Colegiul Tehnic Motru

‘’ROLUL LITERATURII ÎN PERIOADA

PAȘOPTISTĂ’’

STUDIU DE CAZ

ECHIPA DE PROIECT PROFESOR COORDONATOR

MURGILĂ BIANCA-MARIA GEORGESCU CORINA

NEBUNU NARCIS-VALENTIN

ȘALAVARIN GEORGE-CĂTĂLIN

1
MOTRU 2018-2019
Colegiul Tehnic Motru

CUPRINS

 CAPITOLUL I – PAȘOPTISMUL.............................................................3
1. Definiție .........................................................................................................3
2. Tăsături..........................................................................................................3
3. Idei de ansamblu...........................................................................................4
 CAPITOLUL II – ROMANTISMUL.........................................................6
1. Definiție..........................................................................................................6
2. Manifestare....................................................................................................6
3. Trăsături........................................................................................................7
4. Reprezentanți................................................................................................9
5. Romantismul românesc..............................................................................10
6. Manifestarea Romantismului românesc.....................................................
7. Reprezentanți ai Romantismului românesc ...............................................
 CAPITOLUL III REVISTA ,,DACIA LITERARĂ,,..................................
1. ,,Introducție,,...................................................................................................
2. Ideile promovate de către publicație ...........................................................
3. Impactul Daciei Literare...............................................................................
 CAPITOLUL IV............................................................................................
1. Rolul de îndrumător al lui Ion Heliade-Rădulescu.(,,Curierul
românesc,,)......................................................................................................
2. Prelungirea spiritului Daciei Literare (,,Arhiva românească și
Propășirea)......................................................................................................
 CAPITOLUL V – OPERE ALE REPREZENTANȚILOR
PERIOADEI..................................................................................................
1. ,,Luceafărul,, de Mihai Eminescu.................................................................
2. ,,Chirița în provinție,, de Vasile Alecsandri..................................................
3. ,,Alexandru Lăpușneanul,, de Costache Negruzzi.......................................

CAPITOLUL I – PAȘOPTISMUL

1.Definiție:

Perioada paşoptistă (1830-1860) este o epocă de afirmare a literaturii

naţionale, în preajma Revoluţiei de la 1848. Perioada se caracterizează printr-o
2
MOTRU 2018-2019
Colegiul Tehnic Motru

orientare culturală şi literară cu trăsături specifice epocii de avânt revoluţionar, de

emancipare socială şi naţionala, de militare pentru realizarea Unirii.

Este perioada în care se încearcă „arderea" unor etape care nu fuseseră parcurse
de literatura noastră şi care se desfăşuraseră succesiv în literaturile occidentale, în
decursul a mai bine de un secol şi jumătate.

Paşoptismul este o ideologie literară niciodată sintetizată într-un program

particular şi supusă unor comandamente exterioare: mesianism cultural şi
revoluţionar, spirit critic, deschidere spre Occident şi lupta pentru impunerea unui
specific naţional, conştiinţă civică şi patriotică, conştiinţa pionieratului în mai toate
domeniile vieţii, o retorică a entuziasmului şi a trezirii la acţiune.

2.Trăsături:

Principala trăsătură a literaturii paşoptiste constă în coexistenţa curentelor

literare, nu numai în opera aceluiaşi scriitor, ci chiar şi în aceeaşi creaţie.
Curentele literare (iluminism, preromantism, romantism, clasicism, realism
incipient) sunt asimilate simultan.

Epoca pașoptistă înseamnă ,înainte de toate epoca începutului literaturii noastre

moderne și romantic prin opera scriitorilor afirmați dupa 1830 se instaureaza un
nou climat literar și o nouă stare de spirit.Cultura trecutului o cultura predominant
feudală întarziata în raport cu restul Europei –va fi pusă în discuție din
perspectiva modernizării .

Tematica literaturii de la 1848 cuprinde în variate ipostaze,istoria (trecutul

glorios, ruinele, mormîntele, nestatornicia soartei, folclorul, descrieriile de natură.)

Marile idealuri ale momentului erau: libertatea și unitatea națională, liberatea

socială (în contextul revoluției burgheze democratice, antifeudale ).

Aceste idealuri sunt ilustarte în tematica si mesajul creației lor literare ale
scriitorilor care sunt participanți sau simpatizanți ai Revoluției de la 1848 si pun
arta în slujba țelurilor politice ale epocii.

3
MOTRU 2018-2019
Colegiul Tehnic Motru

Specii clasice ( fabula, satira, epistola, imnul, oda, poemul eroic, comedia)
coexist cu cele romantice ( meditația, elegia, poemul filozofic, nuvela istorica și
fantastic, apariția dramei ), uneori în opera aceluiași scriitor sau chiar în același
text. Fondul romantic ( teme, motive, atitudini) este uneori turnat în tipare ale
secolului precedent, pentru că literatura noastră nu a avut un clasicism
individualizat, iar pașoptismul a recuperata simultan experiente literare manifestate
succesiv în alte literaturi.

În poezie se cultivă specii clasice: epistola, satira, fabula ( Grigore

Alexandrescu ), oda, imnul (Gheorghe Asachi, C. Bolliac, A. Mureșan ); specii
romantice: meditația ( Vasile Carlova, D. Bolintineanu, Vasile Alecsandri ), balada
( Ion Heliade Radulescu, D. Bolintineanu ).

3.Idei de ansamblu:

Epoca pașoptistă marchează începutul literaturii noastre moderne. Scriitorii

pașoptiști provin din clasele de sus, sun educați în Apus, mai ales în Franța, și
devin promotorii renașterii naționale atât prin mesajul creației literare, cât și prin
implicarea activă în viața politică. Plini de elan, ei încearcă pentru prima data o
sincronizare cu Europa Occidentală, mai mult mimetică la început.

Afirmarea unei generații de scriitori, gazetari, istorici și oameni politici, numită

de posteritate generația pașoptistă, determină începutul modernității noastre
culturale, o perioadă de tranziție si de prefaceri palpabile. Scriitorii pașoptiști au
vocația începuturilor și, poate de aceea, disponibilitatea de a aborda mai multe
domenii, genuri, specii literare si mai multe tipuri de scriitura. Poliformismul
preocuparilor individuale se explica în contextual epocii.

Scriitori sunt nevoiti ,,să ardă etapele’’ care se desfașurasera succesiv în

literaturile occidentale, în decursul a mai bine de un secol și jumatate. Curentele
literare (iluminism, preromantism, clasicism, realism incipient) sunt asimilate
simultan. Principala trăsatură a literaturii pașoptiste constă în coexistența
curentelor literare, nu numai în opera aceluiași scriitor, ci chiar și în aceeasi creație.

4
MOTRU 2018-2019
Colegiul Tehnic Motru

CAPITOLUL II - ROMANTISMUL

1.Definiție:

Romantismul este un current literar care s-a manifestat începând cu secolul al

XIX-lea (deși manifestări există încă din secolul al XVII-lea) mai întâi în Franța
apoi răspândit î toată Europa , promovând evaziunea din planul terestru în planul
cosmic prin intermediul fanteziei,al imaginației.Romantismul apare ca reacție
anticlericistă ,opunându-se armonieiși echilibrului promovat de clasici.

Este unul dintre cele mai importante si mai complexe curente literare, aceste
noi framântări luand nastere inițial în Anglia, de unde s-a extins in Germania și
Franta, apoi în întreaga Europa. Romantismul este antidotul rigorii clasicilor,
dogmatismului estetic, rațiunii reci și convenționalului. Acest curent literar a
reprezentat pentru scriitori momentul in care au dat frâu liber imaginației, fiind
cunoscut în literatura universală ca un promotor al manifestării fanteziei și
exprimării sentimentelor, al originalității, spontaneității și sincerității emoționale.
Libertatea de expresie, dincolo de canoanele clasicilor, este unul din factorii cheie
ai acestei miscari literar-artistice.

Direcțiile acestui curent literar a avut influențe puternice și în filozofie, istorie,

drept, lingvistică, economie politică etc.

2.Manifestare:

Romantismul s-a manifestat în forme diferite în diferitele arte și a marcat în

special literatura și muzica (deși romantismul s-a manifestat în aceste arte mai
târziu decât în altele). Când curentul a ajuns în școli, au apărut critici împotriva
idealizării de către acesta a realității. Datorită acestor critici a apărut mișcarea care
va da naștere realismului.
5
MOTRU 2018-2019
Colegiul Tehnic Motru

Romantismul a apărut prima dată în literatura germană concomitent cu apariția

clasicismului și interacționând cu acesta. La sfârșitul secolului al XVIII-lea a
apărut și în literatura engleză,iar în anii 1820 în literatura franceză și rusă.

Una din caracteristicile romantismului este faptul că se împotrivește

clasicismului. Tema centrală a romantismului este idealul și dorința de libertate,
individul și autoexprimarea sunt promovate în prim-plan. La romantici, personajele
aparțin tuturor categoriilor sociale, nu există tipuri umane, ci individualități. Se
pune accent pe individualitatea creatoare, afirmarea originalității și a sensibilității.
Temele predilecte romanticilor sunt: iubirea, natura, istoria, folclorul autohton,
condiția omului de geniu, moartea, singurătatea, revolta împotriva condiției umane.

Romanticii resping convenții în opera literară impuse de clasiciști, cum ar fi

regula celor trei unități: de loc, de timp, de acțiune, resping tipologia umană,
alegerea personajelor din înalta pătură a societății. Romanticii sunt pasionați de
mister, de exotic, au gust pentru macabru, creează personaje și situații
excepționale.

Motive romantice, precum: lacul, codrul, izvoarele, stânca, teiul, salcia, luna,
stelele, floarea, noaptea, visul, reveria. Eul romantic evadează din realitate în vis,
în fantezie sau în reverie, este evident interesul pentru mituri, simboluri.

Fundalul istoric este dat de dezamăgirea izvorâtă din Revoluția franceză,

apoi războaiele napoleniene.

3.Trăsături:

 Prezența eului liric în textele literare, subiectivitatea trăirilor

 Exprimarea cu prioritate a sentimentului și sensibilității
 Libertatea creației, absența oricăror reguli sau constrângeri estetice
(prezente la clasicism)
 Îmbogățirea limbajului poetic cu regionalisme, neologisme și stilistic
 Exprimarea specificului național în literatură
 Tendința de a prezenta istoria într-o lumină ideologizată, glorificarea
eroilor și libertății

6
MOTRU 2018-2019
Colegiul Tehnic Motru

 Apar multe opere care au loc în peisaje, culturi, personaje si țări exotice
care reflectă dorința de evadare din viața reală
 Descoperirea folclorului național
 Aspirația spre absolut (iubirea perfectă, libertatea deplină și cunoașterea
totală)
 Apar culegerile de basme și folclor național și includerea limbajului
popular în literatură
 Promovarea evadării din planul realității prin intermediul motivului visului
 Promovarea temelor și motivelor literare specific: iubirea,natura ,trecerea
ireversibilă a timpului (fugit irreparabile tempus și fortuna labilis-
deșertăciunea),istoria,condiția geniului în antiteză cu condiția omului comun
obișnuit,,moartea,libertatea,exotismul/motive literare:visul
,somnul,salcâmul,teiul,stelele,luna.noaptea etc.
 Figura de construcție și de stil promovată de romantici este antiteza care
stabilește opoziția între trecut și prezent ,plan terestru și plan cosmic,
condiția omului de geniu și condiția omului comun obișnuit
 Personajul romantic se încadrează topologic în categoria geniului
,împăratului,dascălului etc.
 Universul poetic este construit din elemente din planul terestru și din
elemente din planul cosmic
 Sursele de inspirație promovate de romantici:trecutul istoric,frumusețile
patriei și folclorul.
 Speciile literare promovate de romantici sunt:meditația, poemul filozofic,
fibula, satira , pastelul, schițs și nuvela , comedia.
 Evadarea se bazează în plan spiritual pe tinderea spre absolutul
cunoașterii.

4.Reprezentanți:

 Wilhelm Hauff

 Friedrich Wilhelm Schelling

 Novalis

 Ludwig Tieck,

7
MOTRU 2018-2019
Colegiul Tehnic Motru

 Friedrich Schleiermacher,

 E. T. A. Hoffmann,

 Heinrich von Kleist,

 Bettina von Arnim,

 Ludwig Achim von Arnim,

 Clemens Brentano,

 Frații Grimm,

 Wilhelm Grimm

 Alfred de Musset

 Gérard de Nerval
 Alphonse de Lamartine
 Théophile Gautier
 George Sand

5.Romantismul românesc:

Romantismul românesc coincide ca manifestare cu perioada pașoptistă

cuprinsă între anii 1830-1860 punctul culminant fiind dat de impactul
Revoluției Franceze de la 1848 care a avut impact în toată Europa, declanșând
nu numai în plan politic și economic, cât și în plan cultural prin ideile
promoovate raportate la scoganul ,,Libertate,egalitate,fraternitate ,, .

Romantismul românesc are un specific dat de codul social politic și istoric

dar și de situația așezării geografice,aspect care nu pot fi priviteca dezavantaje
pentru că au contribuit la realizarea unor opere originale,autentice precum ciclul
,,Chirițelor,, luiVasile Alecsandri , ,,Luceafrul,, lui Mihai Eminescu ,dar ci și
fabulele lui Grigore Alexandrescu.

 Trăsături ale romantisnului românesc:

8
MOTRU 2018-2019
Colegiul Tehnic Motru

-Exacerbarea sensibilitatii, a imaginatiei si a intuitiei.

-Pledoaria pentru o literatura nationala inspirata din istorie si din folclor.
-Teme si motive specifice: visul, calatoria, ruinele.
-Procedeul specific este antiteza.
-Pentru prima data in pasoptism apare motivul fetei moarte.

6.Manifestare romantismului românesc:

Romantismul românesc apare ca o mişcare unitară, cu un program bine

definit, careridică literatura noastră de la încercările minore ale Văcăreştilor, la
geniul universal al lui Eminescu. Este o reacţie la simobilismul şi schematismul
clasicist, presupunând o eliberare aminţii de “închisoarea vieţii”, şi cuprinde
destul de repede întreaga Europă.

Multe dinmotivele frecvente ale romanticilor sunt preluate şi de scriitorii

români: mitul strigoiului, evocarea trecutului istoric, trecerea ireversibilă
a timpului, omul nemuritor, nopţile,titanismul, natura, geniul, ierarhia divină.
Romantismul se traduce prin ironie, prin satiră, prindemonism, promovând
meditaţia, nuvela şi romanul istoric, epopeea sociogonică.

Romantismul românesc s-a înfăţişat , în general, în două ipostaze: una plină

de tumult, patetică şi declamatoare în Muntenia, alta mai senină şi mai
temperată în Moldova.Caracteristice îi sunt angajarea în istorie şi descoperirea
folclorului. Ca primă generaţie a literaturii noastre moderne, scriitorii
paşoptisti au intrat în conştiinţa românească dreptoamenii începutului de drum.

7.Reprezentanți ai romantismului românesc:

Reprezentanţii romantismului de acum dau operei lor un pronunţat caracter

militant ei fiind deopotrivă scriitori şi revoluţionari. Ideologia literară:articole
programatice şi de doctrina-REVISTE - Curierul românesc. Articolele
programaticeale unui curent sau ale unei mişcări literare au avut întotdeauna o

9
MOTRU 2018-2019
Colegiul Tehnic Motru

importanţă majoră, pentrucă au cristalizat şi au dat coerenţă tendinţelor

fundamentale ale epocii. În PrincipateleRomâne, pe la finele secolului XVIII şi
în primii ani ai secolului XIX, începuse să pătrundădiferite ziare străine,
mai ales franceze, germane şi greceşti.

Nevoia unui mijloc de a se răspândi mai repede ştirile despre întâmplările

din ţară şidin străinătate se simţise de mult. Cel dintai care a schiţat un program
teoretic avand ca scopmodernizarea literaturii române a fost Ion Heliade
Radulescu. El este fondatorul „Curieruluiromanesc” , revistă ân limba română,
apărută pe 8 aprilie 1829.

Revista a apărut cu sprijinul lui Dinicu Golescu, comandantul armatelor

ruşeşti, care a obţinut aprobarea apariţieigazetei.Este prima gazetă
românească cu periodicitate constantă şi cu apariţie îndelungată,gazetă care
pune bazele presei româneşti. Încet, încet, „Curierul românesc” devine
ecoulîntregii mişcări literare din ţară.

 PERSONALITĂȚI MARCANTE

ALECU RUSSO (1819-1859)

S-a nascut in familia unui boier de vita veche, dar cu o situatie sociala relativ
modesta. Copilaria si-a petrecut-o la tara, in mijlocul taranilor. Pe la 1829 o
cumplita epidemie de holera i-a secerat familia. Ramas orfan de mama, Alecu
Russo e trimis de parintele sau la studii in Elvetia. Dupa studiile din Elvetia, isi
continua studiile la Institutul lui Francois Naville din satul Vernier de langa
Geneva. Pe bancile institutului scrie primele sale incercari literare. Majoritatea
lucrarilor au fost scrise in limba franceza si au aparut postum in traducerea lui
Alecsandri,Odobescu.

Opere literare:

-,,Cantarea Romaniei,, (unde folosește stilul biblic a

lui Lamennais din Paroles d'un croyant)

10
MOTRU 2018-2019
Colegiul Tehnic Motru

-,,Amintiri,, (evocator discret al locurilor natale)

-,,Iașii și locuitorii lui in 1840,, (folosește detalii pitorești asupra mediului

moldovenesc)

-,,Palatul lui Duca Voda,,

-,, Decebal și Ștefan cel Mare,,

• Acesta mai scrie:

-,,Studie naționale,,

-piesele:,,Bacalia ambițioasa ,, ,, Jicnicerul Vadra,, sau ,, Provincialul la Teatrul

Național,,

-jurnalul:,,Soveja,Romania viitoare,,

GRIGORE ALEXANDRESCU(1810-1885)

Grigore Alexandrescu este unul dintre cei mai importanti reprezentanți ai

ideologiei și ai literaturii pașoptiste în Muntenia.

Debutează la ,,Curierul românesc,, al lui I.H.Radulescu,traduce din literature

franceză și publică mai multe volume de poezii .Ultimul ,,Meditații,
elegii,epistole ,satire și fabule,,(1863),are ca titlu enumerarea unor specii romantice
și clasice,ceea ce sintetizează și atitudinea estetică a scriitorului:”un elegiac de
tipul romantic și în acelasi timp un moralist la modul
classic”.

Motivul ruinelor și meditația de tip romantic asupra

istoriei neamului îl apropie de Vasile Cârlova,de care
se atașeaza prin”reflexivitatea sa autentică, profundă”.
Poezia Umbra lui Mircea la Cozia,publicată în
1844,în revista ,,Propășirea,,a fost inspirată de

11
MOTRU 2018-2019
Colegiul Tehnic Motru

impresiile dintr-o călătorie facută cu prietenul său,Ion Ghica,in 1842,la mânăstirile

din Oltenia.Poezia ilustrației acestui current în literatura română :tema
istorică,motivele preromantice(al umbrelor,al zidurilor,al
mormintelor,nocturnal,fantoma),îmbinarea diferitelor specii lirice(meditație cu
elemente de elegie,de oda și de pastel),antiteza trecut-prezent,particularitățile
stilului retoric(invocația si exclamația retorică,gradarea,hiperbola).”Evocarea are
drept scop să trezească din amorțire contemporaneitatea prin exaltarea vechilor
virtuți”[Grigore Alexandrescu]prin valoarea de model pentru tânăra generație a
domnitorului Mircea cel Bătrân(figura exemplară și pentru Mihai Eminescu în
Scrisoarea III):”Noi citim luptele voastre,cum privim vechea armura/Ce un urias
odata in razboaie a purtat/..[…]/Ne-ndoim dac-asa oamnei intru adevar au stat”.

VASILE ALECSANDRI (n. 21 iulie 1821; d. 22 august 1890)

Vasile Alecsandri a fost poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru,

diplomat, academician român, membru fondator la Academiei Române, creator al
teatrului românesc și a literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a
Moldovei și apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea.

Între anii 1828 și 1834, s-a deschis la Iasi pensionul lui Victor Cuenim. Spătarul
Alecsandri l-a înscris pe fiul său la pensionul francez, unde a studiat alături de
Mihail Kogalniceanu, Matei Millo, actorul de care l-a legat o mare prietenie și
admirație și pentru care a scris Chiritele și o mare parte din canticelele comice.

În 1840, împreuna cu Mihail Kogalniceanu și Costache

Negruzzi a luat conducerea teatrului din Iasi și și-a început
activitatea de dramaturg care i-a adus cele mai constante
succese.

În 1839 s-a întors în țara și a ocupat un post în administrație

pana în 1846. Împreună cu Costache Negruzzi a facut o
12
MOTRU 2018-2019
Colegiul Tehnic Motru

calatorie în Italia, care a devenit motiv de inspirație pentru nuvela romantică

Buchetiera de la Florența.

Dupa înfrangerea mișcării pașoptiste este exilat, și dupa ce călătorește prin

Austria și Germania; se stabilește la Paris, unde se întalnește cu alți militanți
munteni; din perioada exilului dateaza poeziile Adio Moldovei și Sentinela romana.

În 1849- mai- pleacă, împreună cu ceilalți exilați la Brasov, în Bucovina, apoi, în

toamna aceluiași an, la Paris. Scrie primele cântecele comice (Soldan Viteazul,
Mama Anghelusa) și câteva scenete comice și muzicale. Se întoarce in țară în luna
decembrie.

COSTACHE NEGRUZZI (1808-1868)

Costache Negruzzi s-a născut lângă Iași, își începe învățătura în grreacă cu unul
din dascălii greci mai cu renume pe atunci în Iași, iar româna o învață singur
dintr-o carte, precum însuși mărturisește într-un articol intitulat Cum am învățat
romanește.

Izbucnind revoluția, fuge în Basarabia cu tatăl său. La Chișinău face cunoștință cu

poetul rus Puskin, care-i deșteaptă gustul pentru literatură, și cu un emigrant
francez de la care ia lecții de limba și literatura franceza.

Din această perioada datează primele sale încercări

literare. Murind tatăl său, intră copist la visterie, începând
astfel viața politică, cum făceau toți fiii de boieri pe
atunci. În acest timp publică câteva traduceri de poezii , și
câteva nuvele.

13
MOTRU 2018-2019
Colegiul Tehnic Motru

Ales deputat de Iași, apoi ca funcționar superior, și ca director al teatrului, se arată

patruns de idei liberale și doritor de progres. În 1840 este ales primar al orașului
Iași. Se stinge din viață la 24 august 1868, și este înmormantat în cimitirul bisericii
din Trifestii Vechi.

A scris puțin față de cat a trăit, a început să publice tarziu literatura originala și a
încetat destul de repede.

Cea mai mare realizare literară a scriitorului rămâne nuvela istorică ,, Alxandru
Lăpușneanul,, care este de fapt prima nuvelă istorică din literature română.Aceasta
apare în prima tipăritură a publicației ,,Dacia Literară,, a lui Mihailn Kogălniceanu
pe 30 mai 1840 , fiind o adevarată capodoperă a speciei și un model entru autorii
care au cultivat-o ulterior.

CAPITOLUL III REVISTA

,,DACIA LITERARA,,
1. ,,Introducție,,
Articolul "Introductie" începe cu o scurta analiza critica a presei si a literaturii române de
pâna la 1840, dupa care M. Kogalniceanu (în vârsta de 23 de ani, cu vocatie de ctitor)
constituise un program extrem de limpede în trei puncte esentiale: 1. unificarea fortelor
scriitoricesti; 2. imprimarea unui spirit critic obiectiv si 3. realizarea unei literaturi
originale. De asemenea, se precizeaza ca "va cuprinde toate ramurile literaturii noastre"
si va fixa structura revistei: "în partea dintâi vor fi compuneri originale
a conlucratorilor foaiei; partea a doua va avea articole din celelalte jurnaluri românesti.
Partea a treia se va îndeletnici cu critica cartilor noua iesite în deosebitele provincii ale
vechii Dacii. Partea a patra, numita «Telegraful Daciei», ne va da înstiintari de cartile ce
au sa iasa de sub tipar, relatii de adunarile învatatilor români, stiri despre literatorii nostri"
s.a.

Simbolica în chiar titlul ei, "Dacia literara" da expresie idealului unitatii nationale,
pregatita printr-una culturala, întemeiata pe o veche realitate geografica si istorica. Se cerea
deci o literatura originala întemeiata pe izvoarele nationalitatii.

14
MOTRU 2018-2019
Colegiul Tehnic Motru

2. Ideile promovate de către publicație

Doua sunt principiile care stau la baza programului revistei: principiul national si
principiul artistic, pentru a o transforma într-un material de viata româneasca,
concretizat într-o forma artistica superioara. Staruind asupra izvoarelor artei literare,
Kogalniceanu le-a descoperit în viata materiala si spirituala a poporului român (din
toate provinciile românesti) convins ca aceste izvoare puteau sa autohtonizeze
inspiratia artistica si sa imprime literaturii caracter national si popular. Facând
bilantul literaturii române pâna la 1840, atât cea publicata, cât si cea ramasa în manuscris,
Kogalniceanu sustine, pentru prima data în cultura noastra, ideea ca literatura româna
este, în mod firesc, o parte componenta a literaturii universale: "...literatura noastra facu
pasuri de uriesi si astazi se numara cu mândrie între literaturile Europei". Ca si Goethe
altadata (atunci când formulase conceptul de literatura universala), Kogalniceanu afirma
"ca în literatura mondiala putem intra prin noi însine comunicând, prin limba vorbita de
toti românii, fapte eroice si obiceiurile pitoresti din viata poporului".

Apreciind traducerile, în aceasta etapa de dezvoltare a culturii noastre, Kogalniceanu

socotea ca ele devenisera, în jurul anului 1840, "o manie ucigatoare a gustului original",
ca "dorul imitatiei omoara în noi duhul national" si ca "traductiile... nu fac o
literatura"; de aceea el impunea "gustul original, însusirea cea mai pretioasa a unei
literaturi"si combatea traducerile, cu deosebire a celor proaste.
Pentru ca "literatura are trebuinta de unire", Kogalniceanu propune respectarea principiilor
morale în aprecierea valorilor literare: "critica noastra va fi nepartinitoare; vom critica
cartea iar nu persoana".

Kogalniceanu se straduieste sa dea o noua finalitate literara si politica artei,

îndrumând-o spre traditiile nationale, spre marile valori contemporane, ca si spre ideea de
unitate, de aspiratii ale întregului popor român. De aceea în articol se precizeaza sfera
tematica prin imperativul crearii unei literaturi nationale inspirate din: istoria patriei
("Istoria noastra are destule fapte eroice"), natura plaiurilor noastre (".. .frumoasele
noastre tari sunt destul de mari"), folclor ("obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si
de poetice pentru ca sa putem gasi si la noi sujeturi de scris, fara sa avem pentru

15
MOTRU 2018-2019
Colegiul Tehnic Motru

aceasta trebuinta sa ne împrumutam de la alte natii"). Se mai sugereaza, în partea despre

cuprinsul "Daciei literare", si actualitatea româneasca drept izvor de inspiratie.

În partea a patra, "Telegraful Daciei", se vor publica stiri cu privire la "adunarile

învatatilorromâni, stiri despre literatorii nostri si, în sfârsit, tot ce poate fi vrednic de
însemnat pentru publicul român". Scriitorii se întorc astfel spre realitate, spre miscarea
vie a epocii, unde descopera "naturi felurite de oameni, tipuri caracteristice de un mare
interes pentru studiul social si istoric" (V. Alecsandri).

Prin aceste idei, "Introductia" (care este de fapt programul "Daciei literare") genera un
curent national-popular cu o puternica tenta romantica.

Reprezentantii curentului (moldoveni, munteni, ardeleni, bucovineni, banateni), "fiescare

cu ideile, cu limba sa, cu tipul sau", scriu beletristica si studii teoretice, articole politice
si culturale, cronici si recenzii, afirmând, dincolo de prejudecatile regionaliste, necesitatea
patriotica a eforturilor comune pentru realizarea telului suprem înscris în fruntea
programului: "o limba si o literatura comuna pentru toti".
Fenomenul caracterizant al epocii îl constituie coexistenta mai multor curente si
orientari literare: elemente preromantice si romantice, clasice si realiste se pot întâlni
chiar în opera aceluiasi autor.
Principiile luminoase ale,,Daciei literare" au generat un climat propice evolutiei literaturii
nationale (sub raport cantitativ, dar mai ales calitativ); acum "iau nastere toate formele
moderne ale beletristicii" (s.n.), unele dintre acestea (mai ales în domeniul poeziei lirice
si prozei scurte) ajungând chiar sa fie ilustrate prin creatii de vârf" (P. Cornea).

Poezia de inspiratie folclorica ocupa un loc important în orizontul tematic al literaturii

pasoptiste -formata la "Dacia literara" si la alte reviste care i-au urmat: "Propasirea",
"Magazin istoric pentru Dacia", "România viitoare" (aparuta la Paris), "Zimbrul", "Junimea
româna"; "România literara", "Steaua Dunarii" (Paris), "Revista Carpatilor", "Revista
româna pentru stiinte, litere si arte" (toate au fiintat între 1844 si 1861).

3. Impactul Daciei Literare

16
MOTRU 2018-2019
Colegiul Tehnic Motru

Înființarea revistei ,,Dacia Literaeă,, de către Mihail Kogălniceanu și stabilirea

anumitor reguli și principii ale acestei publicații a inspirat foarte mulți scriitori ai
perioadei să își publice operele înnaceastă revistă.

Astfel, I. H. Radulescu (în meditatia "O noapte pe ruinele Târgovistei") traieste

retrospectiv epocile de glorie ale neamului prezentate în antiteza cu decaderea
prezentului. Tema preromantica a ruinelor, cântate în maniera lui Volney (francez
iluminist, reprezentant al preromantismului, 1757-1820), este asociata cu conceptia
ossianica (Ossian - poet legendar irlandez, secolul al III-lea) a poetului vazut ca un
evocator al trecutului, în poemul istoric si alegoric "Mihaiada" (ramas neterminat,
considerat de unii exegeti ca fiind "o epopee" neterminata), autorul afirma, în spiritul
filozofiei luminilor, ideile libertatii poporului român si ale unirii lui.

în spiritul aceleiasi conceptii iluministe, revenirea la trecut este o modalitate de

preamarire a virtutiilor strabune. Poezii ca "Rasaritul lunii. La Tismana", "Mormintele.
La Dragasani", "Trecutul. La manastirea Dealu" de Grigore Alexandrescu, sunt meditatii
pe teme nationale.

"Umbra lui Mircea. La Cozia" (de acelasi poet) este o evocare cu accente de
oda închinatapersonalitatii lui Mircea cel B atrân si o condamnare a prezentului, a
razboiului strabatuta de suflul rationalist al ideii victoriei prin arte: "Prin stiinte si prin arte,
natiile înfratite /în gândire si în pace drumul slavei îl gasesc". Numai asa se va putea
instaura ratiunea universala.

Poezia începe solemn, în versuri ample, cu o descriere romantica a înserarii în

preajma manastirii Cozia, în care apare fantasma domnitorului medieval. Personificarea
valurilor Oltului ("s-ale valurilor mândre generatii spumegate") este o sugestie heracliteana
a curgerii marelui Timp; aliteratia vocalelor "n" si "r" creeaza o nota de înfiorare lugubra:
"Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate (...) s-ale val urilor mândre generatii
spumegate / Zidul vechi al manastirii în cadenta îl izbesc". Atmosfera de mister din strofa a
doua pregateste aparitia fantomei lui Mircea, înfatisata într-o amplificare solemna,
nascatoare de fiori (potentata de numeroasele puncte de suspensie, care sunt tot atâtea cezuri
ale strofei): "Este ceasul nalucirei: un mormânt se desveleste / O fantoma-ncoronata din el
iese... o zaresc... / Iese... vine catre tarmuri... sta... în preajma ei priveste.../ Râul înapoi se
trage... muntii vârful îsi clatesc", în antiteza cu prezentul, marunt veacurile trecute sunt
"... vremi de fapte stralucite / însa triste si amare" prin necontenitele razboaie.

17
MOTRU 2018-2019
Colegiul Tehnic Motru

O meditatie pe tema ruinelor este si "Ruinurile Târgovistei", de Vasile Cârlova.

Poezia începeprintr-o invocatie în care se concretizeaza trecutul si prezentul, admiratia
si regretul, în partea a Il-a, motivul timpului distrugator confera meditatiei note elegiace.
Dimitrie Bolintineanu aduce în literatura, prin "Legende istorice", figuri memoriabile
ale trecutului: Mircea, stefan, Vlad-Ţepes, Preda Buzescu s.a. Dincolo de formula
sententioasa a discursului poetic si de tonul, uneori, insinuant al reprosului, Bolintineanu
ramâne un poet al simtului acustic, fapt ce da nastere unei muzicalitati stranii.

Sentimentul patriotic se traduce la V. Alecsandri în admiratia fata de trecutul glorios

exprimata în legendele sale istorice si participarea activa la evenimentele
vremii.,.Dumbrava Rosie" - poem eroic alcatuit din opt tablouri - este structurata pe
antiteza dintre bastinasi si cuceritor, dominata de imaginea aproape fabuloasa a lui stefan:
"Iata-1 carunt, dar înca barbat între barbati / Ca muntele Ceahlaul prin muntii
din Carpati". Umbra lui stefan proiectata aspura norodului creste urieseste, el întruchipând
însasi ideea de istorie.

Voievodul este Aparatorul arhetipal care poate vorbi întotdeauna în numele lui
"noi" si seîncadreaza în destinul Moldovei. Tablourile de lupta sunt dinamice, ostenii
moldoveni sunt proiectati în fabulos, în vreme ce imaginea invadatorilor capata accente
grotesti. Timpul istoric devine timp eroic, prin înalta exemplaritate a faptelor lui stefan.

în poemul eroic "Dan, capitan de plai", simbolul Aparatorului este întruchipat de

batrânul Dan;pestera de stânca în care acesta traieste este un analogon (= "spatiu asemanator
cu...") al pesterii lui Zamolxe - spatiu simbolic al meditatiei si cetate inexpugnabila (de
neînvins) a rezistentei împotriva cotropitorilor. Aflând din gura "a doi vechi stejari" ca tatarii
au navalit în tara, Dan porneste la lupta împreuna cu Ursan -vechiul tovaras de arme. Finalul
este impresionant: eroul se întoarce în tara, de peste Nistru (cu îngaduinta lui Ghirai), si:
"îngenuncheaza, smerit îsi face cruce /... saruta ca pe-o moaste / Pamântul ce tresare si care-
1 recunoaste". Daca stefan simbolizeaza ideea de istorie, Dan simbolizeaza ideea de jertfa.
Participarea lui Alecsandri la evenimentele vremii se reflecta în poezii ca: "Desteptarea
României" si "Hora Unirei". Aceasta încadrare în istoria prezenta confera poeziilor un
anumit stil, o anumegrandilocventa (întrebuintare afectata de cuvinte si fraze; stil
bombastic, pretiozitate, afectare) realizata prin repetitii, exclamatii, comparatii grandioase,
adresari directe, creatiile devenind astfel adevarate manifeste politice ("Libertatea-n fata
noastra a aprins un mândru soare / si-acum neamurile toate catre dânsul atintesc / Ca un
cârd de vulturi ageri ce cerc vesel ca sa zboare / Catre soarele ceresc").
Poezia plaiurilor natale este stralucit ilustrata de "Pastelurile" lui V. Alecsandri. Titlul
ciclului este influentat, poate, de curgerea de poeme: "Emailuri si camee" ale lui Theophile

18
MOTRU 2018-2019
Colegiul Tehnic Motru

Gautier (1811 -l 872,scriitor si eseist francez, sustinator al miscarii romantice: "Istoria

romantismului"), dar Alecsandri, fara a fi un parnasian, este "Unul din primii sau poate
primul poet impresionist" (Edgar Papu).

Poezia, inspirata din folclor, se remarca prin cunoscuta balada "Zburatorul", de I. H.

Radulescu.Prelucrare a cunoscutului mit al Zburatorului, poemul analizeaza misterioasele
oscilatii! ale unui suflettânar patrunzând, cu o intensitate unica, inefabilul tulburarilor
acestei vârste, în partea a doua poetul a creat un pastel cu peisaj rustic, a carui atmosfera te
pregateste afectiv pentru momentul aparitiei zburatorul ui, din partea a treia a baladei, în
care poetul face "portretul" zburatorului: "Balaur de lumina, cu coada-nflacarata / si
pietre nestemate lucea pe el ca foc. /.../ Balai, (...) un flacaiandru si tras ca prin inel / Dar
slabele lui vine n-au nici un pic de sânge... / si-un nas ca vai de el".
"Doinele" lui V. Alecsandri, care au ca teme natura si dragostea, sunt strabatute de
elan vital side optimism caracteristic generatiei de la 1848.
Sub influenta benefica a "Daciei literare" se dezvolta si proza vremii, caracterizata
printr-o marediversitate tematica si de specii literare: nuvela istorica ("Alexandru
Lapusneanul", de C. Negruzzi, încare se prezinta "destinul unui domnitor infernal, ca Richard
al III-lea"), memorialul de calatorie ("Calatorie în Africa", de V. Alecsandri, caracterizata de
catre G. Calinescu drept "sistem narativ pe principiul «Decameronului»"; în ea se
intersecteaza planul descrierilor de exterior cu planurile launtrice, sufletesti), nuvela
romantica ("Zoe", "O alegere de cai" publicata în "Dacia literara", de C. Negruzzi);
fiziologiile unor tipuri umane ("Domnul Sarsaila autorul" -1. H. Radulescu, "Fiziologia
provincialului la Iasi" - M. Kogalniceanu; "Fiziologia provintialului" - C. Negruzzi, care sunt
schite de moravuri); poemul în proza ("Cântarea României", de Al. Russo); proza istorica
reprezentata de "Românii supt Minai Voievod Viteazul", de N. Bâlcescu.
Aceasta din urma este o opera istorica, dar si literara (o "poema", în intentia autorului),
îmbinândepicul cu eroicul, opera îl are ca personaj central (al celor sase carti: "Libertatea
nationala", "Calugarenii", "Servagiu", "Unitate nationala" - care se deschide cu o superba
descriere a Ardealului, "Miraslau" si a sasea, care a ramas în proiect, si se intituleaza "Goraslau")
pe Mihai Viteazu, pe care autorul îl vede ca pe un semizeu, "Românii supt Mihai Voievod
Viteazul" fiind un testament politic si moral, o pledoarie pentru Unire.
Romanul este reprezentat si de M. Kogalniceanu care ne-a lasat un interesant fragment
de roman,"Tainele inimii", iar Bolinîineanu scrie romanul epistolar, JVIanoil" si romanul de
conceptie balzaciana "Elena".
Tot în epoca pasoptista se pun si bazele dramaturgiei nationale. Meritul covârsitor îi
revine luiAlecsandri ale carui comedii trateaza teme precum: conflictul dintre generatii si
19
MOTRU 2018-2019
Colegiul Tehnic Motru

imitarea absurda a Occidentului ("lorgu de la Sadgura"), efectele parvenirii bazate pe

incultura (ciclul Chiritelor: "Chirita înprovincie", "Chirita în Iasi", "Chirita în balon" etc.),
demagogia politica ("Gogoasa patriotica"), tendinta latinizanta a unor autori ("Rusaliile") s.a.
Printre ultimele lucrari dramatice ale lui Aiecsandri se înscrie drama istorica "Despot
Voda", încare stradania eroului de a agita apele istoriei sfârseste într-o moarte lipsita de glorie
(uciderea domnitorului de catre un bufon nebun), fapt ce ar putea naste interogatii profunde
asupra mersului istoriei universale.

Toate aceste opere sunt subordonate programului "Daciei literare" având acelasi
scop. Ele au ovaloare programatica a accentuarii uneia sau alteia dintre laturile teoretice
expuse în "Introductie" la"Dacia literara".

Capitolul IV

Rolul de îndrumător al lui Ion Heliade Rădulescu “Curierul

românesc”
Articolele programatice ale unui curent sau ale unei mișcări literare au avut
întotdeauna o importanță majoră, pentru că au cristalizat și au dat coerență
tendințelor fundamentale ale epocii.
Curierul românesc, începând cu anul 1829, prin care autorul îndemna în
primul rând la scris și mai puțin la spirit critic. Este faza entuziastă și oarecum
”naivă” a romantismului pașoptist, când distincția între opera originală și
prelucrarea unui model străin aproape că nu se făcea.
Folosul Gazetei este de obște și deopotrivă pentru toată treapta de oameni:
într-însa politicul își pironește ascuțitele și prevăzătoarele sale căutături și să
adâncează în gândirile și combinările sale ; aci, liniștitul literat și filozof adună și
pune în cumpănă faptele și întâmplările lumii, îndrăznețul și neastâmpăratul
războinic se desăvârșește într-însa povățuindu-se din norocirile sau greșalele altor
războinici.

Prelungirea spiritului Daciei literare: Arhiva românească și

Propășirea

Revista Dacia literară, în care și-au publicat cele dintâi scrieri Costache

20
MOTRU 2018-2019
Colegiul Tehnic Motru

Negruzzi și Vasile Alecsandri, nu a putut să apară decât o scurtă perioadă, pentru că

a fost interzisă de cenzură. Ideea romantică a inspirației din trecutul istoric va
răzbate însă foarte curând într-un alt articol- program care deschide revista Arhiva
românească, editată de același îndrumător literar – Mihail Kogalniceanu:
Istoria românească mai ales să ne fie cartea căpitenia să ne fie paladiul
naţionalităţii noastre. Într-însa vom învăţa ce am făcut şi ce avem să mai facem ;
printr-însa vom prevede viitorul, printr-însa vom fi români. Căci istoria este
măsura sau metrul prin care se poate şti dacă un popor propăşeşte, sau dacă se
înapoiază. Întrebaţi dar istoria şi veţi şti ce suntem, de unde venim şi unde
mergem. DE unde venim şi unde mergem, trevutul şi viitorul, iată toată fiinţa
noastră, iată mijlocul de a ne cunoaşte.

(Arihva româmescă, nr. 1, 1840)

Spiritul Daciei literare se regăseşte intgral în revista Propăşirea, editată în

anul 1844 de un grup de scriitori moldoveni, având ca principal animator pe Mihail
Kogălniceanu. Însă din primul număr se exprimă dezacordul faţă de gazetele
timpului care apăreau toate cu greşeala capitală că prea se îndeletniceau cu cele din
afară şi prea puţin cu cele din lăuntru:
Lipsa dar a unei foi care, lăsând deoparte toate noutăţile dinafară şi discuţiile
politicei de zi, precum şi toate cele traducţii de articule uşoare şi de anecdote
fanţuzeşti şi nemţeşti , s-ar îngriji numai cu adevăratele interesuri materiale şi
intelectuale a românilor, lipsa unei asemine foi publice, zic, este obşteşte simţită.
Această lipsă, într-atât încât împregiurările dinafară o vor ierta, se va sili a o
împlini Propăşirea. Lepădând din coloanele sale tot ce se înţălege subt strânsul
cuvânt de politică, neocupându-se nicidecum cu discuţiile şi noutăţile politice
dinafară şi dinăuntru, precum şi cu întâmplările zilii, izgonind orice traduceri din
scrieri străine, care neavând niciun interes pozitiv pentru noi nici nu ne pot
îmbogăţi literatura, foaia noastră nu va cuprinde decât compuneri originale
româneşti.

(Propăşirea, nr 1, 1844)

Capitolul V
Luceafărul de Mihai Eminescu

21
MOTRU 2018-2019
Colegiul Tehnic Motru

Mihai Eminescu este cel mai de seamă poet român romantic. Este ultimul
mare romantic universal. Creaţia sa e vastă şi cuprinde cele trei genuri literare:
liricul, epicul şi dramaticul. Opera sa îmbină teme și motive romantice de circulație
universală. Poemul filozofic ”Luceafărul” a fost publicat pentru prima dată în
”Almanahul Societății Academice <<România jună>>‘‘ din Viena, în aprilie 1883,
apoi reluat în revista ‘‘Convorbiri literare‘‘ din august 1883. Este o capodoperă a
creaţiei româneşti şi o sinteză a gândirii eminesciene.
Principala sursă de inspiraţie a poemului este basmul popular românesc „Fata
în grădina de aur”, cules de germanul Richard Kunisch. Eminescu modifică finalul
basmului şi tema, poemul transferându-se într-o meditaţie asupra condiţiei
geniului. Alte izvoare de inspiraţie ale „Luceafărului” sunt miturile identificate de
Eugen Simion: mitul erotic, mitul oniric, mitul creaţiei, mitul naşterii şi morţii
universului.
Tema centrală a poemului e condiţia omului de geniu. Organizarea specific
romantică prin îndrumarea liricului, epicul prin apariţia formelor naraţiunii,
dramaticul prin dialoguri, conflicte.
În planul concret „Luceafărul” este numele planetei Venus şi a altor stele
strălucitoare. În plan abstract, simbolic luceafărul este simbolul unicităţii şi al
speriorităţii.
Poemul are o construcţie clasică, structurat în 98 de catrene, domniant de
existenţa a două planuri: unul universal-cosmic şi altul uman-terestru, care converg
unul către celălalt şi se integreză uneori între cele patru tablouri, gândite ca entităţi
distincte. Compoziţia poemului este simetrică, în cele patru tablouri manifestându-
se armonios planul terestru şi cel cosmic, astfel tablourile I şi IV îmbină planul
cosmic cu planul terestru. În tabloul al II-lea este dominant planul uman-terestru,
iar în cel de-al III-lea tablou planul universal-cosmic.
În ceea ce priveşte ipostayele geniului în tabloul I, omul superior este
simbolizat de Luceafăr, în cel de-al II-lea tablou este numai aspiraţia spirituală
pentru Cătălina, în al II-lea este întruchipat de Hzperion, iar în ultimul Luceafărul.
În primul tablou, prefigurat în strofele 1-43 şi cuprinzând idila dintre fata de
împărat şi Luceafăr se deschide o perspectivă ascensivă, dinspre tărâmul terestru
spre spaţiul cosmic, fiecare dedus din detalii strict funcţionale poetic.
Incipitul debuteză cu o formulă specifică basmului „A fost odată ca-n
poveşti”. Portretul fetei de împărat realizat prin superlativul absolut de „O prea
frumoasă fată” scoate in evidenţă unicitatea terestră. Fata de împărat reprezintă
22
MOTRU 2018-2019
Colegiul Tehnic Motru

pământul însuşi, iar comparaţiile „Cum e Feciorul între sfinţi/ Şi luna între stele”
propun o posibilă dualitate; puritate şi predispoziţie spre înălţimile astrale.
Partea a doua reprezintă planul terestru şi cuprinde strofele 44-64. În aceste strofe
se prezintă naşterea iubirii pământene a frumoasei fete de împărat, pentru pajul
Cătălin.

23
MOTRU 2018-2019