare I fi suficienti pe$tru a afecta substargial
integritatea shucturii colagenrrlui; in consecinii, nu se pct detecta prAbuqiri ale colagenului sau lip'sa

f infiltraiiilor de dgini adezivi printre fibrele de colagen expuse (Meerbeek gi colab. 1999) (32).
ln paralet eu formarea s'tratrrlui hibrid, se formeazi prclungri de riginn adezivl in tubii denti-
nari descbigi gi acestea contribuie in mare mlsuri la rezisten;a legiturii cu dentina oolaitr. Acesst}-

f extensie de rSgini in tubii dentinari deschigi, asociati la stratul hibdd format la i*trarea fu tubuli.i denti-
nari, favorizeazd formaroa unei leglturi etaDge, izo]antc pentru coarplexul pulpo{entinar gi irnpiedic[
persolarea gi penetrarea microoryanismelor.

f =_
[n procesul de hibridizare nu se fcrmeazi doar prelungiri r$incase principale ci se pot forma
rnicrodigitalii gi in raururile laterale ale tlbilor dentinari. Aceste rnicrodigitalii suut constittrite diotr^un
centru de rigici inconjurat4 de rur shat sublire format pe peretele dentinar al tubului lateral- Acest

f = fenornen se cums$te hibridizarea tubulartr lateralI.

Ultima generalie de adezivi intr-un singur flacon (mono{Latorr), permite o procedtri tle ap}i-
care convexllionall a edeziv.rlui dentinar redusd la 2 etap;; ea ccmbini actiuea primer+rlui qi a

f aciezivuiui intr-o solulie.

95

r
J
 I
Mariana Brdnduga papa -
in sistemul convenfional in 3 etape, prirner-ul trebuie si osigure
Eswica iB odon o@rapla r*touratose

umecta{-ea eficace a fibrelor de

I
colagen expuse, dsplasaxd toati urniditatea rezidual,tr gi bansformand
un tcsut hidrofil Intr-,n lesut hidro-
fob, aducind astfel suficient monom€r in canalele inrerfibrilare.
Rrgina aiezivtr poate r"-pr- pltii ,"r""li
fTtr: fibre]e !e -cotagel formend digitalii de ragini care sigileaz[ intrarea tubilor dentinari deschi-si, inili-
I
ind 9i accelerflnd reaclia de pclimerizare, stabilizdnd stratul
hibrid gi prelungirile de riqini gi fiynizdnd
sufioiente duble legihri-metacrilat pentru copolimerbaneavu-,r$gina
derestaurare aplicatn..rtterior. In sis-
temul simplificat rnonoflaoon, functil de primer gi de ragini
?i:Ii.i,: ' * 'tl, ,'; ','
adezivi devin perfecr combinate.

4'23. Aoeztvtr cARE DrzoLvA rlETRrrustit, DET.ITINAR REMANEIvT I

Adezivii care dizolvi stratut de detritus dentinar rcmanent
primer &utogravanq destinat si simplifice procedura
de detritus dentinar $i suprafala de,ntinari subiacenttr
contin primer ugor acid, dcnunrit
clinic5- El are rolul de u c"*o"ii- parlial sbatul
fdri a lndeprrta reshrile de rurneguq dentinar dizol-
I
vate la inhzrea in orificiile tubulare. fu-e loc
asfel o interreaclie foarte superficiali a sistemului ail;;
dentin4 fdr6 expunerea fibrelor de colagen, ceea ce denottr
slaba aciditate a acestui primer (fig. a.0.

ll
Fig. 4-6- - Dizolvarea stranhd dt ,,smear layer,,ot inf,ftrarea
pa(iald a rdginii aduive printrefbrcle de eolagen. .

T
Aparigia primer-ului autogravant a fost destinattrsl
simplifice prrocedtua clinici Ei opriml ge_
neralie de astfel de sisteme adglive sunt reprezentate
Bon4 Ecusit Frimer- Mono (DCIO gi Synmc (Vivadenti.
Acegti adezivi se pot prezeDta in flacon
de sistemeie scotchbond 2 (3M) sau colterieART

'cic, monof?iccn, acesta con;inind agentul

lj
gravaFs, primer-rd gi rigi,na adezivi-
Aptiearea aeestui adeziv monoflacon se face l" 2
aplicari succesive' Pri-ma aplicare are ml de penetrare,
dentinar I component"-Y d:
19laj
de
li*d;l;;;;;
ea permite pifiundcrca in stratul de rumegug
in aproximativ 30 de secunde, timp ln care acesta nu
trebuie uscat
l
A doua aplieare are rol de sigilarg
lui (Iliescu, Gafar 2001) (29).
acest str+t poate fi uscat in scopul de a ugura E$apo1prea

Existi $i sister'necu prezentore in 2 fiacoanela

gravilrs' iar rsqba care copolimerizeazi
solyentu-

care primer-ul se aplicd fmpreuntr cu ngenhrl de

l
cu primor-ul ," n,
Aparifia primer-ilor autqgravanli esti lcgatr "pti* "€paraL
ae ryar;gia in pruetica adezivtr a coryomeriloa r5Eini
compozite modificate prin adaos de potiacid,
dar acfi'.rnea lor este mai puiin eficionti, acidul gravani are
o ac{iune acid{ slab6 9i nu reuseEte itr grarroe
sufioienr soralgul p"ot* a erea re,teotii cficie,rtc adeziunii
amelare' La dentini, dp'mineralizar,ea t" fu."
superficial gi aceste neajunsuri frc ca restauratia adeziv6
se deierioreue rapi4 ia eeteva luni de la plasarea si
poate aplica o gravare suplimentarl conveagionali,
ei. pentru ir"b*#G;g;;*, *t ;-"0."1*i,
,"
anterioari aplicerii priner-ului autograv.ant
Aceste sisteme sunt recomandate fie in aplicarea
selectivi a snralplui hll-9
aour p* dentin{, qi atunci
separati sau pentru condifonarea simultani a dentinsi pi
i ,".u o gravare
"rupe a wnal;ului-
'simpt!ficarva preceduiiclinice ?n cae.l! aplicirii sisremuiui **gr*u*, nu numai ei reeiuce un n'rndr
de etape de lucru, dar reduce

96
9i fuza de sptrlure
"u
upa utill*;;?"""r"a convenlionali mai
care nu e
t
I
I
l:,!
Capinlul 4 - Adeziunea dentard
I ,{
necesarE. Toate controversele asupra rnenfinerii umiditefii dentinei sau usclrii ei in crnsul procesului de
colaj umed sunt gi ele evitate in acest mod- Acest sistem pennite formarea unui strat hibrid mic, cu o

I' I
grosime de 0,5 microni, iar detritusul dentinar remanent e dizolvat gi devine inco4rorat in stalul hibrid-
Snatul hibrid astfel format este compus dintr-o refea moale de fibre de colagen, cu rnici s-ualii
rl interfibrilare urnplute de rigini adezivi. Resturile de rumeguq dentinar rlmase in tubulii dentinari sunt
incapsulate de rlgina care formeaztr pretungiri.
I,rl
4.2.4. {1roriton roNoMERr EE srrcil
l: Primul material adeziv bazal pe tehnologia forrnirii de jonomeri de sticld rnodificafi prin
adaos de rdqintr a fost Fujy Bond LC{GC). Sistemul adeziv pe bazl de ionomeri de stic]tr este rezul-
tatul unei tehnologii care combini ionomerii de sticll cu rigini adezive pi prezintl un mecapisrn de
adeziune la substratul dentiirar de tip micromecanic chirnic. O scuritr proceduri de gnvare cu acid
Ai
poliacriiic va expune superficial releaua de fibnle de colagen gi va permite ca rbgina str difuzeze ic(re
aceste fibre pentru a forma un slrat subtire, asemlndtor strahrlui hibrid. Natura policarboxilicl a mate-
rialului permite procesul'de schimburi ionice dinamice pe care se bazeazl o parte dintre proprietslile
autoadezive aie ionomeriior de sticlA.
lln adeziv dentinar, indiferent de tip, pentnr a fi eficient trebuie s{ intnrneasc[ c&wa
fa cerinle esenfiale:
D SI realizeze o adeziune puternictr cu dentina, asemintrloare cu cea a smalprhd, adeeiune
I caie sI fie eficienti pe substr-aiul deniinarjiirrred;
:E
F SI lie bine tolerat de complexul pulpo-dentinar gi compatibil cu materialul restnurstor
folosit;
I .9
F Sii asigrne o incbidere cflt rnai perfe,:ttr a czuraliculelor derilrare bloci;rd astfel nrigcarea fiu-
idului dentinar gi prin aceasta dir,ninu6nd hipersensibilitatea dentinari;
r
I F. Mecanismul de prizi aGdezi'rului dentinar si se facl fie prin autopolimerizare sauprin sis-
E temul dual, iar stratul adeziv sd eibi o grosime redus6;
) Adeziunea sd se produci intr-trn ti'mp cdl mai scurt, iar manipularea gi realizarea ei str fie
I c6t mai uqoar[;

r ) Adeziwl si permiti adeziunea in mod egal la rnai m*lte substraturi, respectiv la snoatl,

I . dentind, sement, compozit, portelan, metal etc.

f 4.2.5. li Factonu DE cARE DEprr$Dn A.DEZTuNEA TIENTINABA

Puterea de adeziune a adezivilor dentinari moderni depinde de mai mulfi factori:

I - substratul dentinar:

:n -' factomi $entar qi relatia sa cu modifrcirile locale;

:=
- materialul adeziv;

I - factorii care pot determina alterarea strair{ui hibdd.

E
4.2.s.1. SABSTRATUL DENTTNAR
I
-4
Calitaiea denthei ar-e iii-r r:oi osenfiai in adeziunea deiitinad. Se poate afirma eI rjeniina iine*
:= rilor are o fo4i de adeziune mai rnare dec0t cea a pacien;ilor in v*rsti. Adeziunea pe o deatintr sele-
rotici sau cariati este mai proasti- Grosimea tub,ilor dentirari joaci, de asemenea, un rol importa:* ln
I adeziune- La joncliunea smal/cement, grosimea hrbilor dentinari se ridicl la aprcximativ 4% (din
:
volum), sau 20.000 de tubi deniinari pe em pltrat ;i in jurul puhrei dentarc ea se ridrctr la 28-olo (din
- volurn) sau r''5.000 de tubuli pe cm pihat fGwinnett, 1?94) (24). .
I-=
97
I
I
=
 I
Mariana ErdndtSo Popa

cele circumpulpare gi, aoeasta, din cauza presi,unii fluidului

- Estetica in odonOArapfu rcsls$Foroarc
Fo4a de adeziune este superioari la nivelul zonelor indeptrrtate de pulpi
spre deosebire de
I
dentinar. Dentina trebuie si-gi menlini
umiditatea pe tot parcursul hatarnsntului, o uscare a
structurilor de colagen.
sa putind avea drept consecin![ o aglomerare a

Gravarea acidi a cientinei nu trebuie sI dureze mai mult

I
de 15 seciode atunci cSnd se folosegte
acid fosforic 30'35Yo gi aceasta, nu pentru ci ar exista riscul
gravare acidi puternictr a suprafefei dentinrre
cild fcrrnarea stratului hibrid aderent-
lezirii fesutului pulpar; ci pentru ci o
intrefine fomrarea unei suprafel"iiuiio" care face difi- I
4.2.5.2. \ FACTORUL DENTAR
$I REI-,ITU SA CU MODIFICIRILE LOCALE I
cand vorbim de factorul dontar ne referim la pozigia dintelui
pe arcada, m[rimea gi forma le-
zitmii ca pi 16 morfologia dintelui- Adeziunea la dinfii maxilaruIui
deedt la diatii rnaxitrnrlui inferior; de asemenea,
cuneifonntr persistd timp mai indohu,rgat decit cea
superior estc, in general, mai buni
restaurarea unei piorderi de sub*tan1i de tip lacuni
I
a unei eroziuni piate gi aceasta tugate dkect de mor-
folcgia dinlilor' o pierdere a adeziunii restaurdrilor
aproximativ un milion de ciclwi de masticagie
de la nivelul coletului deniar poate str apartr dupl
pG &n, legatd de particularitigile specifice zonei.
I
Modifictrrile locatizate la nivel dsntar itr, incontestabil, un rol
importani iu realizarea adeziu-
nii dentinarc' DuPe o pierdere de zubstan{i duri dentaltr ca
raumatismq eanaliculele dentinare au tendinp de a
de cristale de hidmxiapatitr' apare rrn proces
urrnare u *o, pr*il;;-* sau a unor
se iochide gi, ca urmare a deptmerilor peritubulare
I
care se nrmest€ scleroztr dentinara- Aceasia e cu atiit mai
importantd' cu cit evolufa pierderii di structuri
pulpar avAnd tinnp sl-gi mobilizeze resurseie
dure dentare se face in timp mai indehmgat,
saie compensaiorii.
Heymann (199s) 9i Lambrecht (lggT au arstat eb75oh
lcsutul I
din pacieir;ii de ver$e crirprinse intre
6l-80 de ani pierd o restaurafie dentari can a dxi,lazani,
pe cflnd la pacientii intre 2040 deani aceas-
ti piedere este de doar 27Yt' Aceastd diferrnfi. semnificativr r-3e rezisrenf[
adezive are legiturtr
in timp a *nei restauriri
t
cu prczenta de dentinl sclerotictr hipercalcificati, mai pugin proprie
F.:re
te'melorde adeziune denrinari (cig1i de schmidsder sis-
lggg) (36).
4.2.5.3. TMATERIALUL RESTAALATOR
Fo4a eare se dezvohi la contoacfia de polirnerizare
a nraterialului restaurator constittie un fac-
tor ce poate slibi adezfunea dentinara, de aoeea
ea trebuie gi poate fi redusi prin tehnica de aplicare a
straturilor de rdryinr compozittr- Modulul de elastioitate
nl particuleror mici ie compozitelor bibride e
mai slab decdt eel al compozirelorcu micr+umpluturtr.
Diferenta dintre diferitele tipuri de polimerizare
este, de a$emetrca, un factor important de
care depinde reugita adeziu*ii. Daci adezivut, ln momenul
polimerizirii compozitului il prepar.alie nu este
cornplet polimeriza! fo4a de polimerizare a coolpo--
zitului poate conduce la o ruptur[ sau 6sur[ in
strat'l adeziv.
4.2.5.4.
l;
FACTORII CANE POTDETERMINAALTERAREA
STRATULAI ITIBRID
Existtr o serie j1 rafon sare pot si determine o odezirme dentinar[ defioitartr- Aee+.tr factori
L
care pot genel3 o aslfel de alterare sunt

-
-
O gravare prea importantd a dentinei;
O uscare prea accenhiati a dentinei ce poaie detersdna
o aglomerare de structuri de cota-
I
gen Si penetrarea insuficieoti a riginii intre

-
-
o
fibrile;
conlaminare a dentinei gravate eu salivi, ssnge
{nscesir,r o ncua gm,;aro);
Un timp de acliune insuficient al p:irner-ului (fiecare primer
I
conline un solvent volatil, de
cele mai multe ori, acetona, care poate infiuenp
primerului, e bine s{ se efectueze o presitme
potimerizarea qi, de ac€ea, dupf aplicarea
d" aer asupra acestuia); t
- O ingropare a pnmer-u!'-ri lichid ?n {Iaccn qi, penii'a
a eviia acesi lucrq e bine ca ffacon*i
i

98
cu lichid s[ fie inchisimediat; , ._;
I(

t
tl
I
Ctpitolut 4 -.*deziunea dent$ri
I'-i * 0 suflare de aer cu presiune prea mar6 poate s[ lase un stral foarte fin de adeziv de colaj gi
rirrAne ca atare un strat anaerobic de rtrginI care nu poate sd fie polimerizat complet;

ll - O polimerizare incomplettr, datorati unei llmpi de fotopolimerizare care nu mai e cores*

punzltoare. Pentru a evita astfel de situalii e bine si fie ficut un contro[ asual Ce
:l ftrnciionare a acesteia Ei in cazul in care exisli dubii asupra calitillii limpii, e nrai bine si se

I' i?
I
recurgi la un sistem de polimerizare dual sau chimic. Un adeziv dentinar incomplet
polimerizat duce la formarea unui strat hibrid incomplet, care igi pierde etangeitatea gi va
duce, in final, la leziuni pulpare sau la sensibilitate dentartr poslop€ratorie sau o indeplrtare

I' .E
!
premahrri a restaurafiei.

Ii
I : 4.2.6. Ifrrrus,xTa ADEzryrLoR DENTTNARI AsttpRA puI,pEr DENTAR0

I::;
E

trnfluenla negativi pe care ndezivii dentinari ar put€a st o aibi asupm pulpei dentare a fost o
problerna viu discutati de specialigti.
I Dupi studiile a nurneroti autori precum BrEnnstrim (l99?r,Berghenboltz (1979),Cox i1982),
care au demonstrat ci bacteriile sunt rilspunzitore de inflamalia pulparl, umil din otiectivele majore
ale medicilor stomatologi a fost acela de a glsi un material restaumtor care si realaeze o sigilare sa-
I tislbeltoare a pltrgii dentinare care si nu mai permiti invazia microbiaoi ctrtre lesutul pulpar.
E
r= S-au studiat efectele tehnicii de gravare total5 (total etch) asupra pulpei dentare pe ctrpe bis-
tologie gi aceste studii au demonstrat ci, dupd o asemenea tehnici de dernineralizare a srnalplui gi den-
I tinei, nu a aplrut nici o reaclie de irita;ie putpara.Ace,ste cercetiri Ei muite aiteie au arltat cd gravarea
,=
rE acidi a dentinei (condilionarea), urmatl de aplicarea irnediatl a primer-ului gi sigilarea rapidi a m&r-
ginilor sale eonstituie csa mai buni Foteclie pulpari.
I Reatiza:-ea unni strat hibriC nu reprezinti drar posibilitrtea lselizirii unci bunc restaurlri ci,
datoritd liptrrlui ctr acest strat este acido-rezistenl, el constituie o proteclie a suprafelelor raciiculare
imFotriva cariei la acest nivel idegticl cu cea ob$nutI prin tehnica de sigilare a fosetelor gi a ganlurilor
I de pe feEele ocluzale ale dinlilor
- Adeziunea dentinard mai are o aplicalie la fel de icrportantl care consti !n aceea cd, pria dena-
hrrarea proteinelor de la suprafala pHgii dentinare sg reduce permeabilitatea canalisulelor dentiuare,
I :. tubii dentinari se inchid, hirhodinamica fluilului dentinar se rcduce gi acest lucru atrage dupi sine
reducerea sensibilita;ii dentinare. Stratul hibrid rezultat ca urmare a adezir:nii dentinare inshide foarte
eficace caualiculele dentinare gi prin aceasta jocul fluidului deotinar responsabil de hipersonsibilitatea
I--
-a
dentinarl este limitat.

=
r a=
4,2.7, dv Fazgln cRITrcE Ar,E ADEzruFlrr DENTINARE

Adeziunea deitinari prezint* citeva puncte cheie, de a cdror realiaare depinde eficienga ccla-
r.: jului dentar oblinut pi, in final, calitatea restauraliei efectuate. Acestea sunt

r: :...
-
-
izolarea cimpului operatori

r:= -
tebnica de condifionar,e a smallclui gi dentinei;
gradul gi ripul de umiditate al substratului dentar pe perio*da colajului;

=
-:=
G
- aFlinaea primer-ului;
mo&rl de aplicare al riginii adezil'e;
r procede$l de restaurare hnali-

99
 I
Mariana Brdndasu Popa
- Estetica in odontoterapia restturaloare
I
4.2.7.1. lnreuzenre c,iilrpltLT O?EMTOR
Realizarea rlui-camp-operalor optim
carea tehnicilor de adeziune' subsraru!
este absolut obligatorie inainte de a se proceda la
dentm pe care se va aplica adezivul dentinar trebuie
apli-
I
orice sursl deumiditate-
ferit de
Adeziunea la smallpresupune teoretic
o suprafagi uscattr a acestuia pentru apermite
fotopolimerizare hidrofobi-si-fii ca agenfii de
atrai prin capilarirate in interiorut microretenfiilor realizate prin
gavars. aaidi a smalplui' se formeazs
mele intre prismele de snal;, aga numitele
*tr"r ao,ri
frnuri !e
prelungiri in interioruI acestor microretenlii,
microdigitagii gi macrodilibfii in interionrl prisnrelor
colajul dentinar este o operatiune mai complexi" de smalp
el trebuiJse finr seama de faptul c[ Ia nivelul
I
pligii dentinare existi doud tipuri de'umiditate:

- umiditate interni; t
- urniditate externi"
acestea fiind' uneori' eomplatate
tutrrii colajului denrinar.
9i de o trmiditate extsrua ce poato s6 apartr accidental in rimpul
efec- I
.s
iJ*iditut"o internd- e cauzali de fluidul desrinar
dentinare datoriti presiunii pozitive
care circuli in interiorul canalieulelor
intqpu$are eare intrefine
nryrafafa dentinartr, prin travenarea hrbilor
o mitcare a acestuia spre
ie.ntinari deschigi ca unnare a
I
gravarc acidi a dentinei. Aceastl frocedeului de
tehnicii de adeziune dcntinari-
Se $ie d?u
umidiate denriuari intemi rtr ;il";f;
generugie de adezivi de,ntinari erau hidrofubi,
ccne asuprzr
I
"i ryima
umectarea substratului
ei nu permiteau
denti*ar hidrofil gravat acid aeest lucnr nu pcnnitea
bund eali"ate' o dati cu dezvoltarea
a de;iir'ei au ap'i:ui aor-zivt o"L
culogrinlelo,
$ o colare de
prirrir" la natura hidrCIflr gi heterogeni
"u
biJrof;.ie gi iridrofobe, capabiii str producd o
I
:".-:?.p:t-;
imbu*ltr$re a hidpsfiIiei gi u:nectabi]itigii
*"i uoeriuni dentinare optime-
b amiditaaa *arnli-este legattr de urniditatea
trnttr in cabfustrl deritar. Aceasta
necesare

mediului bucar precum gi de rgiditatea exis-

t
are o aqiune nsgativ.i a$+ra rezistenlei adeairmii
absenla fu-ptr op"oiot, g*dol den?*e-
. -.in de rmidritate fuco4iurtrtoare din mediul bncsl este
ridisat' cu ajutonrl mijloacelordelolare,
aceastd umiditatepoate fi eonuolattrpEst'andu-ee
doarrmiditatea generattr de mediul
ambiant din cabinehrr dentar.
valoarea adeziunii dentinare dinrinui
sisleme adezive sunt mai sensibile
Pri'r incorporare de copolimeri de
atunci c6nd t'aiditatea este mare, rohrpi an'mite
decat altele Iu grdril" umiditate existenl I
acid polyalkJooi" io sisremele ca scotchBond,
Bond MuhiPurpose (3M) scotch scotch
9i
urniditate 6i determini o nrai buntr
acidului polyalkenoic fap de umiditate
tsgll i 6tr,t1, acegri aaawidevin maipugin sensibili la
stabilitate in timp a adezirmii. Acest efect
stabilizator al
I
or" yrrdta fJn aparilia unei rupturi reversibile
gi o reformare de eomplexe
poly"tkt:1t- calciu ln prezenp apgi p presuptrne o capacitate
rnai mare de reziste4l a adeziunii
la diferitete ***u, gJ sr se observe weo
ziunii' Tbtuqi, penhu a elucida efectele rupturl a ade-
inc-orp;rtuift;;olirneri de aeid polyalkenoic ln
I
formula adezivului dentinm, vor
b umiditatea aecidentuIi- de naturi
mai trebui efectuate cercetdri.

nii' o astfel de umiditate poate fi ob$nuttr

-externtr
poate [a rtndul sir: inflr:enia calitstea
adeziu-
I
pria ,*r"*io*u cu salivi sau s6nge gi ea poate
impiedica efectiv contactul inrre
adeziv gi subsrratul oe regih*e. Acest tip de
poate fi rndi ftes'rentE la mandibuii umiditate
decii la maxiiami superio4 ia Evvuqacesta v$r
din urmi
wl umidi-
tatea putind fi mai ugor de 'E
controlat.

r00
t,
t
t! I
Capitalul 4 -Adeiunea dentard

4.2.7.2. TEHNICA DE CONDITTONARE A SMAITALAI FI DENTINEI

Condilionarea pltrgii dentinare reprezinitr un alt element important de care depintle colqiul
dentinar- Dintele ce urmeazd s[ primeasci o rsstaurare este pregetit in vederea realizdrii
-i sptrlarea, izolarea gi uscarea sa urmati de o gravare cu un agent de gravare acidtr. prima
acasteia prin
generafe de
ti adezivi dentinari ceroa o gmvarc selectivi a srnalgului. Astrzi, se utilizeazi tehnica
de gravare totald
'i prin care condifionantul sau agentul de gravare se aplici sirnultan pe smalt tlenrinl.
si
cele doui suprafele microretentive diferite, rezultate ca unnare a acestui tratament,
I-n consecinlp,
vor fi preg*tite pen-
Ti tru adeziune in mod diferenliat.
in mod tradi$onal, irnalgul e gravat selectiv cu acid fosforic 3040Yo. O dati cu inhodtrcerea
,E
tehnicii gravqiului lotal, a fost utilizat acidul fosforic mai pulin conc€ntrat sau alli
acizi rnai slabi pre-
l= cum acidul citric, rnaleic, nitric sau oxalic acost lucru, din dorinfa de a gtrsi agenfi
ai
versali, care str aibd o acliune zuficient[ pentru gravarea smallului gi o acliune
conditionanfi 4d-
J" g*o*u mai b]6ndi a
-E denlinei, evitind expunerea colagcnului pe o profunzi,me care ar putea impiedica infiltrarea
cornplct6 a
rirginii adezive (Meerbeek gi colab. Iggg) (32).
q.e
Numeroasele studii clinice gi fundarnentale efechrate asupra acestui aspect au dcmocsbpt o efi-
cacitate mai micd a colajului c6nd acidul utiiizat este mai puiin concenirat declt acidui fosforic
3f-4i0ys.
Se pot utiliza doi agenfi d9 gravare in mod selectiv penrru dentiui yi pentru smalf dar acest
E lucru ar ingreuna procedeul clinic. Astizi, adezivii ce elimintr detritusul dentinar remanflrt au revenit
la utilizarea pentru gmvarea acidl a smalgului gi dentinei la acidul fosforic concentrat,
-€ c*re se eplietr pe
sna\ timp de 15 secunde dupi caFe se aplictr acidul gi la nivelul dentinei gi asrfel, smalttrl va beneficia
de un timp dublu de gr4vare acidd fatd de dentini-
O metodtr mai recenti aste aceea de a utiliza primer autogravant in acelagi timp pentru suratl qi
dentintr- Acest primer face parte din sistemele ce dizolvi detritusul dentinar in 2 etapc g
in(-iionier aci'l c'm ; Pi,elil P. El es:e intins cu ;-jtrtorul rmui j+l de acr :i oru neccsitl "o*{r*
-p5la;e. llreriie
eu privire la eficacitatea acestui prirner autogravam sunt impddite gi acoasta peotru cI se pare ctr el
nu
graveazd sufieient de pmfuml zubaratul dentar ea agen{ii convengionali-
Recent prin adi$a de grupe carboxilice acide pe lanful principal de mcno,rngr da r{qintr con-
'ren!i+nal[, a aparur uit nou grup de matcriale adezive care, du:i compozigia c-aiinictr pai fi c+nsidereto
rtr$ini compozite rnodificate prin adaos de poliacid
[ex. Dyract gi DyraoAZ {Dentsply), Hyrac {ESpE)
etc-l care sunt comercializate sub denunirea de <compomer>. Aceasti denurnire mgeread ideea ed ele
srmt o cornbinalie de ionomeri de sticli gi compozite. Popularitarea lor se datoreazd iu mars parte
ugurinlei cu care se manipuleazl gi simplificarea procedurilor elini.ce, ele utiliz$nd, datoiiti prlm*i-rrtrri
auto'gravant, condiliouarba intr-o singuri etapi a sulrstratului dentar. Cu toate acostea se pers c{ pr.n
combinarea monoflacon a primer-ului cu adeziwl, monomerii acizi dizolva$ in ac*ooi sunt mai pulin
acizi, primenrl actionind rnai superficial in dentini ji nefiind suficient de agrc.siv pe srna$ pentnr a rea-
liza o suprafali suficient de retentivE. ln plus, se deterioreaztr uEor gi destul de innportantin decursul a
6 luni d6nd na$tere unor defecte rnarginale importante gi posibilittrlii de aparifie a recidivei de carie,
efect pus pe searna gravlrii insuficiente a smalplui.
Efectul clinic al acesttri compozit modificat pr:n adaos de poliaci<! poate fi s$bataoiial
imbuntrtillit printr-o gravare suplimentari a srnalfului.

4.2.7.3. Y GRADUL $T TIPUL DE UMIEITATE AL SWSTRATALUI

DENTAR PE PERIOADA COLAJULUI
Drpd gravaroa acidd a strprafelelor de dentini si srnall ac€stea trebuie tratate pentru a peruarte
peneharea comPleti a riEinii adezive. Teoretic, s bine si se obfni o suprafa.gd de srna$ uscat[. Pe
dentini, o umiditate oarecare e recomandati p,:,:tru a evita prlbqirea relelei de fibre de coiagon
expusd, ceea ce ar duce la conrDromiterea adezirrnii.
Din acest motiv, lhn punct de vedere clinic, exist[ 2 rnetode de a pEstra suprafa{a de dertintr gi
smaiq umede sau rnc.ilc.

rGi
 I
Maiana Brdnduga Popa- Estetiea in odonnt*tpb rffitasr@ac
O rnetodi care permite plstrarea unui substrat de adeziune uscat constl in utilizarea pnui sis- I
tern adeziv pe bazl de primer apos care va perrnite rehidratarea gi reexpansiunea refelei de fibre
de cola-
getr u${;ate' permi}nnd astfel monomerului rIginos str difuzeze eficace intre fibrele
de colagen.
O alti ahernativi este aceea de a pistra suprafafa gravati acid in stare umedl folosind capaci- I
tatea primer-ului pe baztr de acetond pentnr a indeparta excesul de rrmiditate. Aceastl
tebnictr poartn
denumirea de colaj umed gi a fost introdusil de Kanca gi Gwinnett la inceputul anilor .90.
. Pontru a obfne o hibridare corecti este esenfal ca refeaua de colagen,lipsiti de suportul stru I
mineral dupl tratane cu acid, str-gi pistreze caractenrl siu spongios. Monomenrl rlginic va putea asffel
impregna prin difuziune spafile inter[rbrilare.
Deshidratarea prin uscare cu aer a suprafelelor dentinare gravale acid poate deterrnina apilrrlia
lmor tonsiuni de suprafafi ce pot provoaca prtrbuSirea retelei de colagen expus[, contraclia
I
sa gi formarea
unui coagulum imperrneabit la r[gini. Dimpotriv{, daci rdmdne un r6st de upu in spa;iile inierfibrilare,
se menfine saractcrul moale al matricei de colagen gi spa;iile interfibrilare nmao
deschise. Este de sub-
liniat fapnrl ei aceasttr tehnicl de colaj umed nu poate garanta diflrziunea corectll a rtrqinii decflt in
I
condiliile in care toaitr apa restanti de pe zuprafafa dentinei este eliminati gi inlocuiti de mono;ner
tea etapei umitoare a tehnicii adezive-Din aceasti eznzA,cele mai multe
inain-
adezive de care dispunen azi,
monomeri hi&ofili prirxeri sunt dizolvali in solvenfi volarili precum etanol sau alcool.
I
Aceqti solvenfipot produce o deplasare a apei reziduale gi permit, astfel, monomemlui polime-
rizabil sf pdtrmdl in tubii deutinari gi in nanoqpafiile relelei de cllagen- Solventul primer-ului se va
evapoB prin rrscare ugoartr a suprafelei sale cu o seringi de aer, ftri a leza monornsrul. Acesta
I
are
extremittrli hidrofile ce prezinti o afruitate pentru fibrele de colagen expuse gi extremitili
se comporti ea reeeptoti peoh.r: copuliu:eriza.c cu rEgica adeziv4 aplicarS
hidrofobe care
dup* *coea- ,a.pa din releaua
de colagen eiue nu a fost cornplet deplasati, poate afecta polirnerizarea riginii in interiorul
I
stratului hi-
brid qi inti in oompetilie_spa;iali cu riqina din,rtentina denineralizatl (Meerbeek gi
colab.) (32).
Din prmct de vedere clinic existi riscul ca umidltatea suprafelei dentinare s[ nu fie complet
iniocuiti prin acliunea rnonornerilor hidrofili ai primer-ului. Apa tn exces, insufieient indepa*atd
I
aplicarea primer-ului, produge ojeparare a fxzei componenreior hidrofile de cele
lrin
neazh apattlia de btrle, goluri la iierfafa dentini/rigini. Acest defect al interfelei
hi&ofobe Ei antre-
sllbegre adezirmea gi,
in ccnsecinti' vor apirea tubi dettin:ri i-operfect sigilaqi. Pe de ,:ltE prte, o u.scare ugomtr dr:pi
I
I
condilioaarea deatinei pe o perioada scurtd inainte de aplicarea priner-ului anhidru pe
bazi de aoetond
va determina o insuficientd infiltrare a rlginii intert'buiar,
ln consecinlE, se poate conclude ctr dentina gravati nu trebuie ptrshati prea umedtr dar nici prea
uYtI tirnp indehmgat- Tebnica cea mai eficace recomandi aplicareaunui jei de aer sstrrt penhti eli-
minarea apei rezid'rale sau o $terye{€ cu o h0rtie ab,sorbanttr aiuprafelei de dentili gravath
Tehnica eolajului umed mei are alte inconveniente cu inrportanfa clinictr:
;i
acid. I
- Acetona se dizolvi rapid din flaconul de primer, de aceea flaconul trebuie inchis
imediat
drryi utilizare altful, prin pierderea componentei solubile, dupi un numtrr de Inchided gi
deschidori ale flagonului, primer-ul se modifictr priu mlrirea proporgiei
de monomer in
I
raport cu solventul. Aceastl modifieare duce la riudul siu la modifrcarea

-
netrabilitate a monomerului tn refeaua de colagen;
Suprafala de small gravat acid, care apare pe rm small uscat sub forrna
capacitflii de pe-
I
unei coloralii alb.cre-

I
toase, culoare cc atesti eficienla gravanti, in condilii de trmiditate
nu mai eete observabili.

4,2.7.4. MODUL DE APLTCARE AL PRTJHER-ULUI

Primer-ul trebuie str fie aplicat cu mare atenfie, timp de cel puEin 15
secuude, respect6nd indi-
caliile fabricant';lui, imtru a permite dlF;ziunea monomei-.iltii in toati profirnzimya
ralizat +r.pentnr-a fi siguri ci rigina va infirtra corect refeaua de coragen.
straiuiai demine-
I ,l

I
In cazul lmei tehnici de adeziune uscattr, aplicarea primer-uiui rehidratant
de i5 secunde perrnite relelei de colagen o reexpansiune, pe e$nd la folosirea
urned, primer-ul trebuie aplicat un tirnp suficionipentru a
apos pe o perioadl
*.i t.noi.i de colaj t l

t
iorrnite dqolasarea umiditelii reziduaie de
la suprafala dentinei prin evaporarea solventului pe baz[ ou uagrorra.
ln plus, ptrm-r-"r cu aeetontr
102
I'
r.
j

Capitolal 4 - Adeziunea dentard

t aplicat dupd o uscar€ scurti gi blindi a suprafetei dentinare poate eliraina dctritusul tlenfinar nfina-
i
nent in trei sau doui etape (monoflacon). Aplicarea primer-ului sub presiune moderatl cu ajutorul Enei
li pensuldri sau cu o buleli, amelioreazl qi accelereazd procesul de difuziune a monornerului, care va fi
t aspirat in spaliile inerfibrilare.
,; Teoretic, nu e necesari aplicarea de primer pe srnalful gravat acid gi irscat dacd se utilizeaz$ qn
l! agent de colaj amelar hidrofil; tonrgi, aplicarea prirner-ului pe smalprl gravat acid nu aduce pre.iudieii pro-
I cesului de colaj. in cazul in care cavitatea e$g-llentmuq Uryeda, atunci este necesar,tr o r*hoine de colaj
,i Primer-ul t.
urr.red- cd, datoritd evapordrii solventului, sd
l: fre deplasati toat{ umiditatea reziduald. Aplicarea primer-uiui ests totd€aurra completatA de o uscare
I scurtd 9i blf;ndi pentru a permite volatilizarea excesului de solvent inainte de aplicarea rlqinii adezive.
,l
l,
I
4.2.7-5. APL6CAREA n 4StrVA Annzvn
Rigina adezivi va fi risp$rditi pe suprafap de adeziune mai ulor prinh-o ac{iune mecanictr (pen-
!:

suli, buleti) dec6t cu jet de aer. Ea trebuie depusi in cantitate mare inainte de a fi inti*sl cu qiutonrl unui

l' ?
aplicator qi uscattr cu o hdrtie absorbanti intre doutr aplictrri; astfel, strahrl de ragind sdezivi va atirrge o
grosime optimi de aproximativ 100 microni, grosime zuficienti pentru a-i oferi un grad de elasticiatc car€

f
t;
sd amortizeze presiunile meccnice gi tensiunile datoate confracfie.i de polirnerizare a rlqinii compeaite-
intinderea adezivului cu ajutorul jetului de aer poate re.duce grosimea adezivuluigi aceasta Ia r€n-
dul s*u diminuS capacitatea de absorb;ie elastictr. Utilizarea rlginii adezive cu vdscozitate sctrzuti ln sed
r=
intermediar sub obturagie permito o legitur[ foarte rezistentl mecanictr gi o brmtr etanseizare a pl*gii
dentinare. Se poate considera conc€ptul de_ legare elastica ca un rnijloc excolent nu nunai de contraba-
I lansare a reac;iei de contraclie rie poiirnerizare a rfiqinii cornpoeite dar, fu egali m[stud" aj"ti la anorti-
,? zarea fo4elor de masticalie, a deformirilor dentare gi gocurilor termic€ care pot scidea integritatea jonc-

J fiunii dinte/ri'$ind, in timpul firncliei clinice. Allturi de adezivii conlinind riqini cu vAscozitate sctrzrsll,
unele sisteme adezive cu acid polialkenoic, ca Scotch-Bond Multipurpose (3M), Scotch-Bond I {3M) +i
:: mai recent sistemul adeziv pe bazi de ionomeri de sticli FujiBond LC (GC) se apiia{ in strat raai gros-

r ,=
Un excelent reanltat s-a obfnut din ppct de veder€ olinic cu ClearEl Liner Bond (Kuraray), Scotch-Bond
Multipurpose (3M) 9i Optibond Dual Cure (Keff)
Teoretic, sister'ele adezive poiimerizate chimic satr rnixt care au o ..'itezi de potir,nerizare mai

r mici. dpcit riqinile fotopolimerizabile gi care astfel permit farrnarea unor poroeit*1i strabe [n xraea.sra-
tului de rdqirr6, pot contnbui la mecanismul de amortizare elastici. Utilizareri unui ciment imoorw de
sticli intermediar sub restaurarea de cornpozit reduce rigiditatea totald a restauaiiei gi mirage capa-
=
citatea ei de amortizare elastici- Cimenhrrile eu iononeri de sticli urodificate prin adaugare de rtrryioi
I ar fi de preferat cirnenhirilor ionomere corivenlionale pentru ci ele pot copolirneriza chirnic cu rigina
: compoziti. de restaurare plasati pe fuirdul cavit5lii" Aceasttr tehnicl nunriti <sandwich> efectuatl cu un

t ionorner de stiili cu adaos tte rtrqintr, pre$lm Vitrebond (3M) aplicat ca strat intermed,iar pe podearla
cavitilii, a dovedit o diminuare senrnificativ6 a pmcenFalui de pierdere a iestaurafiei.
Pcntru agenlri de colaj fotopolimerizabili, rigina adezivi trebuie pclinnerizatE ?ntotdeauna

t
:

?nainte de aplicarea compozindui de restatirare, astfel rlgina adezivd nu va putea Ii deplasati c&nd se
aplicl restauraiea. Polirnerizarea rlpinii adezive stabilegte joncfiunca rlEin5/ dinte gi activeazi, in con-
secinf6, mecanismele de arnonizare elasticl O subliere extr€mi a stranrlui de r6qintr adczivl provoac{ o
l permeabilizare incomplet[ a rEginii gi reducerea capacitSlii de amortizare elastici eficient\a adcuiunii.
I ./
= 4.2.7.6. ?ROCEDETJL DE KESTAIJRAP.E FINALA
in scopul realizlrii unei interfe]e flexibile dinte/restatuare, compozitul de rsslaurare hebu;e
t plasat de aga manieri ihcAi coniiaclla de polimerizare si fie redusl ta ininimum.
-==:
O legdrutr putomicd intre dentini gi rtrgina de polimerizare nu va permite form:rea de brege
I care si poati atenua stresi:l realizat de contrac{ia de polimerizare gi, in aceste situalii, do*,r suprafala
t rEginii compozite va fi cea care se va putea deplasa in raport cu suprafoleie legate de pereiii preparafiei. b
Poten;ialul de deforrnare al materialului compozit depinde de configuratia spaliall a cavitflii qi, in aeesl

t sens, au fost sugerate o serie de tehnici clinice care sd aibtr drep.tconsecinfl diminuarea efecrului ne-

r03

I
I
 t
Maiana Br6n&ga popa - Estetica in odontoteropia restaumtoqre
gativ al contracfiei de polimerizare. Cea mai utilizati esre tehnica
de aplicare in strahrri, care diminui
I
conh-acfia totali de polimerizare gi reduce masa ds
compozit polimerizat in fiecare etaptr, el reducdnd,
astfel, raportul dintre supralafa colati gi zuprafala liberi.
stratrut mai sublire de rnginn compozitd asi-
guri o polimerizare completi a compozituluiin zonele profimde ale
cav!t61ii.
t
l-a o cavitate de clasa I, in scopul limitirii contracliei de prizi
-
-
Realizarea unei preparaliicu unghiuri interne rotunjite;
sunt indicate urmitoarele:

Aplicarea unei obturalii de bazi cu ciment ionomeide sticld intr-un

strat grcs cu scopul de
I
a limita cantitatea de material compozit necesard pentru

-
cu c6t cantitatea de compozit va fi mai micl cu atit gi
realizarea restauririi gtiut fiind ci,
contracfia sa de prizi va fi mai mictr;
Aplicarea in straturi succesive a materialului compozit astfel
inc6t fiecare strat si vini in
I
contact cu un numir mai mic de pereti ai cavitA;ii.
grosimea de 2-2,5 mm pentru a se putea realiza

Spotul luminos e de preferat

o buni polimerizare
si fie direciionat, finind
Straturile nu trebuie si deptrgeasctr
I
snrma ci direclia de connaclie este ori-
entat-!. spre acesta-
La cavitilile d3 glasa I mici qi superficiale, materialul
sfrat care va fi polimerizat, iar pnfurile qi fosetele
compozit poate fi aplicat intr-un singur
I
pot fi sigilate cu o rdgini *1,'porite
$tg- 4.7).
I
I
I
Fis 4.1. Restaurotea cavitdsitor mici cw msteriale I
compozite gi igilarea ganluilor

DacA avem de restaurat

mulli timpi:
cavit{i mai intinse in zuprafali gi profunzime, se va obh'a in mai ll
Primul strat de rnaterial compozit se plaseaz[ pe peretele vestibular
podearn cavit4lii oblic; se fotopolirnerizeazi
gi se intinde qpre
dinsprevestibulargi apoi octuzal;
al duiiea se aplic,61nt,-obric se polimerleazE dinspre
ll
ltratuf 9i onr.gi apoi ccruzar;
Stratul linal, al treile4 va fi ocluzal
thg.
+'.g1.
ll

Fig' 4'8 * Modul de realizare a rcstourasiiror Ia covitti!ile ocruzare

mai:
I
A - Preparareo ca-vittililor ocluzale pentrugompozit;
B - Madul de reqlizcre a rcstauragiei- 't--
I,
104

l,
I
I i
Capitolal 4 - Adezhnea dentard

Compozilele autopolimerizabile sunt recomandatepentm restarn-iri posterioarepentru cA ele induc

o contraclie de polimerizare mai mici decdt cele fotopolimerizabile gi cu direclionarea acesteia spre cen-
I frul restaura{iei, pe cind riginile foropolimerizabile au tendinla de contracfie spre sursa de lumini, sldbind
legitr:ra dinfre restauralie 9i pere;ii laterali gi pulpar al cavitilii. Acesr fapt este atribuit procesului tie
polimerizare mai lent care mArelte potenlialul de amortizare prin deformtrri plastice- O rJSinI compozita de
I :
restaurare cu macroparficule, reduce masa de compozit gi conrraclia de polimerizare rezultati (fig. a.q.

I
i

I
l.
I
=
:i
Fig 4.9 - Direclia de contaclie a rdsinilor compozite
I
Pentru leziunile carioase proximale, se pot pregiti caviti;i de clasa a II-a mai economicoase,
tz= pe o singuri fali, in galerie sa! runel, in func1ie de mirimea procesului carios- La aceste tipuri de ca-
vitili fotopolimerizarea materialului compozit. se poate face intr-o singuri etap6. La cavitilile prc-
I -=
ximale cu sau {Eri retenlie ocluzaltr, aplicarea fotopolimerizirii se face in straturi succesive folosin-
.-
du-se o matrice transparenld autocolanti sau o band5 simpli, fixat[ cu ajutoml unei pene de lemn.

l. Se pot utiliza gi pene reflectorizante transparente care, prin refleclia luminii citre pragul gingival al
Errv'Daratiei. potenftazi fotopolimerizarea. Atunci cind cav:tatea este mare, se apiictr ma(erialul com-
::
j.
pozir in mai multe dtraturi asrfel (rig. 4.10):
t - Primul strat se aplictr litivelul pragului gingival gi se face fotopolimerizarea aplicdnd spo-
trrl luminos pe pana reflectorizanti dinspre lingual, apoi vestibular, ti, in final se com-
G
pleteazi dinspre oci'rzal;
I-= - Stratul urmtrtor se aplici oblic oral, flri si aju:rgl la peretele vestibuiar, se polimerizeazi
dinspre oral spre ocluzal; se muti pana vestibular, se aplicl un nou strat vestibular oblic Ai
se repeti fompolimerizarea int0i vestibular, apoi ocluzal.
I- Cind cavitatea este mai mici se poatE renunla la aplicarea primului strat de material pe
= peretele gingival gi se aplicd doar sfrarurile oral pi vestibular- Se va modela o cantirrte cie r[gini sub
forma unei bilule mici care se fotopolimenzeazd. pe degetul acoperit de o mInugi curati gi apoi, in
ti cavitatea vertical[ se plaseazi o cantitate de conpozit cu ajutorul spafulei sau cu o seringi. in a"ot
strat se va aplica bilula de compozit poliraerizati astfel incdt ea str intre in conract cu perefii axiali gi
a cu fa,ta interni a matricei. Astfel aceasti sferi va ac{iona ca o pani interni care lmbunSt[1eqte mode-
I larea pun*ului de contact cu dintele vecin.
l
-
t
j
I
--

I
Fig. 4.lA - Tehnka de aplicare Si fatopolimerizaw a obtarasiei de
compazit I a cm'itti li! e proxt:o-ocluzak-

l'15
 I
ryi
Mariona Brdidusa popa - Estetiea rfi odontobrapi, reswrdoore
Se fotopolimenzeaztrdinspre ocluzal ahmci c6nd e neces:u
se va aplica m strat ocluzal gi se
I
va fotopolimwizapini,la obturarea completl a cavitilii

-
astfel:
Primul fragrnent de material cornpozir va fi ?ntilnit indir,ecl pe
Al doilea fragmenf mai mare, gi al treile4 mai mic, vor fi poiimerizaii
direcfia hrminii dinspre panx; I
airrprc o*r gi, reqpec-

-
tiv, bucal' in aqa fel incdt veclorii de contracfie si fie plasafi
AI patrulea fragment se va obtura gi ss'va.polimeriza dinsprc
tot tirrpi spre Larginea caviglii;
ocruzar.
I
I
t
t
Ftg' 4'II - Tehnica tle aplicare
Sifotapolimerizare a obtwaliei de compozit
I
eu iwenai prepolimeizate Io cavitdsile prcimo_xhtmle.'

cuno-ccute fiind deza';antajele obruraliilor din conrpozit

<iin cauzi ci smal;ul
ia cavitf;lile proximale extinse ia care,
I
gravarii acide qi zubstratul ientar neeesar adeziunii
l€sesar
'tracfia de prizr destul de sunt mining con-
importanti a compoiitului precum gi nparilia fenomenului
pozitului in timp sub pr'esiunile ocluzale ca,,de
Ien$ lirriral5 in timp a restaurali:i, refacerile
ahfei, gi aurotugr oe apl pe termen
de oboseali a com-
,"* o*la o razis-
I
molariior cu r;gioi compozite nu srulr indicate.
Tohrgi, in aceste cazuri, {in dorinfa de a realiza
introduse in practictr insert'urile din compozit
cu ajutorul acestora, se permite introducerea unni
reslurrri;"rl;;;,![JJ-*ul*r
sau din ceramicr. obturand marea majoritate a cavitafii
au fost
I
strnt redi:s de material ccmpozit p€ntnr fixare, con-
traciia volurnetrictr a raginii conpozite va fi
mult mai mici qi, deci, inchiderea garginal[ rnai buntr.
Aceste insernri au gi avantajui reaHznrii unui punct
de contact mai coreet (frg. 4.11j.-
Azi exist{ la dispozi}ia medicului stomatolog o gami foarte
t:
variat6 de astfel de inserfuri cera-
mice precum gi posibilitatea de a realiza direct inserturi
iin rfuinn compozittr.
Inserturile aflate la indemina oricdmi medic stornatolog
gi utilizate destul de tecvent de aces-
tYt olfinute piin polimerizarea unei cantittr|i de rrq,irr lo'mpoz't6
lJe
3 polimerizati de forma r:-nei
ti 9i in afara eavitilii bucale gi introdustr'apoi in rnasa coqpozitului bilule realiza-
nepolirnerizat
reducind substangial rnasa acestuia=gi deci conhacgia
de polimerizare.
Insert'urile din ceramictr au acelagi scop,
sa reduci nasa materialului oompozit Exisri azi p"
piall mai multe sisteme de inserturi eerarnice,
de forme gi mtrrimi dif$rite, cu o forrni eongruentl cu
cea a cwit[1ii de restaural cum ar fi cele
betrquarE ce pot avea o fornr eitindrica, trapezoidal], pera-
IelipipedicA, in formi de L
@rahr qi Fabricky l99g) (10).
Accste inserruri au fost introduse pentru pri*u
datl in praetictr de citre Bowen. R-L. (citat
de Brahr 9i Fabricky l99s) (10) qi frma
Lee pharmaceutis*ls t3. !r Monte
\v' Er uvn, ac rL';
I'rvu'e $uA) fosrprirna care
le-a comgrciatizat.
Blocurile de betaquartz se introduc ca nipte pene
in masa compozituh.ri nepolimeriz*t gi, in
final' rezult{ o restaurafie fizionomici din eonpozit
*ur" va adera la blocul de corarrictr inrbunit{ind
muit aidt contracfia de piirnerizare cdt gi inchiderea
marginall r-rr"*ri;i;ff#;" acesreia la
sress-ul ocluzal' Acest tip de reconstituiri coronare " rilgini compozit{ gi
complexe din in*ert'ri cera-
mice oferi o varianti pentru realizarea unor restauragii
in zonele laterale ale arcadeloi *;;;t;
refacerea gi pdstrarea stopurilor ocluzale-

106
I
I .
Capitolal 4 -Adsiunea dentar|

I BItsLIOGRAFIE
.

I L Andreescrt C., Iliescu A-

Bucuregti, 1995;
- Compozisia Si structura lesuturilor dure dentare, Ed_ Cerma,

I 2- Anghel Mirela, Vdlceanu Anca

Universitare, Timigoara, I 999;
- Adeziunea la struclutile, dure dentere, Ed- Orizonhrri
:

3. Aboudharam G., Koubi G., Soubayroux P., Wattinne F., FaucherA. Les dfficultes dans les
-
T reslaurfrtions anterieures camment les resondre?, Rev. D'Odonto. Stomatologie 25 (4),
1996,297-309;

I .-
4- Earatieri L-N-, Monteiro J.G. - InJhience ofAcid Type
{Phosphoic or Maleic) on the Retention
of Pit and Fissure seolanr- An In wo study,euintessence trnt., 25, ll, lgg4, 749-7s7;

5- l-u*: i -, Phiiiips R.W., Lund M.R. - fsrtboak of Operative Dentistry, Saunders Cornpany,
I Philadelphia, 1995;

-i= 6- Bayne S.C', Taylor D.F.- Dentol Materials In ed. Stnrdevant C.M., Roberson T-M., Helmann
H.O-, Sturdevan! J.R.. - The Art and Science of Operative Dentistry,3td ed-, Ed. Mosby,
I.E St. Louis, Missouri, 1995, 206-229;

li 7. Eertolotti R-L. - Acid Etching of, Denrrn, euintessence llt., 21,2, lgg}, 77-7g;
I.: 8- Bowen R-.L., Eiciniller F.C., IvlarjenhoffW. A.
- Gazing into the Fpture of Esrhetic Restorative
t: Materials, JA.D-A., 5, 123, 1992, 33-39:

I-7 9. Bratu D., Mikulik L., Mtrntbanu D.

- Tbhnici adezive tn stomatologie., Ed. Facla, lg82;
t0- Bratu D' Fabriciry M. - lntegrat cera,rnice,Ed. Helicon, Tfuniqoara, 199E, i42-l5l;
Sisten e

ti - C3:ligeriu V, Bold A. - Odontoterapie resta*rstoare,Ediliaa II-a" Ed. Mirton, Timigoara, 2000;

I-3
12. Chappell P.R., Eich J.D., Mixson J.M., Theisen F.C. - Shear Bond Strengh and Scaning Ekcmn
fufictoscopic Obsemution af Four Dentinol Adhesives,Quintessence Int.,21, 4, 1990,303-310;
-
I 13 . Clrappell P.R., Spsncer P., Eich J.D- - The Effect.s af Current Dentinal Adhesives on the Den,n
= f: Satfaee, Quintessence Int., 25, 12,lg94, 85l-Bf l;

r.: 14- Cherlea Y.

Prahova, 1996;
- Cimerttufile er ioniorneri de sticli - aplicdlii clinice f;t stonwtol*g:e, Ed.

I: 15- Criur G.A. - Microleakage af Three Dentinal Bonding Sysfens: ,4. 6-Month Evalu*tion,
I Quintessenc e'int-, 2?, 5, l99L, 387-3 89;

a
16- Croll T.P. = The Quintessencia! Sealanl?, Qcintessence Int-, 27,11, 1g97,7?g-733;
I 17 - Dnke E.S., Robbins J.W, David S-S. - Clinica! Evaluetion af a Dentir"c! Alhesive Sysfair -
-=
€
Three-Year Reslr#s, Quintessence int., 22, ll, i99i, 88?-895;
G= 18. Ehrnford Lars E.M., Scholander Sven A-T. - Step-by-Step Description of Direct Fitling
ItE-
Therap3t tnlayi on!a-,- a;id lleneers, Publ. PC Leinpeii AB Heising'uorg, sweden, i9g5

t. 19. Elbaum R-, Pignoly C-, Brouillet J.L.-.4 Histotagic Study of the Biocarnpatibility afa Dentinal

r Bo n ding Systen, Quintessenc e Int., 22, I I, I 99 1, 90 I -9 I 0;

20. Feigal R.J. - Sealants and Preventive Restauralfon Rniew cf Effictiwiiess cnd Clinical
- Changes for Improventenr, Pediatric Dentistry, 20, 1998, 85-92;
t
' ;ni
t lut

I ==

r
 I
2l'
h{ariana Brdndusa pow
Ferrari M', Mason P-N-, Bertelli E. A New Dentinal Bonding
-
- Estctics tn odontoterapio resraumtosre
Agent and Microflled Resin
I
sysrem: A 2-Year crinicar Reporl,
euintessence Int-, 21, rr, r990, g75-ggl;
22. Gafar M- - Odontologie, vol.l - Caria dentarA, Ed- Medicall, Bucuregti, 1995; I
23' Gafar M'' Andreescu C- - odonrotogie si parodontologie, Ed. Didactictr gi pe6agogictr,

24'
Bucuregri, 1983;

cwinnett A.l- - Banding Basics: l4rhar Every Clinicien Should Know, Estbetic Denr.
I
Update 5,
lgg4,35_39;
25' Hansen E K', Asmussen E- - Maryinal Adaptation
Technique and tJse of corcium Hidroxide Linei,seand.Jbent.Res., gg,
of Resin in Relaion to Application
I
6, r990,55g_563;
26' Holtan J.R, Nystrom p.G., Dougras w.H., pherps R.A.
- Micrcreakage and Maryinal
of G lass - I on om er Line r, euintessenc e lni., 21, Z, lgg}, n7 _n2
P I a c e m ent
I
'
27 Iiiescu A'
- crtnceplia de obturalie c'oronard tip ,,sandwich", Stouratologia Bucwesti ,39, l-2,
t993,25-29; I
28^ Iliescu A-, Gheorghiu lrina, Dimitriu Ligia Lineni din cimenturi
- ca iononei de sticlu, alter-
nativd a Dycal-ului in coafaiul indirect?, Revista de Medicind
Militartr, gg,1996,15l-160;
29' Iliescu A', Gafar lvl- - Cariologie si odontoterapie restauratoare, Ed. Medical4
I
2001;
30' Imay Y', Masuhara Eiichi - Longlerm In wvo study of Poty(2-Hydroryethyl-Methacrylat),
Joumal of Bioinedical Materiais Research, i6, S,lggi,iOl_6,; I
3l- Ldcitugu St. - Ccria explozivd,Ed.
32'
Cronica, Iaqi, 1996;
Meerbeek B', Lambrechts P' vanlr.zle G- Facteurs
-
hesion a I'email et a Ia dentine,Rcarites criniques
cliniques inlhrencant la reussire de l,ad- I
lc, 2, rg99, i75-r95;
33' Mitchell D-' Laura Mitchelt - Ghid clinic de stomatologie,Ed. ALL, Bucuresti,
34' Mount G'J'' Hume w.R- - conservarea si restaurarea structurii dentare,Ed.
2001; I
ALL, Bucrnegti,
L99g,6g_t16;
35' Nakabayashi N'' Ashizawa M., Nakamura M. IdentiJication
-
in vital Haman Dentin created ln wvo: Dursble
of a Resin-Dentin Eybrid Lalvr
noirting to wtal Dentin,euintes.sence Int_,
23,2, lgg?,135_14l;
36. smidsederer l- Dentistrie estetiqus,Ed. Mason, paris, 2000, I I g-136;
-
37 ' stgrrett J'D', Delany B-, R.izkalla A., Hawkins c,H.
- optinal citric Acid concentration
Dentinal Deminera I izat ion, for
euintessenie Int., ZZ, 5, lggi, 37 | _J7 5 :
38' Yao Kahrhiko, chien Mingchun, Kokam o-_a1
d al. - Efea of-univ.
water Isolation and Early Finishing
on Hardnxs of Glass lonomeres cemmts,J.osaka
ofbenl ,24,2, 1990, r4r-r47;
39' Yp X'Y, Davis E'L., Joyrt R.B', wieczkowski
composite Resine Restaurati on,
- Bond Strength Evaluation of a class lr
euintessence Int., zz, 5, rgg r,39l -3 96.

108
I
I
I CAPITOTT]L 5
I
I IVIODALITATI DE REFACBRE A FTZTONOfrIIEI
DINTILOR CU MATERIALB COMPOZITN

5.1. MET0DE DE RESTAURARE DIRECT.{, cu

MATBRIALE COMPO Z;ITE A DINTILOR
CA LEZIUNI CARIOASE
Leziunile carioase fac parte din factorii care determin[ modificdri de formi, culoare qi volrrn:
ale dinfilor. Sunt manifestlri ale unei maladii, maladia carioasi care poate afecta to{i dinlii, temporari
sau definitivi, ale ambelor arcade- Aceasti maladie cauuatl de flora bacteriantr patogenl face obiectul
unor mdsuri de prevelgie care astlzi se dovedesc a fi tot mai eficace dar gi obiechrl unor trirtamente
restauratoare care se cer a fi din cein ce mai estetice.
Pierderile de substanli durtr dentari apar ca unnare a leziunilor carioase dar ele pot fi in egalf
misuri consecinla unor fraurnatisnie dentare, a fetorne:elor de abraziurl fiziologici sau patologictr,
ele pot fi determinate gi de alti patologie recarioasi c4 de exemplu, eroziunile dererminate de actulea
unor substante chimice inteme sau externe. Tratamentul restaurator se adreseaz{ futuror acestor leziu-
ni dar Ei unor configuralii defavsrabile ale dinfilor, discromiilor denrare erc.
Indiferent de cauz[, tehnica de realizare a tratamentului trebuie adaptatl noilor cunogtinle
gtiin{ifice in domeniul biomaterialelor.
Tratamentul unei leziuni carioase necesiti indeplrtarea 1esutun'lor dure dentare patologice
dupi un prealabil acces specific la leziune, iar tratamentul efectuat, forma preparagiei lrebuie adaptate
exig,arleior materialului r€staurator ales peatru restabilirea fuacfiei gi care si garanteze emeticilatea
restaurafiei 9i sd elimine posibilitatea de dezvoltare a florei bacteriene la interfafa dinte/restawafie.

5.1.1, OmscrrytrLg REsTAUM,R{LoR cu MATERTALE coMpozmE

Obiectivul esenlial al tratamentului este acela de a mentine timp cdt mai indelungat vitaliktea
crganului pulpar gi de a restabili organul dentar.ru funcliile sale fiziologice obignuite. Pentru a aringe
acest obiecliv, medicul stomatolog trebuie si respecte principiul biologic de a plstra cit mai mult diu
sirucitirile ,ieniare sdniioase prinir-o economie tisuiari maximd, principiu care urmlr:qie, in finai,
c6teva obiective importante:

-- $a limiteze suprafafa de dentind expusl gi, deci, posibilitatea apariliei inflama;iei pulpare
ca urrnare a contaminirii bacteriene a acesteia;

- Sd limiteze volumul materialului restaurator gi, ca atafe, sa fuciliteze oblinerea unei reterlii
,si stabilit'lfi op.time unei restaura{ii adezive;

rt !
 I
h{oriano Brdndusa Popa

- si reduci interfafa dinte / material de restaurafie,

- Estetica in odontoterapia restauraloate

gtiut fiind ci acesta din urmi poate cons-

I
titui, prin proprietilile sale fizice (ex. conductibititut.u
radicalilor liberi in cazul unei polirneriztrri insuficienre)
inflamalii pulpare;
termicr) gi cbimice (ex. persistenfa
cauze posibile ale apariliei unei I
- S[ ugureze reconstruc]ia morfologic[ gi funclionald a dintelui in limitele anterioare;
- si reduci fragilitatea organului dentar care este .direct.legati de. yolumul pierderii de
substanfl dentari;
- sr permiti o linie de conhrr a marginilor cavitilii mai pu;in
cerea posibilitalii de aparilie a recidivei
de carie;
extiirsi gi, in comecinli, redu-
I
- Prin micaolarea volumului de material restaurator
str permiri o limitare a degradirii rnar-
ginale imputabile in mare parte variafiilor
dimensionale ale materialului restaurstor, ca
unnarc a contracliei de polimerizare sau coeftcientului
porlionale cu volunrul restauratiei;
de dilatare termici, direct pro-
I
- Arneliorarea longevi$lii restauraliei la aciiunea
fo4elor ocluzale aplicate direct pe
suprafaf a sa .gi pistrarea contactelor dento-dentare; I
- Si faciliteze condiiiile de reintei:,reniie atunci cind e necesarr o reiacere a restaura;iei;
- si permitr menfnerea sdnitdlii parodontale prin mentinerea la distan;tr a limitelorcervicale
ale restauraliei.
I
Respectarea acestor obiective terapeutice
imper=ativului biologic' ln egali misiird,
inrervin in tratamentul conservator gi
este necesarl, dar nu suffeientd pentru respectarefl
vor trebui iimitate agresiuniie rieterminate de toli factsrii
ce
I
uare acfioneazi fie:

-
-
in etapa de preparare a cavit{;ilor;
in faza de tratament mesligarne;tos al plig:i
dentinare;
I
- in faza de inserarc a materialului restn r.ul*r;
- in faza de adaptare gi frnisare a restaurafiei.
De asemenea, nu putern str nu luim in considerare
I
importaola pe care o are, pentru longevitatea
restaurafilor' controlul periodic al acestora,
gi detectarea unor evenfuale carii
care pennite evaluarea eficacitilii tehnicilor de igied
iniliale szu recidive de earie detectabile la un examen
Tratamentele atraumatice de restaurare clinic
orali
minulios,
sunt posibile astlzi datoriti tehnicilor adezive pi
I
restauririlor cu materiale com}ozite. Rn$inite
a"torite adeziunii lor prio eolaj amelo-
dentinar' permit restaurarea din;ilor
cu leziuni"o*polit.,
,uriour* sau de etiologie necarioasi, modificarea
t'"nrderea unor rrene sau diastemi
;;n:t::,:r::fj"u.;i:"",'#"-;1:t "ruugi;c;1ffffi;;
in cazul tratamentr'rlui d.e garie simpl6, restauririle
cu rrgini compozite pot fi efectuate la to[i
pacienlii dar' tudeosebire la cei tineri, u J"re este
importanrl limitarea pierderilor de substan]l du{
dentartr prink-un tratament minirnal
invaziv gi, din acest punct de vedcre, materialele
considerate ideale' Aceasta nu inseamna compozite sunt
insl ctr vflrsta pacientului trebuie si limiteze utilizarea
raliilor cu materiale sompozite. resgau-

5.1,2. Inrorclym,n REsrauR.{RrrroR DIRE'TE cu RA$rNr coMpozrr*

Restarnrrile cu nnateriale compozite au
indicatii care trebuie sd fintr seama de umrrterii
F intinder-ea ieziunii - <ie acest tratament beneficiaztr facrori:
leziunile cu pierderi de lezuturi dentare
li
nu prea importante deoarece o diskuc{ie
importanti a acestora ar putea duce la sllbirea
rezistonfei lesuturilor dwe restante;
) Aspectul estetic - sunt indieate mai ales la restauririle di4ilor
anteriori dar pot Ia fel de
bine si peimiti o restaurare estetice a dinflor

112
exercita pe suprafala de restaurat nu
sunl prea
r-t"*ii.#"i
"#l#;chrzale
inrporr#r. uut"*utJr *,i*p*it nu rezisti
ce se
I
l,
I
hlafiatra BrdtrduSa Popa - Estetica fn odonloieraltid restdiirdtoare

I ts Pentru
tipuri
procesc carioase
de pr.eparaIii:
l iele pioxir,raic ale din,ilor lrontaii existA mai multe

I - Preparalte convenliona.ld
Aceasta preparalie are iornla clasica lriunehiulara, c'.r 4 pere!i orientafi:
li - vestibular;
I - oral;
- parapulpar;
t!ri - gingivai.
I , Marginiie cavitiiii se termina cu un bizou drept. Acest iip de preparafie este indicatd
,! atunci cdnd procesul carios se gese$te pe suprafa!a radicular[.
r; - PreparaJie convenlionald btzotata
I ' Aceastd. preparalie prezinti avantajui ca pdsmele de
snal; descoperite prin bizoiare
1i
:g sunt supuse mai eficient gravdrii aciderealizdnd o retenlie rnai buni, cu reducerea posi-
li bilitdiii de infiitrare marginald gi de colorare a restaurafiei. Aceasti preparafie bjzotatd
I are urmiioareie caracteristici :
- formh tot triunghiulari dar marginile c;rvitilii extenie'sunt bizotate;
f
t9

-' pereiii iaterali sunt pelpendiculari pe suprafala sma);ului gi marginea e bizotaii;

- addncimea cavitdiii poate si fie sau nu unr forurd;
,=' -nu suiit ilecesal:e ganpri de reteniie, ele suni supli-uiie de gravarea acidd,
Acest tip de preparaiie e.sr'e indicati aL-rnci cind se inlocuieqte o restaurajie veche cle
l= compozit compromjse cu rrna noul (fig- 5.10,).

f
.E

f
i=

f
rq

f t=

f .?:
::

r :. - Preparalie modifcato.
-- Preparalia modificatl se c,aracterizeaza pin aceea cE:
I- Nu prezinta formi soeciali gi nici o addrcime anume, acestea fiind diciate de
intirrderea gi adAncimea procesului carios, indepirtirndu-se strict dentina alferati;
G
=
- Marginile exterioare ale cavitalii sunt bizoiate ind:partAndu-se astfel gi smalEul
t . friabil de la mareinile caviritii:
- Ade ziunea este daia de gravai'ea acioa ;i nu este nevoie de mijloace suplimeniare
I= de retenlie.
I Acesi tip rie restauralie este indicat peniru restaurai:t proceselor cari0ase ini1iale.
mici, nou aparLile. inconlurate de sirrall sanaros
.i-ir,-.
sau pentrlt corectarea unor defecte de
smalIf r-u. -5.1 1);
I .;
- t20

!
-;

I
 I
Capitolul5-fuIoclnlitalirlerefttcereaJi.iollo;nietdinlilorurnttdel'ia|econtpozile

-> cat,ftr.fe ar{z=it,a- cavitatea adeziva

se realizeazi atunci cdnd procesul carios a
caracteristic acestui tip de cavitate
t
evOluat duciind la intr"^,ffi.*.t.inrarginale-
estecamarp:inilecaviialiiproximalenuStlntextinsepAnSinzoneledeautocurl[ireqi
prin
"x"r.rl
dentinei utt"*t" va rezulta o formi
autoretentivi in sens orizon'tai' I
$Cindleziuneacarioashr-u*"'in'insniallgidentinlsevalealizaocavitateproximald
care inglobeazl procesul carios Ei
la care, pentru
adezivd tip,,cttti'e,,pe cale o"tu,uta
restauraliile atlezive nlr sunt necesare 5i
nici indiclte unghiuri asculite 9i *extensii
realizate pentru amalgam' Eie trebuie
sa aibl mar-
I
vestibulare gi 0ra1e ca ia preparaliile
cu qanpri retentive pe peretele
, gini neie .si re;3,ulate,
nnisatJ dar nebizotate 9i opliona1
einslouiqip",ieilateraliaicavitiliiverticale(fig.5.8)'
I
I
I
1

l.t
I
I
Frg. 5.8 - pt:itt.t111iy1ot:.iti,:ald' foot'te.:::::e:1'o'r?o'1,.tif-.."1"!1" :entr:
rest4tn'di' adezive' I
-> cdnd suntem fevoili sh realizdm
evolulii *ei;il; u
o caviiate tipici de clasa a II-a' datoritl'
pro""sului.carios, aceasta va avea forma convenlionali
unei-
a I
uneiiayit[ii.conservato-arerriodemt't-t*a+ato1f-ec:leirealizatepentruamalgan'
sub ie'€,ril[.reiiizirrii u*'i bizou n'ifiii"'Ui,
ximite r;du gingivale (fig. 5'9)'
evident,:firi
'anluri
de reteniie pro-
I
I
t
ll

Fig,5.9-Cal,ttoIecoilSe]\a|oLlrentot|enldprointo-oc|tealacLtttnghittiieiiiteil'ieralu.lt.jitz.

ganpl mezio-distal' se va
-+C.andexisthdoudlezirrnicarioasemiciproxim.*l.1:-T.l,5idin.ie,se.vor.|acedoui
Ei cuprind ;i
ca'it6i oirtin.t.- n"ci lezitinile 'uni iniint* (lvlOD
)'
real i;:a o p"f o'a 1it' t i p nlezio-ociuzo-ciisiaii

l 19
I'i
I -+ Cat,i.tali t[p
fu{ariana Bt'indusa Popa - Es!etica itt odontole rapia restauratoare

"nuel" cu abordare dinspre ocluzal, ia distaii]a de 2 mm de creasta tnar-

gitali care trebuie conservatd. Deschiderca iniliald a ca.,itdJii se realizeazi cu fi'eze
I dianrantate f rne la turafie medie, cu spray de apd gi aer. Cavitatea ocluzald se va lirgi
treptat numai atdt cdt si ne penniiS o completd indepiriale a lesururilor alterate, pro-
tejind dintele vecin cu ajutorui unei matrici melalice plasate interdentar.
i,i. Restaurarea se va face cu ciment ionomer de sticld fotrrpolimerizabii care poate fi
laminat cu nn strat de material cornpozit atunci cdnd r:staurafia este supusi. unor
;I forfe ocluz-ale mari (fig. 5.5).
I
r.-

riri
I
ti
t!
I

F :=:r A.ts
Fi-. 5.5 - Catitale -.1 "tunel":
tiD
F a
-.,...'.-
A t vedere.ochrzald;
B - secShtne longitudinald.

l3 -> Cat'itate
"in galerie" cu acces vestibulo-orai, cu localizare sub punctul de contact
- 14 ploxj5nai (fig. f ,6):
",

lE

f
- :='

f
f Fig. vesti bttlo-o,-al.

I -: -+ Cavitate tip "slot".Aceasii preparafie serealizeazdpeniru proceseie carioase situate

iirapropierea crestei marginple, cu. acces chiar prin c..easia narginaif,, Materialul
i,-
restaurator poate fi un ciment ionomer de sticla fotopol:.merizabil,
I
G
G

I-
=
I -.

J
t Fi-g.-;.'- - Csvitate tip "slot" *
=

a I l8
t
 I
fulodotilali ie re.{acet'e af:ionotniei dinlilor ctt nate}'iIle comlla?i{e
capitolttl -
I
.ai

I
']l
suiicie.nt intre ere:
Fig 5.3 - resut crenta,.liroro,
- cavitdli separote, c-, ttna
^]:
B-B't - (irirea cavito.Jilor in singtrd '
l
procesul carios deplqegte 5 mm in scrrs
o preparaii e coln,erc]iotialase realizeazb c6'nd

Hl*f:;*'JJfftfl i;nl ln$"J1il.'dJ::ffi;T:::::::'T::Tff:i:i,"ri:

II
in timpui prizei, astfel o *-p-6fit t^it" instaur2'ncl
. accenhr.ate care favortzeaii"contraclia
gill***il*m * **:,ffi:T:,'.'.Hl til"'if:::"YJiffi'1'J"?*:J
(Iliescu ige3) (27)'
I
asrfel ritilizarea unei otmralii iebazltip sandwich
ar-ioase proximaie sifuate Pe'dintii laterali pianul
de tr-atament dife-il in
func1ie?e sitrralia clinici:
luuu*u ".;;;;';1;;;;;r- . 1 -1 : , .. ^,i-...ri srirai!-Ji;i'-ir;
.-,..,i:. Jr-ili:rrl .
I
ajunge pSiiila r'rivel'ljor:ic.ir,:nii

n:l:;?ffi",*1*:i!f'*T1zite1or.f;eaiizate cdt rnai coaservai.i

extindere h.lolPd .'si fosete' toate unghiurile
I
"Jf;:';T
se vor indepi.rta ,t .rt l;*Llie ilterate, far.l
: : ::i:;,TlliJ l;t#iiliJl'i
*t'; ";J,iilffi';.g-Tl
*Ttr##j:H;11ffialriaierialului ia acest nivel':ili:Ti
aaiorita tipsei de adeziune
t
dacl procesul carios este si-
g cdnd leziunea.i;;;; . ":"^, la jonc{iunea smal!-dertind- pot
ia distanla-de creasth marginal['
ilrai pe fala proximalh, sub punciul d, ;;;""t, I
'se

realiza mai multe tipuri de cavitbii:

. ->Ctlviid}ipro,l*i|"tipcosetd,,.acesteaputdndsdfiereaiizatedoarinsitrra1iainca'e
afectate. lllr'c",.] r;3i;{.
avem acces direcr asupra suprafe{ei proximale 4,*t^Tt:::
card aceasta I-
.;r.*;;;;tfi;;;oliior vecini., ulror edeiiialii r^u*,^
il,t*"l1i, 1*o"i
----*.^----e'o-l,',+ri-*{i.jrr fn*4 ne-dietele-+ee!g-------------'
caie nu este supus[ direct forleior ocluzale
Efecfuarea restauririi u..st"i cavitali
(fig' -s'4)'
va efecttta cu cimentionomer de stiill autopolirnerizabil

;-\ ---<J-.,
t |..-------------1,f
.\ \i
{l
. il
. .--L)
II
i
! |
:-.._,rl i,.i-
I il
.; I

r I I'
r i t: \t i.'\
| :
il l.'

h
.l:io
.i- -5.+,- Cali/ote iiP "tisetu'
111 E

l,
I
t E
Afai'iat;a BrartduSa Po,oa - Esteltca in or]oilstltrttia reslauratoare

Tipul.3 este tchnica de reslaurare preveuiiva in care se utiiizeaza pentlu resiaurare glass-
mai bune, Aceste restauraf ii
I , ionomer a canri adeziune la dentini gi inchidere marginali sttni
se vor derula dupd urmdtorii timpi operatori:

Periaj pruiesional cu pasta de piatri ponce ;

I Spilare cu apd;

Prega'tirea conservatoare a cavitdfli;

, -
I
-izolare
;

- 'Spalalea cavitilii cu apd gi uscarea bldndi cu jet de aer;

l: - indepirtarea "smear layer"-u1ui cu acid poliacrilic 10 secunde (in cavitd;ile profunde,

inaintea folosirii condif ioneralui se aplicl un strat de iridroxid de calciu);
I
,? - Spllarea cavitdlii cu api gi uscarea sa biAndi cu aer;

- Apiicarea glassionomerului pentru lining, acesta asigurAnd o.legituri mai,buni cu

Ia sigilaritul;

f -. Demineralizarea glassionomerului gi a ganfud.lor ,si fosetelor: iuvecinate,cu acid-fos--,

foric 170,6;
Sodlare cujet de apl fdrd presiune 30 de secunde;
':
- Aplicarea materialului de sigilare peste supraietele derniiieraiizate;
I - Controlul restauraliei. in ociuzie.
:E
Restawrarea sdezit,d

I , Restaurarea adezivd presupune creearea accesului asupra procesuiui carios in smal] gi dentin[,
'E indepirtirea smalplni alterat gi pdstrarea celui subninat, indepdrtarea deniinei alterate, in final,
rearltiad c formd autoreientivi, caracteii-stica cavititii adezive. Ea are mai multe variante in raport cu
Iocalizarea gi iltinderea procesrilpi carios,
I F .Denhu un proce$ carios cu loca , .fonna generald a eavitilii va fi aceea ob1i.
::=
nutd dupi realizifea'acceSului 1a pioibsul'carioS; exereza{esuturilor alteraie cu respectarea
nivelului de extindere il cariei qi conservf;rid smaJltl srrbminat in limite rezouabile.
I Oaca ekiitt riAi -utt"'pincese'ealiohse e preferabil si se realizeze deschiderea
E
fiecirei leziuni in.parte gi, in cazui in care fesutul clentar restani care le separl este sufi-
-l
-I cieni, ele se prepari separat. Daci fesutui dentar sinltos care separd leziunile carioase
este insuficient pentir a nu se fraciura sub acfir:nea forJelor de masticatie, se vor reuni'
=
cavitdlile in una singr.rrd. (fig. 5,i,).
I
I
,a
I
-
I
=
I.
I
=

J
I=
I
I f\

I a
.
u6
I
-t
 I
Capitolul 5 - Modalitdsi de refacere u-fi=ionontiel dinlilor at nrateriale cotttpozite

- spilarea gi uscarea suprafelelor dentare dernineralizate;

t
apiicarea sigilanhrlui.
-
-F Tipnl 2 cind.leziunea carioasi a progresat 5i in dentini dar este inci pu[in extinsd,
-
cedeazi ia indepdrtarea dentinei alterate dupa care se efecnleazi:
se pro- I
- izolare;
- aplicarea obturaliei de bazd cu hidroxid de calciu sau CIS care realizeazd o
:-
leq.lturi mai I
bun[ cu dentina:
demineralizarea smai {ulr"ri
spdlare gi nscare;
;
I
aplicarea agentului de. legituri (nri se apiica ah-rnci cdndbaza este realizati din glass-

-
ionomeri);
aplicarea rlginii compozite granulare in poriii mici'
t
Se vor folosi compozite rezistente la uzuri pentru realizarea obturaliei gi sigilarea ganluriior qi

fosetelor din vecindtate (fig. 5.1)' I

I
t
I
Ob tu'nli e prey.eatiy d. c1t..t'(;.ind cotttP oiit.d.:.
A - seqSiurte, .longitudi4g'la pl14rqqes.1tl cqnos;
.
I
B.- obnn'ayig plevatji,ui ftedere ocluzol!): . .,,.
'
1 - obtiaralii cie baz.d...cu.CIS s.alu Ca(OH)2;
' 2 ' obtitrclia cu coirPozft;'
'

3 - finterial de stgilare (drtpd Henderson Si Setcos 1994)'

Rigina compoziti poate fi folositi 9i numai pentm restal

-..:

aur3rea.preparaJiei, iar pentru sigilar:ea

a acestui tip de restaura[ie
I
ganlurilor se va foto-si un materiai de sigilare, realizdndu-se astfel o variantd
preventivi (fig. 5.2)-
I
lj
l,
l,
:

Fig. 5.) - ObtLu'a1ie ctt vasina (ctupa lvtatheson Si Pt'imosch

1995)' l=
I. Obtttralie de Ltaza cu hidroxid de calciu:
2, .4gent de legdtw'd:
3. ContPo:il gt'ctnttlar,' l.
4. lvfotet'ial tle siSi!art'
ir5
l.
l.'
Ii
lv{ariana Br,induSn Poprt * Estelira tl odonlolerapia resiourataare
-
compozitele cu microumpluturi seanrdnd mai rnult cu suialiul dentar. E posibil sa se aplice tnai ntulte

I straturi de compozitdeculori diferitepentru arealizaunaspcctcAtmai esteticalrestauraliei

ta larh a inflr-ren1a proprie tilile de adeziune gi stabilita.te aie cornpozitului,
^,si aceas-

E A T. T ZA RE A UN I]tr CA TVtP O P E RAT CI]T C O RE S P UAIZi T O R

I 5.1.3.3. R

Saliva gi resturile de sAnge diminud capacitatea de adeziune, de aceea, metoda de izolare cea
:
nrai eficienti impotriva umiditdtii externe este diga, orice alt mijloc de jzolare pr.rtand fi socotit un com-

I :
promis in raport cri izolarea obiinuti cu diga. MijJoacele de izolare, precum rulourile de vati, aspira-
torul de salivd se vor lolosi doar in caz de necesitate.

I 5.tr.3"4. PREPAR,ATNA DINTELUN

Preparalia dintelui se va face indepirtAnd in totalitaie deiitina gi smalpl afectate de procesul
carios, meiriindnd o suprafaii de sribstanld deutari suficienti pentru adeziune gi grosimea suficienli a
I stratului de material de obhrrafie.
PenLru a indepi.rta fesuturile alterate se va folosi instrumentar-roiativ adecvat sitlatiei-clinice
prec.ult1 gi. insiiumentar cie mAni :poirivit..,,,
Nu se va indepirta subslanfa duri dentari sdndtoasl peniiu retenfie sau e,-;tensie preventivir gi
toate unghiurile jnieme ale preparafiilorvor fi rotunjite pentru a se eviia acumularea de stres. Suprafa[a
:--
I:
I; oc.luzali a cavitdiii iru se va bizoia deoarece acest procedeu ar putea deter-mina exiindere a rnarginilor
I
I
cavitilii si posibilitatea de a include in contumi 1or si zona siopudlor centrice, ceea ce ai- duce la dete-
riorarea acceleratl a marginilor restauraliei ;i aparilia cariiloi sccundare. Aria ocluzalE va irebui deli-
I: mitati numai 1a pierderea de substanlh durh dentald dupi care, cu ajutoml unei hdrtii de articula!ie, se
.ror verifica punctele de ocluzie pentru a fixa conturul definitiv al cavitdiii.
- ZoneTe de smalf .nesuslinut de dentini se vor conserva ;i se vor ciptugi cu cimenturi
t=
ioromed dc siiciii.
Acolo unde smalful ceric.ai nu:pgai-e fi pistrat, estq coutraindicati .reconstitpirea cu rdgind
I cor-npoziti pentnt ci adeziule a sa la dentind es te mr"rlt.inferioari celei, de la nivelpl sp,lalluhii.
=
Pentr-u a se preveni cariile secundare se va face sigilarea,,sanfwilor gi zonelor cariosusceptibile,
iar penim qi"t":irgl de,resaturd-
I '""illgli:::.:.",:-",'.lTg11:::ileli.izyllte T:lglflT
Fonna cafitd:Jii poat€ inflrlen[a"despiindere-a sau a'daptarua compozitilui.lapereiii preperajiei,
'acee
= orienlAnd sensnl fotopolimerizdrii, de a, cavitatea va fi aceea oblinuti dupi accesul la procesul ca-

I-' rios gi e.xereza iotald a lesuhrrilol alteiate respectind diieiiiele irivele de exiindere a leziurii carioase qi
conserv6nd smallul in limite rezonabile.
t:
I==
ln fulc{ie de profunzimea gi extindere a in suprafalir a pioceseior carioase, fon:ra preparafiei la
T nivel oclu2al gi proximal poate avea mai mulie aspecte:
I
: ntesteurajie prevetttivd'
i: .;r^-^^ -^-r,-r^- ^i rurel'elor
Restarrralia preveniivl este tehnica prin care se cornbini si!,,,o.'o i6ululr^./r ;r
c^-
ocluza-
I ie cn tratamenh-rl unei carii incipiente ocluzale de smal; sau deniili. Este cea raai consecl'entd metodi
:. de trdfameht pentm cariile mici.din ganluri qi fosete, in special la molariipermanenfi'tirreri. Preparalia
--: va fi minim[ gi pe.ntru a se preveni aparilia ulterioari a uniti:1.' cces carios in ,sanfurile sau r'osetele adi-
I acente, acestea vor fi lratate prin aplicarea unui sigilant. Cel i-,rai frecvent, acest tip dc cavitdii sunt
rcsiau.r-ate cu ri;ina compoziti dar eie pot fi restarrrate si cr-r glassiouomeri, ccrnpcmeri sau amalgam.
,=
I: Realiz.area preventivd poate imbrica mai rnuite aspecte din p-'uirci de vedere tehnic (Luca i998) (36):
I 2 Tipi;[ / l sc recurge laindepaiiarea cii iriai conservaioare a iesui-uii-ri aitcrai cu ajuioruiunei
-=
lreze sferice qi se face palpar:ea explcratorie pen[ru a lreciza iniindelea procesului carios.
t Atr-inci cAnd e,xlensia iu profunzime a acestuia uu a irrteresal iesr-rtll deritinet nici cavilatea
I tlit t'a fi eitinsa pana acolo. asa cum s-ar fi pLocedat dacA rnaierialui reslaurator ar fi fost
amalgarl'.rl. Apoi se trece la:
I ;
izolaie. "
I- dt-tninera I iza rea in ve derea ap Ii r-:ii ri i -s i gi lan f Lrlui :

.
ll.i

I
 65lt:t/c'ffi (Yo/t l.{52 <-irQ+& L:Lttt L:9/LL{rt hrii, i
I
cu mcterlale cott:potite
Capitolul 5 - futodnlitali rle refrtcere afi 'iutttttiel riitrliicr

totdeauna Ia aceste forfc, in anumite siruaiii putAnclu-se produce ltachrrarea restauiaii"i'

I
o supiafali amelard mai mare' pentru a mr]ri
Riscul fracruririi ai*n.1n ciaci se va utiliz.a
s'prafafa de adeziune'li u,ifitana o rhqind
mai siabili' Cand deterjorarea substan]ei du.t
centareocluzaleestefoarieirllporlanta,cuprinzandlilulcjeildecontactdento_dentare,e
I
sau ceramtca;
mai bine si se lecurgi la o restaurare rnetalici
Maierialul restaurator - cste foarte important
ca medicul sa aleagd materiahil restaurirtor
birre cerinlele estetice ale pacienfului' s[ ofere
sta-
I
corespunzbtor, care sd satisiacl cAt mai preferi
manipulat. Din acest.punct de vedere, se
biiitate ocluzali suficienti qi sit fie ugor de
compozitele hibricle. i*o.l,a siablliialii 9i
rezisienlei lor' dar 9i datoritl
diferite. compoziteie cu mioroumpluhrra
fap;.,lui c[ eie an
pot fi mai bine fi-
I
culori, opacitdli li mai senSibile la
"arr".i,lii mur uslrnen6toare smallului, dar sunt
nisate gi perrnit, in final, o reslaurare
fraciurd, de aceea
"r.
p", n=r"rorit* in combinaiie cu coilpozitele
hibride ' Stabilitatea com-
rnai estetic a1e compozitelor cu micrournphrhrri
I
pozitelor hibride se combini. cu aspechrl
cdnd sunt plasate pe suprafala acestora,
la limjta amel.o/dentinarh' compozitele cu
obtriralii de tatrie mici qi pentru restau-
;;;J;ulrGa prt ri o. uru.otn.u, r'rtilizate sipentru se oblini un aspect c6t mai estetic'
rdrile feJelor vestibulare uncle este important
s5 ofere forfl de adeziune suficienti
F colajul amelo-dentinar trebuie si fie de burri calitate,compozit;
pentru a evlta fracfurarea- Cjnielui sau
a maleriaiului I
riguroasi a pldcii bacie-
p Igiena oral6 - trebuie sI fie bunl sau foarle 'ouai, cti indeplrt'area
riene cu precederel. i^ tiuAti *urgi"ilo'
tor esenlial in aparilia recictivei de carie;
preparaliei tod" p'"t-ola sa reprezfurti
un fac-
I
PTratameniulestetictrebuieefecluatcucompetenii'n--redilul^trebrlietet"":I:laspechrl'
proprietllile, de utilizare u *ut"tiut"lor 9i
""1.;;;;, 'eh-nica
pa.bientul"i. ;1 ;;b.,i, si.roa,tn
efectul acestora asupra psiholo-
I
giei pa-cl€*t:'"'',:'-l:;:;fft;;r*a-ma
g'!el ryflt:l:1"::,:-:#:,i:::,::.,::1#,:T:iiT:,f
'iiziologicir-a din-
searna ti de tunclionaiiiatea

i' : :
i3##,1;11"{rtl*r1ffi1itfi#;-;qer#;rfi;J,o,ilui-".rau1liei-ir:,-directi-relarie
iie ilicientirlui'
I
"r;;"iuiniaiiri,'niaietio+e
- ;:-'.;i:':i . ..'..'_"
..,....:''t''-ii;.::'':-t"_"':''''"''

5:n.3".Eme..rt,gi*lasltnrl..pgsua.unr'rlrr,o.e.C.UMATF';r'JAxrE
"_
i'' i!:
I
-:: coMr-ozrtE,
llehnicile de refacere directi a dinlilor
cu a]toJul.materialelor,compozite
sunt diverse' de la
mai iaborioash a
....
I
simpl5 a poiimerizirii in bloc a materiairilui 9i pinn la tehnica mult
tehnica
fotopclinreriziriitridimensionale,indiferentinshdetehnich,loaterestauraliile|inseamldeoseriede
etape succ'estve lvezi caP' 4)'
I
tiatarea leziunii carioase dupl
vederea realizdrii resiauraliei c'
un ma'retial compozit.se cere
.'iri de slnltate dentarl a pacienhr'ii car'e
qi intinderii Lf" p."""* Ei a sUrii
aprecierea exactd
"p;fu;;ir"ii
va benerrcia de aceastr restaurare'
'ff;:ffi ;$t"# ;;" ;;
a"oou""pi"iL.ti lJiii:I:t:n-:illl:"t::il:1;r,;;::'T:f;J;
icu]ui de a aie e din
u r ri mr+l rnn d., c ap aci t ate a rned
g
I
n[]ffi: ::,ff"iff acelea favoiabile gi defavorabile
tipului de tratament
,i.l#;;
datele oferite d" .xu*.o.,r1'anamnestic
ce urmeazi a fi in'stinrit, decid,
!n final' metoda de tratament cea
mai potrivitl cazului dat' I
5,i.3.2" ALEGER-EA CULAKTI
CuloareadinteluitrebuielLratdincondiliideunriditate,inainteacreeriicanpuluioperator.Ea
lj
se alege de comnn acord
cu pacient"rl 5i cu doleanlele acestuia
.-ieri ,iferiti
d9 manieri
culoarea ii iumina diferit'i ne
pe sr'-rai!qi
sr,-rai deniini' iar'
N{aterialul ccmpozit irattsmite 9 denlinei, n"
pirnct de u.d..., compozitele hibride uu -ui degraba aspechrl asemanitor ":::
din act:st ' llj
I
capitolul 5 - hlodalitdli de refacere a fionomiei dinsilor cu msteriale compozite
I
I
I
I
t ai
A

.i
ft
I
.=
i
r-=
r
€
r€
T
=

r:
I C
:: Fig. 5.ll - Freparasie modificatd pefalc proimald, sub pwctu! de contact, s; Irtalia-sre:
r: A - in smalg;
I B lin small si dentind;
C - ca o;a*dere spre oral-
=

l= F Pentru procese carisase localizate la nivg.lul felelor prqxiniaie ale dinfilor ftontali. cu riis-
t= trugerea rmghiului incizal cavitilile de clasa a IV-a se pr€pare dupi aceleagi tipare ca o ca-
vitate de elasa a lll-a. Ea presupune n:cesitatea unei analize corecte a ooluziei gi obfinerea
I unei zuprafele irnportante de small pentrir eolaj. Cavitatea de clasa a IV-a reprezintl o
restaurare majord pentru estetica dinlitor anteriori, de aceea modificarea rrarginii libere trs-
-= buie f[cr.rtl cu atenfie, in funclie de diniii vecini. Restaura]ia acopera partea inciza][ a din-
I-
I telui, ceea ce presupune o buai fqrml a prepara[iei qi obfinerea unui bizou amelar la rnar-
ginile cavitIlii- Cu cf,t bizaul amelar este mai rnar6, cu atit adeziunea campozitului pe dinte
:
=

t .:
este mai bun6. Pe'ntru ca marg:nea vesiibulard str fie nili pulin vizibili, se vn pmpam ua
bizou arcuit 5i nu drept.
Preparatia pentru restaurarea dinlilor cu iezirmi sitlate pe fetele proximale ale dio$lor
anteriori cu unghiul incizal diskus poate avea mai multe yariante:
-:
I - Prepor*1io convensianal,I
Preparalia convenlionali este recomandatl afunci eind margilea gingivalI a viitoarci
G=
restauratii se extirnde la nivelul suprafqei radiculare. In acest caz, orice poriiune a ca-
I .X -.--i-r-,,-,,^-t"i
Yrtoll! Lf?vuu J(r
";i;+;;1'*t-,,i- PIg4rurv uu uu6rt!
,{-
ss i-}41-i-^
rlrr4rrluw inrra
rEuv lm*rii
rvFr loro-li
rorur4lr --i a,r-oFrto o-ii'i'X o
1rr ruProists v^jerlrg a
s;nalgului de 90o, precum qi ganfuri de retenlie, indiferent de nodul in care este preparat*.
I= partea superioari a cavit5;ii (dupl tehnica bizotaii sau cea modificatl) (fi9. 5.12 A).
r - Preparalia bizotata
Preparalia bizoiati este reuonrarljatd in resiarr-zr€a prc':eselor carioase n.rar-i ce
afecteaztr gi ung"riul inciz,:I. Se va suplirnenta; s::prlfala de srncll bizotat[ pentr.!
I- t^t
r4i

I
=
 I
Maiana Brdndusa Popa - Esuica in odantotcrapia rcstauratosre
realizarea retenliei dar ancorarEa riginii compozite in preparalie se
I
poate obline gi cu
mijloace suplimentare: ganfuri, retenfii tip coadd oe ranaunice,
combinarea acestora-
$rifturi pu.rpulpu1. *u
I
. $anlurile de retenlie incizale gi gingivale sunt intlicate'in caviti;iie extinse gi sunt
similare ca aspect cu cele de la cavirarea de clasa a III-a (fig. 5.12
B).

t
I
I
I
Fig. 5-12 - A
B
- Prepararea unei covitd;i tipice de clasa a ly_s;
- Prepararea tnei cavitdgi de clasa !v-a utiwe inci-zal. I
Preparalia modifcatd

.
Acest tip de preparafie modificetd este utild pentru restaurarea
lezi'nilor carioase
I
mici / moderate sau pentru rezolvarea unor leziuni traumatice. Obiectivul
acestui gen de
preparalii este de a.indepdrta cit mai pu{inlesut d€ntar, ceea
ce'pre$rpun. inu.pirtu.".
{esutului alterat sau a obturafiei defectuoase existente, incluzani in conruml extem
cavitilii tot smaliul friabil, albicios de ls marginea preparafiei-
al
I
Acincimea cavitalii va ii dependenti de extinderea procesului carios,
de obtgra;ia
anterioartr sau de linia de fracturr- Nu sunt indicate
tanF'i de retenfie.
Maqginile exterioare ale cavitlgii vor fi bizotate.
in cazuri in care existtr o pierdere de lesuturi dure dentare firi
carios se poate realiza un bizou de jur imprejunrl defectului
retentia optiml a compozirt lui (fig. 5.l3):
e4istenfa unui proces
foarte irnportant pentru
l
I
I
l
lj
Fig- 5'13 - Pregdtirea unui dfnte penrru realizarea unei cavitd$ minimale
de clasa
a IV-a ca bizoui in small pentru realizarea relenfiei.

t27
Ii

I.
i
r1 Capitolul 5 - Iv{odalitayi de refacere afrionomiei dinsilor cu mateiole compozite
I. F Preparafiile realizatepentru procesele carigase sihrate in l/3 cervicald a dinlilor presupune
:f
-l extinderea spre incizal, mezial, distal qi gingival a cavitd;ii pind in tosur sinetos. ln mod
I
curent aceste cavittrli se restaureaztr cu materiale compozite cu microumpiururtr deoarece
obturalia va deveni mai lucioasi qi mult mai flexibili ?n cazul prezenfei abfraciiei-
ii
I i;
.1
i
- Preparalia convenlionald
Preparaiia ccnvenlionald este indicati pentru procese carioase situate parfial sau total
pe suprafa{a radiculari vestibulartr/oral5 : dintelui gi ea va imbrica caracteristicile unei
rl preparalii p€ntru amalgam.
II
- Preparalia bizotatd.
Acest tip de'preparatie este indicati pentru inlocuirea unei restaurafii vechi, plasatl

l' ri
?
intr-o cavitate realizati dupi tehnica convenlionali, penffu leziuni carioase mari la care
este necesar ca rnijloc de retenlie suplimentar realizarea unor gan;uri gingivale. Acestea
sunt necesare pentnt cazul in care marginea gingivald a cavitSlii nu e plasatd in small
(fig. s.la)
J .E
:9

f i=

J =

J
j
=
1:

:=
Fig. 5.14 - Ccv[tate de clasa a lr-a bizotatd
J
* Preparasia modificatd
'
Preparalia modificati este indicatd in defecte mici de smal6 leziuni carioase cervi-
T cale mici / moderate sau zone de decalciiiere sau de hipoplazie de smalf.

j ii Peretele pulp;ir poate sd nu fie plasat la o adincr-le uniformi.

Resiatrarea preparaliilor cervicale se ,ra realiza in func1ie de e.ioiogia qi intinderea lor- Astfel:
::
- Leziunile abrazive se vor reslaura folosindu-se compozite ruicroga{ate sau hibride sau

I -
tehnica sandwich cornpusi din aceste doui materiale;
Le?iunile carioase limitate in small presupun o tehnici facilA de resiaurare, cu utilizarea, de

I-
preferinld, a unui cornpozit hforid gi cu utilizarea tehnicilor adezive pen1ru small;

- Leziunile de genul leziuni discoidale, a clror origine este igiena orala gi recesiunea gingi-
vaid, presupun utilizarea pentru restaurafie a unui material ce elibereazi fluor, tip cimenl
ioromer de sticli sau caicpomer Se realize-.azAinacest caz o preparatrie ccnvenfionali firi
I a urrntrri c6linerea unei e-avitili standard, minmca leziunii ,si zona de reter:ge a materialu-
lui influenlind forma sa;
=

I - Leziuqile grczive trebuie sI fie restaurate cu un material eliberator de fluor gi cu o soiubi-

litate scdzuti, de preferat compomere sau ionomere riLginoase prin tehnici adezive.

I r4a

I =
 I
Mariana BrdnduSa Popa - EsUtba in odontoterapia restuaratoare
I
I
I
I
I
AB t
Fig. 5-15 * Rezolvarea unui caz de lacund tuneifor.nd pin doua vqisnte:
A
B
-
-
tnninte;
dupd tratsment. I
de
flnal'
Secvenla terapeutici presupune eventual indepdrtarga
tesu&rilor alterate, bizotarea marginilor
smal! reatizarea de ganturi iatems de retenlie a'.rpa eare ," t
o" la r-ealizarea res-raurafiei care, in
fi supustr gravirii acide' sptrlirii, uscrrii duplcare se va aplica
I
14 o r&gini cu vascozitatesetrzuti

I
gi se elimini excezul cuje*l de aerpentru
ca strattrl si fie foarte ira apoi se foropolim enzeazd,.

t
lr
t
I
BC
Fig- 5-16 - Rezolvarca
A-
wei leiuni ercziy_sbrazive:
Defectul ceryicol;
I
' B- Realksrea retenfiei pentru rertaureyie cu CIS;
C- Reclizarea rctenliei fmTt restaaralie c7r camlrolit_
I
5.1.3.5. REALIZAREAADEZIT]NIIAMELO-DENTINARE
Adeziiinea ameio<ieniinari se reartzeazdprin gravarea
acidd a smat;ului Ei dentinei urmattr de
o spilare abundenti ou aplicarea primerului gi adezivului coaform preparatului,
lp1gi
indiealiilor fabricaafului' De o proceduri corect
tehnicii alese gi
eiectuati depinde sigilarea
v* us!6rur'vr
marginilor Ipreparaliei. a
pligii dentinare gi adeziunea materialului de obtura;ie-
Fentrtr o restaurare directE cu ccmpczig acszi,,ii
dentinari de ultimi g€neraiie $i,nt de preferat-
Dinteie treb'uie si rlrrani umed' iar flaconul cu adeziv
trebuie desbhis doar in nnomentul urilizrrii (sol-
t24
I
t cttpitolul 5 - Modatitdli de refacere a iizionomiei dinsilor cv moteie[e compozite

venrul care este acetona se evapori foarte repede). Plasarea primerului se va face cu un aplicator dupi
care flaconul se va inchide inrediat, se usuctr rapid gi cu bl6nde;e dintele 9i se aplictr adezivul de col4,
se agteaptl l5-20 de secunde timp in care adezivul de cotaj va penetra in toate structurile
dentare der'n-
dupi care, se face c u;oari uscare qi se polimerizeazh,- Se va apli-
ineralizate gi solventul ," nu
"uupora
ca intotdeauna gi un al doilea strat-

5.1.3.6. PLASAREA MATERIALIILUI DE fuESTAURATIE

Pertru plasarea mrferialului de restauralie trebuie avute in vedere mai multe aspecie:
in directi legSturi
- Se va alege rnarerialul compozir in flrnctie de stabilitate gi calitllile sale,
cu tipul de restaurare de efech:at:
- Culoarea aleasi va fi adaptatd culorii dinteluiporozit*li;
nat'ural;

- Se va aplica materialul compozit firi a l[sa

diferenliattr a dintel'u ln raport cu
- Se va face aplicarea ?n straturi, pentru a irnita ctrloarea
diferitele zone.le suprafe;ei sale- Se va polineriza fiecare strat care nij trebuie si fie mai
gros de 2 rnm; la suirafala dentara aplicarea va fi c5t rnai planl pentru a reduce la rnini-
mum frnislrile ulterioare;
- Finisarea morfologiei suprafe{ei dentare.
este re-
in comparalie cu atte tehnici estetice, metoda directi de restaurare cu rlgini compozite
procum:
lariv simpl6, *pidi qi econornici, dar ea prezinti dezavantaje clinice destul de importante
Dificultatea de a obline un punct prcximal corcct la cavitSlile de clasa a II-a;
Abraziunea ocluzald a restauraiiei;
care' la rfindul
Contraclia de polirnerizare, mai ales la cavitSlile extinse de clasa I 9i a II-a 9i
poshestatrretorie;
siu detenninl apariqia nricroinfilhafilor marginale precum 9i a sensibilittr{ii
- Nu permile pistrarea de stopuri ociuzale stabile'
in scopul elimintrrii acestor neajunsuri, au fost plopuse diferite pr'rcedee:
F Segr,nenlarea polime#eni, folosind telrnica polistraturilor crizontale, oblice sau tridi-
.. mensionale(vezi fig.4.ll);
beta-quark Glass
F Condensarea gi polimerizarea de conuri sau iptroducerea inse4iilor de
Insert, ac€stea din urmi in scopul (veti fig- 4'l l):
reducerii volurnului de material compozit srrpus contrac}iei;
- cregterii rezistenlei la abraziune;
dentare;
cregrerii modulului de elasticitate la valori aserninitoare lesuturilor dure
- reducerea exprnsiunii termice-
astfel, restauraJia delauo-
Aceste inserturi se introduc in rnasa de cornpozit nepolimerizrt 9i,
rezultat avdnd pro-
pozit va face masi comul cu acsste blocuri de sticli alumino-silical, ensr)rnblul
Au dezavan-
pri*reg fizice mai bune (expansiune termicd, contraciic de polimerizare, radioopautate)'
L;uf oe prelungesc timpul tle lucru 9i au un prel de cost mai ridicat'

5.1.3.7.'ADAPTAREASTFII{ISIREARESTAUMTIEI
Se realizeazl dup] urmitoarele principii:

- Se incepe prin a iustrui marginile resia-uraliei;

Se stabilesc punctele de contact ocluzale;
-
- Nu se vor utiliza instrumente de finisare cu vitez[ mare;
- Se va modela conhlrul corect in raport cu strictura dintelui;

- Se utilizeazi discuri de lustruit din cauciuc;

foarte fine;
- oblinerea luciului de zuprafalI se va face cu discud de t-inisat
-Aplicareauneirtrqinicuviscozitatesctrzut5pesuprafalacornpozitu}ui.
de suprafali 9i prezintl porol
Toate cbturaliile directe din compozit au defecte rnicroscopice
la nivelul marginilor *i
zitili. Rlqinu d. *rrp*fu!5 cu visc.ozitate ;lzute penetreazf in *ceste poroznbf
115
 t
a suprafe{ei restaurafei care
marginile obruraliei vor fi supuse
Mariana Brandusa Popa Eswtico
-
va deveni astfel mai pufin vuinerabilr.
tn odontoteropla restaurctosre

Dupd finisare, toata suprafafa

I
din nou grauirii aciie, ,paruie q, si
rdqini cr"r vascozitate sctrzuti pe
excesului cu ajutorul ae-rului,
Excesul de ri$intr va trebui
toate aceaiii-suprafald,
marginile vor fi cur{laie "i*p"ri*rui
un'fi, d,
uscati

mirase
gi apoi se va plasa un strat
astfer preparat. Duptr eriminarea
dentari dupi polimerizare.
de
t
i"o.pe?uii "u
ae-L murginire gingivare gi pmximare.
cu toate neaiunsurile prezenlate, aceasta
ale cornpozite este acceptati
modalitaie de restaurare directl a dinfilor cu
bine de cai." pa"i"o1i. evouliu materi-
imbunrrifrii calitililor acestor tu cL in continuare in privinla
rnateriale' a iebniciro. a" uii"u.",-a "rirram

::::[:':XT:i::ffi:::H-##:ff#:
accesoriiror necesare acesrei4
*mpozite,nai *sre dependent qi o"
"Lrir""i"i
zuc-
care.dedara I
- Priceperea gi manualitatea

-
-
medicurui, talenrur rui;
seleclia corecti a cazurirorce
beneficiazi de acest tip derestaurare;
Modul in care pacientul purtitor
t
al unei asemenea restauratii gtie

;,T::T:,'-Tf,n'-;nf#H*.'J;;i;;;"bb,bio';;;;;;:;"n,ritmici-
sE respecte indicagiile
t
5.2" IIESTAUNANT ALE DINTTLOR CU LEZIUNI
t
CARIOASE PRIN INLA'-URI
DE COMPOZTT
Incercirile f5cute de cEtre practicieni
inrezolvarea neajunsr'ilorrestaurrrilor
t
riale compozite a d'rs la aparir;

:irff..i:T:';""#i&*r::l':m;ffi
;tr;;;il; semidirecre {aireci-iidire*e) sau indirecre directe cu mate-
ff H:::;::,piesa*rer."oii*,r'n;oocunoscuti
de resiaunre, mai t
Inlay-urile diu rnatenai" po*poJir*
lizati pentnr reconstrucliu
r"ti*il,
rare esteticr a |esufurilor dure
dentare"i*ur"
reprezinrI o arternativd destur
de recenti gi aecvent uti-
dio zona rater"ii a arcaderor dentare
Ere permit o restau-
I
,pr" deosebire ce iestaur.rrile riirecte
lnuli contraciia de ptfiT-.liT. u ""o, au avantajur cd re_duc
imbun*tdfte ale resiauraliei gi sunto,"i-rlirr""te ra abraziui.
""*por;tuiui
din thi;t;;p"zitr apar Acesre calittr;i
rialul compozit folosil pentru ur** a faptului ctr o mare parte din
*.ril*.Jiay-ului "u
p"ri-*r*ti inainte ue rxar*a-jcestuia in
mare-
riorul preparaliei 9i doar o
in timpulprocesurui de cimenfare
Daci gratam:nhrl leziunilor" cu
"rr.
"uottuiffii]rro. rr*, !n aL rrginr de cimenrare va fi zupus polimeriznrii
i""*r"ri"i in interiorur preparafiei.
ni"tae.e. a" ,uurrroJeiuft- a.o,*e
inre_

I
rr:ai constituie o problemd,
*ut"riui"i. iolrporit" pe*ri1afi ,rrotrr*u a din$ror anteriori astdzi nu
cu rezultate estetice bune'
care specialigtii au incercat
nu acelagi t"*-
iioT-l
gi incearcd ince,-si gdseasci
u"*rror]-.o a"r*rn ugurinfa gi
resraurtrrire
"d;;;;,rirjrii-"a, mai dinfilorposteriori pentru
I
;ilr;; il;il,oii'i.'u"" rezistente in timp gi c6t mai
ff:ff*dffi,f,&ffi.j##:;;
Avanttjele htcrastuliilor,"taio"
din acesre sorulii o reprezinri
I
din compocit sunt:
-
-
Necesiti o preparafie minimaii;
buni a restauraliei la marginile preparafei,
t
il:H-#ptare in special la nivelul pragu-
- de prizi a matcnalului ccmpozit prin
nT:.ffiffffl1.*'iei porimerizarea piesei in

: *T::,*etic precum ti comportamentul in timp sunr bune;

-_ Suntradioopace;
permit
"j"#:F:ffi:: lf:,t ffi',::::,__; u*o *", de adaptat si reparat;
, ..;
126

t,
l,
I
capitolul
I .I l -
5 - L[odatitdsi de refacere afzionomiei dinsilor cu mateiale compozite

Au un prel de cost accesibil;

ri - Tehnologia de laborator a acestor piese e mai simpli detdt a celor din porfelan
sau metrl.
I Afunci cdnd ne decidenr sd alegenr ca metodd de restaurare esretici un inlay din rdqintr
com-
.l i poziti este necesarr o evaluare corecti a urmlrcarelor elemente:
li
I - Statusul dentar, estimarea imaginilor radiologice;

I - Efectuarea unei fotografii ca document a situaliei crinice inigiale;

li - starea cintelui ce va fi restaurat qi tipulde preparalie ce va primi inlay-ul;

I - Localizarca dintelui pe arcadtr, psntru a aprecia efortul mecanic pe care restaurafia

il va sustine;

;l
.: - Iv!trrimea gi nurndrul restaura{iilor. Cazurile in care e vorba de a restaura un
numtrr limitet
II de 2-3 dinli localizafi pe hemiarcade diferite, pol fi rezolvate ideal prin tehnici
I' semidirecte
It pe cind atunci cAnd trebuie tratali mai mulli dinli simultan p" u"""ugi hemiarcadl
cate tehnicile indirecte;
sunt indi-
-1"

r; - Aprecierea riscului de carie;

I - Caliratea igienei orale;
:5= - Estimarea culorii;
I=
- R.ealizarea unor modele de srudiu;
I - Timpul avut la dispozigie gi rtrbdarea pacientului;
=- - Posibilililile financiare ale pacientului.

I Incrusta;iile realizate din rnateriale comr:ozite sunt indicate pentru:

= - Restaurarea molarilor gi premolarilor ambelor arcade dentare;

- Dinli care prezinttr margini de small necesare sigiHrii cu o grosime de cel pufin 0,5 mm;
I - Restaurlri conservative ale <tinlilor care au un istm vestibulo-oral de cel pulin l/3 din dis-
=
:a tanla intercuspidianii;
- Restaurlri estetice la gacienli cu bruxism, peniru a modera abraziunea dintilor antagonitti;
I - inlocuirea unor restairafii de amalgam din motive estetice sau datorittr unor defecte de
: inchidere marginali ele acestcra, fracr.ri ale restaualiei sau a pere{ilor dentari;
G - Inlocuirea restauraliilor din materiale compozite compiomise din punct de vederc al
I integrit5;ii lor sau a aspechrlui colcristic.
=
G
I 5.2,1. PnrpanannA DINTELUT
G= Couceptul restaurarilor estetice adezive a schimbat principiile clasice, smbilite de Black in
t prepararea cavit5lilor astfel incit, pentru a;est tip de restauralii, reducerea de
;esuturi dure dentare
tlevine mult mai conservatoare ?ntrucdt tehnica de colare asigur[ sigilarea corecttr a interfelei
I. prepara{ie/ restauralie fEri a mai fi necesari o extensie preventivi gi retenfie suplimentard.
I ln cazul inlay-urilor estetice rlin cornpozit efectuate prin metoda sernidirecti (direct-indirectf)
sau indirecti existi urmitoarele prilcipii'in prepararea dinteiui:
E
I '- se vor elimina lesuturile drne <lentare afectate de procesul carios;

=
- Se va rEaiiza o cavitate care s[ penniti o grosime a materialului restaurator care si reziste
- la presiunile masticatorii (cel pulin 1 mm ?n zonele nesupuse fo4elor ocluzale gi de mini-
I mum l,5.mm in zonele e{pusc acestor forle);

= - ?ntilnirea dintre pere{ii preparaiiei toebuie sh se realizeze prin linii gi unghiuri rotunjite pen-
tru a facilita realizarea piesei gi a reduce riscul de propagare a fracturilor;
I - Perelii vestibulari Ei orali ri caviti;ii verticale (clasa a ll-a) irebuie si fie ugor divergenli
spre ocluzal gi spre dintele vecin, iar unghirrile de intilnire diiii,-c pcreiele gingival qi cei
t axial si fie bine exprimate;
I
: aa2

t
=

I
 I
-
Maiana Brdnduga Popt
Plasarea marginilor cavitilii si fie in afara zonelor centrale
- Esteticsin odontoterapia reslsaFatoare

ocluzale trndc existl pericoiul de

I
fi'acturs al marginilor rcstauraliei. E de preferat ca toate marginile
cavitl;ii s{ se terrnine in
small dar este posibiltr situa;ia in care marginea cervicali
Perelii preparaliei
9i
sd fie nerezi, {ird anfractuozititi:
a unei preparalii sa rre t cement; I
-
-
Peretele pulpar trebuie plasat Ia cel pu{in 1,5-2 mm adincime
gi la cel pugin 0,5 mm in dentini:
Plasarea peretelui axial se va face in raport cu extinderea procesului
carios;
t
- Fonna peretelui pulpar nu trebuie neapirat si fie plantr,
ea va depinde de exlindffea proce-

-
sului carios qi de necesitatea de inserlie gi dezinse4ie a piesei in
Daci peretele pulpar estc la mai pufin de 0,5 nrm de
cavitate;
lesurul pulpar, se va aplica un strat
I
de protecfie pulpari. se va recurge la o reconstructie p.rcr"tui'pulpaicu
u
ionomeri de sticltr care ofertr gi o posibili protecfie ta ca.ieprin
proteclie prin reconstruc{ie cu ionomeri de sticll este
cimenfuri
etibe.a.e d" fluor. Aceasti
aplicabild gi acolo unde marginea
I
cervicali se lermintr in c*rnent.

5.2.2. Mnrone DE REALTZARE A rF{LAy_uLUr

I
Realizarea unei incrustalii din rnaterial compozit

- meroda semidirecti (direct_indirecttr);

se poate face prin 2 metode: t
- metoda indirecti.

5.2.2.r. METODA SEMTDTRECT,4 @rRECrl_rNDrRECrl)

I
Metoda semidirecttr (direct/indirecti) de realiiare a inlay-ului
direct in gura paciectului dar el va fi terminat
presupun€ realizarea accstuia
in afara ei- Se ya proceaa in felul umriton I
) Duptr r{:elizarca preparaliei dintelui, car.itatea va fi spllati, uscati, bine izoiati, scop pen-
tnr care e de preferat sixe foloseasci diga- Dintele gicavitatea
fiate prin pensulare cu un lubrefiant compatibil cu materialul
un jet de aeq aceasti operaiiue.: are drepiscop
as#el pregrtite vor fi lubre-
eompozig, J** ou fi intins cu
I
str pe.rmiti ca intay-u1, dupr realizarea s4 sd
poattr fi indeptrrrat eu ugurinll din cavitate.
F La cavitatea astfel pregltifi se va aplicq penhu eavitii;ite ocluzo-pmximale
o mahice kans-
parenti paui reflectorizanti. Rigina compozit[ aleasi va fi plasattr
9i
ca indicat'2l tiputui de nnaterial conrpozit gi iupi tipul
Pobmerizarea, o dattr terminati, piou uu n:scoastr
in preparalie dgpr tehni-
de cavirate 9i apoisuiuse pohmerizarii.
din eaviete. pentru inlay-ul proximo-
I
ocluzal se va folosi, in acest scop, o sondi denari
interproxirnali spre ocluzal, cu atenlie si nu se
plasat interdentar qi fixat inr-o oxcrescenltr
cu care se exerciti presirmi dinspre zona
frachrreze marginile sate sau un fir de afi
a materialului comp#t, de regu6 la nivelul oen-
I
tral, in zona fosei, ea jucAnd rol de rn6ner.
) Dupi indepErtarea sa, piesa va fi supusi unei noi potimeriziri
de 60 de secrnde, dupi care v1..fi zupusl ,*oi p*o",
in afara cavittrlii bucale timp t
terrnic sau fotolemiic (post-
polinerizare) fut-un cuptor la llO'C timp
oe 7 minute, combinalia dintre cildtri
asigurdnd o gotimgnrare com$etl a unuturirloloi. $i hmi*n
Aceasttr tehnicl imbunstfiegte astfel pro-
prietifile flsico-chimice ale materialului, rezistenla
sa la abr.aziunq stabiiitatea dimerlsio-
I
nali gi permite o mai bund adaptare pi srgrlare rnarginaltr.
) Piesa astfe'l'ob$nuti ?nainte de plasarc
ii cimcntare va fi prcbati in gtpb, uimirindu-se:
- integritatea marginaltr a piesei;
- interrela;iile de contact proximal cu dinlii vecini;
- relafiile de ocluzie cu arcada dentartr antagonisttr;
- culcarea inlay_ului.

r28
I
I capitotul 5 - Modalitdsi de refacere afzianomiei dinsilor cu materiale compozile

Se vor efectua evenhtalele retuquri, dupi care piesa va fi cimefi*ti in cavitatc. [a accst
scop, se va recurge Ia curlfarea atenti a inlay-ului gi a suprafelei dentare inaintea gravini

I sale acide- Se va alege sistemul adeziv astfel: pentru un inlay foarte transparent se va utiliza
un sistem de colaj complet fotopolimerizabil, pentru un inlay,nnai pufin transparent gi o
restauralie mai mare se va alege un sistem <<dual>>. Se va aplica adezivul de colaj gi

I primer-ul pe suprafala inlay-ului dupi care el va fi plasat in cimentul de sigilare din cavitate.
Se va indepdrta excesul ocluzal qi proximal, se polimerizeazd rapid qi scurt intay-ul duptr
c3re sc va verifica daci in zona proxirnali nu existA exces- Rigina in acers.tl fazA nu esle

I j
inci total polimerizati, ce6a ce permite ?ndeplrtarea resturilor existente cu destuld uglringtr,
cu atlt mai mult cu c5t inlay-ul este suficient fixat pentru a nu putea fi dislocat-
DupI indeptrrtarea excesului de material existent se va face polirnerizarea cor,nplettr a
I :
inlay-ului prin fotopolimerizarea acestuia timpde 3 minute (l minut oeluzal, gi cSte I minut
vestibular qi oral) dupl care se reverifici suprafala sa gi se vor indepirta evenfualele resturi
-i rlmase neobservate in faza anterioari.
Se scoate diga gi se trece la finisarea prepara{iei. Pacientul va fi instmit asullra igienei
I orale cotidiene, va fi chemat la control la 2 slpt-Imdni pentru a indeptrrta gi uttimele resturi
=
dc ciment ce mai pot exista.

I 5.2.2.2. METODA INDIKECTI

Meroda indirecti dispune de doui variante de lucru:
I - O melodl indirecti imediat6, care presupune realizarea piesei in aproximativ 20-30 de
minute ln labcrator;
r:
=!

- 0 metodi indirecti realizatf, in laborator in doui gedinfe de tratarnent.

I 5.2.2-2.1. MnreperNDrREcr,trtMEDrAr.i
1; Reprezioti O altemativtr de realizare a inlay-ului din ragine cornpoziti pe un rnodel realizat
dupd o amprentl a preparafiei dinte&ui in alginat in care va fi turnat modelul din silicon cu vdscozitate
t= sc6zutf, gi prizi rapidl Acesta va fi plasat pe un soclu de silicon dur gi modelul obfinut va fi tliat cu o
:= Iami ds ras (fiecare dinte de restaurat in parte) astfe! incst contactul la nivel gingival sd rdrnini intact,
G
r oblinflndu-se,.in final, un bont mobil.
I E
In acest rnodel se va realiza de citre tehnician piesa din r{gini cornpozit6, dupi tehnica
descris[ la metoda semidirecti, acesta respectind indica{iile medicului cu privire la culoarea doriti.
G
Anatomia ocluzaltr qi proxirnald a dintelui trebuie, de asemsnea, respectatl gi refrcuti cofecl
I'= Polirnerizarea se va face complet, cite .40 secunde pentru fiecare tbli gi, dupE terrninarea acesteia,
inlay-ul va fi scos dq pe nodel prin ugoarb preslune dinspre proxiinal spre ocluzat. Urmeaz6
polimerizarea prin cAlduri la 100"C pentru 15 minute in cuptorul CRC -100 Curing Oven (Kuraray)
I sau 7 rninute la I l0"C in cuptorul de fotopolimerizare Dt 500 {Coltenc AG) sau sisiernul Ivomat de
a?
polimerizare Ia cildurVpresiune (tvoclar Vivatlent).
- Piesa r,ealizati dupl aceasti metodl va fi supusd aceloragi pregltiri descrise la tehnica semidi-
I recti inainte de cimentare, iar cimentarea sa va necestta aceeagi tehnici deja descris[-
=
5.2,2.2,2. Mzrope rNDrRECrl lx noul fiEpWE DE TRATAEIEI.iI
r=
Presupune o amprenti prin care si rcalizeze o Brllprcnbare intr-un tilnp at6t a dintilor de restau-
Fat cel gi a antagoniqtilor, cu rm malerial care si rimAntr stabil pentru a puisa fi n"imis il labor:tor. Dupi
aceasttr amprentd tehnieianul realizeazil rnodelul cx preparatia penbu inlay pe un bont mobil pe c:re,
- cu ajutorul unui creion de culoare roqie el va marca rnarginile preparafiei, iar pe suprafafa praparatiei
I
va plasa un mediu de separa;ie prin pensulare gi uscare cu un jet fiu de aer care si pennitl acoperkea
fiecirei zone a prepara{iei.
-:
-=
I Dup[ realizarea amprer]tei, prcparalia de la nivelul dintelui va r"i resiaurati provizcriu cu o
rdEini acrilici autopolimerizabili. Nu se face izolarea pentru a perrnite unui strat frn de salivtr si
urrecieze preparali4 avdnd astfei, roiui de iubrefiant De;BSar iodepEfterii restauraliei. Drryd ajustaroa
restauraliei provizorii in ocluzie prin miqcdri de ?nchiderc Ai desehfoere a gurii gi mige4ri de laleralitate,
I-
. '' t?fj

I
=
 I
Mariana Brdndusa Popa - Estcfica in odontoterapia restourarosrc
dupi polimerizarea inilialtr pnnn l:i cea finalh, restaurafia va fi rniqcari sus-jos pentru
a nu se lipi. DupI
I
terminarea polimerizarii piesa este scoasl din guri, se indeptrrteazd excesul,
in gurd, unde, cu ajutorul hartiei de articulafe va fi controlatl ocluzia gi flcure
astfel pregatiti va fi cimenlatl temporar cu un ciment non-eugenol.
se finiseaztr, se refixeaztr
ultimele rehrguri.piesa, I
in laborator tehnicianul vi
realiza inlay-ul duptr acei-agi tehnici a metodei indirecre imediate
dupd care, in gedinp urmitoare, piesa e trimisi in cabinet.
Medicul va indepirta restaurafia provizorie evitdud deteriorarea prryaraliei gi
va realiza o
t
curafire a acesteia de orice ume de ciment,Urm eazl o sprlare, uscrre gi
curdlirea inlay-ului care va fi a{ezat cu bldndefe in cavitate unde
izolare a dintelui, preanm gi
va fi evaluat dupi aceleagi criterii ca
la metoda semidirecti' rehrsat, individualizat, finisat qi lustruit duptr
care va fi cimentat in preparalie
I
dupi tehnica descrisi anterior.

s.2.2.3" REALIZAREA INLAY-ALT]I CA AJIJTORUL METODEI

I
DE RECONSTRUCTIE
fuleioda reconstrucfiei in realizarea unui inlay se uiilizeazi la
dinti ce prezint[ o restariralie de
amalgam sau compozit comprornisd, inn-o preparafie
cu distrucfie importantl a lesuturilor dure dentare
caie ai necesiia o res'auraiie foarte voiuminoasi- in scopui
dentare, se va proceda la o reconstruclie a cavitelii
pumitcare {Schmids6sr 1999) (50). Aceasta reconstruclie
conservdrii cdt mai mult a ;esuturilor durc
existenl, dupn indepdrtarea restaura;iei'vechi, necores-
reprezinttr in acesr cal oparre importanti a
I
realizirii r:nui inlay estetic din rnaterial compozit- Tehnica sa de realizare

- F,nestedq dactr aceasta este necesari:

presupuue mai multe etape:
I
- bnlareacAmpului operator;
- indeplrtarea resLauraliei existenre gi a linerului, cend actssta
dure denlare in totalitare;
existtr gi exputrerea fesuturilor
I
- indepirta:ea iesuturilor alterate de un eventual proces carios existent;
- Aplicarea unui strat dtrmaterial pmtector cu hidroxid de calciu, daci
parapulpar are o grosime mai mici de 0,5 mm gi proteclia
peretele pulpar sau
acestuia cu ciment ionomer de
I
sticl{ ca rnaterial Ce :r:coastruc{ie ce are gi avantajoi cil permite o prareciie
impox-i.ra
apariliei cariei secundare prin eliberare de fluor; anrnci c6nd prorecfa
pulpartr nu e nece-
sard, tehnica de hibridizare a plfuii dentinare oferi o protecfie
suficienti ;esutului pulpar;
- Aplicarea atentl a gravirii acide in cavitatea asrfel pregititi prin
metoda ..total etch", cu
acid fosforic 30-4V/s timp de 15 secunde; nr*"oe rpalare abundenri
cu api qi uscarea
scurti a cavirtrlii;

- Aplicarea imediati a adeziwiui de colaj; alegerea unui material

adeziv de ultima generafie
este de preferal pentm acest tip de reconstrucfie;

- Dupe aplicarea qi polimerizarea adezivului dentinar gi primer-ului,

a cavitatea va li umpluti
cu material conqozit de preferinltr Fansparent, p"-itr o restaurare hanqparenti, se
polimerizeazi rapid este u$or de modelar se poate
5i "* ,ritiza insd orice att material oompozit.
- Se va realiza ulgrior preparafia in materialul resfaurator
aplicat anterior cu ajutorul instru-
mentarului rotatig la inceput fieze diamantate, avind in
vedere ci toate limitele p,reparafiei
si se afle in small, exceplie put0nd face zoua cervicaltr a preparafiei
care, uneori, se afltr in
cemenl Du.oi prepararea grosierl cu frezele diamantate, ,i
fu"" finisarea preparafiei cu
freze dure sau cu instrrrmente de mind, mai ales peretele proximal
gi zona cervicaltr- perelii
proximali yor fi modelafi suplimentar cu discuri.
- se verificr limitele preparafiei, dactr nu existl resturi de
fesut dentar alterat, daci exisili
volgm suficient pentm inlay, daci e bine str se realizeze inlay
sau e necesari realizarea unui
ontay sau coroani partiald;
- Amprentarea cavitifii, realizarea obruraliei provizorii,
realizarea inlay-ului in laborator;
pr-oba qi plasarea sa in cavitare riupa retragerea
restauraliei provizorii sunt identice cu cele
descrise deja.

r30
I
I capilolul 5 - lulodalitdsi de refacere a fzionomiei dinsilor cu materiale compozite

Avontajele inluy-ului de compofit in raport cu cel de ceramicd

I - Estetica sa este buni, adesea mai buni decit cea a ceramicii gi se menline timp indelungat
daci este realizath dupd o tehnictr corecttr qi pacientul respeetd toate indicafiile medicului;

l -

-
Rezisten{a la atrraziune depinde de tipul de material folosit gi de abraziunea smallului;
inlay-ul de ceramici poate abraza foarte putemic antagonigtii;
Ambele metode pcrmit o preparafie conservatoare dar, fala dc ceramici, inlay-ul rle com-
pozit cere un vclurn mai mic al pieparaliei;
I Se adapteazi ugor gi se
Tehnica de lucru este u$oartr.
repiri Ia fel de ugor prin simplul adaos de rtrgina compozitf;

I Are insd citeva inconveniente:

- Rezistenla la abraziune este inferioari inlay-lui din ceramictr;

I,: Nu este incd suficient de rezistent pentru plasarea sa pe suprafelele dentare
- supgse
I forlelor ocluzale.
j:
:
Avantajele ?n raport cu restsurdrile compofite Cire*e

I - Oferi medicului posibilitatea de a conhola limitele cervicale ale restauraliei, de a realiza o

adaptare corecte h pragul gingival qi o morfologie corectl a fe;ei proximale precum qi
r:== realizarea unui punct de contact optirn gi a unei oclrrzii core€te;
I - Prin modelalea gi finisarea compozitului in laborator se por imb,',meieii proprietlfile sale fi-
.E zice, mai ales dupd tratarnentul la cald care determini, cregterea rezistenleita abraziime, la
I= flexiune gi a modulului de elasticitate;
I E - E relrtiv ugcr de oblinut gi phsai in interiorul preparafiei e simplu de obfinur o si,gilare
9i
buni a marginilcr, ceee ce reduce rnuit posibilitacea de aparilio a caiiei secundare gi a co-
r= loratiilor la nivelul digiilor cuspidali in raport cu obturaliile direce cu rdgini- pierderea
I- etan$eiti{ii marginale este redusd.

l= Dezavaoiajul aces:ora este ca telinici indirecttr ne;esiti:

I - o gedinftr suplimentari de lucru la fotoliu 5i o restauralie provizorie;

= - Costul manoperei este mai rirticat datorit[ suprapunerii costului de execu]ie a piesei in !a-
G
boratorul de tehnici dentari.
I
=

I 5.3. TEHNICI DE ALUNGIRB A FINTILOR FROF{TAL{

:
Abraziunea dentarf, fractura prismelor de smal1, virsta pacientului, parafuncliile pot s] con-
I dlci la o scurtare graduail a Cinflor incisivi. Pentru foarte mul]i pacienfi u"."itd scurtare provcaci un
disconfort important din punct cle vedere estetic pentnr ei devine foarte'importanti refacei-ea hrngimii
Ai
l:. dinlilor incisivi aga cum au fost ei la inceput.
t: Pentm alungirea dintilor incisivi este trecesari qi esenjial5 o analizl a orieatirii acestor4 a ii-
pr:lui de ocluzie piezenti- O disocluzie orizontali suficientd, exisienla con<iucerii canine'rn migclriie
de lateralitate ale mandibulei astfel incAt s[ avem o suprafap de smal; suficient{ pentru gravare a.cidd,
ioate aceste aspecte reprezinti factori determinanli pentru plasarea unei maryini incizale libere. lnain-
I tea tratamenrului se va proceda pe incisivii nepreparali Ia o alungire a lor cu ceari sau cu un compozit
==
t- care va permite medicului si aprecieze fezabilitatea tehnicii de alungire a dingilor cu material **po-
zit prin metoda directtr gi pentru a verifica estetica gi firnctionalitatea acesiei restaurari.
I: Dach rezultatul este bun se va treca la realizarea unui ganl periferic, situat la nivelul merginii
libere a dinieiui, cu ajutorui unei fre;c diamantate flacfutr. Marginea liberi va trebui si prezinte o ioad
de retenfie zuficientl pentru ccmpozit pentru a evita astfet frae*rarea obhraliei. Lirnita palatinald a

t3i
 I
Maiona Brdndusa Fapa

preparaiiei trebuie plasati in aga fel inc6t punctul de contact ocluzal

- Esteriea in odantoterapia rntauratoore
I
si se afle pe small sau sL fie in
zona unde sfianrl de compozit este cdl mai gros posibil, darin nici un caz
la nivelul marginii obturaliei.
Limita vestibularl trebuie bombatl pentm a diminua contrastul intre compozit gi
small
t
I
I
I
Fig 5t7 -
X7ffir:"':!:;;!r :";:l:l':*r,, ror
I
Se poate utiliza materialul cornpozit hibrid datoritx stabilidfii
lui gi pentru inlocu,irea denrinei
pe cdnd compozitul cu micrournpluhrri va fi folosit pentnr posibilitatea
ru-prafa;i- Peotl'u aplicarea maieriaiuiui compozit ," ou ,""rnge
preparafiei, spllarea sa, aplicarea adezivului de oolaj
la
de finisare a shahrlui de
gravarea acid[ a suprafelei
I
dup{ carg se apliel materirlul eompozit, daei este
posibilpe fa;a linguali un compozit hibrid co *i"toparticule gi pe
fafa vestibulari o rigia{ mieroEarjat[.
Forma anatomici a dintelui se realizeaztr dup{ aplicarea compozitului,
rnarginile libere sunt determinante pentru aspectul estetic final.
iar fonna de conhs qi
I
Se vor folosi matrici adecvatg pregdtite
in prealabil coroane paryale transparente.
Finisarea se efectueazi cu instrumeatar rotativ iar la nivelul marginii gingivale
u:r instnrrnent de al6a4 tip bisturiu- Penh'u spaliul proxir:ral
s€ pxlage utiliza
I
re utilizeaztr discrui fine de lrxtruit. Se pot
utiliza cupe sau discuri de sauciuc pentru a se obline o suprafbgtr
ana tonnici superfic ialtr
Duptr' terminarea
cit mai lustruittr" filrd a modifica forrna

adaplrii gi finisirii, restaurafia va fi supustr gravtrrii acide cu acid orto-fos-

I
foric, spilatd' uscatii gi se va aplica pe suprafaEtr astfel preparattr
origina cu viscozitate scEzuti in sco-
pul umplerii microporozitililor de la suprafala gi rnarginili
restaurtrrii.

5.4. txcrrmERnA uNoR TREME sAU

DTASTEME CU R,4.$INI COMPOZITE
PRIN METOI}ADIRECTA
Pentru a realiza inebiderea unei diasteme sau treme
medicul trebuie s[ facd trn examen clinic
care si scoati?n evidenti citeva elemente foarte irnportarte
scopului r:rrririt:
- analiza surdsului, a mirimii dinfitor frontali, a relaliei
dinhe dinf, diagnosticul etiologic;
l:
- cantitatea gl c.alitatea gingiei e p*pilei inlsrdmrare.
;i t:
Diastema qi tremele pot fi inchise estetic prin metoda a'
directa cu rnateriale cornpozite sau prin l-
falete vestibulare din cerarrici- Alunci cdnd se recurge
la metoda directii de inchidere a diastemei cu aju-
tornl r5ginilor cornpozite prepara$a ce va rezolva siCIalia
tebuic si fie minimald" cu un ganl lejer in smal1.
R-estauraqia va fi deplasati spre veisarhtl palatinal
E

psfiirri a permite inchiderea arrbrazurii inierdeniare-

Dintele astfel preparat va fi supus apoi acioragi
operaiii ca incaz$lrefacerii inillimii dinfilor incisivi-
--
132
I
I capitolul 5 - Modalitdsi de refacere a fzionomiei dinsilor cu materiole compqzite

Diastema nu jeneazi simetria surisului dar dacA dinfii sunt prost proporfionafi atunci prezenfa

l
sa este mai pu;in bine tolenttr. Medicul poate nrodifica forma din;ilor gi deci gi surisul
pacientnlui-
Spaliul interproximal este un element important din punct de vedere estetic, gi o papili normal
dez-
voltattr in urma tratamentului de inchidere a diastemei poate s[ apari upeori ca o zonE
:
oeagr[ tri-
rurghiulari evidentl (ng. 5.18).

I
I
I,
ir
t_
,i:

t
Fig- 5'|8 - Inchideres diastemei cu ajutol! rdsinilor compaiie (metoda direcid)-

Pacientul trebuie pus in temi ci inchiderea diastemei se poate face gi cu un fratament ortdon-

t
i?
tic dar pacienfii sunt mai pulin dispugi se accepte un asemensa tratament care €st€ de ltrngi durati gi
,existl posibilitatea unor recidive. inchiderea diastemsi cu material compozit esre c
-*rodd rapidh gi
eficace care permite o interventie rninimaltr a$rpm dinteiui.
;-_
=
Tratamentul se deruleaztr tn urmtrtoarele etape:

l: - Suprafefele proxinrale care lirniteazi diasterna surt prelucrate cu prudenitr cu qiutorul unei
freze diamantate realizindu-se un gant unic in small;
i:
T - Se va adapta o rnatrice corcnari transparentl pe dinlii limitanli ai diastemei sau se aplicl
r: materialul compozit stht cu shat;
- Partea de srnall ce prezinti preparalia in pnf va fi gravatd cu acid fosf,oric 3}-35a/o timp de

f 30 de secuncle apoi spiiiati qi uscati;

-- Se va apiica un strat fln de adeziv de colaj gi se polimenzeu.i;
- Matricea preparati anterior $e va umple cu cornpozit care este fotopoirmerizat
de fiecare parte (fap vestibulari gi palatinali) cu o lamptr de fotopolimsrizare
timp de I minrrt
- prtemici;
l_ Dac6 este neeesar, se va proceda la finisarea cornpozitului gi la o stratificale suplimentari
=j- cu o tenti de culoaie d fsritl;
- Finisarea se efectueazl ca la orice restaurare de courpozit gi se va proceda la aplicarca uuui
T slrat fin de rdgini cu vdscczitate sclzuti, uscati ugor 9i polimerizatri-
,,
Aceleagi considerente trebuie avute in vederc ai la lnchiderea unor treme sau ia rezolvarca unor
defecte rninore de pozilie ale dinlilor pe arcadI (linguo-pozi;ie, vestibulo-pozilie minimi).
T

T'e

t
Fig. -\.I9 - tuIodiJicaret hi I2 in fctrmd de ldruS cu aiuton[ gompozitelor (wetoda directd].
T
I?T

I -.-

I
 I
Mariana BrfutduSo Papa - Estetics in odontoteropla restaaratome
I
).3" TEHNICA FATETARILOR CU MATERIALE I
COMPOZTTE
Este o metodl de rezolvare a unor defecte"tle filionomie dle ilinlilor prin
acoperirea totdld a
fefei lor vestibulare cu o faleti fizionomictr. Metoda necesittr lndeptrrtarea minimr
suprafa{a vesribulari a dintelui fiind astfel o rnetodtr mai biologicl decflt
Metoda poate fi folositi 9i dupa o prealabili decolorare a dinlloa arunci cind
a srnalgrlui de pe
restaurarea cu microproteze.
rezultatele acesteia nu
I
sunt satislrcitoare, decolorarea potenjand rezultatele faletirii.
Fatetele pot fi realizare din: I
- materiale compozite, rearizate prin tehnica direcHi sau indirecti;
- din cerarnici, realizate prin rnetoda indirecti.
l.
Lzinceput fatetlr'ile au urrndrit doar acoperirea felei vestibulare a dintelui
cu o fa;ettr din mate-
rial compozit sau ceramici drrpi o prealabil{ gclvar€ acidn a suprafefei nElefuite
metodtr avea avantajul c[ era:
a smalgului. Aceastl
I
- neinvazivl;
- permitea la nevoie si se recurgtr la o altl altemativi terapeuticl
Metoda era dezavantajcasi pentnr ce:
ll
- Determina o fafi vestibulartr a dintelui mult nrai bombati in raport
dintele vecin;
cu omologul siu gi cu
lj
- De multe ori deterrnina inflamalia mucoasei gingivale;
- Dislocarea fafetei se pnrducea destul de frecvent.
Aceste neajrm5s-i au detemrinat aparilia metodei care apeleaztr la o lndeplrtare
minimf din
ll
:'mallul Gpi vestibulare a dintelui care ,*,"*i a primi o S;ettr Cin rigina coropczitl- Aceasti
preparaiie minimd are citeva avantaje:

- Realizeazi spafiul nsesar materialului petrftu faptare reficand in acelagi

timp gi aspectul
morfologic al dintelui;
- Prin glefuirea minimald ce se efectueaztr se indepirteazl straful superficial
gercre est€ mei bogat in fluor gi deci mai rezistent la demineralizarea
de small care, in tj
acidi;
- Permite realizarea unei suprafefe de smal; rugoasg optiml adeziunii;
- Permite realizarea unei delimitiri nete a preparagiei. lr
Fatetele din materiale compozite pot fi realizate prin doui metode:
-
.-
Metoda directtr, in care fagetele sunt executate de mefic iu cabinet,
Metoda indirectl, cu falete efectuate de medic in cabinet, dopi o amprentA
lj .l
prealabiltr gi un
model de studiu efectrat drp[ aceasta, sau in laborator de citre
tebnician,^pe un modelul
efectuat dup6 amprenti l:
Aceasti metod[ consti in aplicarea pe suprafaga vestibulard a dintelui

I
modificat in acest scop
a unui material compozit fotpolim€rizabil, de culoare asemflnltoare
cu cea a dintelui nan*al.
Inaintea tratamenh:lui ruedic";l trebuie sA {bcI 'rin examsn clinic
atrni, care sf,-i permitn
aprecierea unor elemente esenfiale pentru atihrdinea terapeutic6: a'

-
:
hezenla leziunii cauzatoare a modificdrii aspectului cosmetic al diurelui /dinfilor
aprecierea etiologiei sale;
SI stabileasci gradul de implicare ai
cu
t
r34
-
;esuturiior dwe denrare {smalf dentintr) gi limitele acesteia;
Stabilirea stahrsului dentar, a igienei orale precum gi zr*scului
de carie ai pacientului; I
T
3

I
I
Capilolul 5 - Llodalitdsi de rdacere afzionomiei dinsilor cu mateiale
I -
compozite

Str stabileascb morfologia viitoarei fafete, in conformitate cu

cea a dintelui omolog ln acest
scop ss vor efectua fotografii ale zonei implicate gi un model de studiu:

I -
-
Si stabileascl culoarea viitoarei preparalii in acord cu dorinfa pacienhrlrri gi cu vflrsta lui;
SI aleagi. materialul compozit adecvai, i,r funclie de ochzie de posibilittrlile de
$i finisare
ale materialului ales;

I -
-
Si stabileasci tehnica de tratament cea mai indicatl;
SI avertizeze pacientul cd va trebui, ca purtdtor al restaurafiei ce va fi efectuat6, si resoecte
indicafiile primiie cu privire la igiena orali gi sd revintr cu regularitate ia control.
I Prvpararea fetrei vestibulare presupune indeptrrrarea din smallul
a unui strat in grosime de 0,J-0,5 mm la dinlii vitali gi de
de pe fap vesdbularl a dintelui
0,5-1 mm Ia dinlii devitali, respect6nd con-

I turuIconvex in sens axial qi transversal al coroanei dentare.

Limitele preparatiei vor fi:
) cervicai:
- p6ni la marginea liberi a gingiei,
- subgingival;
- supraginglva!;
) proximal -pdni in vecinitatea puncfului de contact fEr[ a-l desfiin{a, pe c6t posibil;
F incizal - p0nd la nivelul muchiei incizale fdr[ a se prelungi spre oral decdt dac{ este nece-
sarl gi o alungire a dinteluildiniilor.

5.5.1, frotcalrrr,r gr coNTRATNDTcAITTLE FATETiRTLoR

cu R{,$rNI C0MIPOZITE

Indicafiile faletelor compozite sunt sirualii clinice in care este afecrat smalgrl f6rtr interqiarea
dentinei cum ar fi:

- Cezurile de uzr:rd dentari prin abmziune, leceizrte in reg!'-mea cervicali a dinflor anteriori;
- Ca metodtr de tratament a eroziunilor cbimice;
- Pati albi cretoasi ce nu beneficiazi de rezolvare prin tehnica de microabraziune;
- Hipoplazii minore de smalg
- Fluoroz6 sau discromii deteiminate de administrare de tetraciclintr, sau de alte cauzq la care
metodele de albire nu au dat rezultatele scontate;
- in sitrLralii clinice cu rnodificari de formi, vorum
9i pozilie ale din$lor;
- Pentru inchiderea unor heme sau diasteme;
- in nucge de ocluzig in sensut ci o ocluzie psalidodontl sau o ochzie adencn estg favorabili
faptnrii dinflor maxilari dar mai putin avantajoasl pentru fe;ele vestibulare ale dinlilor ftontati
mandibulari ce vin in contact direct cn fap oratil a dinlilcr maxilari. Tipul de ocluzie este fac-
tor determinant in alegerea tipului de materiat cornprozir Astfel, in ocluzia psalidcdontl, pen_
tru dintii arcadei superioare, materialele comlrrzite fotopolimerizabile cu microumpluturtr zunt
de preferaf ele pemri;dnd o buni finisare gi lur:truire
5i rirci un efect estetic matdm.
ln ocluzie psalidodontd sau ocluzie adAnctr in acoperig, la nivelul muchiei incizale gi pe o anu-
mitd lungime a felei vestibulare care suporte forle mari, e necesar str se utilizeze compozite hibride
t.
r4u Lu *^^-^-----r---
rxduruurllptulura.

Contraindicafiile fatetirllor sunt:

- discromii severe;
- ocluzie cao
-r la
-- can:
--f ,

- obiceiuri vicioase {roaderea unghiilor, a creionului, ppei}, pacien{i cu bruxism etc.

t35
 I
Mariana BrhnduSa Popa - Estetieabt odontateropia restuurrtoare
I
5"5"2 Tnmilc,q. DE R.EALIZARE A FATETELoR coMp oztrl
Tehnica de realizare a fagetelor compozite necesittr o preparafie
ryecialdq ce are anumite
I
caracteristici.
PenEu oblinerea adAncimii neces:lre unei fafete din compozit
rnitato4 cu benzi active diamantate gi inactive, nerede, cu care
se utilizeaz d, frezs speciale eu li-
se iac in smalg ganpri H*-*trurr siy,r.vsr-
t
tieale cu grosimea ceruta, ce nu va deplgi pr,ofunzinnea de 0,3-0,5
mrn la Ainpi vitati dupi care, ganfurile
astfel obfnute se desfiinleaztr cu o frszi diamantas flactrri cu virf
(fig' 5'20)- De preferinli se lucreazd fdrtr anestezie p€ntu a
rotunjit sau c,, o frezA'flac{rr obignuiti
Frtea contnola sensibilitatea dontari.
I
li

I
-
Fig. 5.20 Frezele utilizate pentru prepararea
a dinsilor fa vederea fasetdrii-
feyei vestibulere
I
Pe dinlii in vestibulo-pozilie e necesard o
flefuire a unui strat mai gros de smalg care si permiti
teahzatea unei falete care str nu realizeze o bombare exagerattr
a felei vestibulare.
Diulii palatiniza;i vor fi faptali flrtr o glefui* priutubiH sau rma rnincrd,
penru a reduce can-
I
fititea de material compozit u*n"rurd faptirii gi asemdnrtor se va
proceda gi in cazul necesitilii
lnshiderii unor beme sau diastemt
La dintrii foarte inchigi la culoare, la care va fi necesari aplicarea
unor agenli opacifian$ sau
I
coirrarli zupir.'nentari se va giefui c lantiiaie mai mare de srnall care str pennittr
lvfarginile proximale ale prep*raliei trebuie sd se extinii suficient
zonei afectate darpe cit posibil, e bine si se pdstreze punctul
p*t o"!r;.*.-
acestola-
u permite mascilrea
de contaet intact, avdnd iu vedere c6 el
I
e foarte dificil de realizat ulterion
Limita cervicald a preparaliei vestibulare se va realiza s-u prag
este de 0,3 mm 9i in concordanli cu aspechrl mucoasei
Ei aici reducerea stratului de small
gingivale. iceasu limitii cervica!trpoate fi plasa6
supragingivaf zubgingival sau depreferal la nivelul m:rginii gingiei
I
libere. i" .r*r *.oiilromii dentare
grave, ca de exemplu cele- rcraciclidce gravq se va
indeplrna
Marginea incizali va fi la nivelul crestei incizale gi in
0'5"mm de small (fig' 5.21)- cf,nd este necelari in acelagi
tJu iornire U rrrloar" O" la baza preparaliei.
aceastl zoni se va glefui un s11^at de
I
ri*p p o lungire a dintelui,) glefuirea se
extinde peste rnarginea incizali spre lingual gi se va
tcrmina cu prag lingual rotunjir
I
I
l,
t,
Fis. 5.21 - Repraentarea schettaticd preg7firiifeyei
l'
a
vestibulare a dintelui pentru
fEetdrile de compazit.
r36
I
Capitolul 5 - Modalitdsi de refacere a_fizionomiei dinsilor
I cu materiole compozite

s.s.2.1.
l )
TEHNTCA DIRECTI OE FATETARE
Tehnica directl de fa{etare presupune urmitoarele etape:
Se alege culoarea materialuiui compozit pe un diute aleturat,
umezit in prealabil, pe care

I se va aplica compozitul direct pe suprafala de smal; negravat, la lumina

cheia de culori a trusei. Alegerea culorii este subiectivtr, medicul poate
culoarea in rnod difeit fali, de pacielt, tie aceca e bine ca alegerea
r;t"i. S" va folosi
s6 perceapl
si fie fIcuttr
I impreuni cu pacientul gi cu o alti persoan5, asistenta de cabinet sau un
liei pacientului. Acegtia trebuie si se puni de acord in privinla culorii.
e cazul, la realizarea unor tente de culori diferenliate pe
"uto.ii
membpr al fami-
Se va recurye, dac6
arii cu aspecte cromatice diferite:
I )
l/3 cervicali, l/j medie qi l/3 incizali_
Se spall 9i se usuctr dintele dupi care se izoleaztr cu multi aienfie
pentru a se evita conta-
:
minarea cu salivi a suprafegei preparate gi demineralizate, ceea ce ar impiedica
o adeziune
I optimS' De asemenea, izolarea trebuie si fie buni un timp mai lung,
in realizarea preparaliei.
n."ar*, operatorului

) Se procedeazfi. la demineraiizarea smal;ului ioicsindu-se un gei

demineralizant timp de
l5 secunde. Unii autori recomandi in prealabil izolarea dinliloivecini cu benzi de celuloid
pentru a nu risca atingerea zuprafetrelor lor cu gerur deminerarizant;
) Se spald cu api suprafa;a gavate fimp de l5 secunde;
) Se rxuci cornpiet dupd care se umeze$te suprafala dentard cu o bulettr de vattr umezita in
apd distilati sau se face de la bun inceput o uscare incompleti a dintelui;
) Se aplicl adeziv amelo-dentinar, o picdturd ?n zona cenbali a smalgului
dupd care, cu o pen-
suli fini se intinde spre marginile preparaliei gi a;oi este s$flag bl6nd cu aer gi se fotopo-
lirnerizeazd 20 secunde;
) Se trece la aplicarea inaterialului compozit folosind una din tehnicile de fafetare
in capi
sa:r strat cu slrat-

- FflIetqrel directd 3n eapd nercsitd foiosirea unei cape transpapente (l/2 vestibulari) care
va fi adaptatd la colet gi proximal pe suprafafa preparati, inainte de realizarea demine-
ralizarii- Daci este vorba de aplicarea rnai m,-rltor fafete de compozit. este bine si se
recurgl anterior la pregdtirea capelor pe un model de studiu.
Dactr dinlii sunt foarte inehigi la culoare se pot utiliza, penfirt rnascarea acestei culori,
fie agen{i opacifianfi, care tmpiedicl irecerea luminii datoriti nxidului de ritan gi a aitor
pigmenti opaci pe care ii contin, fie colo;anli destinali s{ mcdifice culoarce fafetei.
Uneori, se pot aplica ambele in scopul de a iinbundti;i rer:ltatu! estetic al restauraliei.
Aceste substanle sunt r[gini de culori gi rriscozitiii diferitq pe baz6 de BisG]vLA sau
G
UDMA gi cu adaus de pigmengi sau coloranli. se prezinttr sub fonua de:
I + lacuri volatile (opacifianf) care se pensuleazd pe supraftia dentar6 pregltitd, in
grosime miniml;

I -> siropuri (opacifianfi qi colorenli), care se aplici prin pensulare Car au tendin{a str se
acumuleze in zonele cu concavittrli qi se se apliec h stmt mai fin in zonele conv, sxc;
=
-- --+ geluri (opacifianli qi coloranfi), aplicate prin pensulare sau cu ajutorul unui instm-
t
G
mept de metal sau de material plastic.
Dacd dintele ce va fi faietat e foarte inchis la cutoare se hece la aplicarea upscifi-
G= antului care a fost ales in etapa de rlegere a culorii gi se va aplica cle la cervicii *p-"
t incizal 9i pmximal gi, datoritd opacitelii saie va fi fotopolim enzat40 de secunde. Se vnr
aplica 2-3 straturi qi fiecare se va polirneriza separat. Excesul va fi indepirtat cu o fiez6
find <ii:imantata. Peste stratul opacifiant se va aplica din nou un adeziv care ya fi

a3-
tJ I
 I
Mariana Brdndusa Popo - Estztico tn odontorzrryia restaurttoare
fotopolimerizat 20 secunde. Pe preparalia astfel pregdtiti se va aplica o cantitate
de
I
compozit cu ajutorul unei spatule umezite in rigina adezivi, dupd care
matricea coro-
nard este umpluti cu material compozit gi va fi plasattr pe dinte in pozilie
presiune. Se va fotopolimeriza timp mai indelungat (60 de secunde) yestibular
corecli gi cu
gi oral
I
gi se indepdrteazi excesul. .

Finisarea fa{etei se face cu freze diamantate efilate iar finisarea marginali cu

flexibile din oxid de aluminiu."Faleta-va'fi adaptati-in'pozifie de:relalir..cenriui,
discuri I
propulsie qi lateralitate.
Aceasti metodl are avantajul ci este:
--) mai rapidi; I
--> mai comodtr;
-+ contraclia de priztr a compozirului este mai redusl;
Are insE dezavantajul ci cere o buntr manualitate din partea operarorului.
I
Foletarer directi

- Se
strt cu slral se face astfel:
aplici compozitul cu ajutod unor spatule cs nu aderi de acesta, spatule de alu-
t
miniu anodizat sau teflonat sau din material plastic, sau se umezc,te spatula ino-
xidabild cu o picdturi de adeziv. Se aplici zuccesiv straturile de rnaterial
compozit
9i se fotopolimerizeazl pe rdnd strat cu strat, dupi unii aulori dinspre palatnal de
I
2-3 ori timp de 40-60 de secunde, apoi gi dinspre vestibular. Metoda permite
alegerea diferenliattr a culorilor pe vertical rezultdnd un aspect
dar_contiaclia de prizd e mai mare ca la meioda cu capi.
fzionornic supe.ior t
Nu trebuie sI se realizeze o grosirne exageratd a materialului, mai

I
ales la coletpen-
tru c{ excesul de material compozit poate duce la afectarea parodonqiului
marginal.
- Se prucedeazd lamodelarla, in conformitate cu virsla pacientutui, a lobilor vestibu-
lari qi a muchiei incizale.
- Finisarea se fate cu freze de finisat efilate, pulin active la incepul
iar finisarea finali
se face cu discuri flexibile din oxid de alur:iniu, benzi abraziue, gume gi paste
t
de
lusrruit (fig. 5.22).
Fateta trebuie str respecte curbutile anatomice ale dinlilor qi
str se inscrie in curbura
nonnali a arcadei dentare.
- Faletarea poate fi precedati
dentar pe cate umeazi
de o tehnica de albire a dinfilor. Atunci cind substratul
fi aplicati fir{eta este foarte inchis, se pot utitiza agengi de rras-
a
care a culorii sub cornpoziq opacifianli sau coloranfi.
I
Fa{etarea presuptltlg in condi$ile aplicdrii de agenli coloranli
rent de tehnica drectl aleasin urmdtorii timpi:
sau opacifianti, indife-
I
preparatia vestibulartr;
demineralizarea srratului de snal; ce va fi acoperit de fageti;
aplicarea sistemului adeziq
I
apliearea stratului de opacifiant / eolorant;
aplicarea materialului compozit qi polimerizarca sa;
finisar--c Ai lusruirea finald;
I
instruirea obligatorie a pacientului asupra metodelor de igientr
restric;iilor imediate necesare;
conholul periodic al restauraliei.
indicate gi a
I
I
r38
I ;
-::
I.
tj

l-
l,
I i

ll capitolvl 5 - Modalitasi de refacere a fizionomiei dinsilor cu materiale compozite

t
i
ti l'ii."r+,i--,..'t .,-
, +i.,
._'i.-:--::.'
.:-:!::;'r'
t,
_

.'.:r:. 'r',
:1i:i.'.
i , ,li , ,:..

-i
I r
'I
li
I a

li
l,
I t

t:
T
t:

f
=

I
i
:-
l:i
t'-
=

I-=

I
=
f
l:
:
Fig. 5.22 - Faleiarea ca compozit s lui
A - aspect inqial;
B -rcalizareq Sanlailor oizontale de ghidaj;
2l modificat de culoare.

I C - preparcreefnald;
, D-aplicarearosinii:ompozite;
-, E - fo:na fnald a iafetei.
I
Avantajele faletirii directe cu material connpczit sunt urmdtoarele:
==

se efecfueazd in cabinet inh-o singur[ qedinti de tratament,

I are $anse mai mari de a fi mai exactE decdt metoda indirectl,
==
ntt necesite laborator,
este maiieftini.
I a

I'-
. r-i9
l
I
-:
I
 t
lvlariana Bfrndrya popa

Dezavantajele merodei constau in faptnl ctr:

- Estaica in odonto*ropia rwta$rabsre
I
- efech{ fizionomic este mai pulin optim gi rezistonfa cotoristicd ln timp e mai pu}in
I
_#*fi::;#kfil]I;#:ril'i';11il:'
5.s.2.2.
I
TETIMCA TNDIRECTI DE FATETARE
Este o altenrativi ce presupune un model realizatdupi
priz{ rapidi gi pe care medictrl realuleazL fafeta din
o arnprenti prealabill cu un silicon cu
fotorpolimerizabil 9i apoi o aplicl in
I
aceeagi gedin$ pe dinte prin cimentare- Aceasttr "o*porit
metodi
diresti dar este rm procedeu mai simplu p€ntru practician.
cere mai mult timp de lucru dec6t fa;etarea

Fa;eta poate fi realizatd gi in laborator, de citre tehnicianul

denrar pe rm model de lucru efec-
I
nrat dupa o amprenti +i apoi trimisi pentnr cimentare
materialului ccurpozlt este rnai miei, ea ftcindu-se in
de lucru gi, datoriti intervenfiei laborarcnrlui,
in cabinet. Arc avantajul ctr contraclia de prizi a
afara cavitilii bucale dar necesitr doui gedinfe
este mai costisiloflre_
I
t
I
I
t
I
I
I
li

140
l,
l,
I
I ,i
capitolul 5 - Modaliadsi de refacere afzionomiei dinlilor cu ndteri$le compozite
l_
;,i
li
I BIBLIOGRAFIE
i

I :i
l. Andreescu C., Iliescu A. - Cimentuile cu ionomci
Stomatologia Bucureqti, l, 1990, l-14;
de stfcld fn practica stomatolegicd,

Andrcascu C., Cherlea V,V4rlan C., Dimitriu B-

- Elemente de odontologie, Ed. Topaz,
l; Bucuregti, 1997;

3. Aranjo M-A., Aranjo R.M., Marsitio A.L. A Retrospective Loak ar Esthetic Rasin Camposite
ft -
and Glass'Ioflomer Class III Restoration: .4 Z-Year Clinical Evotrution,Quintesserce InL, 29
t (2), 1998, 87-93;
A
Barnes D.M-, Blank L.w, Thomp';on v.p., Holston A.M., Girrgell J.c.p a s and g-y*ar
-
Clinical Eveluation of a Posterior Conposite Resin, Quintessenc e lnt., ?2, l9g l, l4j- 15 l;
I

Bessing C', Lrmdqist PA. - ,4. One-Year Clinical Examination of Indirect Resin Conposite

f
5,
Inlay : A Preliminary Report, Quintessenc e lrrt., 22, I 99 l, I 5 3- 1 57;
6. Boksman L., Gratton D.L-, McCutcheon E., Plotzke O.B. Cfinieal Evatruation
:E
- of Glass-
Ionomer cement as a Fissure seeltnt,Quintessence Int., 18, 10, 1987, 707-70g;

I !
::
7. Bratu D', Braru E., Zawadzlu A. - Sigilareu Eanlurilar ;i fosete!+r
Stornatolcgia Bucureqti XXXII, 2, 1985, 14I-l54;
- intre v;,s ;i re*litate,

r Iu. Bratu D., Ciosescu D., R.orndnu M., Uram-Juc,..rtescu S. Moterisle dentarc- Materiele uti-
-
Iizate in cabfnetul stometolagic,Vol- Z, Ed. Fielicon,Timiqoara, 1994;

f
9. Br*tu D-, Mikutik L-, Munteanu D. - Tchnici adeeive tn stomatolagie, Ed Faclq Tinigoara, 1982;
10. C6rtigeriu V., Bc'ld A. * Oionnterepie restaurat{,&re,Ed- a II-a" Ed. Mirtoq firnigoan:, 2000;
;= 1l Cban D.C.hf., Cooley F-.L. Direct Anterisr Resrorfttior:,s In: EtI. Schwartz R.S., Sur:uuift J.8..
! t.
-
r =
.=
Robbins J.W.
Quintessence Books,
- Fundamentals of Operative Dentistry.
Illinois 1995, lB7 -206;
A Con'remporary Approach,

d 12. Cherlea Y. - Cbturalii cu compazitefotopotrimei:abile tn cavitdlile ochtzale giproxim*le,ArIa

I Stomatologici 34, 1997, 7 -9;

j t3. Clrerlea Y-- Prepararea cavitdyilor ocluzale

Bucuregti, 2, 1996, 20-ZZ;
Si proxim*le pentru obturasii,Artr. Stomatologrctr"

t4. Cherlea Y- - Cimenturile cu iononeri de sticld. Apliealii clinice in stornatolagie,Ed. a II-a, Ed.
Prahova, i998;

J r5. Collins C.J., Bryant R-W., Hodge ILI-.

- A Clinic*t Evaluation of posteior Composite Resin
Restouretion: &Year FindingsrJcurnal of Dectistry, 26 (4),1998, 331-337;

I t6. Craig R-G.

1,7. inhaillo-
LiLrriii.,isi
- M*tertak dentayz restaur*tive, Ed. ALL, Bucuroyi, 2001;
E f
f.1-- D^-^^-^L
- Rescarch i-r^ lr^-- | r^-,^- --. A- .-t -?. : . ^ r.
inta l,fori-iriereury Cottdining Metailic Ahernatives.
-
Operative
=
Dcntistry Supptement, 6, 2001, I I l-1 18;

J l8 Feilzel.r js-r'r
A I hpoee f\orrijo^* fv.ar.
A I U-triaivli
uubL! r-a.i., I r.,;,"- flaq*++tiag -! 1-^----:1+^
- \,eIartE LuratlUL:tUrl UJ
?r---
---r tt,OrJJ-
WAIilPUJTtVi Ull{l
I Ionomer Cements, J. Prosthet-Dent. 59, 1g98, 2A7 100;

I 19. Fusayama T. -. Biotcgic Problems of the Light-Cured Cornpcsite Resin, Quintessence Int., 24,
1993,225-226;
20^ Gafar M. - \'ol.l -
t OdontologLe, Caria dentari, Ed. Medicali SA, Bucrxeqti 1995;

t4i

T:-
 I
2l- Garcia-Godoy F- -
L{oriana Brindusa popa - Esteticotn
The Prwentive Glass-Ionomer Restauration, Quintessence Int-,
odontotcrapia restssroroare

lT, 10,
I
1986,617-619;
22. Garcia-Godoy F., Marshall tD., Mount G-J.
Restoratlon,Am. J. Dent. l, t988, 53-5d;
- Microleakage of Glass-Ionorner Tunnel I
23" Graber D-A.' Goldstein R.E.
Restoration, Quintessence Books, I 994;
- Porcelain & Composite Inlays & Onlays. Esthetic posteior
l.
24' Henderson H.Z.' Setcos J.C. - Pin and Fissure Seolants,Jn: McDonald RE., Avery D.R. (ed.)

?5'
Dentistryfor the Child ond Adolescent, 6s ed. Ed. Mosby, 1994-
Heymann H.O-, Roberson T-M., Sockwell C-L-
I
-'Direcr Tooth Colorcd Restarations for-
Classes III, IY and Y Cavity Prepararions. In: Ed. Sturdevant C.M.,
Roberson T.M., Heymann
H'O', Sturdevant J.R. The Aft and Science o! Operative Dentistry,3rd ed., Ed.
Louis, 1995,325-360:
- Mosby St.
I
26' Hilton T'l- - Direa Posteior composite Restorations,In: Ed. Schwartz R-S., Summitt J.El.,
Robbins J'w- - Fundamentals of Operative Dentistry. A Contemporary
Approach,
I
Quietessence Borks, Illinois, 1996, ZA7 _izg;
27' IliescuA. - Conceplie de obnrasie coronard tip ,,sandwici", Stomatologia Bucure$ti,
l-2,1993,25_31;
XXXX,
I
28' A', Popescu A-, Tetelbaum O. - Compomerii o noud clasd de materierle de obturalie
Iliescu
-
coronard tie duratd, Revista de Medicini Militari 9g, 1995, 55-62;
I
29' A, Gheorghiu I., DumitriuB. * Linerli din c{mentui ca ionomefi de sticld: o alterna-
I
Iliescu
tivd a Dycal-ului in coafaiul intdirect,Revisra de Medicintr Militari gg,1996,
"'""'-
f Sf -ijO;
30' Iliescu A. -
Cariologie.ti odoritoterapie restauratoare,Ed.Medicali, Bucuregti, 2o0I;
3l' Isenberg B-P., Essing M.E., Leinfelder K.F-, Mueninghoff L.A.
CEREC cAD-cAM Restorations,J.Dent.Res. 69, rsgT q-austr.
- Clinical Evaluation
no. 1597), 1990;
of I
i7'
33'
Kawai K', Isenberg B-P-, Leinfelder K.r-. Effect of Gap Dimension on
-
Cement Wear, Quintessence Int., 25, I 994, 53_5g;
Resin Comp.asite

LicituEu S. - Caria dentard- Problemele mineralizdrii, Editura Junimea

I
34' Lee B" White G-E- - Chamfered Margin Effeas on Ocluzal
Class I Compcsite- Resin Restoraflons
lagi, l99g;
Miuvleaiage of prinary
In Wtrp,Jounral of Clinical Pedjatric Dentistry 22
Molar
el,
I
i998. ll3-ll6;
35' Luca R - Conceplii moderne in cliagnostind
netede, Stomatologia Bucuregti, XXXX,3-4,
si tratamentul cariei incipiente
15_19, 1993;
de pe suprafelele
I
36'
37'
Luca R' - Metode locole de prevenire a cariei fn
Lutz F', Krejci I.' Barbakow F. The Imponance of Proximal
-
ganlui sifosete,Ed. Cerma Bucuregti, l99g;
Cuing in Posterior Comlnsite
I
I
Resin Restorations, euintessence [n1., 23, I 9g2, 603_609;
38' van Meerbeek B-, Larnbrecht P., vanherle G. Facteurs
-
I'odhesion a I'emsil et a Ia dentine,Realites cliniques 10,
cliniqtes infuencent Ia rewsite de
l9gg, 175-L95:
39' Mertz-Fairhurst E,J., Ergle J-W, RueggbergAdair S.M
Rntoration:
- - (Jltraconsenntive and Cariostatic Sealed
Resufts at fear J0 (see comme,nts), J- Am. Dent- Assoc.
l}g (4), tggt,+i1ali'
I
40' Mitchell D.A.' Mitchell Laura -
41' Mount G'J', Hume w.R. -
Ghid clinic de stomatologte, Ed. ALL, Bucuregti, lggg;
Consentaree si restaararea structuii dentere,Ed. ALL, Bucuregti,
I
lggg, 69 _ _", I g5 -202;
.a

t42 :
' .'..':
I
-!
t. I

capitolal 5 - Modalitdsi de refacere a fzionomiei dinsitor cu materiale componte

lu 42' Movileanu M-, Popa B- - Fotopolimerizarea rnoterialelor compozite ca laseri, Revista

,l Nalionali de Stomatologie III, 2,2A00,27-30;

t.,i 43 ' Pop A-, Roman A-, Seceleanu R.

2,lgg6,g-g:
- Mareiale compozitefotopolimeizabile, ArtaStomatologici

44' Popa B-, Bodnar D-, Heytmanek lvl. Apticaliile laserului hydrakineticw in tratamentul
l, -
simple, Revista Nalionald de Stornatologie III, j_4,2000, 66_72;
ccriei

ri 45- Popa B-, Bodnar D-

fli - Sistemu! aer - obraziv in prepararca cwitalilor. Revista Nationali de
Stomatologi e Il, 3 4, | 999, 25-29;
I?
::
46. Popa 8., Vdrlan C-, Vdrlan V., Bodnar C. Considerafii acttwle asupra. leziunilor coronare
-
ce\icale necaiQase, Comunicare Ia al lV-lea Simpozion Internalional al Zilelor Stornatologice
Btrnd1ene,200l;
{ 47- Popa B-, Virlan C., Virlan V, Bodnar C., Stamate A. Obsenalii privind akernativele te-

t -
rapeulice la amolgamele denttre perrtru restaurdri coronare directe, Comunicare la a1 \,!-lza
Congres Nafional. cu parricipare internafionaltr al UNAS, 200 I ;

f
t! 48' Reid J-S., Saiinders W.P., Yick YC. - The Efect of Bontiing Agent anti Fissure Seaiant on
Microleakage of Composite Resin Restoirations,
Quintessencelnt-,22,1991,295-l9B:
49- Roman A., Pop A- - Caria dentard de la teropie la practicd, Ed. Dacia, Cluj-Napoca ,200A;

t 50.

51.
Romdnu M., Bratu D., Lakatos S-, Zena Florila
Timigoara,2000;
Schimdseder
- Polimeizarea fn stomatologie,Ed- Brumar,

I. - Dentisterie esthetique, Ed. Masson, paris, 2000, g5-149;

T 52- Suzuki M-, Jordan R.E- - Glass-lonorner-Composite Sandwich Technique. J. fun. Dent.Assoc.,
120, lgg0,55-57;
53. Suzuki M. - Recent Cometrial Composite Formulaticns, Operative Dentistry Supplement 6,
T 2001,145-l5l;
54- VArlan C., Popa I}., Virlan Y. - Observagii privind un sistem restauyator Jizionomic de tip
T Ormocer pentru refacei coronore adezive directe, Comunicare la al Vllea Simpozion
International al zilelor stomatologiei bdnilene, Z00l-
=

55- Velcescu C., Bodnar D., Velcescu S., Popa B.

- Concepte actuale de diagnostic si tratament tn
I caria dentard necatilard, Comunicare la Congrezul Nalionai cu participare Interaalronaltr al
-=
UNAS,2OO}.

I
=

56- Zenkner J.E.A., BaratieriLN-, Monteiro S., Andrada M.A.C., Vieira L-C-C. - Clinical and
Radiographic Evafuation of Cermet Tunnel Res/arstions on Primary ltfolars,Quintessence Int.,
74, tgg3,?93-7gl;
I l-
57 - Yeh C.L., Miyagawa Y, Powers J.M. Optical Properties of Conposites of Selected Shades,I-
-
of Dental Research 61, 6,1982,79?-801;

I !
58. tr?rn Kerckhaven H., Lambrecht P., M. van Beylen - (Jnreacted Methacrylate Groups on the
Surfoces of Composite. J. of Denta! Research Gl, 6, !982, 791:1.96,
j

l.
==

t
t 143

I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
t
I
I
I
I
t
I
I
I
I
I
l'I,
I

:i
II

l-,
,l
t'l.
-'I
ati
CAPITOLTJL b
I
l-
,.i METOI}E DE RESTAURAREA
-i
l, F'UNCTIIil Frzlolyol\flcE cu AJUTORUL
,t
MATERIALELOR CERAMICB
l,
t:
l=

f
:E
La sfirgitul secolului XIX, in practica stomatologictr au aptrrut pentru prima da.ri tehnicile
de
restaurare a din{ilor cu porJe}an. Ele s-au impus datoritl:

-r= - calittrgilor estetice superioare;

- rezistenlei foarte bune la abrazirrne:
t_ biocompatibilittrlii lor:
r-=l - cosficientului de expansiune termici asemi.nltor cu cel ai srnalgului.

t: Cu toate Ec€ste calitlgi realizarea lor s-a dovedit a fi destul de dificild, po4elanul fiind un maie-
rial casant gi acest ueajrms s-a dovedit cu atit mai important cu cet era vorba de piese mici, care
car o
':

t
preeizie foarte mare in execu;ie (inlay, fa;ete). in plus, cimentarea lor cu miiloacele
de care disprmea
in acea opoci medicul stomatolog, g-a dovedit deficitarl.
Dupi 1980, rnaterialele estetice au tnceput str fie din ce in ce mai utilizate gi la restaurtrrile
dinfilcr laterali' Iioile ielinologii de realir.:re, pre\nrm qi de cirnentare a cirernicri au perrnis inllturarea
deficienlelor majore ale incrustaliilor ceramice, astfel inc6t, azi ele s;:rit utilizate frecveot in cabinetele
t: dentare ca mijloace de restaurare a pierderilor de substaugi duri dentard a di4ilor laterali, p€nku
falettrri ale dinflor &ontali etc.
- . Duritatea po4elanului este mai mare decdt cea a srnallului gi, degi porfelanul 6ste €as+Dt, prin
I Bravire chimici gi legarea sa ehirniei de structurile dure dentare, el nu suferi deformlri elastice sau
= plastice sub actiunea fo4elor aplicate pe sipra'ibia sa. Un inlay de portelan b:ne cirnentat, devine
o llart€
integranti a dintelui care, prin dentini, pcrmite transferui acestor forle rnasticatorii la dinte.
J
G

r 6.1" II{CRUSTATTI TIP INLAY DIN CERAMIC.{.

.--

Incnrstaliile din portelan tip inlay sunt restauriri fabricate din raateriale ceramice reslizate cu
ajutorul laboratonrl*i. Ele *iri aplicate in propara;ii prin tehnica de adesiune cu r{gini gi au o rzistenftr
t: crescuti la presiune dar rezistenfa ia traciiune este sc[eatd, de aceea restarirlrile care nu au o bazf de
= suport solidl trebuie evitare (Ebrnford gi Scholander 1995) (9)-
l_ in principiu e4istn 3 metode de a cregte durabilitetea restaurafiei:
P Optimizarea preparaliei prin:
rA=
- roturjirea unghiurilor interne qi a suprafefei prepara;iei;
I * cr€area unui spaliu de 2 rnm pentru ceramicl ?n toale zonele es sunt supuse presiunii
masticatcrii qi unde restaurarea va fi situat5 in dentini:

I - reducerea inlllimii cuspizilor pentru a prevoni frachrarea !or.

t45

I
I
 I
F Utilizarea
Maiana Brandrya Popa - Esteticain odontoterapia restaurstoare
unei cerarnici cu o durabilitate cresculi:
t
tr Utilizarea tehnicilor adezive.
Inlay-urile ceramice ofertr 3 mari avantaje ?n raport cu alte restauralii:
I
- sunt mult mai estetice,
- refac rezistenta dinlilor compromigi;
- sunt mult mai conservatoare in comparagie cu cele metalice.

6.1.1- Inrorcaltrl* $r coNTRArNDrcAlu,E TNCRUsTATTTLoR

I
CERAMICE

Incrusta;iile din porfelan au indicalii foarte precise, care daci nu

I
sunt respectate, pot duce la
compromiierea resl:rtrril:$ lncru total neindicet atAf ilin car,.a
vclurr'ului de rnunc5 9i al timpului investit pentru realizarea
cor:tului lor destui de riCicat c$t gi al
lor. Aceste considerente prcsupun alegerea
corecti a acestei opliuhi de restaurare, dupb un examen clinic foarte
I
bine condus qicu luarea in con-
sideraiie a irifiiror factoriior pro gi conira.
Y Indicaliile lor sunt I
-
I
La pacienlii care doresc un rezultat foarte estetic al restaurafiei la
dinlii posteriori;
- ln lezimi carioase mici gi mcderale, cu condigia ca profrrnzimea cavitilii sd fie de
cel
putin lJ-2 mm pentru a permite grosimi ale po4elanului rezistente piesiunile
la masri-
catorii exercitate asupra lor, firil risc ,ite fracturi;
- Leziuni carioase mari sau leziuni traumatice care au subminat smalg-rl,
substanla duri dentarl restanti si fie suficientl, peregii cavirlgii
cu condilia ca
se aibn o grosiml mi-
I
nimi de 0'5-l mm, astfel iac6t, legitura

-
lesuarriloi dure dentare cu r*tallrarca prin inter-
mediul rlginii de dlmentare sh realizue o masl omogeni, rezislenti;
La restaurarea unor dinf ce au ca antagoniEti lucrlri protetice din podelan,
datoriti
lj
. abraziunii marcate pe care acestea o produc;
- La dinlii la care' datorittr distrucliei coronare mari, este greu de realizat
forrna de retenfie
penhu alte materiale de restaurare;
- Lapacienlii cu o igienI-orali coresp'nzitoare gi risc de carie mic;
- ca metodi de tratamenipentru din;ii cu fracturi coronare, fisuri;
' Nu;nai la riil;ii la caie se poate asigrra o prt:ec1ie pulparl;
- La dinfi devitali la care cavitatea de acces la carnera pulpard a compromis
rezistenfa
dintelui gi la care, prin realizarea unei alte tehnici (reconstituire
corono-radiculard +
coroani de acoperire) s-ar distnrge prin glefuire dintele resfant,
in aceste situalii, incrus-
tafia reprezinti o metoda mult mai conservat'are de tratament;
- La pacienlii ce prezintii arergie la metare sau materiale compozite.
Y Containdicayiile acestor restaurtrri sunt:

- ta pacienfii cu parafunclii habituale (bruxism) gi obiceiuri agresive (qinerea cuielor intre

v \' --- --
din1i, a creioanelor etc.);
- La pacien;ii cu o igientr orall deficitard;
- Paciedlii cu risc de earie crescut;
- La dinlii cu discromii importante;
- in cavitrlile la care rebordul grngival e situat prea mult subgingival
gi nu se poate obline
o izolare eficientd a prepara[iei ;
- Pacienlii cu probleme majore de slntrtate
{epilepsie, psihopatii, boli cronice invali-
dante etc.); ; t,
146

I
 Capftolul 6 - Metode de restutrare a fitncsiei fizionomice ca ajutorul materialelor ceru*nice

- La pacienlii cu probleme economice (inlay-ul ceramic e de 8 ori mai costisitor declt o

restaurafie de amalgam);
- Acolo unde nu existi motivatia unei astfel de restaurtrri.

6.1.2. AvalrrAJELE iI DBzAvANTAJELE D{LAy-uRrtoR cERAMIcE

Y Avuntajele incnistaliilor ccrarnice sunt urmatoarele:

- Ele reprezintd inlocuitoare ideale ale {esururilor dwe dentare din punct de yedere este-
tic, avtnd o culoare asemhndtoare culorii nafurale a dintelui:
- Sunt ideale pentru sindtatea parodontald pentru ci o restaurare de po4elan acumuleazl
cea mai redusi cantitate de placi bacteriani;

- Preparafia s maiuqor de realizzt, mai econor^rici, minimal invazivtr;

- Au rezistenfl foarte bunl la abraziu,re,
- Au stabilitate in timp corespunzltoare;
- lnchiderea marginald este superioartr refacerilor cu inlay metalic sau compozit sau a
altor materiale de restaurafie;
- Realizarea punch-rlui de contact interproximal e superioartr celorlalte restaurafii;

- Permit refacerea de puncte de contact ocluzale stabile gi rezistente;

- Au radiotransparentd aseminitoare structurilor dure deqtare;
- Sunt biocompatibile gi inerte in ecosistemui oral.

D Degvsnnjele inlay-urilor ceramice sunt

- Cer timp de lucru mai lung gi o atenlie deosebitS la prepararea, realizarea gi cimentarea loq

- Duritatea incnrstaliei necirnentate ; relativi astfel incit prinh-o probtr brutal*aadaptdrii

sale in interioml p?eparatiei, marginile de porfelan se pot frachra ugor. D.rpi cimenta-
rea sa prin aplicarea adezit'r-rlui, rezistenla sa creste substanlial;

- Necesiti un laborator bine utilat gi ur-r tehnician cornpetent;

Determinl abrazarea'dinfilor antagonigti, mai ales atunci cind existd parafirncfii;
- Dopi cimentare, orice adaptare ocluzali poate duce la pierderea colorantului de
suprafall gi hzionomia restauraliei scade.
Pentnr rea.lizarea stabiliti{ii gi inregririlii stn:cturilor dure dentare in raport cu inlay-ul e necesartr
o legituri puternici a sa cu dintele, f6ri de care rezistenla sa in timp est€ compromisf,. Compozitul de
cimentare asiguri un suport solid de legtrturi, de grosime uniformi gi d[ rigiditate restaura]iei. Aceasti
legdturi egalizeazd varialiile de elasticitate intre diferitele strucbiri deutare (smal1, dentinl) 9i realizeaztr
tm suport uilorm gi continuu prin care acestea preiau fo4ele exercitate arypra suprafelei de po4elan a
restaurafiei- in plus, micile goluri inerente ce apar in procesul de fabricarc al po4elanului qi care ar putea
slibi consi<ierabil rezistenp acestuia, prin ulilizarm rsOinilor compozite ca agent de cimentare, permit
intirirea materialului ca ru*rltat al contrac{i*i de polimerizare a aeeshria (Garber, Goldstein 1994) illi.

I /lt
o"r..J.
tTtnmrrn
i rr.riFtiuar uU
hF hn I
i{iJALIZARE A PRTPARATIILOR
=

I
:
Incrustafiilo ceramice cer pregtrtirea unor cavitili care nu mai respecti in totalitate regulile
lui Black de realizare a preparaliilor convenlionale pentru amalgam sau incrustalii metalice. lnain-

t tea realizlrii prepara{iei este necesard localizarea punctelor de contact ocluzal gi a ariilor de stress
masticator maxim, determindnd in acelaqi timp gi stabilitatea ocluzald. Se vor verific.a gi migctrrile de
lateralitate gi c6nd acest lucru este necesar. se indeplrteazl interferen]ele existente (Ehmford qi
Scholantier 1995) (9).
;
 t
Mwiana Br&nduSa Popa - Estetiea in odontoaropia rectturabdre
I
I
t
I
Fig. 6.1 - Stabilireq stopurilor ocluzale.

Existtr diferenle in prepararea cavit6lii pectru inlay ceramic fa1[ de

aur coezig car€ constau in faphrl ci:
cele pentru ar,nalgam sau
I
- Preparatria este niult rnai conservatcare, indeptrrteazi numai
fesuful distnx de procesul ca-
rios pdntr in dentinl durA, normal coloratd,u,, ugo, pigmentatd;
I
- Desig*ul cavitltii trebuie si permittr prepararea piesei eeramice in laborator,*i

-
localizare per{ecti a incrustaliei in prepimlie;
Nu cste necesartr retenlia prin fricgir.me, ac€asta fiind chiar contraindicati;
s[ asigl:re o
I
- Nu e necesari indeplrtarea pereflor de snrall subminati, se poate
acestora gi intlrirca lor cu ionomeri de sticli inaiute
face o deretentivizare a
de realizarea r€stauralioi in cavitatea
buca!tr sau pe model- io ti*p"t cimentlrii, acest spaliu de
sub cuspizii nespsfinufi se poale
I
cdptu9i cu.rlqini cor,npozite; efectul de intArire u

-
aceasti rnginn de cimentare g: incrustalie; ""6to*
Nu e oecesari extensia preventivl in zonele de autocurtrgire gi
se datoreazd tegitudlor dinre

curtr;ire artificiali a din{ilor;

I
- Se pdstreazi p;incipiul rezisienfei;

-
-
Grosimea ochrzald a ificnrsta;iei Febuie, penhr a rezista
stresului oclrrz*I" si fie de l-2,5 mm;
Datoriti cimeynrii sale eu r{rginl compozit$ nu nai e necesar un paralelism
I
perfect sl pereflor
laterali ai cavit{ii, ei trebuind sd fie uror divergenli
tb}n de podeaua cavitlgii, in rmghi de 4-
l5u pentru a utura inrodtrcsrea qi indeplrtareainenrstaliei in tinpul
probei'sale (frg, 6.2)- ll
T]

li
l:
Fig. 6-2 - Re{izarea dtveryen7ei perclilor laterali ai eavitdlii
lj
at

lxtbireadinire pereii
aplicarce unui stret protector pe

se
fundut cavftdlii_
realizsaz5 prin iinii gi unghiuri rohrnj-ite pentru uggrarca
fabrictrrii
t:
piesei gi reducerea riscului de propagare a fracmrerii
ungbiuriior Lufte; ace$t lucm se va
realizacu fteze cilindro-conice foirte fine la vffi pentru
a nu distruge peretele pulpar;
Marginile preparafiei nu trebuie bizo[ate, spa]iul dintre dinte gi
inlay fiind ocupat cu rtrgina
I
eompoziti ce as,igurd o sigilare net superioari cimeniuiui traa4iouui.

r48
ceramicb ce ar rezulta ca unnare a bizotdrilor risc*
Marginiie subfri din
sf se frachreze in timpul manoperelor t
I
I
I,
.i

Capiloh l 6 - Metsde de restsrrare afuncfiei fizionomice cu alutorul mateialetor ceramice

l, de inserare- Unii autori recomandtr margini ooluzale groase ftut joint), allii un prag rohls-
t
jit(hollow-ground chamfer) care ajuti la o sigilare perfectl, expundnd prismele de snrall la
t 90" fa1tr de linia de finisare ceea ce permite o buni gravare a aceslora; in cavitsfile verticale
se recomandi un oerete sineiva! plan, cu rnarginea externl situatd in srralf;

Fig. 6.j - Resiizares motginilor ociuzaie aie covitdgii:

a margini ocluzale groase (httt iaint);
-
b - prcgdtirea unui prag rctuniit (hottow-ground chamfer)
(dupd Garber si Goldstein 1994)

Forrna qi profi:nzinea peretelui pulpai ren-tlti ca urnare a rcduceru perefilor dentari cu

obturalia de bazi cu iononneri de sticil. El reprezintd factonrl cheie al succe.sului pe termeft
lung al restauraliei, datoriti reducerii forfelor de forfecare la intorfaia agent de
cimentare/restauralie. Forma peretelui prlpm depinde de evolulia pmcesului cmios gi el nu
brebuie sl fie neaptrrat plan, perpendicular pe axul dintslui, el poate fi in zona oe'ntraH a ca-
vitsfii in forml de V, cu laturile V-ului paralele cu inelirarea paatelor cuspidiene; seeast{
form,i depinde de profliuzimea procesului carios.

Fig- 6-4 - Repraentareaformei Bodoki comerei pulpcre:

A-form* pland:
B -forma tn V (,tupd Garber si Goldstein 1994).

La dinlii ce prezinti restaurafii anterioare compromise, se indeplrteazl acestea 9i liuenr! in

totalitate gi se reface prepara{ia <lupd o proalabili analizl clinic5 privind:

- rezistenla pereflor restenli

plasarea rnarginilor restaurafiei
posiirilitatea de inse4ie a restauralie pentru a se decide ripul de restaura|;e cel rnai bw pcn-
-
situa;ia dati (inlay, orlay, coroanl pa4ial5 totald de acoperire)'
1au
' 149
 I
Maiana BrdnduSa popa - Esuticu in odonutempia restaumtaare
t
6"1"4. RrarrzrREA INLAy-uLur
Pentru realizarea preparafiei se procedeaztr
I
duptr regulile amintire. opera;iunea se executi

ci se va aplica o bazd de grass-ionom*'.

cu"pirii"il*r#;;;;;reduce. I
::":l:""*i:i::-:: f"p:f, *;-:y..n: ?':"i*on;*ul"io,r,"*roini pe o periu1tr. in
.:
::1.1:,:g""rj_1,",:""0."1* 'e
va aplicaliner pe baztr de dil-il;;

Comoozit- CIS nrr rrehr,io .x r,:-x .- ^^^-.-

#r"#; #;J#no'#::ffil
;ffi;i;iffi,"'ffiJrrj I
ilil?J5f'i ;:,:*:1".::."::::l'i:' :"
smarsur, iar inravffi;# ; ilffi;;;:r'itr
strat de cIS ci rrebuie sr vini in contacr
cu dentina ii r*at*r-ri"ir"r.
Daci este vorba de un inlay ocluzo_proximal
acesta este necesar.
se va plasa un qnur gingival de retracfie,
daci
I
se face rrraleta.gi :nspeciia cavittr;ii. Daci se constatd.
fisuri ce pot atrage in viitor o-fractunare,
se va face un prag gingival bizorat
cb un cuspid este subminat sau prezinttr
*i uu fi redus. Pentru a cregte aspectul fizionomic,
in acest caz
I
c.re ya miri suprafa;a de adeziune. Marginea preparaliei
piasati in zona de convexitate rnaximtr va fi

pentru realizarea a douE modele

ocluzo_cervicali.
Dupi tenninarea preparaliei se procedeazi
la amprentarea acesteia, amprenta fiind
de lucru- Pe unul din modele se va realiza un
folositi
I
acrilat autopolimerizabii dup-tr o prealabili inlay temporar din
prepara{iei' Acesta trebuie si fie
aplicare a unui agent de separa.re pe suprafala
solubi! ?n api qi nu pe baza de urei sau vaselini.
poate n modificau
inainre de luarea
I
llliiili,ii,?f#i,"j::rt*t O" uoe"e*ea de ceari r"u *.p;;it, in scopul
I
I

.cD
Fig. 6.5 - Realizarea restaurafiei provizoii cu
ajutoruI tiparului:
aplicarea rdsinii ii maticea transparetttti;
4-
B - plosarea ei tn gurd in zona preparagiei:
C - itnaginea restaurasiei proviroii a, excesul marginal:
D - foimafnald a_resnuraliei provizcii
dupa odiptaree sa
(dupd Graber lgg4l-;
Si Goldstein

150
l' .i
Ii Capitolul 6 - Metode de restaurare a fincSiei feionomice cu ojutoral mateialelor ceramice
t Atunci c0nd avem de realizat un singur inlay, restaurarea provizorie cu acrilat autopolimedzabil
i
.i
lr poate fi realizati direct in guri. Existl 2 tehnici de realizare a acesteia (dupn Schmidseder l99S) (29):

t - Prima tehnicd presupun€ folosirea unei mici cantitili de gutaperci inctrlziti prudent la o
i flactrri gi plasat[ direct in contact cu papila interdentarl penl.J a o prcteja de contacf'.rl cu
ri restaura{ia provizorie. Cavitatea astfel pregtrtitb va fi umpluttr cu rtrgini acrilici care se
I modeleaztr, indepirtindu-se excesul, in fazz in care aceasta este inci modelabilA dupi care
.,i i pacientul inchide gura- Acest inlay provizoriu rimdne pe loc pAni in gedinfa in care se va
Ii aplica inlay-ul de ceramictr.
I - Ahrnci cdnd sunt de restaurat mai multe preparalii se va realiza un tipar (o matrice transpar-
i enttr preformati sau o amprenti din alginat) care va fi umplut cu rigintr provizorie qi cind
)' aceasta are consistenlS ptrstoasi tiparul se va aplica in gr:ri- lnainte ca rigina sB se intnreasci
I
total, iiparul va fi retras din guri, ricit rapid cu apd rece gi apoi replasat in gurtr- Duptr ter-
minarea polimerizdrii este retrasi din tipar, se finiseazd gi se plaseazl in cavitate (fig 6-5).

Un inlay temporar bine realizat oferi citeva avantaje:

I
3 - confort sporitpentru pacient,
,i
- protectia preparatie;;
I - men{inerea relaiiilor ocluzale gi proximale;
!=== - impiedicl apariiia iritaliei gingivale,
cregte timpul de lucru alocat laboratorului.
I . Preparalia va fi restaureti provizoriu cu inlay-ul rcalizatpe model, tehnici uzitatl ma.i ales in
cazurile in care sunt de restaurat rnai mulli dingi in acelagi timp-
=
-= Cimentarea inlay-ului provizoriu se va face cu un ciment provizoriu non-eugenol gi se inde-
I pirteazi gnurul de retraclie gingivalI, cAnd acesta a fost folosit.
.:::
I 6.1.5. AnarranrA +i cIMEnTTAREA rNsRUsTATrEr
4
C6nd restauraiia este realizattr, aceasla este adusi in cabinet unde medicul va verifica culoarea
I restauraliei, integritatea ei, aspectul marginilor care trebuie s[ fie netede, uniformg, ccntintte, dacd fala
= ei interni (inlradosul) este gravati gi uneori presilanizattr.
G in cabinet, dupi indepirtarea restauraligi provizorii cu foarte multtr ateatie pentru a n:r deteri-
I ora prepamiia, dintele trebuie curilat an o pasti de finisat fdri fluor sau cu pulbere de piatri ponce, qi
- inainte de a se aplica diga se va verifica:
- - Culoarea dintelui;
I'i Contachri proximal care se face cu ajutonrl unui lir d: afi, foai'te prudont pentru a nu frac-
-
tura ceramica. Acest aspect e bine str fie verificat int6i pe model qi apoi in gura pacientului-
] Dac[ piesa trebuie ajustattr in laborator acest iucru se va face pe modelul secund- Dactr
I punctul de contact e slab, el trebuie corectat gi dacl e prea si-rdns se diminui cu freza albd
' pentru finisat ceramica (Garber gi Coldsteinl99a) (ll);
- Marginile restauraJiei rebuie si asigure o ?nchidere marginaltr 'frrarte precish astfel tnctt ele
T si continue plofilul coroanei, iar porlelanul si nu se extindtr peste marg:xile de snal! ale
preparagiei; acest aspect este foarte important gi ia nivelul pragului gingival la preparafiiie

I =
-
ocluzo-proximale;
Se va verifica in ociuzie cu ajutorui hirtiei tie articuialie qi tiaci ea prezinti riefrcienle eie

t
se Yor indepirta.
Dupi realizarea acestor verific5ri se va trece la izolare cu diga 9i spilarea tufuror ariilor
preparaliei cu un jet de api gi o perie potriviti ca mdrime gi uscarea sa cu jet de aer. Se aplici din nou

I inlay-ul pentru o reverificare a sa.

r it

I a
 I
Mariana Brdndusa popa
inainte de cimentare, in'lay-ul eebuie gravat, spilat,
dul sau gravati prin tehnica "totaletch", ,u upli"{ pri-**iryi
- Esutica in odontoterapia rcswrstoa?e

useat gi silanizat, iarpreparafia va fi la r6n-

t
agentul de eolare. Inlay-ul preparat ante-
rior e uscat lejer cu aer duptr aplicarea agentului Je colaj,
se va"aplica utr strat fin di material compo-
zit fotopotimerizabil pe suprafafa lui se aplicl in preparalie.
9i
mal cu ajulonil unui fir de a1i deniari), se potimerizeaz;'punctual
s" lra indep[rta excesul grosier furoxi-
I
(5 secunde), dupf se inde-
pLtteazd din nou excesul aprrut- se trece-la^polinrerizarea
dinte (in cazul si existtr mai multe piese de ceramici
I minut fiecare, dinspre vestibular gi respectiv
"".u fiecare
finall ,care sc.face 3 minute. pentru
de aplicat), cite I minut dinspre ocl,rzal gi cate
I
oral.
Dupi terminarea polimeriztrrii gi indepirtarea digii se va
face evenhrale mici finisiri gi reajustnri. Paciontul
el se va ad4pta cu prezenfa piesei tn gurd gi se
verifica restatralia in ochrzie qi se vor
esre chemat la conhol dupe 2 strpttrmini, timp in care
I
vor indeplrta eventualele reshfi de rigini ce mai pot exista

-
Pacientul va fi sfA.tuit:

str vin6 regulat la control;

I
- si foloseasc{ o tehnici de penaj corecti;
-- str-gi curere zanere inlerproxiraare
-
cu rn fir de af} dentara;
si utilizeze.paste de dinti cu pH neutru, pufin abraziye,
cu flon'tr de sodiu;
I
-
t
se nu foloseasc* ape de gurf cu clortexi,jiotr.

6.2. TATETELE I,AMINATE DIN CERAMICA

I
Fatetele laminsls din ceramictr sunt folii
su$iri de malerial ceramic care se aplici pe fafa
vestibulari a unui dinte preparat in acest scop.
(schmidseder 199s) (29)' Sunt mai
Pot fi socotite gi coroane p-rpJ" vesribulare
rezistente coloristic ai la uzur,d dec6t fafetele rtin yafisriale
pozite' efectul estetic ob;inut fiind urult com-
I
mai b'n. Po4elaaut are gi evantajul ctr nu reline placa
dar' spre deosebire de preparaliile efecruate pentru
lan cer indep,irtarea unei cantitifi mai mzri
dentarr,
faietele cin Jateriale compozitg fa;etele din pode-
de ,mal{.'
I
6'2-1" rmorcalru,n gl coNTRATNDIcATTILEFATETELoR I
LA&IINATE CERAMICE

) Inticaliile fateririlordin cerarnici sunt:

t
-
-
-
Fracttni dentare la copii, ftri interesarea dentilei;
Dinte unic devilalizat, intens colorat;
Eroziune forte a felei vestib'ulare snu dinti
I
c€ au avrrt anterior o restaurafie cervicali;
-
-
coloralii forte care nu pot fi elirninate prin metodele
Pierdere importanti de substanfE amelartr;
de albire sau microabraziune;
t
- Pierderi rn4ri de strbstanltr cervical[;
-
-
Diasternq tcme, malpozilii ugoare ale dintilor
Modifictrri de fonni gi volum ale
ce pot fi cornpensate prin fapte vesubulare;
dinfilor; ' r--- --r--- I
Y
-
-
Malfonnalii dentare, hipoplazii dentme;
Lezinnj de uzurtr dentari.
Cantraindicayii:
l
pierderi mari de substanli drud dentari
cu descoperirea dentinei;
cind la nivelul dinlilor frontali existtr presiuni
ocluzale mari localizate in zona ce ar
t
y*" ?i primeasci faleta (ocluzie cap la cap);
. t52
la paciengi cu bruxism, obiceiuri vicio*se;
-. ; I
I
I
Capitolul 6 - Mende de restaurare afuncSiei fzionomiee cw elutorul moterialelor ceramice

I ,
- la pacienli cu carioactivitate crescuttr;
I
- absenfa motivaliei falet{rii;

l,
ti
- igieni bucald necorespunzitoare-

I 6,2.2" AvaNrarE $r DEZAvANTAJE ALE FATETELoR

LAMIN,{TE DIN CERAMICA

I
..:
Av a n ttj e Iz f,aletelor din ceramici.
Faletele din ceramic[ prezinttr urmdtoarcle caracteristici:

- Aspecl coloristic optim din punct de vedere estetic, datorittr posibitit*1ii *hgeni culorii
l, care este consideratf, cea mai apropiati de culoarea dintelui precurn qi a ponibilitAgii
ii imbundtl{irii aspectului co}orist ic graf ie ameliorarorilor de mranle ;
- Prezinti o rezistenfi mare la eroziune;
l" - Culoarea este stabili in timp;

t - Riseul de fracturi este asenneses risculri de fracturl a.;cei ecroane ceranaice;

- Pentru real:.zarca sa se indeplrteazb 0,5-0,75 rnm substanli dwtr denltrtr, mai muh decdt
i
pentru o fa{ettr de compozit dar mai pulin decit pentm realizarea unei coroane de aeoperire
- Complicafiile func$onale postoperatorii sunt limitate deoarece fapla ceramictr se linii-
l: -
teaztr la faga vestibulard a dinielui gi la marginea sa incizaltr;
Datoriti noilor generalfo de adezivi arnelo-dentinari gi a materialelor de fixare este posibili
lirgirea indica;iilor faletelor vestibulare. Adeziunea inbe po4elanul gravat acid gi compozit
l. este la fel de putcrnicl cu cea dintre compozit gi smaiful grayat acid; coeficieniul de expan-
sinnea fa{etelor vestibulare este asemtrndlor celui a strucnnilor dwe dent$e normale;

t
iz
- At$ta timp c6r faleta nu e fixati pe di:nte ea este fragill, dar o dati cirnentatlpe dinte ea
devine foarte rezist€ntl la tracliune gi trlexiune;
- in raport cu parodonfiul marginal ea poate fi ptraeatl supragingival pentnr ctr iu mediul
r:med bucal marginea ei devine invizitril6, dar poale fi Diasati gi ugor subgi,ngival, pen-

t tru cl este fixati cu material cornpozit insolubil gi marginea gingivali este in m*joritatea
cazurilor mai pulin prejudiciattr decAt la o coroaai.
fnconyenientele faletelor din ceramici:
J - Penku efectuarea faletei de cerarnictr s€ recurge la ?ndeplrtarea de lesut dur dentar;
- Resta,:rarea nu poate fi fixatI provizoriu;

- Daci este fixatJ, toate corecturile ulterioare devin delicEte gi cer rigurozitate, uneori elc
r, devin chiar imposibile;
- lndepdrtarea unei fafete cirner,tate in verlerea unor retuguri nu este posibiltr, ea sc poate
indep[rta doar prin ftezare ;i apoi tnlocuirca sa cu o altd sau cu o coroanl;
T - Efectuarea fa.ptei vestibulare este o operatiune foarte delicaitr, fiind pentru cmamist o
adevirati piatri de incerc*re at$t peatm rtabilirea culorii qi &rmei dar gi pedru mode-
lajul superficial gi realizarea caracteristicilor individuale pe o suprafafi r,nidrn5;
- Pre! de cost relativ ridicat al feletelor de por{elan..

o..4.J. Dracr*osrrc $r FLAN rlE TRATAMENT

Pacientul care solicit* o asemenea lucraro estetictr trebuie, de Ia bun incepul, si fie avertizat ln
legdturi cu aten[ia pc care trebuie si o acorde igienei omle, tehnicii gi regnlaritf1ii efectuirii acesteia.
De asemenea, el trebuie s5 ytie de la irrceput c-i este Eecesar sd se prezilrte reguiai la consci-

153
 I
Jvlaiana Brandusa popa - Esrcticain
Medicul la rindul stru, pentru a putea decide sd aleagi o astfel de solu{ie
odontotcropia r*toaratoste

terapeuticl tretuie si
t
gtie sd oblini prin anarrrreza pacientului cit mai multe informafii utile cu privire la: '

- Cauzele leziunilor dentare .'si, dacl ele sunt determinate de alimentafie, medicul trebuie si
ii atragi atenlia asupra acestui lucru pacientului, inainie de incepeiea tr.atamentului; ali-
I
mentafia acidl poate modifica suprafe;ele de ceramici;

- Trebuie notate parafuncliile sau obignuinlele ce conduc evenrual

la abraziunea dintilor anteri-
ori gi medicr:l trebuie si decidi in anumite situali.idacnnuesre contraindicatA.fatetarea
dinlilor;
- Va trebui si se cadtr de acord

suprafala ceramicii in timp;

cupacienrul asupra igienei orale la nivelul restaurafiei; pastele
de dinli cu un pH scdzut sau cu capacitate uUr-iol importanti
sunt capabile si modifice I
- Dupi o curilire profesionall a dinlilor, culoarea acestora va fi
dorinla pacientului 5i ea este notattr in fiEa de tratament.
tuarea unei fotografii exlraorale, o serie completi
determinatl iinflnd cont de
se recomandi in toate cazurile efec- I
de radiografii reboalveolare, un film
panorar:ic $i eventi.:al u,r nrodel Ce snidiu- Daci
se prevede modificarea ro.roei r,-gr*ii
dinfilor' inciiderea unor treme sau a unei diasteme, aceste
modificdri vor fi flcule inilial in
cearl pe un model, in scopul alegerii rnetodei optime de
rezolvare a disfuncgiei fizionomice.

*ul"1.1
Acolo unde e posibil se va efectua cu ajutorul imagisticii
unei alte persoane din familia ,u, o ui^"lizare a"imaginii
probabile a acesteia duptr rezolvare. Aceasta va
digitale, de fafi cu pacientul qi even-
disfuncfiei preaente gi a imaginii
I
facilita gi cotabolrea cu laboratorul de tehnictr dentartr-
Atunci cf,nd se. observi din partea pacientului dorinfa de a alege
in-raprt cu vdrsia sa ;i cu coioritulielortaili oing prezenti pe arcatld,
culoarea potriviti cu argurnente cdt mai convingtrtoare,
o culoare mult prea deschisl
pacientul va fi sfrtuit si aleagi
I
cerend h nevoie gi sfatul membrilor familiei.

6.2.4. Tntmncn DE pREpARARE a DTNTTLoR frx veonnrA

I
FATETaRTT
Prepararea faletelor vestib:uhre (veneer) din
unei coroane, o tehnicd mai ugor de realizat- succezui
ceramici prezupune, spre deosebire de prepararea
clinic ai restauririlcr cu ajliorrl faletelor !ami-
I
nate de ceEmicl depinde dr-' mai mul{i factori ce
includ suportul de.ptar gi structurile gingivale.
Pentru vizualizarea atingerii obiectivelor tratamsu-tului qi
func$e de scopul pentru care e necesarl fatetarea, pe rm
a motfului de pregitire adecvat, in
model de laborator se ya putea efecfua cu multd
I
ugurinf{ o faptl de ceartr.
Prepararea
cli::ied astfel:
dinlilor in vederea faletdrii se va face in funcfie de scopul falettrrii
gi de situaiia I
- o fa;eti realizati pentru o simplil masfire a unei discromii cere o pniparare
in prezenla unor importante resiaureri din compozit pe
diferenliattr in firncfie de importanla acestora;
simpl{, debaz1;
dinfi respectivi preparalia va fi I
- Dactr hebuil corijate unele malpozilii dentare
ugoare sau coloralii intense pe un singw dinte
sau trebuie inchisi o diastem{ sau temi, preparalia
va fi gi ea efectparx adecvat.
I
Obiectivele preparlrii sunt urmtrtoarele:

- str se obfinl
reracenu
loc suficient penhu porlelan, firi supraextinderea sau bombarea
excesiv& a
I
- Si permitf, maqcarsa limitelor preparafiei;
- SA se ob$rli un ax ueic de inse4ie a! preparaiiei;
Atunci cind se cere utilizarea unor cimennrri opacifiante
I
sau colorante ce necesittr un
volum suplimentar de aproximativ 0"2 mm si
Str ugureze plasarea faletei;
S[ conserve cfrt mai mult small pcsibil;
se realizeze spatiul necesar acestora;
I
154
si inldture zona de smarl mai bogatd in flucr
ryi rezisdnth ra gravarea acidd.
I
t,
I
Capitolul 6 - Metode de restaarare afuncyiei fiziononice cu ajutorul materialelor ceramice

I a:
Pentru a obline o anumiti armonie estetici, clinicianul trebuie
nate ceramice diferitele conrponente anatomice, ca de exemplu:
sI reproduci pe fafetele lami-

I'.l
-
-
jonc{iunea small / cement;
punctele de contact interdentare;
'I] Iobii de dezyoltare:
- muchia incizaltr;
I j - Iiniile unghiulare;
r: si ofe:e o suficientd integrita;e f;.rnclionaltr a drntelui-
ql in acelagi t:rrrp
Tehrica de prepararc a dinlilor in vederea faletlrii s-a dezvolta! a evoluat qprc un design con-
Ii servator care folosegte de obicei o reducere de 0,5 firm pe fa;a vestibutari gi I mm reducere incizali
(Schwartz 2000) (3I).
II Preparalia de baztr se efectueazi la nivelul felei vestibulare totaie prin ?ndeptrrtarea a aproxi-
mativ 0,5-0,7 mm de small-
Limita cervicaltr qi pmximali hebuie si prezinte un ;ant cu addncimea de aproximativ 0,5 mm.
E important ca in spafiul prcximal marginile preparaliei si se apropie cdt mai mult posibil de puncrul
de contact fErb a-l desfiinfa- Marginea inciz:rl} va fi scurtatd cu I-1,5 mm, iar limita palatinal{ se va
continua cu un gan{ terminal palatinal.
Deoarece preparafia pe care medicul o va raliza se afli in smal1, ea va fi nedureroasi gi nu este
necesari o anestezie prealabili- inaintea preparArii felei vestibulare a dintelui se va plasa un fir de
retraclie gingivali care ya rfmdne pe loc pini la luarea amprentei. Datoritd aceshri fir e posibillefec-
uarea, cdnd e cazul, a unei preparafii uqor subgingivale.
Reducerea vestibuiartr poate fi efectuati cu freze speciaie tie ghiCaj cu care se pot realiza
qanfuri verticale la o addncirne de 0,5 rnm pentru a obline o reducere uniformi din grosirnea felei
vestibulare (Schwaru 2000) (31).
$anpuile de ghidaj pot si fie ;i orizontale, dar ele nu sunt indispensabile (fig. 6.6, A gi B)-

I
t
I
-=..

t Fig. 6 6 -
B
lor
A - $anluile de ghiCaj aizontale g freza folositd pentru realbarca

I B - Realizarea de ;anptri de ghido; verttcqje-

155

t
 I
Maima Br&ndusa popa - Esteticz tx orontoterapia resrourgrtosre
In acelagi scop se poale utiliza o frezi diamantatd upor conictr, rotunjittr
la v6rq suficienli pen-
I
tru realizarea preparafiei- Ea trebuie si aibi granulalii nornnh,
nu e necesartr o freztr diamantattr cu
granula$i fine pentru ci suprafala rugoasi astfel
aruuci cdnd se plaseaztr fa;eta-
obginute **u9t. retenfia i"fri a dintelui
"*io.lare I
Lir'nitele proximale tebuie si
se intindtr spre zonele de contact cit mai mult posibil, pentru
nu fi vizibile gi fdri a le desfiinp' Pentru ca ceramica
una mult rnunca lehnicianului in laborator gi ar rniri
ghidaj de aproxinrariv 0,5 mm profrrnzime.
a
s{ nu fie prea sub;ire in acest loc, ceea ce ar ingre-
riscul de fracturi Ia inse4ie, se prepartr rn gant de
I
La nivel gingival se va realiza m
rotunjiti' soopul acestui.ryanf de ghidaj este de n ug*u mlmca
ta plasarea de citre medic a fa;etei precum gi
ganl de ghidaj cervical cu ajutorul unei freze
tehnicianului pe de o parte gi de a ftcili-
cu extremitatea I
de a reduce riscul de fractrrrri a unor margini prea subfri
de ceramictr (fig. 6.2).
I

I
I
I
AF
frg' 6'7 - A - Rep&entarea grafcd a Ercitelor cenicale
falae loninate ceremice.
ale prperasiei pefttra lt
B - Seeli*te vertieald prin prepara$a cervitald plasarea Sargului:,
supragingival;
Ia nivel gingival;
Si

I
subgngival-

tiv 13
La nivel incizal riscut de fracturi al ceramicii este,
ori mai mare dacd fateta vestibulari nu acoperr marginca
dnp[ estimirile unor autori, de aproxima-
liberr Aceasta face necesari o recu-
I
cere a marginii tibere incizale cu l-1,5 mm gi
preparafiq. se ia terraina oral cu ue
cu o frezi diamantattr cu o terminatie in
a ctrror coroanA e scurtatd mult ca
+anl ee se realizeazi
formi de obuz- Daci trcbuie +i o restaurare a in4fi-ii di4ilor
unnare u sfrafirrnii, este suficientd nivelarea marginii
libere inciza_
I
le gi plasarea qangului palatinal.
du$.ftftate" fiind ugor subgicgi-val mr e !n general necesar sr pun[
Prepamgia o
rebacfie grngvald, alhrl decit cel ptasat se un nou fir de
inigial u;eori, trebuie aafrno*t rm pic mai mult firuI
de re@ie
I
in saeul
$-g"1 *i:"
In anul 2000'ry:"
utilizatm fir mai gros, acesta rbmf;nand i,n ganful pngvat
ia riqpul
sehwartz propune o noud lehnici de p.eparar"
sale cu fafeti laminati eare si inliture
cdt mai estetic ai mai natural faptei
"'di;r"ft
toate ineongnrentele cu forma ideali
;;J;
a dinteiui,redsad un aspect
lukii.
acoperirii I
ceramice, corectend in acelagi timp defectele de
struchn[ existente
qi realizind o dimenEirme corecti meziodistald, vestibulo-oraln gi
d-'ptin6 armonie cu oeiuti" ftrnciicnali-Tei*i"u
gi presupuno o prealabilI identificare
incizo-gingivali a dintelui, in
u fost denumit{ "tehnica de preparare c' pragvertical,,
I
a elernentelor anatomice primare ale dintelui
de restaurat. Aceste
elemente eare trebuie luate in considerare

- JoncFunea cemento_arnelartr;
sunt:
I
-- ccnturul cervical al felei vestibuiare;

156
- punctele daconcavitate:
I
t,
I
Capinlul 6 - Metodz de restaurare a fincfiei fzionomice ctr ojutorul materiolelor cerenice

- lobii de cregtere longitudinali;

- liniile proximale concave;
- crestele proximale meziale gi distale;
- forma anatornicd linguo-.incizali.
Aceste elemente transmise tehnicianului dentar, ii permit acestuia si refacl forma naturaltr
a dintelui.
Joncgiunea cemento-arnelari, linia cervicald, punctele de concayitate qi linia de
contur maqginal
surrt repere anatomice care deltaesclimitele faciale, inierproximale qi cervicale la nivelul l./3 cervicale-
Punctele de concavitate ale unui incisiv central se gisesc ta nivel inte.rproximal, pufin $pcri-
or de intersec{ia l/3 cervicale cu l/3 medie, 'linia de supravegbere" ce defineqte forms
exterioari a din-
teiui- Privitd dinqpre oral, iinia cenricaltr este creall de intersecfia dintre jooctiunea cemento-amelartr,
linia de de contur cervical, punctole de concavitate pi moale gi se intinde de la mezial spre dis-
fesuhrl
tai- Toate aceste repere anatomice rerlizetzi linia cervicaltr care la rindul sau, determini fbrma
mar-
ginii gingivale a faletei laminare.
Marginea iocizali este privitd ca un factor determinant al suecesuiui estetic al fafetelor laminate
ceramice- Ea se realizeazl cu ajutonrl unei freze djamantate cilindrice cu ajutorul r" creazi pe
marginea incizatd 3 ganturi de gbidaj de 1,4 mm-
$anf":rile se.,.oruli ?n$e ele cu
"]r*ir
ajutoru!,.:aei freze cilin-
drice astfel incit si rezulte o suprafati plati. Reducerea incizald astfel obfnuti are l-1,5 nrm pormigflnd
stabilirea unei grosimi anatomice corecte, de 2rnm in sens vestibulo-oral la nivelul marginii incizale.
Pentru pr€par"r€a fefei vestibulare se vor plasa 3 pnfuri de ghidaj de 0,7 nun ad$ncime pc
suprafafa vestibulartr" peste lobii longitudinati de dezvcltare, cu o ftez! cilindrici cu diannetrul de
i,4 mm, nurnai 0,7 mm din aceasta fiind in smali. $anfurile vor fi unire intre ele ponffu a se obline
reducerea vestibulartr Iinatl
Pentru realizarea regiunii pmximale se determinl loealizarea finali a marginii labiale gi se
preparf, $an;ul vertical de l-ll mm l6$ne cu o freztr diamariat[ plasatl cu lungimea pErfii active per-
pendicular pe axul luag al dintelui gi plstrati in aceasti pozilie pe tot parcursul realiz$rii s.ale.
Se incepe de la unghiul ryezio'incizal gi freza se ddaseazi spre cervical, vestibular fati de
punctul de eontact- Sub punctul de eontaet se raalbezzd punctele de concavitare p5sffind aspectul ver-
tical al marginii in P.lnni de prag. Compone:ta verticald e pragului se aeniine in timp ce se continul
preparatia spr€ regrtmea cervieal[. Aeeasttr secvenld se repeti gi pentiu regiunea distali a dintelui, uti-
lizind aceeagi &eze diamantati- Se vor realiza astfel praguri verticale in zona proximal{ dar gi in zona
cervicali a dintelui.
Unghiurile vestibul+-incizal 9i tmghiurile inteme longitudinale gi cervical, create depragul ver-
ticai, se vor mtunji cu o freztr diamantatl cu partea activi scurtl-
Preparalia astfel obginuti va fi finisattr cu o piatrl de Arkansas atbl r.rontati la piesa con-
6n"nghi- Preparalia terminatl trebuie s{ fie netedl cu o margine a pmgului vertical bine definiti gi o
maryine iacizali platn (fig. 6.8 A qi B).

AB
Fig. 6.8. A - Prep*rarea dintelui pentrufale.ta laminaid ceramicd dupd
tehnica wodific*td Schwartz (2000).
B - SecSiune verticala pin zone prepooufii ceruicsle.

r<i
 I
Avantajele preparirii cu prag vertical:
Mariana Brdndusa Popa - Esurtca in odontoterepio restsyratoore
I
-' Preparalia cu prag vertical prezinttr o maryine plasati perpendicular pe
al dintelni, ceea ce permite cre€rea unui prag paralel cu axul lung al
axul apico-coronar
iintelui.
Realizarea unui prag vertical in 1/3 cervicali permite o refacere a formei
I
anatomice a din-

-
telui in zona sa gingivald gi o fonntr exterioari cu aspect estetic maxirn.
Pragul vertical se extinde giin l/3 mijlocie a dintelui in spaliut siu
hrl de contacl ceea ce permite realizarea unor contunri proximale
interproximal, sub punc-
gi realizarea
I
"on""o"

-
curburii naturale a dintelui in aceastl zonl,realizarea unei forme anatomice
gi o trecere naturali de la nivelul zuprafetei proximale
la cea facialtr-
Prepararea c: prag gingival pernite, ahmci ctnd situalia clinica
a ambrazurilor
t
o impuue, plasarea
ganfurilor mai profund in jesutul dentar, peotru a imbunitifi
- Tehnica preparlrii cu pmg vertical permite o realizare a faletei
cient?l, rezisten$ la fracturi, pragur marginar ar faletei
aspectul estetic aI fafetei.
ceramice cu o grosime sufi- I
fiind perpendicular pe direclia de
acfiuae a fo4elor dezvoltate in ticipul nrasticafiei ia nivelul
concavitAlilo, p"turioui" ui"
dinglor frontali.
Dupd ce preparatia felei vestibulare adintelui a fost realint|,indiferent
de tehnica de
preparare aleas6, se trece la amprentarea preparaliei.
Pentru arnprenti se folosesc materiale care si
aibtr rezistenla necesari pentru a nu se deteriora lanivelul
spaqiului interdentar ingust, in timpul inde-
I
pnrtirii sale' Daci amprenta privegte I sau 2 fagete vestibulare,
ele pot fi luate il
acetagi timp, per-
mi{dnd gi arnprentarea antagonigtilor. Daci existi deja un model
arcadei va fr efectuattr cu elastomet
de studira amprentarea totall a
I
Daci prin tehnica de falerare cu falete laminate din ceramici se
urmdregte inchiderea gnei
diT*T: sau trems,
lbwfte
lr."P-li"
pentru punctul
efectuati pe dinte va fi facuttr mai spre palarinal, depdgind zona
de eontact gi aceasta pentru a inchide ambrazura interdeotaa ."
faletei ceramice' Preparalia se va termina proximal mai 4rt*i
I
spre palatinal, eu iln $an[ rotunjil in rest,
preparalia este identici cu cea derrisi" auterior (fig.
6,9).
I
-'\.,
--"jI
<-?)J
I
t:./

Fig. 6-9 - Reprezenta;ea gr$cd a dinlilor lnainte g dgpd rcalizarm

I
fagetelor pzntru fnchidereo diastemei Si a tremelor

Dactr se urmiregte ca prin faletele laminate de ceramici

si se realizeze corectarea unormalpo-
I
ziliidentare u$oare' preparafia vestibular[ va fi ficuti
groase' in raport cu direclia dinfilor, urmlrindu-se
duptr tehnica descrisf, dar faletele vor fi mai
o aranjare a dinlilor gi un aspect armonios (fig. 6- 10). I

Fig 6-10 - Reprezentarea grafcd. a malpoziliilor dentare inainte

Si
dupd carectarea lor cufa\ete lamino!9 ceramice.

158
Copitolul 6 - Metode de rvstaurare afuncyiei
fionomice at ajutorul materialelor ceramice

6.2.5, Rrsra unannA pRovrzoRrn

Numerogi autori considerd cI nu e necesar[ efecfuarea unei restaurlri provizorii
pentru ci
defectul rezultat in urma preparaliei dintelui nu e foarte vizibil; rotugi pacientrii,
?n cele mai multe
cazuri, solicitl aceasta.
Existh mai multe metode de restaurare provizorie:
Se poate folosi c faletd vestibulari din compozit, efectuattr prin n:etoda
directi. In acest
scop, in centrul fe1:i vestibulare a dintelui preparat, smalgul va fi gravat
acid. La nivelul
acestei zone gravate se plaseazd materialul adeziv gi flri a
efecfua polimerizarea adsivu-
lui' se modeleaztr deasupra sa o cantitate de compozit fotopoliJerizabil, reconstituind
forma dintelui- Compozitul fiind fotopolimerizabil, pracricianil are timp
suficient pentm
modelarea fatetei dupi care, el va fi polimerizat- Dupd terminarea polimerizlrii
modelajul,
poate Ii inci corecat prin adtrugire sou indepdrtare a unei cantitllide
compozi1 Daci rno-
delajul e efectuat cu grijd, se eviti finisarea- Se va efecfua la nevoie o finisare
rapid[ cu o
past6 de lustruit gi se va verilica faleta in ocluzie gi firncliune. Ea nu trebuie s[ antreneze
pacientului nici o jeni funciionali (fig- 6.1l)-

ffi
--.;an,

' '1..;.::.
:::J I- '':-1:s

F,fi1Ji.,.f
i:-:'t;li'i
11':." :..\t1.
.1,.
ri-ii j.ij ..
j -j,r j '.-f,
ir..rr :.;::: :i::-:j .:
'.t:
ti:,i,;'#

C
Fig. 6.ll - Realiza:ea wd Jblete provizorii din conpozit:
A - demhteralizarea smalgvlui tn centrul preparofiei;
B - suprafala preparaf ei ecopeitd ca rdgind od-zt,ty',;
C - r.:alizarea faletei provizorii.

r.59
 t
Se poate
Maiana BrrnduEa Popa - EsUtica fn odonUterapfs restaurdoare
folosi o coroand de celuloid transparenttr sau o capi adaptati pe modelul de studiu
I
care se urnple eu compozit de culoare potriviti, se inltrturtr excesul cu grijtr gi
fotopolimerizeaztr, dupi care fa;eta temporartr este scoasd, ajustatd gi
fimclionalitatea ei pe dinte-
compczinrl se
si verificl forrra gi I
Suprafap smal{ului e parlial gravat5 acid punctual, in centrui felei vestibulare qi
provi-
zoriu va fi aplicatl cu un adeziv fotopolimerizabit.
Se mai poate folosi un model de ipsos pc care se va realiza fateta din"compozit
gi apoi.va
fiplasattr pe dinte dupi finisare gi adaptare.

6"2"6" ANaTHnnA
I
$T cIMENTAREA FATE,TEI LAMINATE DIN cERAMICA

- Falota de po4elan este executattr ln laborator gi o dati terminati ea cste

plasarea sa pe dinte-
trirnisi pentru probi qi I
ln cabin'-t, meCicr:l o examineu[ atent dupl care se proceCeazi la o cur{are
a suprafe;ei dentare
ce va primi fr1eta- Aceastl c;ur5fare se execut{ cu o cupi de grxni
gi pulbere de piarrn ponce fini, iar
ambrazurile cu un disc dtamantat fin Se va curdla cu atenlie qi inbadosrd
faletei din ceramicl, dupil care
ae€$ia este umezit pe'nrru a-i cregte tramparenla gi ta;eta
va fi pmbattr pe dintele gi el umezit in prealabil.
DacI forma 9i culoarea fafetei sunt buoe, fafeta vestibulartr poate fi fixatlpe
kebuie modificatii prin ajustdri tainore, acestea s. if.rtu"arl de preferinli
dinte. Daci forma I
modifictrri importante de forrnr, fa;eta vesribular,i va fi reftsuti in
dupe cimentare. in ; i
alb sau galben' Pot fi utilizate cincenturi opace sau eoloranle
laborator.
h4icile defecte de culoare vor fi coreetate cu ciment special care poate
modifiea culoarea spre
care pot fi proUate inaintea demineraliz[rii
I
acide in seopul obtinerii unor culori *o.tut . Dactr kebuie plasate
cate individual 9i apoi toate impreunS, penrru a stabili
maimulte fa{etq ele trebuie verifi-
ordinsa de plasare,Fixarea se face dgpl o noui
curifare a fatetei d$pi care, in laborator aceasta se graveazi cu
acid fosforic 32olo, tratament ce
I
condi$oneazi in timp suprafaga de ceramictr pentnr silarizare. Intradosul fqetei vesribulare
I
acelagi
dupi gravare trebuie si aibl o sup'nfa;i asemtrnltsare cu cea a smalgului
grayat acia ji piesa de cera-
mictr astGl pregrtiti e acoperit5 cu silan- Silanul este un compotrent
utor de manipulat dar cere
gravr:rca acidi a s'rprii,ibloi de eerarni,i imErliat iaainte
dc utilizarea lui. Se aplici e-: su^atmi de silan,
duptr care suprafap faletei vestibulare este pregtrtittr pentru tehnica
adeziv4
In aeelagi tinnp se prepartr dintele eare e spllaL uscat, izolar gravat
$ su acid fssforic 37%
I
timp de 15 secunde' Acidul e aplicat la incepul la periferie,

::1T1ftt"i
ou :*':l*j*
tonouren cle stlclf,.
unde smalful este.dominant gi apei spre
unde, daci existi dentistr descoperitt, aeeasta rrebuie acoperittr cu
eimentud I
Suprafa[a dTPd e sptr]lti cn aptr rimp 15 secrmde gi nscattr

I
duptr care se aplictr pe aceilsra o
rigintr adezivi. se utilizeaztr de pre,ferinp un aieziv trieompousnt
din generalia a 5_a.
l:::frafala ceramici silanizatl se aptici pu6n adeziv pi se]ace o ugoara uscare a acestuia.
de
,_ ralets
rn "_^ ^ vesttbulari este injectat cu aittorul unei seringi un eimeat
fotopolimerizabit in strat fin gi ast-
fel pregititd, fageta este frxatlpe diniete pregdtir anterior.
Dupi fixarea faletei frebuie imediat eliminat excestrl de cincenl aeeasti manoperl
fiind foarte
I
i.rnportantl p€nhu degajarea
PWrctului de contact. Ea se realizeaetr eu vfrful asculit al unei sonde
dentare, limita f,alotei veslibukre fiind verificatr
cu ogtinda a"rtua * sonda. Dupi o primi indep6rtare
a excesului sc face o scurtl polimerizare (10
secunde penhu pafia..rc$tibulartr gi lingua!tr], qi cun, ?n
aceast[ faze rrgina nu e total polimerizati" eventualul
exces existent poate {i indepirtat ugor.
Faleta vestibulard.este actm din nou fobpolimerizate
din 3 direclii diferite (vestibulo-cervi-
ca!' vestibulo-incizal'$i ii-nguo-incizai) 60 de seqnnde
tie tiecare dati. Aceast6 luugil etaptr ,ile
polimerizare poate fi frcutl la sf6r9it.
Dacd existl mai multe fblete in acelagi timp, de reguli
se trece la fixarea pentru inceput a
fuletelorincisivilorcentrali in acelagi timp sau una dupa alta,
ipoi urmeazi incisivii laterali qi,la sfhryit,
caninii gi" eventual, promolarii-

160
I
Capitolul 5 - hfetode de restenrare aftncSiei fzionomice cu ajttaral materialelor cersmice

ft[{l
\ \\\
\ \\\
'C 5lr3
Fig- 6.12 - Stratuile necesarefxdrii faletai de po4elan.
I - stratul de sn*lf gr*,et acid,
2 - ogentul bonding,
3 - agent de ciwentare,
4 - agenwl bowling,
5 - silar,
6 - fa|ea ceramicdgravatd acid

Finisarea este f'oarte dificiln. Se eliminl cu o chiureti resturile de ciment de la suprafala faletei
vestibulare- De asernenea, cu ajutorul sondei dentare se pot decela re$turile care vor fi in<lepfuate cu
ajutorul unor freze de metal dur, ce au avantajul ci, prin comparalie cu freza diarnantati de finisal, nu
au virful activ gi, deci, nu riscl s[ iezeze suprafafa radieulari.
Se continui finisarea cu freza de finisat din metal dur. SEaliul proximal va fi nivelat flr un disc
de finisat, iar excesul lingual va fi indepirtat cu o fiezd din rnetal durln forroa de obu;.
hrainte de terminarea hatamentului se vsrifici ochrzia statietr gi dinamicn qi eventual se corijeaz5.
Pacieatul este ?cdnrmat sd revinl la eontrol dupl l-2 sdptlm6ni, petrh'u eliminarea umri eventu-
al exces rimas nedrcelal de cele mai rrnrlte ori fiiad imposibil de eliminat tct excesul in prinna gedintl-

,SISTEMEI,E
6.3. CAD-CAM ?Tq REAJ,IZAREIT
INLAY.URILOR CERAMICE
O.tehnici recend de realizare a rcstauraliilor din ceramicl printr-o metodl indirecttr este aceea
oferith de sistemul CAD/CA}VI (ccmputer-aided-desing/eomputer-aided-manufacturing), prin care ftbri-
carea picsei este a.sir--iaid, de ordipator. Aceastd tehnicd utilizeaztr ampreclarea elechoao-optictr a
preparaliei cu s cameri futrasrali gi proiecarea ei pe calculalor (sistemul CAD), cu realizarea modelului
virtual pria prel-.crarea qi esamblarea imaginilor, realizarea unei srachcte virtnele a viitoarei restaurafii
prin tehnici utificiale qi r.eaiizarea propriu-zisi a piesei prin fi'ezare d+ sitre tm robot (sirtomul CAI,D-
Primul sistem CAD/CAM introdus in Europa gi orezentat !a Zuricb ?n 1980 prin care se rcaliza
prp-paratia inir-o sedinli a fsst Cerec-$istem (Garber gi Goldstein 1994) (11).
Acest sistem prezinti {fig. 6.13):
- o video+gmertr; '

ecraaul;
_

- comPurcnil
^^
--..4^-, $l prmesorui;
- rnagina rotativl de teiat;
- un b*ton.de reglare;
- blocuri de ceramicS prefabricate.
Capitul de scanare al camerei intraorale enrrite raze in*arogii pe dintele preparat, luneiso e
reflcctati inapoi prin capul de scanare gi fotoreceptor la ecranul coarputerului- Amprentarea electroao-
optici apreparaliei se face din roai multe ungbiuri, datele inregistrate sunt prelucrate de calcutratorpen-
tru a se obline medelul virtual 'intr-o singr;ri irnagine tridimensionaii. Sistemul CAD va face prciecta-
r
-
rea piesei esistattr pe calculator- ;
lul
J
i
 I
Mariona BrdnduSa Popa - Estetico in odontoterapia restaaralaore
I
I
I
I
Fig. 6.13 - Sistemul CAD-CAM:
I
A - video-canera;
B - ecranul;

s_':ffi:::;:{:;fr:_:,:.,,
E

Pentru o btrnl amprente eleclrono-optici este n€cesar

- butonul de reglare (tlupd Ehn{ord g Schalander IggS}.
t
ca:
-
-
perelii preparafiei si fie c6t mai plani;
perelii verticali si fie uSor divergenfi ocluzal;
I
- peretli proximali s[ Iie gi ei ugor divergenli spre
--
-
ocluzal;
maryinile preparaliei str fie rohrnjire, bine definite;
leziunile prea adinci trebuiesc acoperite cu bazi de hidroxid
I
de calciu sau cimenturi

-
ionomeri de sticli;

,s:prafata
preparari t.JUui" si fie acoperiti cu pulbere ce poate
refleoa lumina (fig. 6.la). I
I
I
I

Fig- 6-14
- Imaginea prcparagiei pregdtitd pentru amprentare
(dupd Ehmfod Si Scholander 1995).

Pentru realizarea amprentei (imagiaii) optic-e

se frce tcaleta cavitniii qi .cscaiea ei. penini
realizarea amprentei o-pti-ce se folosegte o
iondl opticr ce iniegistreazi preparalia din unghiuri pers-
peclive diferite: vestibulo-oral, proximo-ocluzal ,i
gi imagineJ dinfilor antagonigti, pentru realizarca
ocluziei. Imaginile sunt stocate in memoria calculatorului
Realizarea modelului virtual se face prin afigarea
tuturor imaginilorpe r6nd pe ecran gi medicul
identifici 9i traseazf, pe ecran toate conturu;r" pr.pu.uril;idrrd;"hrgur
imaginlor, automat carcula-

162
I
Capitolal 5 * Metode de reslattrare a funcliei fizionomice cu ojutorul mste,ialelor ceramice

I
r: torul stabilegte forma amprentei gi o afigeazb pe ecran de unde e transferati programului CAD p€ntru
proiectarea modelului virtual (ng. 6. I 5)-
I

Fig. 6.15 - Realizarea imaginii aptice

(dupd Ehnford Si Scholander 1995)-

Proiectarea inlay-ului se face in 4 etape:

- Proiectarea intradosului;
- Proiectarea felelor vestibulare, orale, meziale gi distale;
- Proiectarea felei ocluzale ?n raporr cu antagoni$tii;
- Oblinerea piesei prin frezare cu ajutorul unui robot (rninisfung) cu 4 axe, din blocul de
ceramicd prefabricat, glasat pe discul rotativ. Acesta e conectat la calculalor care preia
comanda modelului de frezare. Blocul de ceramictr prefabricat e qlefuit cu &eze cilin&ice,
'sferice,
in interior qi exterior pinl se obline piesa {fig. 6.16)-

I
Fig. 6.16 - Bloanile prefabricate din ceramicd (dup'd khmidsederl99S)-

I Dupd temrinare, piesa e finisat6 de medic-

= Sisternul Cerec 2- datoritb imbun[tifirilor aduse calitilii aparal*lui permite o imbun[ttr]ire a

I eractitejii de adaptare a piesei temrinate. Ei pemrire realizarea unei anatomii individualizate a felei
ocluzale gi a spafiului proximal al preparaliei.
Sisiemul Celay (Ceramic Iniay) are labazb. producerea unei piese ceramice cu o iormi speci-

I ficd qi o adaptare precisi. ilintr-un bloc de ceramicd prefabrical indusifal. Pentru inlay se folosegte

"Li3

I
I
 t
Maiana Brdnduso Popa - Estetico in odontoterapis restaarrlosre

ceramici feldspatici omogene de 3 cutori A1, y''}, A3,5. Este un sistem pur mecanic Ia care, dactr
I
preparalia e buni, se va obfne o precizie de adaptare foarte bunr a restauraliei.
La aceastd metodd procesul de duplicare nu se face pornind de la o amprentl oplici ale cdrei
informatrii sunt expuse la ordinator qi apoi retransmise la fteior,ci provine de lao preparalie
efectuatd
I
in direct in gura pacientului sau semidirect pe un model de lucru gi aceasta e ampreniutd gi reprodustr
in ceramici prin copiere (frg.6.12).
I
t
t
I
I
I
I
Fig' 6 17 - Reelizareo inlal'-afi1i cerami.c prin
frezaj pin merada copierii arnprentei lrnetoda l.
Celav) (dtpa Erhnfitrd.ei Scholan,Iu, tee:t.
A - piaa de copiat executotd. din rdsina; I
B - rcalizarea inlay-ului ceramic prin copiere.

) Avantajele acestor metode sunt: I

- nu n€cesiti laborator; I
- e suficienttr o singuri qedinfi de lucru; l,
- timpul de lucru e redus:
- incrusa{iemici 3 minute;
- MOD 8 minute; l;
- cnlay l2-!3 minure-
ri
- tirnpul total de prcparare, fabricare l_I,5 h;
l:
- nu neesiti amprenti,
l.
- fiind bloc omogen de ceramicr, posibilitatea de fracturare e mici.
I

F Dezavantajelemetodei sunt:
l1
l;
- cere aparaturl sofisticati,
- pref de cosr ridicat;
- sculptarea qnatomici a restaurafiei cere timp; l:I;
- morfbldgra dentar{ e mult simplificat[;
- functia ocluzaltr poate fi deficitari.

164
l,
T
Capitolul 6 * Metode de restaurarc nateiolelor ceramice
a funcyiei fziononrice cu ajutorul

BIBI,IOGRAFIE

l- Baunre L., Phillips R.W, Lund R.M.

-Textbook of Operative Dentistry, 3rd ed., W.B. Saunders
Company, Philadelphia, 1995;
2. Bennett R'J., Bailey L.F. - Bonding to Dicor Laminate Veneers,J.Dent.Res. 65. 315 (abstr. no.
1309), 1986;
3' Bratu D., Romdnu M., Fabricky M. - Posibilitdli de optimizare a calitdlii stopurilor ocfuzale
cu incrustalii ceramice prefabricate din Beta-Quartz, Stomatologia, Bucuregti, XLIII, 3-4"
lgg6,3-13;
4. Bratu D., Fabricky M. - sisteme integral ceramice,Ed. Helicon, Timigoara, l99g;
5- Brunel A-L-, Lakerrnance J. - Les inlays d'abturation. Inlays d'or; inlays de parcelaine, Ed,-
Masson, Paris, 1963;

6- Calamia J.R. - Clinical Evaluotion of Etched Porcelain Yeneers,J- Am. Dent- 2, 9, 1989, lS-17;
7. Calamia J.R., Simonsen R.J. - Elfect of Couptir;g Agents on Bonrl Strenght of Eiched Porcelain,
J.Dent.Res. 63, 223, l9B4;
8. Craig R.G. - Il{ateriale dentare reslaurative, Ed, ALL, Bucureqti, 2001;
9- Ehrnford L.E.M., Scholander S.A.T. - Step by Step Description of Direct Filling Therapy Inlay,
Onlay and Veneers, fubl PC, Lenrpert A.8., Helsinborg, Sweden, 1995;
10. Eidenbenz S., Lehner C.R., Scharer P. - Copy Milling Ceramic Inlays
from Resia Analogs: A
Ptacticable Approach with the cELAY system, Int-J.prcsthodont. 7, r9g4, rj4
11. Garber D-A., Goldstein dE. - Porcelain & Composite. Inlay & Onlay Esthetic Posterior
Restoration, Quiniessence llooks, iilinois, I 994;
12. Heymann H.O-, Srurdevant C.M., Roberson T.M.,'sockwell C.L. - Tooth-colored Restoraiion
for Classes I, II and IV caviqt preparalions, In: Ed. Sturdevant C.M., Roberson M., Heynann
- H'O., Sturdevant J.R. - The Art and Science of Operativ'e Dentistry,3rd ed., Ed- Mosby, St.
Louis, Misso-uri, 1995, 609-623;
t3. Holmes It., Sneed W.D. - Treatment of Severe Chemarnecanical Erosion tsing Castahie
ceramic Restorations and A New Dentin / Enanel Eoncing system: A Case Report,
Quintessence Int-, 21, 11, 1990. 853-96?.
14. Hornbrook D. - Cosmetic Denii.st: State of the Ari (Part Th,o),AmencanAcadeny ofCosmetic
Dentishy Journal (AACD) 8,2, 1993, o-S;
l5- Jimmy 8., Eubank - Esthetic Technique Cxe: interior Porcefain to Metal Crowns,Arnerican
Academy of Cosmetic Dentistry Joumal (AACD) 8,2,1993, il-15;
t6. Krejci [., Krejci D., Lutz F. - Clinical Evaltntion of A New Pressed Glass Ceramic Inlw
Material Over 15 fearc, Quintessence Int.,23, 1992, l8l-186;
17. Lopes M-P., Leitao J.G.M., Douglas W.H. - Efect of a New Resin Inlay / Ontay Restorative
i'isteriai on Cuspal Reinforcement, Quintessence Int-, 22,8, 1991,641-645;
18. Mitchell D.A., Laura Mitchell - Ghid clinic de stomato[ogie, Ed. ALL, Bucuregri, 1]99;
19. Mormann W., fuejici l- - Computer-Designed Inlay-s after S-lbars In Situ: Clinicat perfo;mnnce
and Scanning Electran lu{icroscopic E,.,a.iuation, Quintessenc e b:1",,22,2. |,s92,109-l I5,

I65
 I
Maiana Brdndusa popa
2a' Mount C'J'
Hume w'R'
-
-
Prepararea din\ilor tn vederea restaurdii cu materiale
Estztica tn odontoterspia rvstsumtosre

rigide,In: Ed. Mount G-J.,

I
- conservarea si restaurorea structurii denlare,Ed-All, Bucuregti, lggg, 167-175;
2l' MullerG'-AtzenundSilanisierendentalerKeramiken,Dtsch.
22' orent T' - Non-orthodonfic Alignment af Teeth
zahnarrtl-Z.43,lggg,43g44l: I
- A Dynamit New Approach,Arnerican
Academy of Cosmetic Dentistry Journal (AACD) g,2,lg;3,15_19;
23' Ptrtra$cu I' - Sistemele ceramice moderne at aplicasii stomatologice,Medica,
l,z,Zaw,l4-l5;
I
24. Popa S. - proteticd dentard, Vol- I_II, Ed- Medicald SA,200l;
25' Reid J'S' - Tooth Color Modlfcation and Porcelain l/eneets,euintessence
Int, 19, l9gg,4774gl;
I
26" Robbins J'w'*- color Characterizatlon of Porcelain
ll,
27 '
199t, 953_856;
Robbins
Yeneers,

J'w' Fasbinder DJ" Burgess J.o. - Posterior Inlay and onlay,ln:ed-

euintessence Int., 22,
I
schwarfz RS.,
summitt J'B'' Robbins J-w
--Fundamentals of opeiative Denrrstry. A comternporary
Approach, Quintessence Books, Illinois,
1996 22g24s;;
" ev' T
28' Robbins J'w' -
Porcelaine l/eneers In: ed. scawarz R.S., summitt
J.B-, Rcbbins J.lri -
Fundamentals of
operative Dentistry. A contemporary Approach,
Illinois, 1996, 349-372; euintessence Books, I
29' Schrnidseder I. - Dentisterie esthetique,Ed.Masson, paris, 20@, 193-240;
30" schaffer H,
Quintessence
zabler - complete
-t'lgg2,
InL 22, Z, gt _gl:
Restauration w'ith Resin-Bonried porcelain Inla',s, I
3I' schwartz J'c- -
l'erticai shouider Prcparation Desing
Restorations, periodont. Aesrhet Oent. tZ for porcelain Laminate veneer
1S; ,2000, Sfi_iZi;
I
32' schaffer H'' Zobler

i5'
9' ;^?tyylete Restauration with Resin Bonded porcelains Inlays,
Quinressence Int., ?7,2, iggl, til_tsl; I
''vaknine s'' Pr:sad A', Gable Y- - choracterizatiott cf inzerfacial ldhesion of a
' Porcelain, J.Dent-Res .,67, l9gg, Z23; liigh strercght

34' Yumiko Hosoya, Nakamura N', Goto

Japanese Joumal
G^ - Resin adhesion on the
of pediahic Dentistry, 29,3" 199l,506_51?.
primary Gr.ound Enamel,Tb.e

ll
I

166
t,
ri

I I
t

^:l
I, !
CAPITOLUL 7
I
,l:l .{LTE IVIETODE DE RtrSTAUFI",,IREALE
l; ESTETICII DENTARE

l.
,l
7.1, AMELOPLASTIA
t Ameloplastia este o tebnicd care se adreseazb modificirilor discrete ale conturului dentar prin

t tndeplrtare rie srnall- Este o formd limitattr rde tratarnent aplicabila la dinlii frontali gi e utill mai ales Ia
netezirea marginilor incizo-proximale sau a marginilor incizale rugoase ca urmare a unor frachri
minore post traumatice in smal1. Se utilizeazd. freze diamantate fine cu care se aclioneaz6 pe aceste

t ':--
suprafele cir mai discret posibil yi fbrd a modifica relatiile ocluzale qi gbidajul anrerior mai ales in
ocluzie centricl si in migcirile de lateralitate_
Suprafelele asupra ctrrora s-a acfionat, se vor finisa p6ni vor deveni netcde, lucioase (f,rg. 7.1).

t
l
t
I AB
j Fig. 7.1 - Realizarea unui lratanlnt estetic pin ameloplasie Ia nivelul tui
A - imagine inaintea tratomentului:
B - tmaginza dinlilor d;ryi anelaplasrie.
tl,12:

j'.

I 7.2. TEHNICI DE ALBIRE A DINTILOR VITALI

Albirea dinlilor reprezintl o sol.r;ie corservatoare pentru rezolvarea discrerniilor dentare
T ugoare gi moderate aptrrule pe diniii vitail sau devitaii. Esie o inetodl foiositi din vremuri isiorice. Se
= $tie azi c[ vechii rornani foloseau pentru curi]irea dinlilor ureea gi, in special, ureea de Portugalia cu
ajutorul cireia oblinqu dinli de un alb strilucitor. De asemenea, se g{sesc referiri istorice care
1 relateazd fapn"rl cd. bfubierii Elului Mediu nu practicau doar extractia dinfilor ci ei recurgeau ryi la
albirea acestora. in acest scop folaseau Aqua Fortis, o mixturi ce conlinea ac;d nitric.

I La sfhr;itul secolului al XIX-lea apare publicati pentru prima dati de cdtre Westlake in
American Joumal of Dental Science (1895) (citat de Schmidseder 2000) (32) o metodl de albire a
dinJiior prin microabraziune cu acid ciorhitiric diiuat pentru <linlii ce prczentau riiscrondi {ietermiilate
Ce fiuoroztr- Tot acum se utiliz;azd peniru albirea dinlilor gi apa. exigenatl.

i69
 I
lv{aiano Brandusa Popa - Estetka tn odonloteropiq reslaurataare
La inceputul secolului XX apar referiri despre utilizarea superoxolului,
un amestec stabil de
I
apd oxigenata30oA gi.eter (Abbot l9l8 qi Printz tizqciafde
Schrnidseder) (32), iarin 1937Ames
devine celebru prin utilizarea acestui amestec in combinalie cu
o sursi de caldurd. Tratamenhrl lui dura
30 de minute gi trebuia repetat de 25 de ori pentnr albirea dinlilor
atinqi de fluorozl.
I
Urmeazi o perioadr in care autori precum zack qi Cohen, fac primele str:dii
gtiinlifice asupra
metodelor de albire a dinfilor' Ei studiazi ac[iunea pe care sursa
nu remarcd o influen;i a acesleia czue ar putea afecta
mate mai tdrziu de cerceterile din 1970 ale lui Nyborg qi
de caldurtr o are asupra pulpei dentare gi
fesutul pulpar. Cerceterile lor vor fi de altfel confir-
I
nram*rdm (citali de Schrnidseder 2000) (32).
Cohen a aritat in studiile sale ci morfologia celulelor pulpei
ficare ca umare a tehnicilor de albire a dinlilor rrituli ,u
19?9) (10)- un str"rdiu similar al lui Roberson gi Melfi (19s0)
denkre nu prezinti nici o modi-
ug.n;i d" albire activali prin celdurn (Cohen
I
izl) arlta o ugo*e r.ucfie inflamatoare
la dinli tratali cu agenti de albire activali prin cildur5
cei cirora le revine meritul de a fi descoperit efectul de albire pe care
roxid de cxigen utilizate in port-amprenti in tratamenhrl unor gingivite
il au preparatele cu pe-
I
la tineri sunt medicii specia-
lizali in parodontologie. Ei au remarcat ci aceste substanle,
asupra gingiei ftrceau si dispari unele colorafii u$oare
p" ra"ga efectul benefic pe care il aveau
ate iinlitor. Ei testeazi in acest scop pemxigelul,
o substanli mai vdsco_astr utilizattr intr-o port-amprentl. incet, metoda se
I
impune gi in l9g9 V.B.
Haywood gi Heymann (17), de la universitatea carolinei
de Nond, dezvolti pe biza eimeroda de albire
ambulatorie a dinlilor. Ei utilizeaztr o gutiertr qi peroxidul de
un numtrr de ore pe zilnoapte, de-a lungul a citeva
carbamid i rc;/openlru aplicarea timp de
I
sdptamdni, metoda ,u." uu punctrrl de ple-
care a metodei actuale de albire la domiciliu.

albire a
Tot Hazwood facl in l9g0,1gg2
"oortitui
{18, 20) un shidiu clinic pe pacien;i supugi traiamentului de
cu peroxid de carbamidi aplicat-in gutiere pentru a aprecia
t
linfilor influenla acestuia asupra
smalplui' dentinei 9i lesutului pulpar. El nu remarcl nici o rnoiificme
6 siptamdni de la incheierea tratamentului, in sensul inchiderii
la culomea iniliale gi nu observa nici o reacfie adverstr.
a culorii din$lor srpugi albirii dupd
la culoare a aeestora sau o revsnire a lor
I
S-a observar, iotuEi, ci rezistenla bonding-ului la
smallul htatpentru allire e maire{us{ decet al celui
cat imediat un adeziv dentinar in scopul unei restaur€ri
pczit sau po4elar' De asemene4 in prccssul de albire al
ne&ata! ceea ce arrta ctrdupi albire nu trebuie apli-
cu matedale compozite sau a unor falete din con- I
dingilor, anmci cied aceqtia prezilti rsstauraiii
fizionomice' acestea nusunt influen{ate de agentul de albire.
tea vor trebui inlocuite deoarecevor fi mai inchise
De aceea,pacientul tebuie avizatcd aces-
la culoare dec6t din;iisupugi albirii. t
7.2"1. sugsrANTE sI METoDE DE ALBTRE A DTNTTLoR wrhlr I ,

Albirea dinfilor se tbce cu dou6 substanle de bazA:

- proxidul de carbamidi;
- peroxidul de hidrogen.
Compardnd structura chimici a peroxidului de carbamidi
care se gdsegte cuplat cu uree intr-c
bazi anhidri de glicerintr sau inh-o bazi solubill apoasd
de carbopol, cu cea a peroxidului de bidrogen
0e are forrnula chimici mult mai simpltr, constatlm
ci peroxidul de carbamidi l0o/o vasuferi un pro-
ees de descompunere in uree gi percxid de hidrogen acesta, la rindul strq se
Ei va descompune in api
9i oxigen' Peroxidul de hidrogen este, de fapq ingreaientul activ al sistemelor
de albire cu peroxid de
carbamidf care au un pH neutru- conform r.ue, p"ro*idul
de carbamidi este clasificat ca antiseptic
oral al[h[i de peroxidul de hidrogen 1,5% qi 3yu-
foodusele care contin carbopol au doutr avantaje:
* Din p"rnct ie vejer-e 'rizic, carbopoiui este mai viscos gi
sta mai bine ingutieri, v6scozitatea
sa permilind substanlei active si difirzeze
un iimp *ui ind"lurrgat in teJuilriledwe dentare
gi impiedici degradarea sa de cdtre salivd;

- Din punct de vedue chimic, se leagi de peroxidaza

din salivtr, ce€a ce duce la descom-
punerea sa ?n oxigen gi apd oxigenati.

17a
I
-' Capitolul 7 - AIte metode de restaurare a esteticii dentare
J., Peroxidul de hidrogen utilizat in cabinetul stomatologic in concenhafie de 30-35olo are unele
I inconveniente:
-t
rr - Poate si produci deshidratarc ai dernineralizarea din;ilor;
- Fiind caustic, poate sh produci leziuni ale iesuturilor moi, de aceea, medicui irebuie si
i
foloseasctr cu pruden!5 aceasti substanli.

r- !
Peroxidul de hidrogen posedl atit capacitatea de a oxida c6t gi pe cea de a reduce, el put6nd
forma diferite specii active de oxigen in funclie de:
,tt
-! -. ternperaturi;
t. - pH;
.i - lumini;
-i
t. - catalizatori etc.
F
i El poate avea influenftr negativd asupra mucoaseiorale lezate, de aceea, in momenful inceperii
i3
tratamentului de albire, lesuturile gingivale trebuie si lle in stare de slnitate perfecti. Peroxidul este

l" s
un puternic agent oxidant. Albirea se produce prin pAtrunderea peroxidului in smalg gi dentind gi oxi-
darea petelor de culoare'din textura dintelui frrE a produce insi nici o modificare in structura intimi a
dintelui. Albirea este realizail inigiai ia niveiui smaliului, de aeeea, peieie de ietraciciini care in majori-

r tate se produc in dentini, necesitl un timp mai indelungat de albire gi, rmeori, fird rezultat.
Albirea cu api oxigenati are avantajul unui efect de 3-6 ori mai rapid decdt cel oblinut cu
peroxidul de carbamidd. Acesta din urmd are aproape acelagi efect in concentralie de l0% ca gi apa
oxigenati 3olo.
I- Albirea dinflor vitali const{ in aplicarea produselor chimice de albire pe stprafafa smal;ului fdri
_-E a modifica coloralia dentinei- Aceasti metodieste cunoscuti sub numele de"slbire sternd", spre deose-
=
bire tie albirea dinlilor devitali, la care produsele chirnice se apliC in camera pulpar[ gi, in consecinf5, ele
t- vor actiona dinspre interior spre extei-ior producind o albirecunoscuttr sub deuumirea de "slbire internd".

Metodele de albire ale dinlilor sunt:

- Albirea in cabinet, cunoscuti in lireratura americanl de specialitate sub termenul de "in

olfice bleaciring". Acea:ti metodl foiise$te apd oxigenat633o/,',cildurl gi lurnini gi este
o rrretod[ agrcsivl, substanla dentartr putind fi in pericol, dupl unii autcri. Tehnica se
mai nurnegte gi "power-bleaching" gi este o metodi preferati in cazul in care este nece-
sar un rezultat rapid.

-' Albirea la domiciliu, "home bleaching'], care se executi acasl de citre pacient, cu condilia
ca acesta sd fie iniliat de un medic sau de o asistenlE calificattr in acest sens. Se foloseqte
peroxidul de carbamidtr gi dureazi timp dc 3 sau mai multe siptir:rini.
- Microabraziunea.

7.2.1J. TNDTCATTTLE TEIINICTLOR DE.ALBIRE A DINTILOR

I Mcdificirile de culoare ale din$lor cunoscute gi sub denumirea de discromii dentare, reprezin-
ttr una dintre cele mai frecvente disfunclii fizionomice pentru care iipeleaztr pacienlii la un batament
estetic. Ele au etiologie diversi, maniftst5ri clinice diferite 9i pot fi clasif:cate duptr mai nnulte criterii:
l: F Dupi momentul instalirii discroniei, existi:
1 - discromii primare, prezente in momentul erupliei dintelui pe arcad5;
- discromii secundare, apimte dupi erupgia dintelui pe arcadl;
T F Dupi mecanismul etiopatogenic, intilnim:
- discromii intrinseci (endogene) cauzate de:

I -+ schimblri de structuri sau grosime

smal{ului, zone hiperrnineralizate);
a lesuhrilor dure dentare (zone de hipoplazie ale

-+ incorporalea de pigrnenli iu timpul formirii dinlilor {impregnirile tetraciclirrice, flu-

I oroza, porfiria);
tryl
Lt t

I
I
 I
Meiana Brdndusa Popa - Esutica in odontoteropia restasraroare
-+ difiuia de pignengi in iesuturile dure dentare dupi formarea dinteiui (produgii
de
I
necrozd din pulpa dentari, substanfe medicamentoase utilizate in
-> de cauze necunoscute:
-+ de senescenftr;
endodonlie etc.);
I
+ hemoragice;
discromii exogene (extrinseci):
+ pigmentaJiile alimentare (clorhexidina utilizatl in apele de guri
incombinafiie cu ta-
ninul alimentar di nagtere unei coloralii cu tenttr maron);
-+ bacteriile cromogene salivare care pot duce la aparilia unei coloralii vercui lacaliza-
td Ia coletul dinlilor sau brun-neagri, paralelS liniu conturului, foarte rezistenttr la
I
agentii chimici (fig.7.3 A 9i B); "u
t

t
t
I
Fig' 7-2 - coloralie extrinsecd vetde localizatd
kclecSia prof,Dr Luca Rodica).
la incisivii supeiori I
-+ impregnirile nicotinice de curoare bruni sau neagri pe
+
fala linguatd a dinlilor;
depozitele de tarru ce dau coioriri brune-negre la coretul-dentir;
t
I
I
I
I
.AB
Fig- 7-3 - A'coloralie artrinsecti brund generalizarti subformd de lizereu;
I
B - Coloralie extinsecd
(colecSia prof D.
brund. subformd de peie (punctatd)
Luca Rodica) I
-+ cepozitele alb-gilbui de la coletul dirrlilor daiorate
igienei orale defectuoase;

t72
-+ modifictrrile de culoare are dinfllor cu leziuni
c#oale simple qi compricate; I
l;
Capilotul - AIte
I
7 metode de restaurare a esteticii dentare

-+ modificirile de cuioare determinare de marerialele de obturalie coronari,

cu impreg-
narea fesuhuilor dure dentare ce apar colorate cenugiu-negnr, materiale
de obtr-rralie

l: ti
radiculari (iodoformul, Ag).
Modificdrile de culoare ale dinlilor de etiologie exogeni nu modifici srructua
tora' De aceea, ele sunl ugor de indeplrtat cu ajutorul unor pitste abtaziveaplicate
aces-
cu aju-
torul unor periule aspre pe din[.
!r P Duptr vitaliratea dentarl intalnim discromii:
:i
I

_:i
- ia dinlii viraii
Ir - la dinlii devitali.
i
:l Discromiile dentare pot insofi pierderile de zubstanli duri dentarl,
defectele de structurd ale
dintilor, cazud ?n care ele se vor tezolva o dati cu restul tratamentului odontal
dar ele pot apdrea gi pe dinlii
l: integri iar il aceste cazttn,metodele cele mai biologice de batamen!
ce nu recwg la indepirtare de lesu-
J.a
:.t turi dure dentare ci doar la decolorarea dinlilor prin dif..it. procedee
sunt metodele de aibire ale dinfilor
lvletodele de albire a dir,lilor a,r *mltoarele indicilii:
I
7.2.1.1.1- Moorrcrwrc DE cuLoARE DETERT*NATE DE TErMCrcuN,{
t.-
i'{criificirile de cuioare aparia incisivi
gi canini superiori qi inferiori, dup{ administrare de tefaci-
I_ clind incepind din hrna a IV-a de viala intrauterini gi p6ni la vdrsta de 7
ani. Mecanismul de aparilie al co-
lcraiiei tetraciclinice nu este inci complet etucidat; se crede ctr este o reac{ie de chelare
a ionilor de calciu
i= de la suprafala slructurii hidroxiapatitei in curs de mineralizare. Tehaciclina
nu e-ste
acumulatl decit parfiat
in small' cea mai rnare parte g{sindu-se in dentini (Brown 1974 citztde Sebmjdseder lggs) (32)-
l= Dupd erupiia <iinlilor complexul de chelare calciu-tetraciclintr-oxifosfat sub
,:= (a radia[iilor ultraviclete) se oxideaztr, igi pierde fluorescenla prin pierderea
infiuenla luminii
I fosforului gi se forrneaztr
I un pigmert roqu de 4-alfa-12-alfa-anlidm4-oxoiimetil-amino{erraciclin6 (Davies
rlrisl. Acest pig-
a ment este redus de produsele de albire ale dinlilor.
Coloralia dinlilor qi profunzimea ei este cu atit rnai severl cu cit dcza detetraciclintr
-_ adminis-
a trattr a fost mai mare- Ea poale intcresa in acelaqi timp ambele hemiarcade, atet
si rnandibula. Primele zone interesate zunt fetele vestibulare ale incisivilor.
maxilarul superior c6t

t =
=
Diniii pennanenli anteriori suferi un proces de pigrrrentare in urma tratamenlului cu tetraci-
clini efecruat la virste cuprinse inte 3-7 ani, tipul alterdriiit'Iorii depinzand de:
- Doza de antibiotic administrat* cu clt aceastr este mai mare gi severitatea discromjei este
mai mare; coloralia apare dupd o dozi de 27 mgkglzi gi afecteazi dinlii definirivi maj
G= . intens dar mai difiiz decit dinlii temporari;
Durata tratamentului: o durattr medie de 4-5 ziie este sufic:enti penti-u colorarea evideq-
::
ti a smal;ului;
I Derivaiii de tetracicUrd utilizafi. Astfel, aureomicina determini aparilia rmei colorafii gri-
: -
,: brune, teramicina, ledermycina Ei acromicina cau o coloratie gablna.
Discromiiie dentare date de tetraciclind au fost clasificate in 4 grupe de citre Feinman
I tlgBTi
(15) pe baza lucrdrilor lui Jordan (1984) (21) asrfei:
:i
Gradul I - cu modifictrri cromatice minore, dir4ii au o tent[ galben-deschistr sprebrun, Cis-
"
a puse uniforrn in l/3 cervicali a din1ilor.
= Grsiul II -discrornia apare mai variabil[ in suprafa$ gi frrtr localizare precisl- Culoarba
este uniforrnd, galben inchisi pAnn la brun cenuEiu.

* Gradul lil -'din;ii aii o ciiloar-e cenu;iu inchis, Exiinsi gi <ieiimiiati marcai de restei sub*
:-= stanlei dure Centare, sub formi de ber',zi transversal:.
Grilul JZ -coloriri
r severe extinse, galtren inchis, brun-cenugiu.

I
i73
-
I 7,

I
 I
ll{aiana Brdndasa Popo - Esteticq in odontoterryia ,estqurobare
Astizi se acceptd existenga a 3 forrne de discromii:
I
- Forma ugoari, in care modificarea de culoare apare in nuanle de galben deschis sau mai rar
gri-deschis, uniform distribuiti in I I 3 incizal[ a dingilor gi care rtrqpunde ugor la
gedinie de albire in cabinet sau la o curtr de albire la domiciliu de 4 snptim dni
34 I
{frg.7.q;

t
I
I
I
Fig. 7.4 - Modifcare de caloare detenhinatd-de tetraciclind
--(nna
Fomra moderat5, la care cciloralia este uniformi darde nuanfe mai pronunlate
usoard.
l
de la galben inchis
pAnI la bmn gi cenugirr, firi localizare gi delimitare precisi tn suprafali gi
care Cqp- in mod
normal in 5-6 gedinle de ahire in cabinet iau in 5{ qecinle de albire ia domiciiiu (ng-
Z.S);
I
I
I

Fig. 7.5 - Distromie dentari dupd tratament qt tetraciclind -fonttd medie.

I
Forma severd, la care coloragia este intens5, gri inchis spre albastru
sau eafeniu-purpuriu,
extinsi sub fcnntr de benzi transversale, cu zone de concentralie a coloraliei
cervicala- Decolorarea duce la deschiderea ugoari a nuantei, pdnl la
in specialin ii3
I
un punct- pentru trata-
ment se folosegte faletarea directi sau indirectl cu materiale compozite
lizarea de substanle opacifiante sau colorante sau chiar coroane
sau csrsmice, cu
de invelig ceramice ( ig-1.6).
uti-
I
I
I I

I I
:

Fig' 7-6 - Modifcdri severe de culoare derennin& de tetraciclind.

'r74
I
Capitolul 7 - Alte metode de reslaurare a esteticii dentare

I 7.2.1.1.2. Moorptc4rutE DE caLoARE DETERMTNATE DE FLaoRoz4

I Cei care au descris pentru prima dati petele brune de pe suprafala exterioari a din;ilor
Black 5i McKay in 1916, observAnd o ,cistribulie geografictr a acestora in gari din
gi America- Ei nu au putut si explice etiologia acestei
au fost
Europa, Africa, Asia
discromii gi nici ieziuniie hipojlazice de small
care le inso;ea- Au trecut inci l5 ani pintr cind aceste discromii au fost ?ncaclrate
I nate de aportul crescut de fluor in perioada criticr de dezvoltare a dinfilor.
in teziunile determi-

Modificirile de culoare determinate de fiuorozi apar dac[ in primii ? ani de viali copilul
ingerd o conccntralie de fluor ce peste I rng/litru de api- in iceste cantn,smalpl
dinlilorpoate ap6rea
I, pestril, marmorat, cu aspect rndncat de molii datoriti interfertrrii fluorului in procesul
matricei smal;ului din{ilor permanenli. Aceasta determind o incornpleti rnaturare
de calcifiere a
.,' a smalfului care
devine poros 9i opac- Culoarea dinfilor este core lati direct cu cantitatea de
fluor absorbitd precum gi
l= cu mornentul gi durala efectului. Duptr nagtere e necesar un timp indelungat de pand
la 12-14 ani p6a.-
': tru a fi interesate toate grupele dentare, iar concentralia de fluor sd lle mai mare
:l de Zmglzi- O con-
centra{ie de 2-3 mglzi determind modiFcdri discrete ale smalgului, ea determin6nd
qi tulburiri ge-
l= nerale precum dureri abdominale, vomisrnente. O intoxicalie cu fluor (doza
cronicd 2-3ppm) ,. m*i-
festl clinic prin pete albe, opace gi strialii ondulate galbene sau brune ale smalplui, pe cind con-
o

t
:!
centraiie mai mare de 3 tnglzi determind iorme medii qi severe de fluoroze. Coloralia-se
Umiteaza la
smalt, este bilateraltr gi bimaxilartr gi, dupi gravitate, are 3 forme:

- Forrna minori, in care smalqul apare pdtat, cu zone albicioase, cretoase;

T - - Forma rnedie, in care apar pete cafeniu-gdlbui;

:l
- Fsrma severi, cu aparilia unor modificiri in textura smallului care apare opac, cafeniu- fri-

t
abil gi se desprindeparcelarde pe dentina subiacenti.

t
t
t
t 7.7 - Dinti auteioi cu pete brune determinate deJluorcnd

In primele doui forme tratamenhrl este de decolorare, iar in forma severe se face indial deco-

t lorarea care, fiind insuficienti, se apeleazi apoi la fafetare.

7,2.1.1.3. Moonrc,4w DE cuLoAnE DE ;ATJZE NEc(nioscurE

t
Discolordrile dentare de cauze necunoscute sunt discromii dentare rare care apar ftrA cauze
Bparente gi pot insr{i unele boli generale cum ar fi, de exernplu, osteogeneza imperfecti. S+caracterizeaztr
prin aparilia pe Cinte a unor zone colorate in portocaliu, de intindere ,ra:iatA gi care cedeazi la metodele <ie
= albire in 34 gedinte. De asemenea, in afecliuni hepatice cu icterhemolitic evolutive poate apdrea o i-pr"g-

t nare a tesuturilor dwe dentare cu pigmenp biliari din circulafia generali. Aceasta apare cdnd bilirubinemia
aqte mai mare rie 74 m$o. S-au semnalat discromii dentare legate qi de unele aviaminoze (avitarninoza
B, C, PP) ce pot duce la coloralii anormale ale dinlilor datoriti tulburirilcr vasculare consecutive-

t Thalasemia gi eritroblastoza fetali, anemia hemoliticd, incompatibilitatea de Rh intre mami

Ei
{dt pot detennina o discromie dentari, dinqii aptrrdnd de culoare albastri, maro sau verde datorit[ ful-
burS-rilcr generale cu incompeten$ de Rh.
Au mai fost descrise discromii dentare gi in unele afecliuiri sndocrine.

175
 I
7.2.1.1.4. Moontclru
Marionil Brdndu+a Popa

DE cuLoAnE DE NATaRi HEMnRAGT;I

- Estcrtca in odontotcrapia restsarsloare
I
Discromiile dentare de naturl hemoragictr se pare ci apar sa urnare a unui episod traumatic
petrecut la vdrste timpurii, cu ruperea vaselor sanguine
Ei extravazarea eritrocitelor in interiorul
canaliculelor dentinare- Ca urmare, se impregneazl clentina pericanalartr'mai pqin mineraiizati, care
I
are capacitate mai mare ds absorbfe gi, uneori, se pot produce calcificdri ultcrioare.ale
cum gi a canaliculelor dentinare. Aceste cazuri nu beneficiaze de metodele de albire. Afecteazl
sau mai mul;i dinli frontali, dinlii sunt, de reguli, vitali, de nuanti roz.
acesteia, pre-
unul I
O alttr afecliune care duce la aparilia unei colora;ii roqii a dinfilor cunoscuttr sub numele de
eritrodon$e, apare la pacienlii ce prezinti porfirie eritropoetici congenitali sau uroporfirie eritropoie.
ticb prin ilansmitere autosomaltr recesivi. Dinlii nu zunr inmtdearrna colorali dar au o fluoresceantd
t
rogie in lumina ultravioleti 9i pot exista hipoplazii de smal1.

7.2.1.1.5. Cotoneqnn DTNTTLnR rrt pERsoANELE Iu vl*srl

I
Sunt celenai frecvente discromii dentare gi srrnt int6lnite &ec.rent la persoane de peste 50 de ani.
ln cursul vie;ii individului, dinlii, care inilial au o tenti juvenili, sunt luminogi, bine texturafi,
mai albi (Al), devin progresiv, o dat[ cu trecerea anilor, de cuioare gtrlbuie pnni spie
bnrn (A2, 43,
I
A4r\, mar intrnecafi, netezi, plani, lipsit' de strdlucire. Acest fenomen naiur-al
de dentintr secundari sau tertiard, cu obliterarea camerei pulpare gi este accentuat
alimente picante, a btruturilor alcoolice, a cafelei, tut*ui.ri (fig. ?.g).
se daioreazl depoziteior
de consumarea unor t
Modificlrile de culoare datorate virstei sunt ideale pentm traramsatul de albire al dintilor-
I
I
t
Fig- 7'8 - lv{odificdri ale anroii dinliror datorat vhrstei (de smxcen[d).
I
7.2.1.1.6 P*eanel (wmrn sror)
Pata albtr cretoasd poate fi congenital{, ea Boate sd apari prin ccmbinarea mai multor factori
t
ce ac{ione;rzi in perioada de dezvolare a dinlilor p"r*uo*ogi p""i"-.e n" ;;;;;";
mineraliz6ri
datorate combinlrii unor factori traumatici cu fluoroza, poaie-apdrea ca
sau a altor boii generale- Petele albe pot fi acute, aptrrute
urnare u ,oot-f.uo eruptive
ca urmare a uoor procese carioase, ele se pot
g6si gi la nivelul unor ding ptntdtori de aparate ortodonrice (fig.
t
7.9).
Pentru tratamentul forrnelor acute este nevoie si se inltrture in pnima
doar in etapa a doua si se rrcurgl la uretode de albire.
etapl factorii cauzali gi
I
I
L 5

l; F:

t76
Fig. 7.9 - Pata atbd (wtite sp,&). l"
r

l=
 Capitolul 7 - Ake melad€ de restaurare a esteticii dentare

.7.2.I.I.7.Dncno*ttttEDENTAREDETERMINATEDEMINEL.ALILAR.EASECaNDAu{
Discromiiledentareapdrutepnnprocesuldernineralizaresecundarisrrrvindupicontuziisau si
pulpare qi a canaliculelor dentinare' poate
subluxalii dentare gi, ca urmare a obliterdrii camerei de
o culoare galben-brunI' Aceasti modificare
reducl sau s[ suprime translucirlitatea dintelui, ddndu-i poate
estetic, pulin importanti' Totuqi' o fotografie
culoare este insi moderatd 9i, din punct de vedere il
accenhla aceaste tenti ce va deveni mai inchisl
qi frecvent' u"t^'td nuanfi apiruti pe fotografie'
Cetermini pe indivicl si sc adreseze medicului'

7.2.1.1.8. Dtrccrt DE sMALT

uneori poros' Zone extinse de pc
La dinlii cu hipoplazie de smal; smalgul apare neregulat 9i
o'igine iucuti ddnd aspect foarte inestetic (in
suprafa{a acestui small fixeazi selectiv Ogt*"ii de 'n
de culoare albirea poate avea
amelogeneza imperfectl, de exer4plu) (ni. f.lO)- La aceste modificiri
'at* mai
vor fi repede rYpignellate' Un tratament
efect favombit dar defectete hipoplazice "oioan"i gfavarea acidtr
ae small cu ajutorul frezelor'
durabil in aceste cazuri presupune inO.part"r"u d"f""tetot
ceramice sau din compozit'
a defectului astfel pregltit gi realizarea unor falete

de hipopiazii de smals'
Fig. 7.10 - Din;i cu*todifcdn caloisice determinate

endogene" ca de exemplu in saturnism cend

Mult mai rar se pot int6lni discromii prin intoxicaJii Este
de plumb in lesuturile dure dentare'
dintele ia o culoare gri-inchis prin creqterei "t*""""{i"i fiind de culoare gri stri-
cronice mercur' dintele
crmoscut gi dintele mercurial ce apare in intoxicaliile -cu prin pene-
in galben sau brun dentina denudati
ar. Atrilia, abraziunea gi eroziunea importaJcio'atn pentru frac-
trarea pigmen{ilor sau subsianlelor
tubii dentinari' Acela'i ltrctu este valabil 5i
"oio*ot"lo
urile dentare cu irnplic:rrea dentinei'

7.2.2. Ainrnna DINTTLoR' vrrAlr

citorva etape aaterioare inceperii trdtarnentului:
Albirea dintilor vitali presupune efectuarea

ccloralie inainte de tratamentul propriu-zis;

-Unexalnenclinicminu|ios,cuevidenliereaetiologieidiscromieidentaregiaseveritf,;iisale
qi o fotografie care si imortalizeze aceasti
de 'iitalitate' pentru confirmarea rezul-tatelor
Examene complementare: radiografii, teste
-
examenului clinis;
_ pe dinlii ce vor fi supuqi albirii, Pentm a
Verificarea etangeitilii reslaurlrilor existente
evitaea.substanlaactivd,apat*"aeioa.otin.eprinevenhralelespa[iiexistentela.{nler. proeese
camera puipari' ln cazol existe${ei'sor
fata dinte / restauralie gi, prin u.-.*,1, ia
carioase,acesteasevortratagiobturaprovEonugi'rlinacelaqimotiv,restauraliile
dehcitare vor trebui inlocuite;
notirn tenta de culoare dorith de pacient'
- oric[rui tratament este foarte important s[
Inaintea pe cara o au
cinli prea albi in raport cu vtrsta
De multe ori, acestia doresc * .uiour" ideall,
tr77

l=
I
 I
li: .i" "rT,
i:-i-se
ctr o
caz, trebuie

"uru'J a1,^'roia;;,:
":;:::::'*ta
;"k ;:?i:r ---
- Estetica fn edontoterapio

exprican-
res,Zaratoa,e
I
;:jr;:: r":*turui
ki#i;iltill;TT"T:::;Tff
eventual
rearis'ld;
apari t' t*1, o"".*i,i,rl;;":
sd
-";i € ceapen'fru;;"
l
- :i:JJr"3.rfitff:ilIl"t'u fiffff*frff.Ji1 poaie durerea ce

in-raport
"o
o"*
'*u,i,i,"310*,"."u
aint.r.lilfJJ3J"j|,f"T"ilHll:'TlJ'l:i'"0*1,,,,"r
e; *ffiire exisrenre. Eposibii
inchisera culoare
I
mat apropiati necesitatea lnlocuirii
;il;r;fi;:'-'nu
de cutoarea lor rli"rJ;;#fi;
-Li
di,: 11 "xpricu
pu.i.ni|,:ifrtlifi:u^r,
"*otele foarte i'rchile nu
""
c{ unere pere nu res,
pot beneficia decit la traramentul de
t
g;,D-tq de o upari ao"6olld
',ffi i:{iffi"tr1Jilff:fr
cn ?:,.,:f,:,1.aroilffi.;jl;"##f:ffi : I
ffi
nu au fosr receptivi si reapar5. Acestjucru
o"r::ltti h *r,"#'r;i;#*n*te indictr faptul
snrelplui car
_ o,.r*,*i
j':f ,'*',,#ti'#*ilit{#jfild#fiflilf;,f *;fl t
*
**i"iif "'''
# pacientului
acestor restaureiii a
_ , ,"otto*area
,,"*;J*'i*iffiHf [xilT*"T:T#***#*Jil;;"*
cu uti*i"
t
v'2'2r"
flItrir',"rlf,Fyt:tr:frpor s'd apaa'{ ca aaMaan I
hocedeere de ahire
aecentua aqiune forosesc substanfe
chimice ce conlin peroxidaze.
in des T
:'";"T;;1g'*T;T,:Fini'$f:::.l".i1;;"";i",1i*,t;;;;,;:',H'#;"';:X'j
t*"i#g:"flrffi*,'.#;:F:tr#HfiTx1ffiH'"x,'"".;;;rre,ermen,uns I
*'ff ff Hil:'s#i,q$i'i=*fn*'ffi fll':#ffii.tT,HJ?lTfi#lffi T;
T:::+}#,l*rffi
r an).
Existi mai :"#fi lrTi*i?ffi
o*'.i**o,q[:i:;,x]#:lm,,xni"ffii;ffi
n
irT;iffi"v"ffi
ii
l:
+.i"am:x*f
t

In cazur utitizirii ;"h";rft;#:iiT.n'5,ffT:i3l:n ."j*,Grl#o I1T

- Iritafia gingiei,
ia domiciliu' -'" wPq o renri inchisn.
mai poate upe'.u: ]
ceea ce or*r*tt
_ Tulburdri ln e*i-,,r-,:-_f-vuupurs
(r gutle[i neebnsr
-***"0?-U*;ttrT;q:ff
pacienfu
;ry.*rgutierecareinarraocruzia;
I
n,,",gf;**;T;'"il,',';ffi'3#8"fl'ffifffiu*
- ooguderei. ,
in exces ei

7.2.2.2.
a

TEHNICA DE
. - ttr o purtare prea
prelungird in timp I
ALBIRE A-DINTILOR
iU
,^,^,^,,(,
iciiniciis
o.*ri, tetraciclinI.
! oFFIcE
de aibire a
Blciinnre,)
dinfilor in cabinet srrr* oc^:*.-
CENTUNT
I
,Tt:l '"',"u'* ,*HrTl::"fl:fi[:::] T*"cirileacestei
v6
nnfa de c'toare date de

I
pacienturui de nu-
un rezullat iupia,
acesr lucru este
neces^lbfine mai ui;;"u} rnerode
#lili:ili?ii este do-
ji,in"uuin*i;ffi'#Hi::,ff:;:H"ff
178 .:,,,J,.j;ffi*1}t#*f
--'- ^'vasrt4islB al'rrtl in cabinet-siint
JJ,T:#;1',',:'"1*;:.,#y
mai r.oil;;dusere
ud_ I
j

"l
t,
i Capitolul 7 - AIte metode de restattrare a esteticii dentare

I-i hzate in acest scop sunt mai agresive. Ele conlin substan;e de albire foarte
tate necesiti o proteclie a gingiei cu diga- pentru proteciia gingiei se poate
concentrate, a siror agresivi-
'i
r recurge la acoperirea o *
ragind fotopr'olimerizabila (Opal - Dam) care s6 gdsegte intr-o seringA cu
ajutorul cdreia se aplici in"i jurul
I' dinlilor de albit 9i pe din;ii vecini acestora, se polimerizeazd l0-20 de socunde. Se ?ndepirteazi
excezul
,i cu un bisturiu fin gi se irece la reaiizarea tehnicii rje aibire- DupI terminarea tratamentului
acest strat de
ragini se indeplrteazi relativ simplu, cu ajutorul unei sonde denare intr-o singuri pies6 (fig. 7-l l).
I,
:i
l=

l;
3

I
t =
L Depdrtarea obrajilor, buzelor Si blocarea
limbii.
2- Apltcarca rdsinii ca ajutorul seingii.

t:i

t
T
j !

3. ,Lplicarea rasinii pe dinSit de albit

adiecenpi.
qi pe dinlii 4. indepdrtarca ucesului at un bistariu fn dupi
fotopolimerimre-

I
.=

I:

I
I
5. Dislocarea scutului de rdEind cu ajutarul

I Fig. 7.lI -
dei intr-o singurd piesi-

Reslizarea unui sc:tt din raSina foiopo.timeinbild pentnt prctecSia

I mucoasei gingivale (dupd Reality 2000).

In acelagi scop se poate folosi badiionarea cu vaselinI a mucoasei bucale sau Orabas€.
Inconvenientul major al tehnicilor de aibire il reprezinti grelul de cost ridicat.
T
il?ft
if

I-
=.
.
- _

I
 I
Mari@u Brdndusa Popa

Contraindicafiile albirii in cabinet sunt limitate gi anume:

- Estetica in odantoterapia restaurstoare
I
- la dinlii ce prezinrtr sensibilitate;
- la din;ii ce prezintd obtura{ii multiple compozite sau din amalgam;
- la tineri sub 14 ani la care carnera putpard este voluminoasd;.
I
- la femeile inslrcinate.
Dinfii ce urmeazi a fi decolora]i sunt supugi urmltoarelor etape de lucru:

t
I
dureroasI aptrruti in timpul tralamentului;
I
Toate melodele de albire presupun eliberarea oxigenului din peroxidul
folosind pentru aceasra cdtduri gi lumind.
de hidrogen I
Pentru a obline un small receptiv la decolorare se aplicl pe suprafap sa un gel
neralizant acid fosforic 30% timp de 15 secunde duptr car re spultr cu api gi
tele' Aceasti gravare acidd lasi o suprafaid po*astr re meregte capacitaiea
demi-
se tiuca Ain-
de penetrare a
I
decolorantului.
I
- tuperoxol, care este apa oxigenati stabilizattr in concentralie de 30_35%, conservattr
la
rece sau amestecuj superoxol-perborat de sodiu (peroxy-borat-monohydrat
sodium).
de
La folosirea superoxolului ochii fala.pacienhrlui gi ai medicului trebuie protejate,
9i
tru ctr sunt folosite produse chirnice agresive. Prcteclia se face cu lentile
pen-
rie proiecgie. De
I
asemenea' este necesarl proteefia
fesuturilor gingivale adiacente dinlilor ce trebuie albif
cu vaselind sau Orabase sau cu un scut de protecfie cu rigini fotopolimerizabiltr (Opal
Dam) atunci cind nu putem aplica etang diga duptr care pe dinlii curitali cu piatrl
I
]nce
9i api (nu se utilizeaztr paste de finisat cu fluor) se aplici superoxolul in prealabil agi-
tat- Utilizarea suplimentari a cildurii cu ajutorul aparatului de diatermie
ii t"nrioii gr" T
poate fblasi lampa de fotopolim enzare dar datoriti timpului
de I minut necesar unei sin-
gure proceduri lampa se strici destul de repede) accelereaztr procesul
tant se nu
lparx
de albire. E impor-
dureri date de cald- Pacienlii pot tolera o temperaturd de 50-60"C.
In cazul utilizirii cdldurii se aplici solulia de albit pe suprafap vestibular{
a dintslui
I
cu o buleti de vatilmectati gi apoi exprimati. peste butete se va

aparatul de diatermie). Temperatura instrumentului este miriti treptal p6ni

aplica un instrument
special cu virfui plat, a c[rui temperaturi poate fi controlattr (instrument
conectat la
c6nd pacien-
I
tul acuzl sensibilitate durJoasa, punct de la care temperahra va fi scizuti
nivel la care pacientul nu mai acuzi sensibilitat& Nu se aplicl clldurl mai
3 minute pe dinte duptr cars se agteapti I minut ?nainte de o noud utilizare. procesul
pani la un
mulr de
de
t
albire trebuie intrenrpt dupi l&30 minute chiar dacd rezultarul nu e
Aparifia durerii obligd medicul si inrerupi tratamentul mai repede.
Sensibiiitatea termicE postoperatorie este un semnal de alarma ea
incd cel dorit.

indicand fie ci
I
tempsratura aplicati pe dinte a fost prea mare, fie a fost prelungitd
sensibilitate dispare dupi 24 de ore ?n mod normal.
Atunci cdnd sursa de ctrldurd este lampa de fotopolime iztte,aceasta se
prea mult- Aceasttr

men{ine timp
I
de I rninut dup6 care se indepirteazi gi se agteapti 5 minuie pdni
dintele se rdceqte dupa

r80
care dintele sau dinlii se spald abundent
Ei nmt aspirate resturile produsului de albire- La I
l, ,

Capitolal 7 - Ahe metode de restsurare s psteticii dentare

L sfirgit loti din{ii sunt tratafi cu gel neutru de fiuoruri de natriu 2-3 rninute gi se cur}!tr
i apoi minufios cavitatea bucald.Dupi tratament li sc explictr pacienlilor ctr dinlii pct

I .t -
deveni sensibili la varia$ile de remperahrrd timp de cdteva zile.
Apd oxigenatdlU-3s% sub fomrtr de gel;
HiLite (Shofu) care este apl oxigenatl lichidi gi este activat$ cu ajutorul turninii gi sul-
-
fat de magneziu care accslereazi reacfia apei oxigenate;
I, .! - Quickstrot @en-mct) cu peroxid de carbarnidtr 35yo foarte activtr;
Opalescence X*e de culoare portocaliu intens ce confine perhidrol gi 4 Beta caroten.

t -
Este un gel care curge de pe dinte, se line la frigider intrnrcdt se altereaztr in 2 slptLmini.
Se activeazi cu luminl sau energie calorici qi e suficienti o gedinll de tratamert dar nu
totdeauna dil rezultate, nu se gtie de ce. R.ez,ultatele vizibile apar foarte rapid,la 5 minute,

t 1t
*
dar strici lampa de fotopolimerizare. Nu modifici culoarea obturaliiloq
Opalncence, un gel activat cu lampa de fotopolimerizarc-
Se poate utiliza, pentru protscfia gingiei, in cazul trtilizirii preparatelor rlin gama
Opalescence un gel albicios - Opal Dam care realizeazi o dig{ cbirnictr gi are rm grad
-
T reflectorizaat crescut, concentrf,nd luminozitatea pe dinte. Se intiregte sub fotostimula-
.: re- Dupi aplicarea lui se pune Opalescence cam 5 r,rinute duptr care gelul se
+te.rye eu o
buleti de vat[ qi *e spala Peste el se poate aplica gi diga.
T - Opelescence Quick - care este un peroxid de caftamidi 35% sub forrni de gel gi se
aplicd in gutieri pentru l-3 ore, timp in care pacienhl agteapti in sala de agteptare, dupd
eare revine in cabinet gi se evalueazi rezultatele obtinrlt€.
T Au rnai tbst utilizate:
a.;
- O combinalie de apd ortgenatd ev eter 5/1 (superoxol-etileter), etileterul avSnd drepr
scop sclderea tensiunii superficiale a amestecului m{rind astfel puteroa de penotrare a
T solufei ?o spaliile interprismatice ale smalgului gi ln interiorul canaliculelor dentinare-
:: Se aplici cu ajubml rmei bulete de vatd umectati gi apoi expriwrati p€ntru ful*turarea

I excesului, peste crre se aptici virfi,rl plat al unui instrurnent special, conectet Ia apara-
tul de diatennie. Utilizarea aceshri amestec prefirn gi a perhidrolului in ei:mbinafie cu
perboai de natd:.r asttrzi nu mai zurrt de actualitate irirucit s-a observat ctr dupd uti-

t lizarea lor au apirut rezorbgii interne.

Dup'i orice tehnicl de albire in cabinet se va face Ia 2 s5ptimini de la tratarnent o evaluare a
rezultatnlui oblinut gi o fotografie pentru aprecierea exact{ a rezu}tatului obginut gi se evalueazi daetr e

t sau nu neeesar un nou proces de albire.

7.2.2.3, TEIINTCT DE ALBTRE A DTNTTLOR LA DOMICILTA

I ]
f'HoME BLEACEING')
Albirea la domiciliu are csteva avantaje:

I -
-
Este o metoda siinpli, eficace;
Toate substanlele de albire utilizate se descompun ln substanle inofensive care se g*sesc
mod normal in organism;
in

- Efeetnl de albire este dat de oxigenul liber.

I il-^^^-.+:: -
.f r EUs(Ilrl,

- in caz de dergie se renun|l Ia utilizarea rnetodelor dc albire;

I - Faeieniii sI nu frtneze in iimpui proce.durilor cie aibire aie dinliior penim ci e posibii ca
substanlele cancerigene ce se glsesc in tabac str fie potant*te de oxigenul libeq

I -
-
in timpul sarcinii gi alEptirii nu trebuie str se recuqgtr la albirea dinlilor;
Pacientii care prezinti sensibilitate dweroastr la colet nu pot beneficia da albirea diclilor;
- Pe timpui puritrrii gutierei pacien;ii nu vor minca, bea sau furna;

I * Seringile cu substanJ[ de albit nu se vor exprme la so;*e Ei nici nu sc vcr congela.

!81

I
a

l
 I
Maiana BrdnduSa Popa -
Durata medie a metodei de albire la dorniciliu este de 2-6 slptimdni,
Esutica in odontoterapia restouratoare

primele rezultate fiind

I
deja vizibile dupi 5 zile- Coloraliile intense pot necesita un timp
sunt influenfate deloc sau intr-o misuri foarte mic[ de metodele
In urrna albirii la domiciliu pot apirea efecte seeundare:
mai lung oe atbire gi citeodar6 ele nu
de albire. I
-
-
Iritalia gingiei (gutiera nu a fost efechrati etang);
Tulburtrri in articulafia temporo-mandibulartr in general ahnci cind
din punct de vedere ocluzal;
aceasta nu e echilibrati
I
- Sensibilitate dureroasi la coletul dinlilor
Derularea tratamenhrlui din punct de vedcre secvenlial esfe
aceeagi cu albirea dinfilor in cabi-
I
net in ceea ce priveqte pregdtirile anterioare, ea diferi din momentul
tuat, s€ trece la arnprentare realizarea gutierei pentru albire-
9i
in care diagnosticul o dati efec-

Gutiera se face din material vinilic transparent de 2 mm grosime gi

se realizeazi in cabinet. Ea
t
trcbuie sI ofere o buni inchidere marginaltr pentn: ca produsul
de albire str nu fie diluat de saliv{, ceea
ce i-ar reduce efectul- Pentru un efect optim trebuie ca in gutiera
creata si existe un spaliu suficient
pentru materialul de albire de 1,3-1,5 mm care
se obfine printr-o pregdtire prealabili a modetutui pe

ti
care se va execula gutiere- Acest spaliu (rezer".or)
se va face insr pAnE la diitangn de I mm de rnarii-
nea gingivalr a gutierei- Pentru realizarea acestui
rezervor, pe fap vestibuhra a r""o*r"ilr, in limitele
amintite, se va aplica material compozit (fig. 7.12)-

l,
I
I
Fig. 7.12 -
W
Realizarea razenoruIui gutierei de albire pe dinte (dupi Schnidseder
1998).
I
Modelul cu din;ii astfel pregdtili se va acoperi cu o folie de
presafi la calc ai in condi;ii de vid c:r ajutenrlunui
material plastic moale care ,ra fi
ap;cat special, pentru a lua ibrma arcadei, iiupl ;are
I
gutiera va fi decupatE probati p"
9i -od.lul de lucru-
Gutiera este r6scroiti la distanli de l-2 mm de festonul gingival
o sursi de iritalie pen'u gingie gi'se va intinde de la
eu aieniie, pentru a nu deveni
molar ra mitar (fig. z-r3).
I
I
I
I
!- Pregdtirec modelului cu bistariul.
I
2, MaSim deformare pin vaarutrt a1

182
Tnodelyl pe ea.
t
I
I
II
I I

-\ Capitolut 7
- Alte netode de restaurare a esteticii dentarc

I
,i
ll
t a

:i
ti
-t.i
ri
I
3, Modelul acopeit cu mateia[ttl 4. Decaparea gutierei de pe model-
plastic transp$rent

5. Aspectul C,tpd indepdrnrc de pe rnodel.

7- Proba pe model. 8- Umplerea gutierei cu

substanld de albit.

9. Aplicarea in gura ca indepartarea

excesultti.

Fig. 7.13 - Fabicarea gutierei pentnt albire {dapd Reality 20C0}

tKi
 I
Mariana Brandrya Papa - Estatica in odontonrapia rastouratoare

Pacientul care va urma tratamentul de albire la domiciliu va fi inskuit gi i se va

exemplifica
I
modul in eare se utilizeaztr guliera gi gelul de albit. Aceastl instruire va fi fdcuti
fie de ctrtre medic, fie
de o asistenttr instruita in acest sens. Pacienful hebuie si poarte gutiera
indepirtqazl gelul gi il inlocuieqte cu altul.
l-3 ore pe zi, dup6 prima o16 I
Gelul se va introduce pe2l3 din gutiertr pentru a se evita contacful cu rebordul gingival
Ei pen-
tru a intra in rezervonrl creat pentru el in gutieri.
Pacientul va pllm o singuri seringi eu gel de albit gi va fi obligat
sd revinl la cabinet pentru
I
control gi pentnr a primi o noui doz6 de substanli de albit.
Metoda este eficaee in urmltoarele cazuri:

- Dinfr eu modifictrri de culoare datorate v6rstei, caz in care gutiera se mengine

l-3 ore pe zi,
I
ziua sau noaptea, dupi dorinla pacientului;
Fluoroz[ - fornae u$oare sau medii tratamenful va dura I luntr (uneori
-
Colorafii tetraciclinice uniforme, utoare sau medii.
f6r[ efect); I
Prin supradozarg substanfa de albire poate fi iritanti-pentnr mucoasa gingivattr
arsuri sau poate duce la apari$a sensibilit*1ii dentinare n*"
cedeazf destul de rapid mai ales dactr se utilizeazi geluri pentru
determin6nd
i*e, dupl interuperca tratarxentului
desens.ibilizare.
ll
Astizi au apilruf preparate care permit combinarea tratamentelor profe,sionale de
dinlilor in eabinet cu cele efectuate acase, de c{he pacient. Tehnica ***tr
agent de albire in cabinet peroxidul de hidrogen 15-35%
albire a
combjnati folosepte ea
I
(cu sau fdrtr acfiunea unei limpi)- Sistemul
profesional astfel folosit este ILUMINE 0FFICE
tDENTSpLy) care conline 15% peroxid'de hidrogen
activ ce rezulttr din eombinarea a 30% peroxiri <ielidrogen
se transforrn[ intr'un gel vdscos in 30-60 secunde gi
cu o pudre aromatl. prin amestec, lichidul
I
este aplicat pentru 30 de minute ?n gutiera fabri-
cati anterior gi impreuntr cu aceasta in cavitalea btrcaltr- oopl
r""rt" 30 minute gutiera se seoate gi
dinfi se curili atent de umele de gel. se ia din nou culoarea iinglor tratafi gi
tusului duptr prima +edinta. De reguli, dinlii deviu mai albi.
se faee o fotografie a st+
I
In aceeagi gedin$ pacienrBl prime$te gutiera gi trtrsa cu 3 seringi de ILUMINE
p€ntru acasi cu
peroxid de hidmgen gi este instruit sd aplice gel*l tiurp de 3
lOe/o ore pe zi pe parcursul a 5 zile.
Tni{amentul de acastr va fr ?ncenutra?4or-e Je la gedirre
cin cabinet.
Paei€ntul revine la control dupd o slptlmini gi este examinat
dup{ acelagi protocol ca la prima
$edinta gi atunei c6nd este necesar, se indicirepotarea aplictrrilor la domiciliu inci'o
Combinarea celor 2 metode dE albire are avantajul ei reduce
s*ptim6n5-
t
timprl de tratament gi gdbegte
efectul de albire a dinfilor.
I
7.3. ALBIREA DINTILOR DEVITALI
Pierderea vi'.alitIlii putpare reprezinti una din cauzele
care determinl frecvent modificarea
I
culorii dialilor' Substanlole rezultate din degradarea
fesuttriloq in particular singele, infiltreaztr
canaticulele dentinare gi dau dinftor o colora;ie
negru. Colortrrile Bpar ca urrflaro a urmitoarelor
brun gn
cfilze:
sau uneori o colorafie foarte inchisi, spre
- I I
- Formarea unui sulfit de fier ia eanaliculele daetinare
din combio*{ia fierului din hemoglo-
bini cu sulfura provenit$ din wbstanle b'acteriene. Aceste modifictrri
coloristice ne conduc
la conciuzia ci in tratamentele eododontice, pentru a se
obline o modificare de culoare
minori este necesar sI se indep6rtsze su foarre mare atenfie toate
resfurile organice, sdnge,
tesut pulpar necroz*t {Tronstad l99l) (36);
- Ahn cauzd carp poate duce la modificarea cutorii dinlilor devitali
este reprezefiatd de mate-
rialul de obtnra;ie de canal utilizat. Astfel, putem aminti folosirea

-
rnaterialelor de obturalie de canal ce conlin argint care sunt
Materialul de obturalie de canal hebuie indeptrrtat din
nitranrlui de argint sau a
azi de domeniul i$oric. I
camera pulpard in lotalitate pentru ci

I
el poate diminua hansluciditatea dintelui. Pe de ahepq4e,
nufireroase materiale. ca de exem-

184
-I

,, i

Capilolul 7 - Alte metode de restaurcre a esteticii dentare

t" plu eugenatul de zinc, au tenriinfa ca sub acliunea luminii ce traverseazl smalful gi
,l dentina,
in timp, si-$i schimbe culoarea care va deveni mai inchisl (Cohen gi Bums l ggS) (31).
r. - Daci dupi un tratament endodontic se va utiliza ca material restauntor amalgarnul, denti
! na gi, ulterior, tcat6 coroana dentard pot cdplta in timp o tenti gri-bleu. Din punct de vedere
estetic, atunci cind cavitatea de acces linguali a dinflor depulpa! e obturate cu amalgam,

I. lucru total contrandicat, ea va colora ?n timp dintele (Tronstad l99l) (36);

Mai putem intdlni o colorare a dinlilor devitali prin infiltrarea substantelor colorante precum
,i -
I- tabac, cafea, vitt roqu, ceai etc. la nivelul interstiliului marginal de la periferia restaurafiei,
I Tehnicile adezive de restaurare utilizate azi, au redus substanfal acest gen de otloratii.
t; Agensii de albire
rI Degi modificirile de culoare ale dinlilor devitali rdspund foa(e bine la tehnica de albire, inainte
de tratament trebuie evaluate exact sinrafiile clinice respective-
E
,a
-t Albirea dintilor devitali este realizati cu substanle oxidante. O prirni incercare de albire a
dinlilor devitali a fost descrisi de Brown in 1965 (citat de Tronstad) (36). El a amestecat perborat'l
de
- sodiu Ei aptr oxigenatl gi a aplicat acest amestec in camera pulpartr- Cam tot ahrnci a apdrut folosirea
= superoxolului, o api oxiginati stabilizati gi amestecati cu perborat de sodiu. Amestecul fost
a introdus
?n cavitate gi acoperit de un material de obturalie- Aceasti tehnici de albire
se deruleaztr pe o perioadi
T: de timp mai lungd, literatura americani a denumit-o 'Valking-bleach". o tehnictr de gravare acidd a
:- dentinei miregte penetrarea produsului de altrire-
- Procesul de albire poate fi grbbit printr-un aport termic gi, in acest caz, vorbim de "power-bleach"
I care folosegte supercxo! (apd oxigenati 30%) gi perborat de sodiu, aceste doui produse fiind amestecate.
F Peroxidul de hidrogen (api oxigenatit) 3% se descornpuire la cilrlurl gi la lumini gi clibereazi
oxigen. Existi in conrerf un aparat ce permite cregterea ternperaturii apei oxigenate la temperarura de

I aproximativ 40"C, de asemenea existi llrnpi ce combini efectul luminii cu cel al cildurii.
Un alt oxidant puternic este perboratul de sodiu stabil sub fonntr de puibere qi care amfftecat
cu apb elibereazi pemxid de hidrogen gi oxigen. Perborahrl de sodiu amestecat cir peroxid de hirogen
3Ya in fgrmd de pasti e folosit penlr" albirea dintelui gi inchis ermetic in cavitatea de acces pf;n[ in
T
gedin;a urmitoare. Aceasla e q metodd de albire ambdstorie.
Ca urmare a acestei tehnici pot si apari efecte secundare:

I '
- Daci materialul cu cars se va inchide acest melanj oxidant este pulin rezistent, se poate ca
prin formarea unui gaz care ia nagtere in cavitatea de acces, materialui de obturalie provi-
zarie str se desprindd;
I - Cind canalul radicular nu este obh:rar etang, gazul poate str treacd spre parodonfu apical qi
= si dea nagtere unei sensibilitbli la percu{ie in ax ;i aparilia unei dureri periapicale;

I - Ca ulmare a unor tehnici Ce aibire repetate dintele poate sI devini casant qi dupl un oare-
care timp sl apari frachxa spontanl a coroanei clinice a dintelui.

T 7.3.1, ETapnrn DE TRATAMEITiT 65po$T,R BI-EACH"

.:

Trakmenful de ahire a dinlilor devitali presupune o apreciere exacitr a situaliei clinice date, el
! presupun6nd urrn6toarele etape :

I -
-
Se apreciazi culoarea dintelui inainte de inceperea tratamentului qi se face o fotografie a
acestuia;
Se apreciazi starea periapicali a dintelui precum gi calitatea obturaliei de canal cu ajutorul
unei radiografii. Daci obturalia de canal nu este corecth se va proceda la refacerea ei.
I Se indepdrteazi in totalitate obhrralia veche existenti gi dentina coloratd gi se va indcpdrta
materialul de obtualie radiculari din regiunea cervicaltr cu aproximativ 2 mm, astfel incf;t ori-
ficiul cameral al obturaliei Ce canal si se giseascn
-r:j:j decit marginra gingivalA dupd care
I
i85

I
=t

I
 I
Mniana BrinduSa Popa - Estetica in odontoteropia restoarstaare

materialul de obturalie canalard se acoperi cu un ciment policarboxilat sau ciment ionomer

I
de
sticld- Aceasta asigurtr ca agentul decolorant si nu fie impins de-a lungul pdrlilor
obtura;iei de canal in timpul trararnentului. Se ya face din nou controlizdiologic;
Se spali abundent dintele gi se usuctr iar mucoasa gingivall.gi nrucoasele
taterale ale

din vecinltaie
I
-
se vaselineazd.;
Se va izola dintele cu diga; I
- Se va recurge la curdlarea camereipulpare cu un solvent organic de tipul eterului alcoolu-
lui, acetonei, cloroformului dupd care se va face gravarea acidd a cavitifii pulpare
fosforic 30%
'j.mp de 15-20 de secunde maximum. Se va aplica o **pr".a mai mare cu
acid fosforic 307o simultan gi pe fala extemA a smalplui tot l5-20 de
cu acid
I
seiunde dup[ care se

-
spaltr abundent dintere 30 de secunde gi se usucr cavitatea;
Se aplicl amestecul de superoxol
lui cu ajutorut unei seringi;
9i de perborat de sodiu in camera pulpad prin injecrarea
I
- Se aclionea{ 1 cilduri pe buleta de vati cu instnrmentul coresprrnzator, ca gi la tehnica
de albire a dintilorvitali timp de l-Zminute, apoi se indepirteazl
amestecul de albire gi se
reinnoie|te- Se repeti acest pnocedeu de 3 ori folosind o noutr buleti
de vati imbibat[ in
solulie proaspdti- Ulterior, se va decolora suprafala vestibulari a dintelui
comPrese cu superoxol incdlziti de vdrful instrumentului conectat
timp de 1 minut- Se repetl de 3 ori schimbind compresele ,u ,upoo*ol.
prin aplicarea unei
la aparatul de diatermie
I
O degajare mare
de cildurtr risci si provoace resorbgia radiculard;

- La sfib$itul prccedeului de albire, se spalr dinteie qi se verifici culoarea. poate si fie nece.-
sari o noutr qedinfi de albire;
I
- Se aplicd un strat de hidroxid de calciu in interiorul cavitelii de acces qi se va acoperi pen-
tru 2 zile cu un material de obturalie provizorie; I
- Dactr culogel o-btinuti e satisfacaloare, se poate trece la restaurarea definitivl; daci instr se
cere o noutr albire aprcpiati in timp se va utiliza un
material de restaurare provizorie, care
poatn fi indep[rtat ugor, pentru un nou acces ra
cavitatea pulpari-
'tr
A mai fost uzitatd o aiti tehlici car; prdsuprxo3a aplicarea dupi gravarea
camerei pulpare 9i pe perelii intemi gi externi ai dintelui
hidrogen 3% peste care se aplici o sursd de cildurd generati
acidi in intyriorul
u*i bulete de vati imbibat6 cu peroxid de
" de o lampf apzat|la
o distanii de aceasti
I
buleti in funqie de tempsrantra d,egajati (frg. 7.la A).
I ,
Ir
rl
-l
rj

I
I
,.-'

I
Fig- 7.14 - Tehnica de albirc a dinsilor:
A - cu ajutorul unei bulete de vatd fmbibatd cu peroxid de hidtogett
3% Si fncdlzitd cw o sursd de cdldurd sau lwnind;
I
B - Metoda de albire ombalatorie;

186
C - Aplicarea obturasiei dupd slbirea (tid&ui
@upd Tronstatt). I
I
I
l: t
Capitolul 7 - Alte rnetode de restaurare o esteticii dentare

I' Aceasti tehnictr nu prezintd o mare precizie, ea depinzdnd de respectarea corecte a tehnicii gi
I de cAldura emanati de sursa de cAldur.tr utilizati.

I' 7.3.7, Erapnr,n DE

rl
?
TRATAIVTENT AI{BULAToRIU ("rvat xnrc-BLEAcH?')

I'i in cazul utilizirii acestei tehnici de albire, primii timpi sunt identici cu cei descrigi la tehnica
antenoartr dar, dupi izolareadintelui, gravarea lui acid6, spilare gi uscare se procedea"{ astfel:

I
! - in cavirate ss va introduce pasta formatd
din melanjul perboratului de scdiu cu peroxidul de
hidrogen 3% sub formi de pasti extemporanee gi aceasta va fi inseratl in cavitatea de acces
f
gi spre fata vestibulari ldsindu-se un spa[iu de 2-3 mm pentru aplicarea obturaliei provi-
rJ zorii. Se va folosi un material de obturafie provizorie tip Cavit sau Cavidur, glassionomer
I iar pacientul va fi avertizat ci produsul de albire elibereazi gazin cavitatea pulparl gi e
:i posibil ca si piardi obruragia remporarA {{rg. 7 Ja B);

r .=
- Produsul tle albire este lSsat pe loc 2 zile pilnlla o siptimind; dacd culoarea dintelui * ruii*-
flcitoare se va trece la restaurarea definitivl, dactr nu, operafiunea se va repeta nu mai mult
de 4 ori deoarece ar putea antr€na o sldbire a rezistenlei struchuii int'-rne a dintelui gi
aparilia riscului de fracturi spontani-
I
= Dupi tebnica 'balking bleach", dupd ce se obgine nuanta doriti, se va face izolarea dintelui cu

f ,-=
diga 9i se va indepirta obhrralia provizorie. Se repeti tehnica de gravaj acid urmatl de o sptrlare mi-
nutioasi gi uscare dupd care se va aplica agenrul adeziv gi se va aplica materialul compozit cu
microumpluturi (fig. 7.14 C)-

r :.|..
7.4. MICR.OABRAZIUNEA
r Este o tehnicl de tatament cu sacrificiu de substanli durl dentad minirni, care se adreseazi,

i
in g:,nerzl, discromiilor deiltrB minore, cere nu afe+tezzi decit stralul superfrcial de small ce nu dis-
pare prin tehnici de albire- Este o metodl mecanici gi clrimicd.
Procedeul a fost descris de Black (citat de Schmidseder 1998) (32) l* inceputul secolului
al XXlea. in 1984, McCloskey(?4) utlliza o tehnic6 de indepirtare a defectelor de suprafald a19
= smalgrlui cu ajutcrul unui amestec de spumd de mare cu acid clorhidric. Dupi 6 ani firma Primer
3 lanseazi orcdusul Prema (Primer enamel Micro-Abrasion) la care piatra pf'nce e amestecatl cu acid
clor\idic l0%- Croll (1936) (13) utilizeazi un gei forr*at din acid clorhidric 6-7o/s awestecat cu
=i
rnicroparticule de carbur[ de siliciu-
T Microabraziunea poate fi asociatI cu o lebnici de albire a dinlilor.
i:. Tehnica de tratament presupune:

I '
- Izolarea perfect[ cu diga gi pmteciia pacientului gi a medicului cu ochelari de protec]ie,
avdnd in vedere ci acidul clorhidric este un produs caustic foarte agresiv. Din acelagi motiv,
l
in junrl dintelui supus microabraziunii se aplici bicarbonat de sodiu, acesta permipnd
I a=
-
evitarea arsurilor gingivale prin neutralizarea aciditdfii preparatului.
Pe dintele periat profesional, spalat qi *scat se aplici acidul clorhiddc arnestecst cu pulbere
de piatri ponce l0-l8Yo xare se intinde pe suprafaga vestibulad a dintelui ce prezinttr dis'

I .cromia in[r-un strat de lmm qi, cu ajutorul unei cupe de cauciuc destinattr acestui scop, cu o
piesS de rnini ia vitezd mic5, se efectueazi migcdri circulare. Cupa cie cauciuc este prevtrzutd
in interiorul sIu cu o perie circulari, inconjurattr de margini de cauciuc- Migctrrile circulare

t se executl cu presiune pe gelul de pe fala vestibulartr pe care il freaci astfel de sma{.

Daci suprafafa de tratat este mici. se freaci gelul cu ajutorul unui aplicator de lemn cu
care sevor face totmiEclri circiilare. Dripd 60 de secunde se face pauz6, iimpln care se

I ::
spald fala vestibulari a dinielui cu jet de api sub asphaiie.

L*-l

I
=

I
 t
Maiana Brdndusa Papa - Estctica ia odontotorapia rethurabore
t
I
t
Fig' 7' I 5 - Albirea din|ilor pin microebraziune; Aspectul dinsitor inainte g dupd trotament. I
- Se exannineaztr culoarea dintetrui. Dactr aceasta nu e corespunz6toare,
rcpeta de maximum l0 ori, ceea ce duce la indeptrrtarea unui strat maimic
smalg iarpetele superficiale dispar. DacI duph accst numtrrde gedinfe admise
operaliunea se poate
de 0,1 mm de
I
nu se observi
nici o amelior:re a culorii, tratamentul se opre$te (fig. ?.15).
- Smalgul astfel tratat, duptr sptrlare gi lustruire, va beneficia de o rnetodd
localtr de fluorizare.
t_
Un exarneo rnicrosccpic ef$hlat pe,.rn dinte supus micrcabnaziucii
se poate cbsersa o $iergerc
a stusfurii de sirprafap a srnal;nlui, cu o imagin" urorfi a prismelor de smalg f{ri
elemente precise.
Din punct de vedere clinic, dintele apare foarte lucios, neted, sticlos, cu aspcct glazurat gi
foarte fizionomic.

I
I
I
I
I
I
t
I
I
188
I :i
i

IJ Capitolul 7 - AIte melade de restaurare a esteticii dentare

I,
rl
I BIBLIOGRAFIE
:i
I :i
l' Andreescu C., Cherlea V-, Virlan C., Virginia Vdrlan, Dimitriu B.
Ed. Topaz, Bucuresti, 1997;
* Elemente de odontologie,

2' Aldecoa E-A., Mayordomo F.G. - Modified Internal Bleaching of Severe Tetracycllne
I' Discolorstion: 6-rlear clinical Evaluation,euintessencelnt.,23,z,lggz, g3-89;
i+ 3' Anirna E' Zabalegni 8., Gill J., Gascon F. Internal Bleaching of Severe Tetracycline
-
I'
I
Discolorotion: Four-Year clinical Evaruation, euintessence Int.,2l, lgg0,7g3;
; 4' Arens D-E'; Rich J-J., Healey H.J. - A Practical Method of Bleaching Tetracycline - Stained
:i keth, Oral Suqg. 34, 1972, gl2-gl5;
l: 5' Bailey R-W., Christen A.G.
tg68, g7t-875;
- Bleaching of Wtal Teeth Stains Endenic Fluorcsis,Oral Surg. 26,

6' Baume L-, Phillips R.W., Lund R.M.

T- - Esthetic Considerations in Operative Dentistry, ln:
Tbxtbook of Operative Dentistry3'd ed., W.B. Saunders Company, Philadelphia, 1995, 270-Z9A;

7. Baumgartner J.C., Reid D.E-, Picket A.B. Human Pulpal Reactton to the Modified Irfclnnes
r -
Bleaching Technique,-r. Endod. 9, !983, 527-530;
l:= 8. Bjorvant K., Skang N., Selvig K.A. - Tetracycline-Impregnated and Dentln Duration

r t 9-
Antimicrobiol copacilt, scandinavian Journal of Dent. Res. 93,3, 1993, tg2-igl;
Chung Moon Unr, Ruyer l-E.
- Stcining of Resin-Based Veneering Material with Coffee and
of

f ';

:i
l0-
?Pea, Quintessence InL, ZZ, 5,
Cohen S'C. - Humsn
t979, t34-t37;
er$ot
lggl, 377-396;
Response to Bleaching Procedures on htal Teeth,J. Endod- 5,

f ll- Croll T'P. - Enamel Microabrazion: The Techniqlre, Quintessence Int., 20,7A,1989, 395400;
12. Croll T-P. - Combining Resin Composite Bonding and Enomel Microabrasian, Quintessence
G lnt., 27, 10, 1996, 669-67 l ;
I 13- Croll T.P., Cavanaugh R. - Enantel Color Modtfication by Controlled Hydrochloric Acid
-
= PumiceAbrasion. Tehnique and Exetnples, euintessence Int., 17, 1986, Bl;

r 14' Cvitko Elizabeth, Swif E.J. Jr., Denehy C,E. - Improved Esthetics with a Combined Bleaching
Technique: A Case Reporr, euintessence InL,23, ?, lggl,91-91;

t l5- Feinman R-A., Goldstein R.8., Garber D.A.

16. Heymann H.O.,
- Bleaching Tbetlt, Qintessence Publ- Co., 1987;
Sturdevant C.M-, Roberson T.M., Heyrnann H.O. - The Art and Science of
j operative Derctistry,3rd ed., Ed- Mosby, st. Louis,lr{issouri, 1995,627-687;
17. Haywood V.8., Heymann H.O. - Nightpard Vital Bleachrng, Quintessence Int.,20, 1989,
697-699;
l8-
J Haywood Nightguard Wtal Blesching: Elfects of Enamel Surface Texrure and
Y-F.. -
Quiniessence int., 20, 1990, B0l-803;
Dffi*ion,
;

I 19. Haywood V.B., Heymann H.O. - Nightgunrd

1n1,22,1991, 515;
?A' Haywood VB.
WtaI Bleaching: How Snfe Is ItZ, Quintessence

- History Sof*tv cnd Effectiteness af Curyent Bleaching Technique and

Aplications of the Nighrguard Wal Bleaching Technrgre- Quintessence lnt.,23 , 1992, 47l-488;
T
189

I a"

I
 I
21, Jordan R.E. et al. - Consenative lhtal
Il{aiana BranduSa Popa - Estetica ln odonnterapia restsarstoare

Bleaching Treatment of Discolored Dentition,

I
Comp.Cont.Educ.Dent., 5, 1984, 803-&06;
22- Lambrou D.8., Tahos B.S., Lambrou K-K. - In Wtro Studies of the Phenomenon of Tetracycline
Incorporation into Enamel.l.Dent. Res. 93, 3, 1993, 192-197;
I
23. Lewinstein L, Hirschfeld 2., Stabholtz A., Rotstein l- Effect of Hydrogen Peroride and
-
sodium Perborate on the Microhardness of Human Enamel,J- Endod- 20,1994,61; lr
24-
25-
McCloskey R.J. -l TbchniEtefor Removal"of Fluorcsis'Stain,J.'Am. Dent.Assoc. 109, 1984,63;
McEvoy S-A. - Chemical Agen* for Remoing Intrinsic Stains
Developmenf, Quintessence Int. 20, 1989, 323-328:
from Wtal Teeth. I Technique
ll
26" McEvoy S-A- -
Chemical Agents for Remaving Intrinsic Staiw from Wtal Teeth.
Techniques and Their clinical Application,
euintessence Int. 20, 19g9,372-3g4;
II Curent lr
27. Miyasaki C-M. Ching
266-284;
- Elemente clinice de stonatologie, Ed. ALL Medic, Bucurqti, 2001,
lj
28. Mitchell D.A., Mitchell Laura - Ghid clittic de stomatalogie,Ffi. ALL,Bueuregti 1999;
29. Robertson W-D., Melfi R.C.
1980,332;
- Pu{pal Response to lhtal Bleaching Procedures,Dent. J-,27, lr
30. Rosenstiel S.E, CegauffA.G.,lvlcCafferfy R., Johnston W.M.
with Repe ated B lea ching, Q.rintessence lnt-, ZZ, l, 1,g9 l, 7 -12;
- In \Itro Tooth Color Change
ll
3t. Rotstein l. -
Bleaching Non-Wtal and Wtql Discolored Teeth, ln: ed- Cohen S., Burns C.
-
Fathways of the Pulp,3d ed., Ed. Mosby, St Louis, Missouri, 19g0, 6?4-690;
32. schmidseder J. - Dentisterie esthetetique, Ed. Masson, paris, 2000, 35-100;
33. stewart G. - Bleaching Diszolored pulpiess Teerh,l.Am. Dent. Assoc. 7a, 1965,32s;
34. Titley K.C., TomeckC.D., Smith D. - The Elfect of Concentrated Hldrogen peroxide Solutions
on the &trface h'Iorphologt of Human Tooth Enamel, J. Endoii. 14, 19g6, 69-74;
35' Titley K-C-, Torneck C.D-, Ruse N.D. The Efect of Carbamide-Peroxide Gel on the Shear
-
Bond strength of a Microfl Resin to Bovine Enamel,J. Dent. Res, 71, 1992,20;
36- Tronstad L- - Endodontie elinique, Medicine
- Science Flamarion, Paris, 1993, 214-2lB; T:
37 Van Hagwood, Heymann H.O. - MgJttgnrd l'itcl Bleaching: How Sqfeft lrl euiabssence
lnt-, 22, 7, 1991, 515-523;
38' wasson w-, Schuman N-
- Color Wsion and Dentiatry,Quintessence Int., 23, 1992,34g-353;
li
lj
lr

190
'l:
I
rl

I'i CAPITOLUL 8
l,
ti

I' METODE DE TRATAMENT MINIMAL-INVA ZN

l :t
PRIN PROCEDEE SPECIALE

t :i Pintr nu demult tratamenLil de cai-ie simpli cerea o execu{ie rigriroasd, dupi reguli precise,

J: menite str asigure menlinerea vitalitdlii putpei dentare, protejarea parodonliului marginal gi, in acelagi
timp sd permitd realizarea unei restaurafii funcfionale, estetice 9i de lungi durati. Acest tip de
preparalie presupunea respectarea anumitor reguli gi principii care duceau la indeptrrtarea in totalitate

J a smallului nesuslinut de dentini sinitoasi, indiferent de localizarea leziunii

Ei la indeplrrarea de lesut
dentar slnitos, uneori in cantitif destul de insemnate, in scopul realizirii unei preparalii menite si
:: relin{ materialul de restauralie.

I i''
Reducerea, uneori destul de subsian{iali, a fesuturilor dure dsnhre in scopul realizbrii
preparatriei reprczinttr un proces ireversibil care nu respecti principiul de baztr al conservirii stnrcfurilor
du:e dentare; de aceea, o dati cu progresul pe care l-au luat in ultimii ani biologia gi studiul biomate-

I rialelor dentare, cercetirile specialigtilor s-au axat gi pe glsirea unor solufii eare si permiti realizarea
unor prepamtii minime cu refacerea morfologiei dentare ideale.
Tratamentul leziunilor carioase sau riecaricasc cste azi marca{ de concepiia econcrniei de {esu-
turi dentare sinitoase in realizarea preparafiilor amel+dentinare, Preocupirile de a realiza o cavitate
T mai pulin mutilanti nu sunl noi gi, concrel, aceste preocupiri au dus la dezvoltarea frr[ precedent a bio-
= materialelor adezive pentru care au fost necesare realizarea de tipuri noi de cavitili, mai pulin invazive.

I: Pe de alti parte, pdni de curdnd, singuml mi_iloc utilizar de practician in efectuarea preparali-
ilor era reprezentat de Fszele denta.re care, la rindul lor, datorittr progresului tehnologic, au devenit mai
perfonuante pril mirirea vitezei de acfiune, imbunlt6lirsa mateiialului riin care sunt reaiizate
(extradure, diamantate), precum gi prin diversificarea formelor lor etc-, frezajul lesutu.iilor dure dentare
I devenind astfel o operafie mai comodi gi de inalti precizie.
: lnstrumentarul rotativ este Adaptat pentru tratamentul tuturor tipurilor de lezirrni gi nu prezinti
nscuri pentru pulpa dentari in condi$ile in care freza dentari e adaptati sitruatriei gi existd o buntr vi-
I zibilitate asupm cimpului operator. Frezele dentare au insi limitele lor, practicianul trebuis si aibl o
bun[ manualitate gi indemAnare altfel, ele put6nd'deved periculoase pentru dinfii vecini sau pdiiinr
pulpa dentari- Din acest motiv, precum qi din dorinla de a piepara o cayitate cit mai pufin extinsi in
I lesut dentar sdntrtos, adecvattr sistemelor adezive de restaurare, au eplnrt tendinle dc a se inlocui cla-
= sicele freze dentare cu alte sisteme de preparare a cavitaliloi Asrfel au apdrut

I - sisteme cu aer abraziv in prepararea cavitililor;

-_ - sono-abraziunea;
- terapia cu laser

I !93

I
:
 I
Maiana Brandusa Popa - Estetica in odontoterapia restarrraloorc
I
8"tr" SISTEMUL AER-ABRAZIV fN TNATAMENTUL I
PTERDERILOR DE SUBSTANTA DURA DENTARA

Sistemul aer-abraziv este un sistem neconvenfional de realizare a preparaliilor

cars a fost
I
introdus pentru prima oard in stomatologie in anul 1940-.de Black.GV gayne,...Iaylor
sturdevant (34), Pinto gi colab.
[citat de
{32), Bery {2), Laurell (19) gi care se dorea a fi o alrernativi la instru-
mentarul mtativ convenfional exclusiv utilizat pind atunci. Sistemul
aer-abraziv,ca mod de acfigne,
gi
I
se foloseqte de bombardarea
lesuturilor dure dentare cu un jet de aer bogat in particule cu potential
abraziv' avdnd la bazr teoria ehergiei cinetice. Abraziunea
nismul de acliune este acela de accelerate a particulelor cu
cu aer nu este doar o sablare, la care meca-
ajutorul unei surse de aer, ce are ca rezul-
I
tat creerea unui jet bogat in particule care se dispersezi rapia
dupa producerea lor. Sistemul implicr
un jet de aer abraziv oblinut prin adi(ie controlati
(dirijatlf de particule abrazive, asrfel incat existi o
densitate de particule constant[ pe secfiunea de emisie,
densiate ce asiguri capacitatea optimi de
tiiere- se obgine o ablagie de rnare pre c;,zie afesuturilor deniare
datoriti uo"ul gr=ci* coctrol mai inait
al procesului gi nu unei abraziuni mai accelerate.
Primul aparat cu
1er
abraziv apare in 1950 fiind cunoscut sub denumirea de KCp (sistem kine-
I
tic de preparare a caviti;ilor) al firmei SSW-Company- El s-a dovedit a avea destule inconvenienle
nice' care au fbcul s[ nu fie acceptat ca atare in practica
Dinire aceste inconveniente cele mai importante au fost:
cli-
stomatologici (Taylor gi colab. 1995) (34). I
- Lipsa simfului tactil al operatorului, ceea ce nu permitea

-
particulelci in profunzimca
tesuturiior denlare;
Pulberea abraziv6 la primul tip de aparat se ateza mecanic
un control strict asupra acfiunii
I
pe oglinda dentartr gi murdtrrea
zcna pe
"-. :".:-"Ionaji toate zonele invecinate acestuia, pe pacient pi operator, diminu6nd
foarte mult vjzibilitateiasupra cdmpului operatoq I
- Exista pericolul inhaldrii pulberii abrazive de c6tre pacient gi
operator in egall mlsurl.
Dup[ o perioadtr de peste 40 de ani, timp in care
privire la sistemul aer-abraziv revin din nou in actualitare
$tiinla a evoluat spectaculos, cercet6rile cu
in anul 1992. Aparatul iniliai sufer[ o serie
I
de imbunitiliri esen;iale qi aceasta mai ales in ultimii
5 ani, lucru atestat de numarul mare de firme pro-
ducitoare de astfel de aparate-
Avem astizi aparate precum (Milrer gi castellanos 2000,
z00l) (23):
I
* Mach 5,0 Plus, Welch Allyn / Kreativ ce are 3 piese de mdntr,

-
pentm pulberea de oxid de aluminiu:
Mach 4'0 Welch Allyn I Kreativ cu 3 piese de mdni,
3 duze dispersoare, Z camere

5 capete de piesi, un rezervor pentru

I
pulbere de 1,8 kg pentnr pulbere de oxid de alurniniu rde
- PrepStar (DyTt! Engineering) are 2 piase qi 2 duze
22,5 mm;
diqpersoare in unghi de g0o gi 45" 9i
dime'nsiuni de 0,284,48 mm; centiragte 3,3 ig, folosegte
pulbere de aluminiu de 27 mm gi
I
50 mm; prezinti variantele prepStar gi prepsrar power plus;

- Air Touch (Dentsply I Midwest) cu piesa de minr ergonomici,

bere, 2 piese de mini, 3 duze dispersoare cu
unghi de 45,
cu I sau 2 camere de pul-
90 gi l?0" are mai mulre vari-
I
ante: AirTouch Tower gi
Air Touch Desktop;
-
-
Abradent Model DV-l_ (Crisral Mark):
KCP 5 prepjerADT;.
I
_ KCP }O-ADT;
_ KCP IOO-ADT; I
- KCP 1000-ADT carq are ? camsre de pulbere abrazi.d a cirei injeclie e conholati electronic;

194
- Micadent (Medidenta / Hampton Research and Engiendering); I
I
capitolul E - ]v{etode de rratament ninimal-invaziv prin procedee speciale

I - Microprep Associate (Lares);

- Microprep Director (Lares);

I - Microprep Producer (Lares) av6nd atagat oplional un laser cu argon.

Indiferent de producitor, denumire, iiesign, ioaie aparatele moderne sunt astfel
concepute inc6t
si asigure controlul qi precizia achrlui operator pe toatd durata preparaiiei-

I prezinte sub mai multe moduri:

Aceste aparate pot sd se

- Ca un aparat asemdndtor unitului den'ar, fixat pe podea sau cu roli care permit
rnutarea sa

I l
dintr-o camer{ in alta, dar care are dezavaltajul cI ocupi un spaliu destul ie mare (fig. g.1);

I
I
-E.=
i=
+._=

G
r=

l=
I
I* a
:.

I
-
'i
Fig. 8.1 - -imaginea nnui sistem cu aer abraziv
as emd. n d tor uni tul uf d ent ax
l=
in fornrat mai mic, mai ugor (intre 2,3 qi 14 kgi reducdnd rnult din spafiul orizontal de lucru,
cu mobilitate limitatd (fig. S.2);
I-
=

l- .
.

a
.

a
=
=

a
-=

I
lf ;-ir.*#ji'il,',ff
r..-r>i .:
:":j ..,",,"
;..; . --,:-6*r#trfi1,,ii{..;l*i, r:,i:j.j.-i
*",.- ,.
Imaginea unui sistem cu aer
abraziv, tn fonnat r.-7usn

195
 I
Maiana BrdnduSa Popa - Estztico in odontoterapio restsurertosre
Sursa de presiune de aer a aparatului poate fi:
I
- compresor integrat aparatului;
- compresor portabil;
rezervor de aer comprimat (nitrcgen sau bioxid de carbon);
I
- sursa de aer a unitului dentar cu aer filtrat gi uscat.

Aparatul cu compresor integrat sau cu rezervords'aer comprimal dezvolti

Iui intre 30-160 psi, pe cind cele ce utilizeazi aerul de la unitul dentar au presiune
o presiune a aeru-
I
o inrre g0-120 psi.
Aparatele de aer abraziv sunt previzule cu ur panou de control ce permite
bilirea modului de operare, reglarea concomitentl a preiiunii aerului gi
cu substratul pe care aclioneazi, ele putdnd fi crescute sau sctrzute
selectarea gi sta-
a fluiului de pulbere in raport
I
dupi necesitlf tng- g.:1.

I
l
I
Contrslul acestora poate fi fiicut cu ajutorul unui computer prevlzut cu
I
un panou digitat. De
asemeni, aparatul estc previzut cu un sisrem de

-
Evacuare al puiberii
"ur" "rt" "o*pu,
O parte extraorali: un firtun din segmente de plastic care poate
din doui pi4i:
fi pozifionat in direclia
doriti, Iungimea Ei diametrul sru fiind diferite de ra aparat raapara[ -
I
- o parte intraorali care e previzutl cu rrn filtnr ce indeplrteazi particulele
neplicute (r.ezultate din ablalia
dar gi mirosurile
lesuturilor) si permite **"*."u irteprrali a pulberii in:.inie
I
ca aceasta si p[riseasci cavitaiea bucali. Astfel,
se elimitri unut dLr cele mai mari neajun-
suri ale primelor aparate cu aer abraziv.
Pe panoul de control al unitului se afl[ fixati piesa
de mflni ce are o lungime de cca. 14 crrq
I
este foarte u$oartr (inre 19-30 g) care are duze
$ mirimi (cu diametrul infe 0,010, 0,02g gi
0,090 cm)' Ele sunt in
lnci din i954 -nymdr
de diierite
de 2, 3,5 gi pot avea 2-J rrnghiuri diferite (intre 45o 90o
Myers lcitai ae rioto gi colab- 200I) (iz) a folosit o duztr
- -
120").
dispersoare or unghi
I
de 80" pentru o acliuns
T *-utt disunii de 2 mm faftr ae alt", dar in practici e dificil ,e * pe#r"
la
in permanenli aceasli distanltr constantf,- Angulaliile
lesuhrrile dure dentare ; practic, cu c6t unghiul etemai **,
duzelor produc tar:'eri de amplitudini diferite in
at6t sacrificiul de lesut dentar dur este
I
mai mic; in mod obiqnuit, duze cr *got4iu de 80" folosind "r pulbere de aluminiu de 27,5;rm Ia pre-
siune de 80 psi produq concaviti;i in
lesut ce reprezintl doar io%din cele produse de duze cu o angu-
iaiie de 45"' frin<i recomanriate pentru hatamentul
fisurilsr Duzele cu angulafii de 45o sunt, in special,
I =,

indicate in'tratamentul proceselor carioase mai a

intinse in suprafa|tr Ei mai pulin adinci cum ar fi leziu-
nile erozive cervicale [pinro 9i colab.200l (32), Laureil gi
intr-un studiu efectuat de Pinto
9i
Hess 1995 (4siJ.
in 200l irzy,." i; ftincgie de suprafata den-
I ,

"otul-
tari pe care actioneazd, e nevoie de un anurrrit tip de unghi gi un ";;i"
diametru adecvat al duzei disper-
'.
soare (tabel 8.1).
196
_;
I :

I l
'l
capitolul E - lvletode de rratonent minirtar-invaziv pin procetlee speciare

I Attctnea DIrzEr DI9,ERS,ARE In naponr cu supRAFATA DTNTELUI

(nup,{ prnro
I l
S. & oraens)

Tetu 8,1

t Tip de naghi

I ii
0,39 0,49 0,39 0,49

Aceste forme qi dimensiuni sunt adecvate diferitelor tipriri

de tralamente. Astfel, pentru o pre-
I; : cizie mare de tiiere, caplnrl piesei va avea un orificiu mai mic,
pe cind pentru sablarea felei interne a
1: unei falete din portelan orificiul duzei va fi mai mare_
:L
:.
Pulberea abrazivi aclioneazlprin bombardare qi prodrrce
o suprafali rugoasi pe zonape care
l= E
este aplicati' realizind aria gi energia de adcziune. S-a
sperat ci aceste suprafele rugoase, rimase in
urma acfiunii putberii abry-azive vor putea inlocui gravarea
l: acidd, dar s-a demonsbat ci suprafala rszul-
I taii nu oieri, ca atare, condilii optime pentm o buni adeziune a materialului
de restauralie, ea neputind
I_ inlocui gravarea acidi-
Aparatele sunt previzute cu l-2 carnere (tub /cilindru de aluminiu)
ce conlin agenhrl abraziv gi
sunt plasate astfel incit sd poatd fi ugor de reumplut, ori de
= cite ori acest lucru este necesar. O camsre va
t= prirni grlbere cu dimensirrni mai mici (27 gtm), iar cealalti
cu dimensiuni rrai rnari {50 prn). Camerele se
umplu atunci c6nd se golesc la 3/4 din volum pentru a putea
= oferi siguranla qi fiabilirare in utilizare.
Principalul agerrt abraziv este pulberea de oxid de alumrniu care ofere o serie de avantaje (popa
l. Ei colaboratoni 2000)(25):
* Este o pulbere ano4ganic{ stabitl chimic;
i=:

-r- - Nu este toxice;

- Este relariv ieftin5 qi u$or de oblinut;
i= - Curye uqor avdnd eficienlri mare yi afinitare scizuti pentru urniciitate;
- Are o culoare neutri;
IG - Duritatea sa este 9 pe scara Mohs, pufin mai micd decit a diamanhrlui;
- Particulele microscopice de oxid de aluminiu utilizate au maryini tAioase gi
col;uri ascugite
= ce ajuti la tiiere.
'
f Dimensiunile particulelor de oxid de aluminiu utilizate sunt de 27,27,5 qi 50 pm gi
siderate pure, ele fiinC sterilizate prin iradiere inigiali cu o radialie gama, pentm
sunt con-
a eiimina contareinarea
ff,-= biologici inerenti consecutivi procesului de fabricalle
Particulele de 27,5 pm au 93% alfa-alum:ni
Ei ?% impurii5{i sub forma de oxizi de siliciu,
:.: cronq zirconiu' fiea titan- Pulberea formatd din aceste particulelste de tip
industrial, de culoare gri qi
s:e pare cI impuntilile sale ii cresc puterea de tiiere,
mai ales pe dentina alterati.
I Datorite culorii sale gri puherea se face vizibrltr prin contrast cu shucturile traiate gi
parriculele
:.
-_: pot fi indepirtale u$or de pe dinte gi din preparafie. Aceste considerente fac
ca acest tip de particule si
-:. fie preferate de rnulfi clinicieni. Ele insd auli inconveniente:
I
f - Particulele mici tind si se acunrulsze in micile defecte ale preparaliei avind
afinitate pen-
tru dentin[ gi sunr dilicit d: indepirtat;
- Datoritd culorii gri ele pot fi uneori confrudate cu dentina alterattr gipot interfera in
este-
I ticc
rrve nLt"..ii-i
vvrurstlLL
-: Particulele de 27 pnn sunt fonne foarte pure de aifa-alunrini qi s6 prezintl ca pulbere
o albi,
foarte fini gi mai greu de observat.
I Cdnd sunt activate de jerul de aer sub presiune, particulele mici taie foarte rapid
dar ele chelru-
ies': astfel majoritatea energiei kinetice ?n impactul primar cu suprafafa dentari gi rimSn
cu un potenliai
redus de tdiere la impacte secundate, csea ce iace ca rJinlii vecini gI nu fie afectali
de acestea.

l9'i
 I
Mariana Brdndtqa Popa - Estetica ln odonnrcrapia rcstanratoare

Pa*iculele mici de 27 -27 ,5 pm sunt aspirate cu ugurinli de sistemul de evacuare al aparatului

I
gi necesiti o presiune mai mici a aerului in timpul lucrului fall departiculele de 50 pm energia gi
efi-
cienla de tdiere fiind mult mai mare la particulele mici gi cu cit particulele sunt mai mari, rnuigr"i",
atit presiunea aerului hebuie s[ fie mai mare pentru a accelera ttrierea ;i a o face mai eficientl. ",,
I
Aparahra modemi de aer abraziv este prevdzuti cu programe ce permit alegerea presiunii
corespunzitoare tipului de pulbere abnzivi necesari precrm gi substrahrlui pe care ea actioneazi;
reglarea presiunii aerului qi a debitului de particule se face fie automat prin selectarea unui program
-
t
sau manual - prin pedali-
Furnizarca de particule in jetul de aer se face prin capitul piesei de mini denumiti generic
duz[ dispersoiue, cu forrne gi dimensiuni diferite. Piesa de mdni
Ei
"atru
dispersor se pot sterilLa prin
I
autoclavare gi cildurtr uscati.

-
Indicafiile utilizirii aerului abraziv sunt;
tratamentul leziunilor necarioase: atrilie, abraziune, eroziune;
I
- prepararea cavittr$lor rnici pentru materiale adezive;
-
-
r€pararca unor restaura{ii cu rlgini compozite compromise;
repararea unor fagete din porlelan fracturate la nivelul marginii gingivale;
t
- sablarea feiei inr'enre a incnrsiaiiilor de porielan in vederea adeziunii;
- prepararea suprafelelor dentare pentru sigilare;

Tratamentul cu sistemur aer-abraziv are gi contraindicalii:

t
-
-
la prepararea cavitl1ilor pentru restauriri indirecte (iacrustalii);
prepararea cavitslilor pentru amalgam sau restaurdri cirecte din aur;
I
- indeplrtarea restaurafiilor din amalgam (discutabil);
- tratamentul cariilor profunde, cu multtr dentini alterati.

Metoda de preparare a cavitdlilor cu aer-al-'raziv prezinti o serie de avaltajel

I
- Permite indepirtarea t*rlogic6 rapidl a smal;ului gi deutinei cariate, precum gi
a materi-
alelor de restaurafie fizionomice fdri a utiliza ttrierea cu freza f{r[ a exercita presigni
$i
t
asupra dintelui;
-
-
Oferd precizie mare preparaliei;
Permite tratarea precoce a cariilor incipiente gi, in consecinfi, o preparafie
nimal invazivi;
economid mi-
I
-
-
Nu iniliaztr sar.r/gi propag{ fizuri in smalg
Permite un tratarnent in absenfa vibraliilor pi reduce semnificativ poluarea
sonici;
I
- Pulberea abrazivi nu e cootaminati pentru ci ea nu e reciciabill;
- Utilizeazi compresor flri ulei gi acest lucru asiguri o suprafap dentara prc,parati curatl,
uscatb gi o buntr adeziune; I
- Permite refacerea unor restauralii incorecre din compozit;
-
-
-
Asigur4 confort pacienhrlui, metoda fiind nedureroasE;
Asiguri comoditate gi rapiditate de lucru;
Nu necesiti utilizarea instrumentanrlui rotativ clasic.
I
Dezavantajele metodei constau ln aceea cf,:
_. Lipse;te simlul tactil asupn preparaliei;
t
abrazivd ingreuneazi controlul optic direct gi indirecr asupra cimpului de lucru;
ltlberea
Necesittr oshelari de protec{ie, scuturi pentru protejarea ochelariloide
Metoda se poate aplica doar ta carii cu abordare directtr;
vedef,e, ecrane; It
Vdrful duzei dispersoare, al cirui diarnetru intern se modifici la impactul cu pulberea llI;
abrazivtr, trebuie inlocuit periodic;
I;
lis1ru.ee
oglinzile gi matricile dentare, acsstea din urmd fiind bine sr le evitim;

llI:
I
Trebuie pistratl distanla de l-2 mm fap de suprafa]a dpntartr pe
care se ac;ioneazi;
Are prel de cost ridicar datorite prefului ridicat al aparitr',rii o"""r**.
198
ri
€

l;
I;
"l
capitolul 8 - Metade de tratament minimal-invaiv pin
I
pracedee speciale

Timpii de l':cru pentru o preparare minimall a unei cavitEli de clasa I cu ajutorul abraziu-
nii cu aer sunt:

- Alegerea culorii materialului compozit ce va fi folosit pentru resraurare;

Marcarea ocluziei, a contactelor ocluzale decarcce, dactr la cavit6;i mici la car-e resiaurarea
este total in afara contactelor ocluzale nu exisd probleme, la cavitilile mai extinse, existenp
acestora pe suprafata viitoarei restaurafii poate determina alegerea unui alt tip de malerial
restaurator care si asigure rezisienla necesari restauraliei gi contacte ocluzale stabile;
R.ealizarea campului operator, cu o izolare optimtr-digi;
Realizarea prepararii dintelui prin abraziune cu aer gi controlul indepirtlrii in totalitate a
dentinei alterate cu ajutorul unui detector de culoare care se aplicl l0 secunde pe plaga
dentinari, dupi care se spali. Orice colorafie a dentinei este indepdfiate de preferi4i cu
ftezela turatie conyenlionalA sau cu excavatoare;
Toaleta atentd a preparaliei gi realizarea protecliei pulpare;
Spilarea gi uscarea cavitigii;
Cravarea acidi a preparafiei;
Aplicarea adezivului conform protocolului srabilit pentru adezivul pe care il folosim;
Realizarea restauraliei cu un compozit "flow" cu eficienfl mai mare de umplere dacllezi-
unea a fost in afara punctelor de contact ocluzalg sau a unui compozit mai dur, mai rczis-
tent, sau a unui compomer in zona de stop ocluzal;
- Conturarea gi finisarea marginilor preparaliei, lustruirea;
- intiep5rtarea drgii;
- Ajustarea ocluziei cu pistrarea contactelor ocluzale existente inaintea preparaliei;
- Sigilarea care este oplionali gi care are drept scop s5 sigileze orice fisur[ aptrnrttr in tlmpui
individualizdrii ocluzale a restaurafiei Ei sd mireascd rezistenla acesteia;
O varianti mai moCernd a utilizdrii aerului abraziv este abraziunea de contact cu jet de aer
abrnziv care utilizeaza 2 principifde bazd in tratamentul proceselor carioase qi anume:
- Contaclul intirp, ptnnanent ;i direct al virfului duzei dispenoare cu relieful ocluzat (gan1
Ei fosete ocluzale) pe care se deplaseaztr intr-o migcare tridimensionald;
- Folosirea tehnicii balansats prin care virful duzei dispersoare vine in contaet prin pivotare
cu suprafala dentari plani pe care va acliona gi se deplaseazLlatenlpe aceasta-
Tehnica ce folosegte contactul intim gi direct cu ganfurile gi fosetele de pe suprafala dentari
este cunoscuti srrb numele de "slip*Iide" qi cu ajutorul sdu se unnbregte conhlrul ganprilor gi fo-
seleior, deplgind obstacolele nahrrale aie dinfilor (cr:stele marginale) gi u;urind, prin indepdrtarea
smalfului, punerea in evidenld a cariilor din ganguri gi fisuri avind un evident rol practic in detecfia
proceselor caricase (frg- 8.4).

Fig. 8.4 - Tehnica "slip.slide'j

io0
 T

Maiana BrdnduSa Popa - Esteticain odontoteropia restqurotoore

Este o tehnictr rapidl, pufin dureroastr realizeazi preparatii optime pentru
9i sigit6ri.
I
Tehnica halansutd este utill pentru tratarea proceselor carioaie evidente, viful
depla-sar antero-posterior gi transversal. Aceasti tehnici
*rrtck
and roll"" darto'irtl
duzei fiind
balansatd mai este cunoscuta sub denumirea
imbinXrii a 2 tipuri dc migctrn pe direclii peqpendiculare spalial (fig- g.5).
de I
I
I
I
Fig. - Tehnicc balcnsatd.-

I
8-S

Pe misuri
ce se aY:rnseazi cu aceasti tehnici in profrrnzime, se poate utiliza
o tehnictr combi-
nati de contact intim gi tehnicl balansati la aceeaqi preparalie,
sporind eficienla metodei gi in spaliile
relativ limitate din interiorul preparafiilor.
0 varianti prin care se poate accelera procesul de preparare al cavitilii este cunoscut6 sub de-
numirea de tehnica nb-outtce", in care operatorul plas*uze ,ro
I
deger al mninii opuse celei de lucru ca
opritor in care virful instrumentului se va bloca la sffirpitul
milcirii; datorita acestei limitdri se poate
intensifica mult efectul deplasirii jeturui de-a-lungul procesuruicarios
(fig. g.6).
I
I
I
I
Fig- 8.6 ,,butnce,,.
lj
- Tehnica

Pentru zoneledificil de abordag vdrfrrl instnmentului poate plasat

rotit cu dggetele doar in zona respectivi. Aceasta este
fi pe procesul carios gi apoi
tehnica owiggk, sauoscilanttr (fig. g.T).
lj
t:
l,
r

I 7

Fig. 8.7 -Tehnico "'*iggle;'. - T

200

i
'1,
j
Capbolul 8 - Metode de tratament minimal-invaziv pin procedee speciole

ll Tehnicile tradilicnale de preparalie a cavitdlitor cu aer abraziv fird contact pot fi uneori
uti-
.f lizate in combinafie cu cele in contacg iar tehnica combinattr imbintr avantajele
contactului cu viteza
tehnicilor flri contact- Operatorul lacalizeazazona
fintd gi apoi fixeaziduza vertical deasupra acesteia,
.i deplasarea av6nd loc stricr in planul axial perpendiculai pe suprafala de trata! variant[
numitA
:i a'hopping" exploratorie
- centrald. Adiugand tehnica slip-siide ta nivetut depresiunilor ocluzale la
;i
aceasttr tehnicl explorarorie se poate obgine o eficienfi maximi in preparare (fig. g.g).
I.:
,i)l
,,,

t::i
I

;
i:
l: *

L
rt
^Frg-. 8-8 - Tehnica ,,hopping" (exploratorie central6)-
I:
-=. In abraziunea de contact, distan;a minimi inrre orificiul duzei gi dinte permite o reducere sem-
.l
nificativtr a presiunii aerului qi a debitului de particule abrazive. Diametml virfului activ al duzei se
T
I alege corespunzitor dimensiunilor procesului carios. Datoritd contactului direct se obline rapidJtate gi
mai rnare in realizarea procedurii cu eliminarea posibilei direclioniri incorectca jetului de par-
:-. lgurinti
ticule abrazive.
I Indicafiile abraziunii de cdhtact sunt:
il
:=
- ide:16 pentru prepararea .ie cavitiJi de clasa a \'-a;

t -
-
-
cavitdli clasa a III-a fafn in fala;
clasa a II-a pe fafa distald;
cavitili de clasa a ll-a tip hmel, galerie;
- cavitdli de clasa a VI-a;
I- - indepdrtarea obturaliilor fizionomice qi de amalgam;
=
li:
!:
- traiamentul marmora{iilor din ganfuri gi fosete;

I - tatamentul displaziilor de small localizate-

8"2. SONO-ABRAZIUNEA IT.I ONONTOTER{PIA

I. RESl},URATOARE
Sono-abraziunea este o metodi de preparare a dinlilorbazalipenrigciri oscilatorii care se sub-
stinrie te.hnicilor uzuale care sunt suslinute de miqcarea de roia$e tradilionall a -r:aitului denta.r.
Primele studii ?n ceea ce priveEte utilizarea sistemelor oscilatorii in prepararea cavittrlilor apar
in 1954 cdnd Oman, $pplebaum qi Postle {195?} (citali de Colon gi Lasfargues 1999) {9i au realizat
priineie anse cie oiei, <ie iorrne <iiferite, care erau acfionate de migcarea oscitatorie produsfl de un trans-
formator ultrasonic magnetostrictiv qi energia astfel obtinuri era utilizatd pc dinte cu ajutorul uaei sus-
pensii abrazive ale cirei particule odat[ activate permitear-uealizarea preparatiei. Metoda s-a dovedit a
fi nesatisfEcitoare din mai multe puncte de vedere, cesa ce a dus Ia renwrJarea la ea-
ln 1950 apar instrumentele penlru detartraj ac{ionate so;iic sau ultrasonic folosite gi azi in
parodontoiogie.

201
 I
Marimra BraxduSa Popa - Esutica in odontotcrapia resgrstasre
in 1986 Lussi 9i colaboratorii (citali de Colon 9i colab-1999) (9) au propus pentru prima dattr un I
sistem de pile diamantate flexibile, activate printr-o migcare oscilantA (de du+e-vino)
cu amplitudine
redustr (Cavisaphe KaVo EVA, Profin Directional System Dentatus) penhu
Aceste pile au stat Ia baza dezvoltirii sistemului cu frecvenf,i sonortr Oe
preparalii minime proximale.
micropr"parare propus de
I
Unterbrink gi Hugo (citafi de Colon gi colab 1999) penru firma Kavo gi Vvadeni (Sonicsys
micro gi
Approx), apoi sistemeleultrasonice dezvoltate de EMS gi Komet (Caviy sistem
Tehnicile de preparare cu oscila;ii au mai multe variante:
Siplus aproximal).
t
) Sistemul sonoabraziv ultrasonic, cu o piesi de detartraj pneumatictr Airscaler
Sonicflex 2000 N, 2000 NX, 2000 L, 2000 LX). Acest4 cu ajutorul sisremului
KaVo
de cuplare
Multiflex Lux se conecteaztr Ia turbina oricirui unit dentar unde dezvolti energie orriluto-
I
rie prin acfiunea aerului comprimat. El are o sursd de fumini i,clentic[ cu cea a
mentelor rotative din garna KaVo, iar frecven;a de vibralie ob$nuti este
de 6kIIz.
Oscila;iile capetelor active se produc datoritl unui invelig metalic cu rotafie
instru-

excentrica
I
in jurul unei bare mehlice ce este coneclati elastic la punctele sale nodale(de
sprijin) gi care
permite propulsarea inveligului metalic datorite aerului comprimat
nivelul barei meralice prin nigte orilicii cu traiect oblic.
,.
"" "li.iotr
de Ia I
F Sistemul ulrasonic EiviS e,u o piasi <ie mdni irientici cu cea utiiizatn in mod

F
nehrl dentarpentru realizara detartrajului; frecventa dwoltatd de
obignuit ln cabi-
acesta esre intre 12-15 kHa
Sisternul EVA cu acliue oscilatorie de joasi frecvenla, utilizat mai ales pentru
I
efecfuarea
bizourilor proximale qi finisarea cavitigilor tip casettr pmximali, precum gi pentru
pragurilorpentu fafete. El a fost introdus deAxelsson ?n colabomre
cu firma benans !n 1970
fiind destinat peDtru indeplrtarea materialului ?n exces apdrut in zona proximaltr
rcalirr*"
t
a caviti$lor.
Ast5zi existl o serie de piese de mini contraunghi ce utilizeari *ig*rea
reglabili pentru diferite pozilii Ei care sunt utilizate in odontoterapia resiuurato*r
talizarca unor prepsralii speciale (finisarea pereiilor Iaterali qi a pragului gingival
oscilatorie
p*"*, I
A *A
casete proxirnale, bizotarea:perelilor cavitilii verticale c6nd aceasta
incnrstatie sau o restauiafie din material compozit), sau pentru finisarea"r-r*f
ratiilor' Astfel de piese de mintr sunt c{brite de diferite firme: capet"
a primi o
gi lustnrirea obtu- I
dva, prepconpol,
KaVo-Biberach (Germania), Perioplaner gi Periopolisher, Microna-spreitenbach (Ekeria),
Profin Directional Siystem, Dentatus etc.
Pilele Cavishape gi Bevelshape, atagale capului hepconbol pot fi folosite pentr.u
t
realizarea rmor preparalii de clasa a ll-a de **re fin"p, ele perrnilind
finisarea perefilor la-
terali ai cavitdfii verticale prccum a pragului gingival.
;i
Pila Bevelihapt:.are o supraiald diamantata convexl gi o srprafain concavi
opgs6, care
vine in contact cu dintele vecin qi este folosittr pentru bizotarea peregilor
cavitililor proximale
care urmeazi a fi restaurate cu materiale compozite
sau restaurale cu microprcteze turnate
F sisterrul sono-abraziv Sonicsys Kavo care este format din:
- Sistemul pro'pulsor care este piesa de mini Sonicflex 2000
N1L, activate de aer ce I pqin
Ia 3 atmosfere penqu o funclionare optimtr (fig- S.9);

Fig- 8-9 - Piesa sonicfiex 2000N utitizad pmtru prepara{ia sono-abrazivd.

- Pn4ile active, virfuri, ense sau capete diamantaie cu granula$i

medii de 40 mm eare
prezintd o suprafali activi lucrdtoare diamantate gin parre
opusa acesteia, neted6, f?lri
242
r
li
-! capitolul E - Metode de trotament minimal-invaziv pnn procedee speciale
t pulbere diamantati, permillnd prepararea lacalizat! doar la nivelul leziunii carioase,
ti I frrl lezarea felei proximale a dintelui vecin avdnd in acelagi rimp $ rol in ghidarea axi-
ali a instrumenhriui. Ele sunt interganjabile prin inqurubare la piesa pneumaticd.
I
:r FoRra geometricl a ansei este transferati ia nivelui fetei dentare prin plasarea virfului activ la
locul de eleclie firi migcarea acesteia. Zona marginalA a preparafiei va corespunde pa(ial
I' i
negatirului v6rfului activ.
sau integral

Vdrfurile active diferi intre ele prin forma pe care o au, dimensiune gi angulafia p[4ii active.
r; lbate aceste capete sr-urt perechi (mezial gi distal). Existtr astfel 8 capete active la sistemul Sonicsys
I micro KaVo, set cu 3 perechi de anse (fig. g.l0):

l'
,
- hemisferd mare Ei rnici (I,5-2,2 mm) perechi penrru mezial gi distal;
- hemitolpili sau hemitorpedo (cilindro-conictr) de o singuri mlrime (9,5 mm lungime,
I'.! 1,3 rnm l[1ime) perechi pentru mezialgi distal;

- Sonicflex angle: 2 capete cilindrice, angulate cu diametrul de 0,8 rnm, pereche.

f1
I
?

-I
E
f -
Fig. 8.IC - Capaele active utilizate fn realizares Sonoabraziunii (sonicsys nicro Kal/o)-

r Calitnlile specifi ce ale instnrn:entelor

-
sunt :

Eficien[i buni de indepdrtare a subsLanlei dure dar mai redustr decit cea a instmmen-
taruluirotativ;

r =
- Realizarea unui conhr; rohrnd sau ovalar al cavitelii care corespunde extensiei procesului
carios in smali;
- Realizarea rrnei preparafii selective a smalplrri demineralizat;

f =
- Reducerea aproape totali a pericolului de lezare a dintelui vecin care poate
cazul blocdrii instrumentului la nivelul crestei margiuale;
si

Aceste capete utilizate Ia piesele sonice prin compara;ie cu cele ultrasonice dezvolti miqciri
aparJ doar in

r oscilatorii.verticale gi transversale cu o amplitudine de 6&-1000 pnr, amplitudinea oscilaliei reducdn-

dil-se la aplicarea ei pe dinte, direct proporiional cu presiunea exercitati gi cu mlrimea suprafetei de
= contact. In timpul lucrului medicul nu hebuie si exercite presiune pe instnrmert, el doar tiebuirrd s{

r .
mentini direc{ia corecti a acestuia- Folosirea unei fo4e oprime depreparare produce un suust specific
care reprezintfl un conirol acustic pentru operator. O presiune mai mare de 5 g/cm2 va scddea ampli-
tudinea oscila[iei, atrigind dupi sine sclderea eficienlei de tiiere. Cregterea neconholatA apresiunii gi
- scSderea eficientei de lucru sunt marcate de ua senrnal sonor intens in frecvenla de emisie, realizin-
I-= du-se o monitorizare acustici a fo4ei cptime apticaie pentm eficien|I maximi.
Degi piesa de mAni este previzuth cu sisteme de iluminare ce faciliteazl evideniierea zonelor
posterioare, metoda presupunind lucrul cu ricire cu api (iet/spray de 15-30 mVminut), sunt necesare
Io= pauze ;i verifietrn vizuale directe dupi ?ndepartar-ea peliculei <Ie aptr, pentru ci efectul de ricire se pro-
duce datoriti formlrii uuui film d" apa care inconjoari ansele pintr la virf irnediat duptr inilierea

I oscilaliei. Strudiile au arltat cd la folosirea piesei Sonicflex 2000N, volumui de apf, care ajrmge la vir-
fui pt4ii active ciepdqegte valoarea d: 80% din totalul apei circulante. De asemenea, e necesar s[ se
- indeplrteze detritusurile din cavi tatea p1.eparet6.
Tehnica preparirii sonice pernrite un feedback tartil sinrilar cu foiosirea rmei piese de m6ni !a
I.: turalie convenlionali., iar avansarea preparaliei se face mai rapid in small demineralizat tncetinegie
ryi
?n {es'.rt sdndtos- Ansele folosite pentru finisare, respectiv prelucrarea zonei rrrarginale a caviti}ii se vo;
regla la o presiune de aproximativ 2 bari.
I.;
2*!'

I
 I
Capetele de formtr
Maiana Brandusa Popa - Esletico tn odontaurapia restaaratosre
diferiti precum cea hemisferici au o fali diamantatb convexl ce permite
I
prepararea rrnei cavitili fEri ugurarea accesului cu sjutorul instrumentamlui rotativ sau cele in formi
cilindrice angulatg hemitorpile, ce sunt utile in prepararea cavitagilor duptr principii
imbunhtdf rea calitdlii preparaliilor convenlionale. Ele sunt urile pentru:
microinvazive qi I
- Prepararea cu ajutorul ansei hemisferice a cavitililorproximale de clasa
a II-a gi a III-a restau-
rate prin tehnici adezive, cu conservarea crestei maryinalg cavitate unictr cu acces
direct in
cazul in care existi lremg diasteme, spaliu edentat, distruc{ie coronari mare a dintelui vecin
I
etc. Suprafap ocluzald rimdne neatinsf, accesul hemisferei fiind direct giralizeazlsub
ta marginali, a cirei grosime hebuie sI fie de minimum l-2mno cavilate cu
creas-
conhr oval. I
- Prepararea cavitililor proximale cu conssrvarea crestei marginale, cavitate tip n-rnel cu
acces ocluzal, serealizeazi utilizdnd capetele cilindrice cu angulafe (fig.
pitrunde dinspre ocluzal spre suprafala
8.ll), cu care se
proximall sub protei;ia unei rutti"i Ei se inde-
pirteazi lesurul dentar afectat de procesul carios pAnI in
I
lesut sinetos. Aceasti rnelodi este
insi oarbi, nu se poate aprecia decAt apmximativ modul in care a fost indepirtat tct
dentar afectat gi, de aceea, sunt semnalate destul de multe egecuri ale acestui tip
preparalie- Pbt aptrrea fracturi ale crestei marginale, recidivl de carie,
tesutul
de
I
defecte de inchidere
marginaltr in z.lnl proximall gi chiar deschiderea accidentali a camerei pulpare
preparirii cavitllii, toate aceslea schimbind conduita terapeutici iniliali
ing. f.fZ
in timpul
e)
in unele situalii, cdnd existi carii in oglindi, cu ajutorul acestui cap cilindric angulat se
t
poate acliona gi Ia nivelul acestora mai ales cind existi spafieri dentare,
treme (fig. A.tZ n;.
I
t
I
I
Fig. 8.II - Capetele active cilindice angulate
pentru preptrarea cavitdsii rtp tutiel.
I
I
I
I
I
I
Fig. 8,! 2 - A - Iulodul de realizare a cavitdlii tip tunel;

204
B - Realizarea cavitd.pii.iti ogtlndd -
I
I
'l;
l ,{
Capintal

-
8 - Metode de tratamen! minimal-invuiv pin procedee speciale
Prepararea cavitililor proximale cu conservarea g.-estei marginale, cavitate proximali cu
acces lateral, vestibulo-oral sau oro-vestibular, unde ac{iunea cu instrumertarul rotativ ar fi

I ,l:I
foarte greoaie, dar unde capetele diamantate ale sistemului sono-abraziv patrund cu destul
de multi ugurinti (fig.8.l3).

r_
I
i

l, i
.-.1
I'
I- c
*;.,.---'.-,-/ I
31
,i
--.- ------ ..
"'-" ,'.:t ::,.. -'
-- -. :; -i. ; :.:::: ,j:j. -
r_ -
Uti[izarca ansei hemisfeice pentru realizarca cavitdflor
t
Fig- 8,13 -
praximale c1! conservsrea crestei maryinale-
l=
q
- Prepararea cavit5;ilor proxinrale cu conservarea parfiali a crestei marginale cavitate pmxi-

f =

=
mal6 cu acces ocluzal redus, in form6 de picdnrrtr. Deschiderea cavitl;ii in aceste cazuri se
face dinspre ocluzal cu ajutorul hemisferei plasate la nivelul crestei marginale pi, dupi
pdtrunderea in procesul carios, se trece la indepirtarea tesufJrilor alteraie. Cand

t deschiderea ocluzali este ceva mai extinsB, se ldrgeqte cavitatea de acces de la niveiul
crestei marginale plstrdndu-se pa4ial creasta marginalE gi preparindu-se o cavitate tip slot
ls care zonele de creasti marginaltr ptrstrate vor fi sus[inute de obruralia de compozit, Pentru

t realizarea acestei preparafii se utilizeazi capetele in formi de hemitorpile (fig. 8,la).

f
-
+
f
=

t - A-Cavitate "itt picdturd"; '

Fig 8.14
B - Cwitate tip"slot".

Tratamentul leziunilor proxitnale cu restaur[ri extinse gl ocluzal (cavirili la care se

t inlocuieqte o obtrralie defechroasi de amalgam);

Tralarnentul leziunilor proximale minore ce nu pot fi remineralizate,
sau in smalf gi dentin5, la distantl de camera pulpari;
fll extensie in small

t Ca sistem complementar de finisare dupl acliunea instrumentarului de mind sau rotativ, la

procesele'canoase ocliizale sif*ate in pr-rp-rr ;i g'-opiie {ar-isa hemitory"do);
Cu ajutorui ansei hemitaryiltr (bemitorpedc) se rcalizeart bizotarea cavitliilorproximale de

r clasa a II-a, a III-a gi a IV-a precurn gi a ceior restaurate su aur. Ea poate fi folositi gi pen-
tru preparafii pentnr coroane gi falete.
Prepararea cavittrlilor de colet, cu protejarea ma:ginilor gingivale;

I Prepararea unor cavitdli dc clasa a III-a; .;

2*5
 I
Maians Brandusa Popa Estetica in odantoterapia restauraloste
-
Sistemul Sonicsys appror KaVo este utilizat in realizarea unor cavitili de clasa a II-a stan-
dardizate care vor fi restaurate cu inserRrri ceramice prefabricate sau cu compomeri. Acest sistem
I
li
are
drept principiu transformarea cavitililor de clasa a II-a in cavitl1i asemenea celor de clasa
a I cu aju-
torul inserturilor Sonicsys inlay realizate din ceramictr feldspatici gi obturate apoi cu r\inl compoziti
(Bratu qi Fabricky l99s) (3). Se vor elimina astfel etapele succesive de aplicare ale
straturilor rle mate-
rial compozit in zona aproximaltr gi se va asigura refacerea puncfului de contacl cu dintele vecin.
Sistemul Sonicsys dispune de capete speciale in numtrr de 6: I
- 3 perechi pentru muial,

care
- 3 pentru distal
diferi prin 15$mea p5r{ii active care poate
fi de 2,5, 3,5 gi 4,5 mm, primele 2 tipuri fiind indicate
I
la tratamenrul premolarilor, iar cele intre 3 gi 4 mrn la motari (fig. g.15).
Au fornrtr de kapez cu baza mare nediamanrad, orientati spre dintele vecin gi baza mic1diaman-
tati de forma dreptungbiulari orientattr spre interiorul cavirlfi- Unghiurile de kecere
inrre cele doui fele
I
smt mnrnjite- Spre ocluzal au un bizou circular in unghi de 45" care permire realizarea
preparaliei bizotatg mdrind astfel suprafap de adeziune gi pennildnd
unor margini aie
imbunfieFrea inchiderii *urgin^lr-
ll
I
I
I
Fig- t-15 _ Ansele informd de trapez. I
in come4 existl inserturi de ceramici dentarl ramforsatl cu cristale de leucit (Empress) ce au
o duritate asem[n[toare smalfului, prezentate intr-o singurl culoare universalr, transluciditatea
micii permilind imbrmltllirca aspectului estetic al acesh-ria in momentul cimentirii
cera- I
sale. Forma sa
corespunde formei cavitdlii gi este identictr cu cea a capului activ
utilizat in preparare* Ele au muchiile
marginale rotunjite, zuprafelele exterioare aplatizate in zona inchiderii marginale gi
o ti6me m"rio;;;:
tali ceva mai m:ie decit cea a ;apuiui aciir' in ;ona corespunzitoare punciului de contact (fig.
3.16).
I
I
I
I
I
Fig- 8- I 6 - Ansele trapezoidare si insertwile ceramice coresputtzdtoare.
I
206
.;
I
I
'll
Capitolul 8 - Metode de tratament minimal-invqiv pin procedee speciale

Prin cimentarea cu material cornpozit, zona de trecere dinbe insert gi pere;ii preparagiei va fi
umpluti. in momenful cimentdrii, pe dinte va {i aplicati o matrice. Cavitilile preparate cu ajutorul aces-
tor €apete active pot fi la fel de bine obturate cu rnateriale compozite de preferinl[ hibride. Nu
sunt
indicate aceste preparalii la dinlii cu cavitili mad, extinse vestibulo-ling*i.u,, spre zona radiculari.
Existi qi variante de anse diamantate pentru prepararea de cavitdf proximale in vederea
aplictrrii de restauriri tip incrustalii din aur. Forma lor se aseamdni cu prisme triunghiutare gi nu trape-
zoidale ca cele de la prepararea de cavitili penfru restauriri cu inserturi ceramice; partea plan6 o"Jiu-
mantati are acelaSi rol de prcteclie si ghidaj iar partea activi care are formtr tritrnghiularE (tmrnglri isos-
cei pe secliune) permite realizarea bizotdrii cervicale de 30o gi laterate de 45o
1fig. 8-17)-

.: Fig. 8.17
8. I 7 - Ansele pentru prepardi in vetlerea realizaii
unor restaura[ii tip incrustalii din fltr
I E L: ambele fpuri de capete active, granulafia particulelorde diamant este de 25 pm iar indicatia
G majori este de a finisa cavitatea dupi o prealabiltr preparire cu varianta clasici de sonopile.
Tebnica de preparare a cavlfalilor cu ajutorul acestui tip de capete active prin sono-abraziune nece-
I siti men{inerea ac.estora in contact pernanent cu suprafata dintelui vecin, iar muchia vestibulo-linguati a
=
G= lor sI fie in afara corFumlui dentar gi si ait'-i o inclinare axiali ccrectl Spre deosebire de preparaiea con-
venfionali cu instnrmentar mtativ, acest sistem Sonicsys Approx ar€ o eficienltr redusl de indeplrtare a sub-
I staniei dure dentare gi, de aceea, ea poate fi socotiti drept mijloc adjuvant pentru finisarea cavitllii tip.
=g
Dupa ce se realizeazi indepirtarea dentinei alterate se trece la realizarea preparaliei sono-
abrazive iolosind ansa cea mai micd Approx. Daci este necesari o protec{ie a plngii dentinare acsasta
f se face inainte de dilizarea preparaliei cu ansele Approx. Ansele se vor menline in coutact permanent
= cu suprafata dintelui vecin Dac[ existi zone marginale demineralizate e]e vor fi indepirtate cu ansa,
hemisferici gi vor fi iestaurate cu compozit
I
-t: Preparaiia odattr terminatfr, se va trece ia condilionarea amelo<ientinari inainte de inserarea
inserhrlui ceramic care se va aplica dupi introducerea materialului compozit in interiorul cavitfiii. Se

I prefertr compozit hibrid fotopolimerizabil Daci se folosegte pentru inserarea insertului ceramic un
compozit cu viscozitate mare, cavitatea se va umple pini la jumitate, compozihrl va fl presat cu un
f,rloar cu capul plat ?rr strat de I mm la nivelul pragului gingival gi a peregilor laterali, iar imertul va fi
Itt introdus in cavitate unde va fi supus unei presiuni cu ajutorul matricci spre dinrele vecin pentru a se
ob$ne refacerea punctului de coniact. Se poate folosi gi eompozit fluid.
a
AvantaJele utilizirii sono.abraziunii in realizarea preparaliilor sunt:
I - Esie o idFrnic.i microinvazivi, pienierea <ie subsianii <iuri rieniari fiind rninimd ia
nivelul leziunii;
= j

- imbunitifeqte posibilitatea de creere a unui punct {de contaci fern;

I - Permite indepirtarea rapidi a lesuturilor dure dentare;

- - Marginiie obiinut: dupa prepararea sonici sunt bine conturate, precise gi rmghiurile ideale,
marginiie bizotate;

:, 247
-
-t'
 I
Maiana
Eviti
BrdnduSa Popo - Estetica in odantatereph restautatoarc

lezarea din;ilor vecini gi leziunile iatrogene ale pulpei dentare prin racire cu spray-ul I
de apI;
capetele active au o longevitate
dec$t frezele diamantate;
in timp maimare, luni, ani, ele fiind, totugi, mai scumpe
I
Absenfa aproape totali a detritusului denlinar, cu exceptia orificiilor de intrare in
canaliculele dentinare ceea ce ugureazi condilionarea
brid pentru adeziune;
pllgii dentinare, crearea stratului hi- I
obturarea cavitSlii dupi terminarea preparirii este faciltr (tabelui g.2).

CanecrtrusrtctrE 1hMPARATE ALE METnDELnR coNwWoNALE (rREzA.t) g oscILAToNr

I
(soNo-ABMawEA) lN ooo|rortn tprA RESMaRATbARE (nuu
Coron tr LASFARGUE| Iggg)
I
Tenet 8.2

Inslrumenlar rotativ Sono-sbrflziane

Precizie
Eliminureo
lesuturilor panlogice
gi restauraliile
,4cces la leziune
I
excelentii; necesiEt manual itare
buni gi o bunf, vizibilitate
satisfdcfitoare
tehnici toteranti I
satisficitoare
excelenttr
recomandatil in general
petrku leziuni mici
nu pentru eliminarea dentinei
+i a restauratiilor
I
c6teodati dificil

topografia leziunii
ugor, in func;ie de situafie gi
mtrrimea leziunii
I
Economia de gesut4ri riqgcrescut de distrugere de
lesuturi Sinifsqs* Ia din;ii tratagi
excelenti
p{strarea fesuturilor
strnbtoase
I
ns":l:tor
Ltziuni iarogene Ia
dinsitraugi
risc de incllzire
necesitl freze corespunzItoare gi
ricire cu apd
rtrcirea cu spray necesard in
mod deosebit penfru
I
ultrasunete
Leziani iatrogene Ia
dinfi vecini
risc major de lezare in prepararea
caviti;ilor proximale
previne leziunile in
prepararea
nroxunale
caviti$i I
Finisares marginilor
cayitdrii (bizotare}
delicatii in zona proximali 9i
cervicalE
excetentii
ugoaril penlru toate
suprafetele I
Rrpiditate e mai rapidi decit celelalte
1*
Longevinte
se
medie
elimin5 frezele uzate

foarte limiata pentru cdteva

metde
importanti
mare, de lungi duratii, luni,
I
Prel de eost
instrumente

nu necesiti investi$ suplimentare

ani, la instrumente
necesitit achizigionarea piese i
de mdn[ specifice
I
Crtmp de acliane, toate tipurile de cavitiifi amelo.
dentinare
limiat laprepararca
cavitillilor pmrimale gi
finisare de caviEti
I
l.
208
I
I
7
ll ,t
'I
capitolul E - fu[etode de rratanettt minftnal-invaziv pin pmcedee spec[ale

t: Tehnica sono-abrazivi. este contraindicatl:

,f
- in cariile profunde sau de adincime medie;
I rii
- in cazurile in care se urilizeazi ca material de restauralie amalgamul, incrustalii metalice
sau din cornpozit prin metoda indirectd;

- Este dificil de folosit cind existl cavit6li pe arnbele fegc proximale ale molarilor sau pre-
l.,i molarilor.
Astizi, aceastd rnetodi este incd utilizati destul de lirnitat datorittr costului siu desful de deza-
vantajos gi incd nu este bine stabilit raportul intre beneliciul gi riscul rnetodei.
I, .t
ti

8.3, IJTILTZAREA LASERULUI IN ONONTOTERAPIA

l_
:! RESTAURATOARE
Laserul este un sistem generator de unde electromagnetice luminoase coerente, monocroma-
tice, colimate2 ce au o densitate energetictr ridicatd gi o lungime de undl caracteristicA ce variazi spec,
tral de la infrarogu la vizibil sau uhrascurte.
in funcfe de modalitatea de funcfionare gi caracteristicile de emisie, laserele sunt de 3 tipuri:

- laser cu undi continui;

- Iaser cu impuls (pulsat);

- lasersuperpulsat.
Efectele laserelor depind, pe de o parte de proprieti;ile materialului prelucrat cum $unt cele optice :

'z - ab.sorblie spectrald;

1:
- reflecfie;
- transmisie; ,'
l- - dispersie;
=
-- densitatea materialului;
I - skuctura materialului;
- conlinuhrl in api.
cit gi de tipul de radialie utilizar:
I
I - lungime de undi;
puter de emisie;
-= - tipul de impuls;
I'=
- tipul de interacJiune;
- zona de laser aciivi;

I.: doza de tratament a-plicatl.

Energia eliberati de fasciculul laser prin interac{iunea cu sistemele biologice are efecte multi-
I ple qi complexe ctasificate astfel:
I-
= hipertermia;

t -
-
coagularea;
vaponzarea;
= - carbonizarea.
F efecte ionizante; fotoablalia;
I
F efecte fotomecanice-

I a
2A9

I
=
 I
Llaiana Brdndusa Popa - Estetica in odontoterapia rcstaaratoate
In aplica$ile stomatologice sunt utilizate azi aparate care dup6 materialul laser activ se impart in:
I
F laser cu gaz:
- cu atomi neutri He-Ne (undi continul);
cu ioni ArF, KrF, XeF, XeCI (tip F1-61msr pulsa{i);
I
- molecular CO2 (und[ continud, pulsat-superpulsat).
ts laser cu corp solid:
- Nd YAG (undd conrinui/ pulsat);
I
EryAC
- (pulsat).
ln odontoterapia restauratoare se utilizeazi lasere ce firncfione azh curadialii emise in infrarogu
(CO'" Nd YAG) 9i ultraviolet (cu ioni), alegerea lor fEcdndu-se in fungie de sirualia
I
clinicl gi de sco-
pul terapeutic propus.
Elementele determinante in seleclia lassrelor sunt: li
- Mecanismul de actiune pe;esuturile dentare;
- Efectele secundare rezultate din interacfia laser-dinte, majoritatea prezentand un potenlial
nociv asupra blementelor constituiente ale pulpei denlare-
Mecanismele de acfiune sunt in principal fototermic (ablalie), termic acustic,duc6nd, in
finirl, la indepirtarea fesutului pe care se acfioneaztr-
Ai

Ablalia prin fotodescornpunere se ob;ine in cazul laserelor care funcfioneaztr cu o energie sufi-
I
cient de mare pentru a disocia molecu[ele rnateriei, procesul fiind cu atit mai eficace cu cdt energia
fotonilor liberi este mai mare (lungimea de undd a radialiei folosite este mai micn)- Datoriti unei durate
reduse a impulsului fascicului laser qi acestei densitl;i mari a fluxului energetic,
I
se realizeazd practic
un proces netermic, deoarece nu se realizeazl o transmiterc exagerati a energiei termice la strucrurile
invecinate zonei de aplicare a radiariei
{Frentzen lgg2) (lZ).
Acest tip de rnecanism de acliune este caracteristic laserelor ultraviolete tip Excimer, cu lun-
I
girni mici de undi de la 193 nm grF la KrF 24g nm, Xecl 30gnm qi xeF tit nm.
- - - -
Mecanismul rermic Ai cel lcustic sunt l"s"relo, infrarogii (tip COz 9i yAG) la
care lungimea de undi mai ridicatd este asociati"ro"r#,i""
unui flux energetic diminuai comparativ cu laserele
r,il-aviolete; laserii cu undd continui se bazeaztr pe efecful tenrric, iar cei pulsali inprincipal
pe inte-
rac{ia acustici gi sectrndar terrnicd (Melcer l9g2)
{Zl)-
odati cu crs$terea lungimii de und6, eneryia lbtonilor absorbili de mareria iradiati nu poate
determina o disociere directi a legdrurilor moleculare; se produce o vibratie a re{elei cristaline
'secutiv aparilia de cEldur[ ce este rapid transportatl (in Ei"oo-
nanosecunde) la moleculele vecine zonei de
aplicare a lasen:lui- r),eznlth c creqtere locald a ternperetuii ir.igial o nrpere a legitunlor
5i molecrilare
mai slabe; prin dilatarea apei ciin fesuturi se produce o cre$tere a volumului gi consecutiv, aparifia
vapo-
rilor cu mirirea presiunii pe lesururile duredentare observindu-se fisuri ce duc in final, prin ldrgire,
la
fracturarea fragmentelor de materie cs sunt elirninate de pe suprafala de lucnr-
Aceasttr ablalie superficiald este rezultahrl unei eroziuni rnecanico-termice gi
se datoreazA
sumatiei microcraterelor rezultate prin acgiuni succesive ale radialiei laser.
Alend mecanisme de acfiune diferite, laserele au efects diferite atat asupra
fesuhrilor dqre
9i asupra pulpei gi, de aceea, este necesari cunoagterea rezuhatelor interacgiei undi-materie.
fentalca]
trn small qi dentini, acelagi laser produce o zoni necrotic[ la nivelul perEilor
laterali gi pulpar al cavi-
t61ii, iar in zona invecinati apar modifiein structurate variabile ca dimensiun*,
depena"nte de dr:rara
de acfiune a spohrlui activ (fig. 8-lB).
Observarea la microscop electronic cu baleiaj a secliunilor pe caviti;ile preparate in small
cu
Iasere Excima tip XeCl {308 nrrr), a sugerat exisienia unui pmces tie topire e crisrai"io,
rie iridroxia-
patici ale smaftului din straturile exteme, subliniind faptul ci ablagia prin fotodescornpunere
este, in
acsst caz, insofit4 de efecte termice notabile.

210
,l
capitolal 8 - bfetode de rratatnent minimal-invaziv pin prucedee speciale

,,jr , r,,.,t.
,' -- ,

G Laeer

I3

I
- Fig. 8-IE
w
- Aspectul smalplui si al dentinei dupd prepararea cu laser xeF{35tnm)
(dupd Frentzen)-

I: Prin compara{ie, studierea cavitilitor preparate cu laser Excimer tip ArF (193 nrn) a aritat ctr
,i supmfala smal;ului preFarat se aseamdnl morfologic su cea a unui small gravat acid, iar contuml
J
suprafelelor prezinti nrargini bine delimitatg indicind nealterarea coufiguraliei prismelor de srnall
G duptr ablafia cu laser.
-E
i.:
Laserele tip infraroqu produc o gami rnai laryi de mcdificlri pe
fI- lesuturile denare pe carc
acfioneazi. Astfel, laseml COt regim continuu produce o carbonizare marcanti a conturului, cu rnar-
in
gini anfractuoase, nedelirniiate gi o zoni largl cle dentinl necrozati, cu alt,-riri variabile ce scad pro-
= porlional cu cistanli (fig. S.191.

G
==

I-
=

G-

T
.-

Fig 8.19 -Aspeaul pxturilor derytare dupd prepararea at laser COZ.

I.
-=
Laserele pulsate cu COr produc, pe lAngi volatilizarea tesuturilor cariate, gi o modificare a
rnicrostruchrii pere;ilqr cavitd;ii dentinare numitd ceramizare sau vitrifrere, datorati, in principal, pro-
T cesului de topire qi recristalizare locali, ceea ce duce la o cre;tere a durititii qi rezistenlei la demine-
ralizare, cu obliterarea canaliculelor dentinare ;i sterilizarea termici a dentinei expusc la radia]ia laser.
Totugi, laserele pulsate nu sunt eficiente in realizarea accesului in procese carioase incipiente, de aceea,
I au fost introduse lasere superpulsate cu care se pot realiza, urilizand zone laser active ce variazi dirne:r-
sionai intre 300-600 pm, atit accesul cit gi prepararea cavitlfi resoective (Meyer lgg4) (ZZ1-

T
2ir

I z ""-- -'
'-
 I
Maianrt Brdndusa Popa - Estetica in odontoterapia restaarstoarc
l,aserele tip YAG determini, in cazul preparf,rii de cavitili, afectarea smal;utui invecinat
zone mari prin carbonizlri nedelimitate, aparilia de fracnrri la nivelul joncfiunii amelo-dentinare
pe t
fiind
asociati cu largi zone necrulice in dentina localizati in vecintrtatea peretelui pulpar (fig. 8.20)-
I
I
I
t

I
Fig. 8-20 - Aspecal psutuilor dury dedtare dupd tratament
cu laser YAG (dupd Thiensiri).
I
- Laserii supelpulsali tip YAG, ce au durafa de impuls mai mictr,
reduc considerabil efectele ter-
mice secundare' obginandu-se cavit[fi cu pereli netezi gi sticloEi, conturul
avand rugozitdii cu dimensi-
t
uni de cca l0 po,r canaliculele dentinare fiind deschise gi creandu-se premize
adezive imediate, nemaiexistind Slratul de detritus dentinar rernanent
Efectele pulpare depind, dup6 cum am preciza! de:
favorabile unor obtura;ii
(smear-layer)- t
- tipul de laser;
-
-
cantitatea gi calitatea straturilor protectoare:
modalitatea de lucnr.
t
DacI laserele Excimer nu necesittr,'in mod special, o merodologie de protecfiepulpari
datorita
calit{ilor lor intrinseci, laserele infrarogii icor, vad) necesiti obligatoriu o rrcire permanenti
pentru a evita inc5'lzirea intrapulpari.'Laserele superpulsate
cu aptr I
infiarogii yAG utilizaie pe o perioadtr de
tratament de sub I minut, nu produc o deprgire a pragului
de suportabilitate p€ntru pulpa deniari, i" tl-p ce laserut
constanti, a delerminat o cre$tere de doar 4"C_
de 5,5"C stabilit de Zach gicoh"o ca limitd
COr utilizat l0 secunde continuu, cu rdcire I
Diferen{e de temperahrrr apar gi in func[ie de orientarea
lard pe prismele de small 9i canaliculele dentinare; la orientarea
rapidd, cu efecte terniice secundarc mai reduse, datoriti
razei laser; paraleld sau perpendicu-
paraleltr se pmduce o ablafie mai
I
volatiliziriiiniiiale u organice.
in cazul unei incide'nle perpendiculare predomini efectul de bpire qi"o*poo"otei
apare o crettere a tem-
peraturii in straturile subiacente, metoda fiind, in qpecial,
indicati penfB cemmizarea canaliculelsr
dentinare qi sigilarea pnfurilor gi a foseteror (acfiune directa pe prismele de smarl)-
Indirect' laserele Pot avea gi efecte de reaclie pulpari, c'um
este cazul radiafei Co1 ce deter-
mini iniiiai o airofie a ceiuieior oriontoblaste, ulterior inlocuirea odontoblastelor
lezate cu elemente
celulare cu originea in stratul celular subodontoblasdc, fomrind
un nou strat cu funclionalirate normaltr
care produce dentini secundard de reaclie, dintele riminind
vital.
Eficacitatea laserelor este diferitl in psuturile dure
dentare normale fald de cele alterate, de
aceea, utilizarea lor in scopul indepArtlrii selective
a lesuturilor deniare cariaie esie condilionail de rara

2t2 '
'l capitolul 8 - Metode de tratament minimar-invaziv prin procedee speciare

I de indepirtare a smal;ului gi dentinei.Laserele Excimer

natd per impuls) a fesuturilor dentare sindtoase
au o rati de indepSrtare (cantitate de lesut elimi-
sau alterate, utitizand aceeagi putere gi dimensiune a
zonei active a laserului de (Frenrzen qi col. 1992):
I - 0,15 mm in small slnitos;
0,20 mm in dentini strnitoasi;

I -
-
0,2-0,5 mm pe small deminerclizat;
l-1,4 mm pe dentini alterati_

I Astfel, fesuhrrile alterate sunt mai rapid gi mai corect eliminate comparativ
toase, realizdnd o protejare a
lesufurilor invecinate prin analizaemisiei de plasm6.
Practic, la ablalia lesuturilor dure dentare se produce o fluor*scenfi
cu |esufprile sin[-

:j (sau emisie plasmatictr)

indusi de radialia laser gi dependenld, ca parametri i fiiici,tle compozilia
lesuruiui dentar Aceasr6 radi-
t:i a{ie luminoastr poate fi captati de o piesi de mintr, transmisd
prin fibri optici la un analizor optic mul-
.: ticanal qi apoi, printr-un senzor digital, ajunge intr-o unitate
de procesare a datelor (computer)- Spectrul
.-]:
luminos mdsurat poate fi prezentat grafic sau procesat cu un program
special pcrmiland controldrea
l3 precisi a procesului de abla{ie gi implicit a preparirii cavitilii, actionindtoar
+
p" roo"t" semnatate de
computer ca fiind inc[ d€pozitare de denrini alterarb
ffhiensiri lgg2] (12).
I-- Laserele infraroqii prezintdo eficienf[ de indepirtare a
[esuturilor siultoase inferioard instru-
I_ mentarului rotativ de turalie inaltd (0,1 mm3/sec. fali de 0,5-l
mm3/sec.), timpul de preparare al unei
-= != cavitili fiind in medie dublu (7,3 minute falA de 3 minute). Pe
a- lesuturile alteraie, rata de ablalie crerste
odattr cu gradul de distrucfie a iesutului gi cu dimensirnea defectului.
I= Compardnd laseii cu ultravioiete fal} de cei cu infraroqii, Frenuen a arltat
ci, la acelaqi nivel
de putere qi aceleagi constante de
=
=
tesut investigat gi parametri de funclionare ai laserelor, Excirnerii au
eficacitaiea, mlsuratl ca ratd de abialie, cea mai redus[ dar cu efecte termice
minime gi in condi;iile
l_ ob;inerii unor caviti;i minim invazive corect realizate.
FatA de lasere tip C02 sau YAC, laserul ArF este preferat pentru
:= rcalizareade cavitl1i iu 1e51r-
turi dure sin[toase deoarece rezulatul respecta regulile geometrice acceptate de odontoterapia
con-
I=- servatoare (fig, 8.21).

G t:Ji, . :::::.:!_-r'
I .'.r)i 1
..- ! r'- -i .'::'
t
=
l-.:.' I i
i
G Lamr
=:

a _

I AB
\

= Fig. 8.2 I - Aspectul Sesunrilor dure dentare dupd preparare

f-= u la,se.r ArF ftfuni Koon'l

Forma caviGlii depinde de forma zonei active a laserului gi poate fi direclionati mecanic in
I func1ie de necesitdlile situaliei clinice.

I
2r3

I
:.
 I
Maiana Brdndusa Popa - Estaico tn odontoterupia restauratosre

In tratamentul proceselor carioase incipiente, la nivelul ganfirilor gi foselelor, laserul Excimer

I
perrniii indeptrrtarea stricti a plicii bacteriene gi realizarea unei discrete.evazdn dimensionale a $anfu-
[ui, irr verficrea asigurtrrii unor condifii optime pentru o sigilare adezivi (ftg.8-?2)-
I
I
I
I

I
Fig. 8.22 - Aspectal unui praces caios tncipient in qanlul ocluml I
A - inainte de tratament,
B - dupd tratament ca laser Extimer (dapd Koort)-

?n ceea ce privegte condilionarea fesuturilor dure dentare in vederea imbutrtllirii aderenfei gi

I
?nchiderii marginale a obturaliilor adezive, ceretirile au indicat rezultate favorabile in cazul utiliz6rii
tuturor tipurilor de lasere menlionfie.
Similaritatea suprafefelor de small tratate cu laser cu cele ale smalplui gravat acid a fost
observati atit la laserele cu ultraviolete cit ;i infraroEii, rata de retentie a riginilor compozite a dinfilor
tratali cu laser cu COt dovedindu-se a fi cu aproape lok mai mare fa1tr de cea a din$lor gravafi con-
ven;ional (Walsh 1994) (35).
t
in cesa ce priveqte dentin4 studiile efectnate au aritat c[ expunerea dentinei la acfiunea unui
.
laser COt pulsaf ExcimerArF gi NdYAG faciliteazh indepirtarea in rotalitate a pticii bacterieng eli-
;:rini a,la-i1ia smear-laye:-';rlui ;:. se oliline o cor:dilioaare idcnticr) celei -:.mvengiorraie-
I
Demn de evidenliat este laserul ErYAG care poate fi utilizat la prepararea ulterioare a suprafelelor
pentru o mai bund inchidere marginalI a materialelor de obturafie tip rSginn. Totodati, dupl iradierea
ErYAG se produce o scidere a solubilitilii ionilor de Ca, conducind la cregterea rezistenlei
cu I
lesuturilor
dure dentare fa$ de atacul acid rezultat in urma acliunii bacteriilor cariogene(Cotre lg97) (6).
Variarte miniahrizate de lasere pot fi astfui folosite cu succes in practica stomatologica, tm exem-
plu fiind YSGG care inrbinl caracteristicile clasice ale laserelor cu medda de preparare hl&okinetig in
eare ss produc Ai srmt energizate rnacrosfere de aptr in camera de atomizare a apa*t rtui. Jetul este practic
fbcalizat existind 4 tipodimensiuni de vdrfini de centrare ce se fixeaztr la o piesi de mintr obiEnuig.
Parametii sisteuruiui hidrokinetic de laser ET.YSGC (l4ileniudM) sunr (Popa qi colab. 2000) (29):

- o lungime de undd de?,79 mm;

- o a impuisuriior <ie i40 mr'sec.:

'jrirati
- o viteza de preparare de 20 Hz;
- putere medie de iegire intre 0,0_0,6 wafti.

Fotonii sunt trimigi printr-un sistem de fibri optici ce are un virf de safir de ?5Q pm diametru,
iriconjurat de un spray de apil gi aer.
-;
?14
tl
cepitolul 8 - lv[etode de totamenr minimal-invaziv pin procedee speciale
I Macrosferele de apd generate tle camera de atomizare ciocnesc raza laser qi devin
suprakinetic- Energia rnac-rosfereior va juca rolul de agent de tiiere pentru a
aetgizate
indeplrta iesutrd fnti
I (Rizoiu si colab 1998) (31)_
Metoda prezinti o serie de avantaje:
:
- Se obline o precizie mare gi o siguranll crescutd in abla;ie;
I -
-
Are eficacitatea maximd atat pe |esuturile dure sdntrtoase cdt qi pe cele afectate;
Permite o condilionare buni a suprafelelor dentare in rederea realizlrii de obtura;ii adezive;

- Nu produce detritus dentinar reinanent;

t :
- Nu iniliazi microfisuri aseminitoare laserelor clasice sau instrumeniarului mtativ Ia turajie
conven{ionald_

t Acest tip de lasere au fost utilizate cu succes pentru indeptrrtarea

prepararea caviti;ilor de toate tipurile precum gi pentru albirea
{esuturilor alterate in
dinlilor
Utilizarea laserului in odontoterapia restauratoare are indicalii precise, in fi.rnc1ie de tipul de
radialie utilizati:
I - Ablalia lesuturilor dure dentare in vederea prepartrrii de cavit5{i, cu sacrificiu minim de
fesut dentar sinitos:
Ablalia tesuhrrilor dentare alterate din toate tipurile de procese carioase simple;
Pregitirea |esuturilor dure dentare in vederea sigilarii ganfurilor, fosetelo4
Tratamentu| durerii dentinare:
Condilionarea smalEului, dentinei qi a cementului in vederea imbunitilirii adeziunii;
- indepirtarea plicii bacteriene;
- Fotopolim eizarea materialelor compozite;
Degi prezinti multiple avanta,ie, rnstoda este totugi dezavantajoasi din urrndtoarele considerente:

- Cere timir mare de lucru gi o tehnici delicatd;

- Este costisitoare; ,
Necesiti aparaturi gi personal calificat;
- Necr:sit[ r:li.jlo;ce de proteciie p€nr r pacient gi operator;
- Poate fi nocivf, pentru lesufurile dure dentare qi pentru iesutul pulpar daci nu este corect
utilizati;
- Eficienla sa in raport cu tehnicile conventionale esre redusi;
- Determind modificiri histologice in timp, chiar daci este corect aplicati;
- Neces-ti protecfie pulparl in tratamentul cariilor profunde.
Avantajele pe care terapia cu laser le prezinti in tratanentul proceselor carioase simpie o indic[
ca pe o metodb de viitor, cu atdt mai mult cu cdt majoritatea drza.ranta_lelor sale sunt de naturi f.ehni-
co-economicl gi nu impedimente medicale propriu-zise.
F.vantajele principale ale metodei sunt:

- Diminuarea srresului operatorprovocat de metodele conyentionale;

Diminuarea durerii in peste 80% din cazurile tratate cu laier;
- Eliminarea disconfortului acusiic produs de instrumentarul rotativ;
- Sacrificiul minim de |esut dentar sindtos;
- Precizia contururilor maryinilor preparafi ilo r realizate;
- Condilionarea suprafefelor dentare intr-uu timp rnult redus (cca 100 ori) fa;6 de metodele
ciasice;

- Steriiiza:ea deatinei datoritd efectului termic al radialiei laser

Pornind de la ideea cI daci este corect utilizat in raport cu sirualia clinici existenttr gi de speci-
ficaliile tehnice ale aparatului, laserul se dovedegte a fi un instrument deosebit de util in terapia
microinvazivi a ieziunilor deniare, putdnd inlocui cu succes analtura conven{ional{.

2i5
 I
fuIaiana Brdndusa Popa - Esertca in odontoterapia restfruratove
I
tsTBLIOGRAFIB t
l" Aoki A', Ishikawa I., Yarnada T., Otsuki M-, Watanabe H., Tagami J., Ando y-, yamamoto H.
Comparison Between Er: |AG Laser and Conventionat Teclmigue'for Root'Caies .Trcatment
In Vitro, Joumalof Denral Research 77 (6),199g, 1004_1014;
- lt
2' Berry E-A.' Ward M' - Bond Strengh af Resin Composite Air-Abraded Enamel,
lnt., 26 (8), 1995, 559-563;
euintesence ll
3-
4'
Bratu D-, Fabricky M.
Burkard H- -
- S*teme integral cerarnice,Ed. Helicon, Timigoara, 1998;
Neue Praparations und Restaurations - A,tethoden zur Defectbezogenen
Versorgung approximaler Karies
li
f/, euintess enz, 4-1,7, 1996,9ll-923;
5' Burkard H- - Neue Praparations und Restaurations Methoden mr Defectezogene Versorgung
- l1
apprortmabr Kaies (fl euintessenz,46, g, 1996, 105l_1069;
6" Coffe T'D-W., Coob C'M- and col. Deterutination of Energt Dentistry Ihreshold
-
Ablation of Bacterio- An In wtto sndy,J. clin. perodonral. 24,lgg7, l-7:
for Laser I
' Colojoarl C-, Miron M., Leretter M. Laserii in stomatologie. Act tntitd7
I
7
- gi perspective, Ed..
DA&F Spirit, Timigoara, l99g;
8" Colojoarl C- - Stonatologia modernd sub semnul tehnologiilor neconvenlionale prepararea
-
cavitdfilor ca aer-abrazfv, Cornunicare la al tV-lea Simpozion lnternational al
Stomatologice Bdntrgene, Timigoara, Mai, I 999;
Zilelor
I
9' Colon P-, Lasfargues J. - Apport de la sono-abrassion in micmdentisterie adhesive,
Cliniques 10,2, 1999, 251{170;
l0- CooleyR.L-,LubowR-M.,PatrissiG.A,-TheEffectofanAir-PowderAbrasivelnstrumenton
Realites
I
tl'
Composite Resin, J. Am. Dent- Assoc. l12, 19g6, 362_3b4;
Costin D. - Efecte lwer fn domeniul medical, Medicina Stomatologictr, Revista
Medicintr Stomatologici lagi, l, 4, lgg7, 35_j g;
Societifi de
I
12' Fretrtzen M., Koort H.J., Thiensiri J. Excimer Laserc in Dentistry: Futurc possibilities
-
Advanced Technology, euintessence lni., 21, 1, igg2,l lZ_133;
with t
13'

14"
Goldstein R'E'' Parkins F-M,
Am. Dent- Assoc. l2S, lgg4,
- Air-Abrasive Tbchnologt: Its
55 l_557;
SaIe in Restsuration Dentistry, !-
t
Goldstein R-E-, Parkins F.M. IlsingAir-Abrasive Tbchnologt
- ta Diagnose and Restore pit and
Fissure Caries, J. Am. Dent. Assoc - 126, 1995,76l_766;
15' Harel S'K', Barnes J-8., Rivera-Hidalgo F. * Aerosal Reduciion During Air polishing,
I
Quintessence Int., 30, g, lggg, 623_629; .

16' Huennekens s.C., Daniel S-J., Stephen c.B. Effects of Air polishing
-
O cc lusel Sealants, euintessence lnt-, 22, Z, t gg t, Sg _S gi;
on the Abrgon of I
t

17 ' Keller U-' HibEt R., Geurtsen W, Schilke R., Heidemam D., Klaiber B.
Appiication in Caies Therapy. Evaluation of Patient Source, Journal - Erbiunr: yAG iaser
ofDentistry 26, (g), lg9g,
I
649-656;
l8' Krejici I', Dietschi D', Lutz F-U. - Principales of Proximal Cavity preparation
with Ultrasonic Diamond Tips, Practical Periodontics & Aesthetic Ii*otirty,
and Finishirry
(3), l0 199g,
I
295-298, quiz 300;

2t6
.-;
I
I
tl
.

cepilolul -
I
8 Metode de tratament minimar-invaziv pin procedee speciare
19' Laurell K'A-, H-ess J.A- - Scanning Electron Micrcgraphic Ef,ects of Air
Abrasion Covigt
Preparation on Human Ename! und Dentin,
euintessenci Int.,2.6,z, rig1, 139-144;
l, 2a' Lery C', Koubi G'F., Miserendino L.J. - Cutting Eficiency of a t{id-Infrared kzser on Hunan
Enamel, Joumal of Endodoniics, 24 (2),97_i}i, i99g;
21' Melcer J., Melcer
I Za h nm ed
F. - Laseranv,erdung in der Kanservierenden Zahnheilkunde. Las
izin Qui nlessenc e Int-, 22, | 992, 9 I _ I 04 ;
h der

22' MeyerD.,FathH-J--TredtmentofHardDentalTissuebytleryShortCOrLuserpulses-Laser
l. Medizin, vol 12, 1994,5g-66;
23' Miller M'B.' Ingrid R'Castellanos - Air Abrasion (/nit. Reality- The Information Source
Esthetic Dentistry, Reality publishing Company, Vol. 13, 1999, l_g;
for
l. 24" tvlillerM-B'' Ingrid R' Castellanos -*r Abrasion llnit. Reatity- The Information Sourcefor
Estherlc Denlr-rr.1; Rearity pubrishing ccmpany, vol I4,2000, l-7;

I 25. Mitchell
430432;
D., Mitchell L. - Ghid clinic de stomatologie,Ed. ALLMedicALL, Bucuregti, lggg,

t:=
26'

27 '
Movileanu M., Popa B- - Fotopolimerizarea materialelor compozite
Na;ionali de Stomatologie Bucuregti III, 2,2000,27_29;
cv laseri, Reyista

Popa 8., Bodnar D- - Sistemul eer-abra"iv in prepararea cavitdlilor,

Revista Nafional6 de
T Stomatologie Bucuregti, lI, 3-4, lggg, ZS_27
i
28' Popa B., Andreescu C., Bodnar D- Instrumente utilizate fn realizarca preparaliilor
- si restau-
rarilor coronore, Ed. Cerma, Bucuregti, 1999, 107_l I I;
T 29' Popa 8., Bodnar D-, I-ieytman ekM. * Apticc:liile {ase:u!:i hiCrokinetic 0 in tratamentul
cariei
. simple, Revista Nalionall de stomatclogie Bucuregti, III, 3-4,2000, 66-71;

T 30' Riethe P', Rainer Hahn, Neirtschil L., Rau G. Kariesprophylaxe und Konservierende
- Theraoie,
Farbatlanteo derZahnmedizin 1994, G. Thieme verlag, 130-134:
-stuttgart,
3l' Rizoiu I, Kohanghadosh F., Kimmel A.I., Eversole L.R. Putpal Thermai Responses to an
-
T Erbium. Chrornium: YAG Pulsed Laser Hydrokinetic System,Oral Surgery, Omi UieOlc;ne,
Oral
Pathology, Oral Radiology & Endodontics, g6, 2, l9gg, ZI9-ZZ3:
=
32- Santos-Pinto L-, Peruchi C., Markes V.A., Cordeiro R. - Evaluation of Cutting pattern
T Produced','.'ith Air-A';rasion Systems lJsing Diftrent ?-\:pe Desing, Gpe.rative De,ntistry 16,

I
200t, 308-31?;
33. Summiti J.ts- - Nomenclature and Instrumentntion, In: Ed. SchwarE R.S., Summitt J.8.,
Robbins I-Y- - Fundamentsls of Operative Dentistry A Contemporary Approac&,
Quintessence
Books, Illinois, 1996, 67-108;
34. Taylor D'F, Bayne S'C., Srurdevant C.M- * Instruntent and Equipmentfor looth prcparation,
In: Ed- Shldevant C.M., Roberson lM., Heymann li.O., Sturdevant J.R. The Art and Science
-
af operattve Dentistry,3td ed., Ed. Mosby, st. Louis, Missouri, 199s,339-J44;
35. Walsh L'1. -
Clinical Studies of CO, Laser Etching,Journal of Clinical Laser Medicine &
Surgery vol. 12,6, lgg4,3l l-314.

717
I
t
I
l*
I
I

lj
lj
ll
ll
1l
TJ
i'

1I
tr
lt
IJ
t
li
li F
---
r
tl.
'i:! .!

I'
,i CAPITOLI]L 9
I
DECTZm gr RESFONSABTLTTATB
l, ACTUL MtrDICAL
I :,"

Actul medical se.desf4goartr secvenlial, etapele sale sunt diagnosticul gi tratamentul, etape
recunoscute si pentru actul orofilactic. Diagnosticu! estepin-tra de temel.ie pe care se aSeazi actul
me*
dical. El este o realitate complexd qi cuprinde un lung pir de rnomente gi elemente decizionale,

t unite intre ele pe tot parcursul slu.

incd din etapa anamnestici medic-ul e obligat si decidl mereu, si selecteze fiecare inhebare
strins

adresati interlocutorului sau pacientului qi str avanseze cu paqi mici spre varianta optimi de rispuns.
a Examenul obiectiv, efectuat tiupi standardele uzrale, explordrile complementare, conferl cer-
i titudine diagnosticului gi indnrni spre metoda terapeuticl adecvali.
Elaborarea planuiui de tratament prezinti aceeaqi stmcturi conpiexi
Ei aplicarea lui in prac-
I: tici impune de mt'lte ori corec{ii gi revizuiri, in func{ie de unele pmbleme apirute pe parcrrs.
Intervenfia medicului trebuie si fie totdeauna sub semnul efectelor sale viitoare gi nu putem exclude a

I priori riscul ialrogen gi egecul-

*
Iviedicul se insald Si este inselai.
= Deciziile optime de tratament trebuie luate numai daci existl posibilitatea de a le transpune in

I a
fapt gi, nu de pufine ori, tratamentele mai complexe stau sub cupola unei colabor[ri cu alte rp""iulitlli
medicale complem entare-
Componamentul etic esle necesar pentru a menline o pozilie inaltl profcsiei in optica

t pacierr$lor gi nu numai- Este total neprofesional ca medic:ul si-si exprime opinia sa despre alli colegi
rnedici sau alli membri ai personalului sau despre alte servicii sau clinici d: speciaiitai:.
intr-o socierate cu tendinte tot mai accentuate de a intenta procese impotriva personalului me-
I dical, cu atAt mai mult se impun loate eforrurile de a elimina expunerea !a acest risc a medisului a
altor rnembri ai personaluiui medical cu care acesra colaboreazi- Este mai pulin probabil ca un pacient
9i

mulpmit de serviciile medicale oferite s[ inilieze o acliune juri<iicI de obicei lipsa de comurisare cu
I pacienful avdnd un rol esential in aceastl dire€tie.
in stomatologie, ca de altfel in toate celelalte ramuri ale medicinii, fiecare tratament este unic
precrxn $i fiecare pacient este unic, fieciruia trebuind si i se acorde toati consideralia qi atenlia, orice

I :
disculie paralell in timpul gedin[elor sale terapzutice putS.ndu-l deranja creindu-i o stare de nemuifurnire.
Cdantoieiapia resiauratoilrc pars la prirna yeiiere a fi o ramuri a sionatologiei care nu poais
determina probleme deosebite pacien;ilor, astfel incAt s[ justifice un litigiu juridic. Aceast] imfresie
este inv! din picate, departe de realitate. Un studiu efecruat cu privire la durabilitatea restaurafiilor de
I Serviciile Dentare Generale din Scofia gi publicat de Elderon R.J.in anul 1983 in B.D.J.(citat de
Mitchell t995i a furnizat o realtr surpriz6 pentru rnedicii stomatologi intrucit shrdiul arira ca 50% din

I restaurlri aveau o durati in timp mai puli;r de 5 ani.

Pentru a cregte longevitatea resturatiilor au fost depuse qi se depun gi astizi eforruri deosebire
at6t in imbunitilirea meiodelor terapeutice, cit qi in ceea ce priverste imbunat5lirea arsenalului tera-
;
ta-

I=
 I
'fuIaiona'U)rn*" Popa - Estetica in odontoteropia rcsmuratosre

peutic (materiale de restaurafie, instrurnentar de,luc5u etc.) de care dispune medicul stornatolog in
activitatea sa cotidiani. De asemenea, este fo'arte"important str fie luate in considerare cauzele
I
e$scurilor care lin de elemente precum:
* diagnosticul gi planificarea unui tratament incorect;
I
- o preparafie incorecttr, defectuoastr a dintrilui;
*
-
alegerea incorecti a materialului restairator;
manipularea incorecti a materialului ales.'
I
Oricirei inlocuiri a unei restaura;ii incorectefi"Uui. s6-i preceadi identificarea etiologiei aces-
teia gi alegerea tipului de tratament de inlocuire *uu dpu*." in deplinn crmostinle de cauzd- I
O restaurare nu conferb irnunitate la carie de acee4 pentru a preveni cariile secundare este
foarte importantd terapia corectl a acesteia dar gi educarea adecvati a pacientului pentru a reduce fac-
torii ce pot determinv t^ta de aparilie a cariei gi examinarea periodici a restauragiilor in cadrul
gedinielor de contol periodic care trebuie efechrate de cirre pacient la indicafia medicului-
I
Un roi important in alegerea conduitei terapeutice il are modul in care medicul saomatolog este
la curent cu ultimele descoperiri in domeniu- Medicul este unul din cei care au ?nleles inainte de a fi
exprimat indemnu! lui Etytis "mdnincd progresul ca coajd
si ca sfumburi ca tot',.
Procedurile costisitoare sau complexe trrbuie sd aibtr accepful scris al pacientului, figele
medicale trebuie si fie oglinda activitd;ii medicului. Ele trebuie intocmite corict, concis, sd fie
obiective, s{ con{ini detaliile orictrrui tratament aplicat pacientului qi a tuturor sfaturilor date aces-
I
tuia in diferitele sale etape. .
Pacielnrf pe de altd parte, trebui e a'terrizat asupra unor nepliceri ce pot s[ survintr in timpul
hatamenului (durere, efecte ale anesteziei, impotenta funcgional5 pasageri, pierderea in timp a efectu-
I
lui de albire a dinlilor etc.), complicaliile sau gregelile apirute pe parcurs trebuie explicate acestuia la
momentul pohivit, hebuie evitate mesajele contradictorii. Orice adevir, oricit de nepllcuf este mai
ugc; acceptat de pacient decdt minciuna.
I
mit de propria sa in{I;igare exterioari, se adreseaztr medicului cu dorinla
"ipresa
d6 a deveni mai fermectrtor; de aceea, atitudinea tenpeutici este foarte importanttr
ie a ar6ta mai bine, I
in aceasti ramr-ir6 a
stomatologiei qi necesittr o sffiisi, colaborare medic _ pacient.

diSpune pentru rezolvarea problenrei sale gi de iezuliatel* p" *t"

le presupune a ii fezabile. pacientul
I
este necesar si-$i dea acordul asupra tr^atamentului ales de comun acord cu medicul
te4i persoaai, el fiind informat cu privire la sInitatea
t
,,-.
gi problemele sale dentare.
I.n cosmelica deula:i, rneiodcie de jocrlmentare au vaicare
o
eventual, cu
;i,
inestima-lih, icaia de observirlie,
o
I
ra'diografiile seriate, fotografiile, modelele de studiu reprezentAnd materiale documentare absolut
l! sare, acestea reprezentind intreaga colec{ie de informare despre pacient
pentru a justifica io falu paciennrlui rezultatele tratamentului, iuniutile
nece-
Ele sunt foarte importaate
casei de asigurEri de strnltate
I
pentnr justificarea costurilor tratamentului efectrnat, sunt, de asemenea, utile in
cazul neplicur al unui
litigiu juridic dar gi a unei bune informiri pentru o eventuali cercetare gtiinfifrcl Aiagamenrul gi
aprecierea pacienfilor se cfutigi greu gi se menline cu trudi probirate profisionati gi
Ei acesta este fim-
I
damentul care sta h b.aza e4binetelor particulare.
Materialele gi metodele de care dispune asttrzi medicul stomatolog pentru un tratament de este-
tica dentarE meiodele de infonnare a pacienrului azupra posibilitiliior te-rapeutice
a problemelor saie
I
sunt numeroase- Utilizarea metodelor moderne de inforsrare pun azi Ia dispozilia l:
medicului posibili- I:
talea de a oferi pacientului direct pe eqran, cu ajutorul camerelir intraoralg
saie tientare dar ii permit, in acelagi timp, gi simularea rezultatelor terapiei
imagini asupra problernelor l.
alese pentru cazul dat. in I
acest fel pacientul este avizat asupra a ceea ce urmeazi a i se efectua gi
asupra rezultatelor posibile.
Utilizarea exemplificlrii metodei alese prin prezentarea pe ecftm a unor cazuri similare
-.
-.
rezolvate feri-
cit nu pot dec6t si influenleze pozitiv decizia unui pacient mai pulin convins de hnalul rratametrtului
l,
propus de cdire medic.

22A
t.
tri-
-#,
 tapirctur
-.
9 - Decizie si responsabiritate
in actur *rorii,* .
Materialele de care dispune
azi medicul tJ",.+:Iilrg in restauarea I
din ce in ce mai performante' estetici a din;ilor au devenir
' i"t**."ilrut aeu8riiha $i l; sdu, din ce in ce mai performanr
9i' intr-un viitor poate nu prea indepirtat, "i utilizat
"andur
instrumentarur clasic pentru realizarcapreparaliilor ar
#":lfi:*ilJii;::J:*::,',#'"pu'o..--J';"*;;;;; i,ur pulin invazive, mai pulin srresanr€

si ."d'bx:1,i?HfJni:ff:J:1j ffin:":l^:':::f:*':.:-,: artade a aprica stiinla conservdrii

cuprinz^nd o pr",ii*itut" u
ganuiii ;";;::1"1":$:lX#::H:,fi;lj,J"#J,.",-lr',,.ilH::l,t
i,.'rT:n1il:':|,f,X*t' 1nu'.
o. p"ul,n.'i";"ffi uuriu,e. #"1 ll rndividuarizarea cerurtr actu-
*
inmare*a,'.ar,*;ITlij'ff 'J"T,*#';"'l,hgt';ili:**H:rffi
stanlele proprii fieciru.i pacient
gi inrr"u"a" cele mai oportune
T.",?;1tr*lffi:
sd nu urtdm niciodatd cr ,"rorrou tsrapeutice.
m"ditui ggnror* uol;il;"b,
se indreaptd spre oameni cu gindur
sau le oferr zestrea cunogtinlertt
rrrultcr ani de studiu care, ii *"-luilitatea-sif .-.il;;pe
care re-a tezaurizat de-a rungul
a
lrractic, nu se tenrrini ,Jecdt o aad cu t e.erea
ir nefiinli a acestuia.

)'] 7

,'.-}

.;