SUBIECTE EXAMEN APSS

SUB 1 - APSS si epidemiologia: definitii, strategii

Apss = este o asistenta de baza a sanatatii, fundamentata pe metode practice, stiintific corecte si social
acceptabile, precum si pe o tehnologie facuta sa fie universal accesibila indivizilor si familiilor unor comunitati;
Apss este primul nivel de contact al indivizilor, familiei si comunitatii cu sistemul national de sanatate care
aduce asistenta sanatatii cat de aproape se poate de locul in care oamenii muncesc si traiesc si constituie primul
element al unui process continuu de asistenta a sanatatii;

Strategii APSS :

1.implicarea sociala prin:

-cresterea calitatii vietii si
-asigurarea la nivel maxim a ingrijirilor privind sanatatea copilului, sanatatea reproducerii,
aprovizionarea cu apa si alimente, controlul conditiilor de mediu;

2.controlul bolilor infectioase si neinfectioase:

-cunoasterea potentialului BT si BNT (proces epidemiologic),
-asigurarea masurilor de preventie (treptele preventiei),
-asigurarea monitorizarii starii de sanatate(dispensarizare),
-identificarea si neutralizarea riscurilor (studii epidemiologice,screening,supraveghere)
-planificarea şi evaluarea acţiunilor de sănătate comunitară (programe de sanatate : internaţionale,
naţionale, regionale);

Epidemiologia – studiaza distributia bolilor in colectivitatea umana in vederea :

- elucidarii cauzelor;
- precizarii relatiilor dintre boala si anumiti factori
cu scopul
- prevenirii si combaterii imbolnavirilor sau
- asigurarii conditiilor mentinerii starii de sanatate;

Srategii – epidemiologie:
- se ocupa cu:
 identificarea si neutralizarea factorilor de agresiune pentru sanatate,
 elaborarea si aplicarea programelor de protectie globala a sanatatii
 - depistarea şi lichidarea factorilor constitutivi ai PE;
(epi=peste, demos=popor);

1
 SUB 2 - Cauzalitatea in epidemiologie si Apss
EPIDEMIOLOGIA = studiază distribuţia bolilor în colectivitatea umană în vederea :
- elucidării cauzelor,
- precizării relaţiei dintre boală şi anumiţi factori cu scopul :
-prevenirii şi combaterii îmbolnăvirilor sau
- asigurării condiţiilor menţinerii stării de sănătate
Apss = este o asistenta de baza a sanatatii, fundamentata pe metode practice, stiintific corecte si social
acceptabile, precum si pe o tehnologie facuta sa fie universal accesibila indivizilor si familiilor unor comunitati;

CONCEPTUL DE CAUZALITATE
- reflectă complexitatea conexiunii şi interacţiunii intre cauza si efect.

CAUZE :
FIZICE:
Mecanice : traumatice (accidente de muncă, circulaţie, casnice); asfixie mecanica (înecuri, strangulări …)
Termice : şoc termic, insolaţii; congelări;
Electrocuţii: profesionale, casnice;
Iradieri : profesionale, în comunitate prin accidente nucleare, iradieri;

CHIMICE :
Intoxicaţii acute : profesionale, accidentale, voluntare;
Intoxicaţii cronice : profesionale, accidentale, voluntare;

BIOLOGICE
Infecţii determinate de diverşi agenţi patogeni : virusuri, bacterii, micete…
Parazitoze
Agresiuni ale unor animale, păsări sau vectori : muşcături, înţepături

PSIHO-SOCIALE
Stări de excitaţie colectivă: violenţă, psihoze colective sau individuale, tulburări de comportament

CAUZA: fenomen care precede si genereaza EFECTUL/ REZULTATUL.

SUB 3 - Relatiile de cauzalitate (rationamentul cauzal) in domeniul

BT

CONCEPTUL DE CAUZALITATE
- reflectă complexitatea conexiunii şi interacţiunii intre cauza si efect.

se bazeaza pe modelul simplu : agentul patogen produce boala la individ, acţionând concomitent cu
manifestarea favorizanta a unor circumstanţe legate de mediu: POSTULATELE LUI KOCH;

Limitele postulatelor lui Koch :

- nu sunt aplicabile la toţi agenţii patogeni bacterieni;
- nu sunt aplicabile la virusuri, micete , paraziţi;
- nu iau în considerare situaţia existenţei purtătorilor asimptomatici etc

2
 R. Koch (1880 – infectii bacteriene) :
1.Microorganism prezent la toate cazurile de boala;
2.Microorganism totdeauna patogen (nu este o apariţie circumstanţială);
3.Izolarea microorganismului în cultură pură din produsul recoltat de la cazul de boala;
4 Pastrarea patogenitatii chiar după replicări multiple (reproductibilitatea bolii);

T. Rivers (1937 - infectii virale) :

5.Mai multe microorganisme pot provoca aceeaşi boală;
6.Existenţa de purtători asimptomatici;
7.Reproducerea experimentala a bolii printr-o experienţă „controlată”(grup martor);

R. Huebner (1957) - A.S. Evans :

8.Formarea de anticorpi(dovada imunologica);
9.Prepararea unui vaccin (element care dovedeşte relaţia cauzală);
10.Variate microorganisme pot predomina î n diferite situaţii epidemiologice;
11 Răspunsul variabil al gazdei în funcţie de situaţia epidemiologică;
12.Afirmarea criteriilor de cauzalitate prin tehnologiile noi şi apariţia de noi agenţi patogeni;

R. Johnson ,C.Gibbs (1974- infectii latente)

13.Consecinţele transmiterii microorganismului la animal;
14.Transmiterea agentului patogen prin utilizarea unui filtrat;
15.Rezultate negative prin utilizarea ţesuturilor normale.

SUB 4 - Relatii de cauzalitate in domeniul bolilor netransmisibile

(BNT)
CONCEPTUL DE CAUZALITATE
- reflectă complexitatea conexiunii şi interacţiunii intre cauza si efect.

In cazul bolilor netransmisibile (boli multifactoriale) se recomandă aplicarea criteriilor cuprinse în

POSTULATELE LUI HILL;
Postulatele lui Hill bazate pe cercetările epidemiologice ale lui Doll (modelul interrelaţiilor dintre tabagism şi
cancerul pulmonar);
Criteriile cuprinse în postulatele lui Hill-completate prin extinderea studiilor epidemiologice (A.Liliefeld,
H.S.Evans):
A.B.Hill 1965 (C. E. Palmer- 1959) :
1.secventa temporala ( Cauza precede efectul? )
2.forta relatiei(risc relative) ( Care este puterea asocierii intre cauza si efect? )
3.specificitate(exclusivitate) – componenta etiologica a riscului
4.gradientul biologic al efectului
5.constanta
6.plauzabilitatea biologica ( Corespunde asociatia cauzala altor cunostinte? )
7.dovada experimentala
8. coerenta cu cunostintele generale in domeniu

A.Lilienfeld:
9.corelatia intre incidenta ,durata, intensitatea expunerii( cf criteriului 4 stabilit de Hill)
10.paralelism intre distributia bolii si factorul cauzal
11.spectrul etiologic asociabil factorului

3
 H.S. Evans (1978)
12.schimbarea modurilor de manifestare şi răspândire ale bolii obligatorii după schimbările caracteristicilor
organismului gazda.

SUB 5 - Studiile epidemiologice descriptive si analitice : caracteristici

generale ale ipotezei
“În sistemul judiciar, nu acuzatul trebuie să aduca proba nevinovaţiei sale ci acuzarea trebuie să evidenţieze
culpabilitatea.
Acuzatul este prezumat inocent atât timp cât nu s-a dovedit că este vinovat. Aceasta situaţie ilustrează cele
două moduri posibile de exprimare a ipotezei :
ipoteza nulă – acuzatul nu este vinovat – şi
ipoteza alternativă – acuzatul este vinovat”

Ipoteza , s.f / hypothese , hypothesis [gr. Hypothesis care este pus dedesubt, de la hypo sub , thesis punere si
tithenai-a plasa, a pune] = o presupunere, o teza provizorie formulata pe baza datelor experimentale existente la un
moment dat sau pe baza intuiţiei şi care urmează sa fie verificată;
Caracteristici generale
1. Ipoteza este o afirmaţie/ propoziţie ( NU întrebare, NU problema !). Studiul urmeaza sa infirme sau să
argumenteze afirmaţia (ipoteza) prin instrumentele raţionamentului logic.
2. Ipoteza enunţată orientează alegerea tipului de studiu;
3. Ipoteze “ipoteza nulă “ nu exista legătura între factorul studiat şi criteriul de raţionament
“ ipoteza alternativă “ exista o asociere între factorul studiat şi criteriul de raţionament.
4. Studiul trebuie sa aduca argumente (inclusiv statistice ) pentru a demonstra ca ipoteza (cel mai frecvent
“ipoteza nulă”) este/ nu este adevarata.
5. Corect metodologic : un studiu , o singura ipoteză

Tipuri de ipoteze :
1. ipoteza a priori absenta : studii descriptive : individuale (raportari de caz, serii de cazuri);ecologice
/populationale(corelationale,transversale);
2. ipoteza a priori prezenta : studii analitice, caz martor, cohorta;

SUB 6 - Studiile epidemiologice : enumerarea categoriilor

STUDII DESCRIPTIVE ( observaţionale transversale ): lansarea ipotezelor
1.Cazuri raportate
2. Serii de cazuri
3.Studii ecologice (de corelaţie)
4.Studii de prevalenta (studii transversale)

STUDII ANALITICE (observaţionale etiologice): demonstrarea ipotezelor

1. Caz-martor (de control)
2.Cohorta retrospectiva/prospectiva (studiul de cohorta)

STUDII ANALITICE (interventionale) : demonstrarea ipotezelor

1.Trialuri clinice (studii clinice randomizate,studii experimentale)

METAANALIZA : verificarea ipotezelor

STUDII DE ANALIZA DECIZIEI: aplicarea in practica

4
 SUB 7 - Studii epidemiologice descriptive : categorii, avantaje si
dezavantaje
STUDII DESCRIPTIVE ( observaţionale transversale ): lansarea ipotezelor
1.Cazuri raportate
2. Serii de cazuri
3.Studii ecologice (de corelaţie)
4.Studii de prevalenta (studii transversale)

Studii descriptive: Reprezentate mai ales prin studiile transversale sau studii de prevalenţă, au ca scop raportarea
unui fenomen de sănătate, frecvenţa, distribuţia şi evoluţia sa în interiorul unui grup dat. Ele aduc date cantitative
asupra repartiţiei unei boli sau a unui factor de risc.

AVANTAJE
* stabilesc în mod descriptiv prevalenţa / incidenţa
* uşoare, rapide, ieftine
* date uşor de cules
* aprecierea amplitudinii unui fenomen (utile programelor de sănătate publică)
* generatoare de ipoteze

DEZAVANTAJE
* nu stabilesc secvenţa temporală a evenimentelor ("oul sau găina?")
* nu sunt studii predictive (≠RR)
* riscul unor factori de confuzie
* riscul erorilor sistematice ( bias-uri)
* riscul interpretărilor abuzive

SUB 8 - Studii epidemiologice analitice :categorii, avantaje,

dezavantaje
STUDII ANALITICE (observaţionale etiologice): demonstrarea ipotezelor
1. Caz-martor (de control)
2.Cohorta retrospectiva/prospectiva (studiul de cohorta)

Studiile analitice: Sunt studii de observaţie, sau studii experimentale şi au ca scop determinarea rolului posibil al
unuia sau a mai multor factori în stabilirea diagnosticului sau tratamentului unei boli.

CAZ MARTOR
Avantaje
* usor de efectuat;
* numar mic de subiecti anchetati;
* potrivite pentru studiul bolilor rare sau a celor cu o perioada lunga de latenta;
* durata scurta de timp (util in gasirea unor solutii urgente);
* repetabile * economice * analiza mai multor factori de risc;

Dezavantaje
* alegerea grupului caz/control = erori greu masurabile;
5
 * riscul pierderii din urmarire a unor cazuri ( ex. prin diagnostic incert);
* dificil de precizat relatia cauza – efect si secventa temporala factor de risc – boala;
* riscul relativ este determinat cu aproximatie;
* nu poate fi determinata incidenta( deoarece loturile sunt constituite din bolnavi si nu din persoane la care se
asteapta aparitia bolii – cazuri noi);

COHORTA
Avantaje
* stabilesc secventa evenimentelor;
* reprezinta forma cea mai riguroasa a studiilor epidemiologice neexperimentale;
* nu sunt necesare repetarile;
* permit determinarea incidentei;
* utile, mai ales, pentru studiul efectelor tardive/ cronice ale unor agenti cauzali;
* nu sunt supuse erorilor sistematice care apar in studiile caz-martor;
* permit cuantificarea riscului (calculul riscului relativ = cel mai fidel );
* sunt convenabile studierii bolilor mai frecvente;

Dezavantaje
* impun, in faza initiala, includerea unui numar mare de subiecti ;
* nu sunt potrivite pentru studiul bolilor rare;
* sunt lungi si costisitoare;
* introduc erori legate de pierderea din urmarire a subiectilor expusi;

TRIALURI CLINICE
Avantaje
* sunt longitudinale si permit observarea unei schimbari care survine pe termen mai lung sau mai scurt
* aprecierea eficacitatii clinice a unor:
- proceduri diagnostice ( teste de depistare si de precizare a diagnosticului);
- interventii preventive/curative (tratamente medicamentoase / chirugicale ; tehnici de reeducare;
tehnici de ingrijire)
- interventii de tip educational (schimbarea comportamentului/modului de viata);
* economii importante in utilizarea unei interventii practice,dovedite a fi cea mai buna;

Dezavantaje
* reduc numarul celor care pot beneficia de interventia cea mai buna = probleme etice;
* nu exista efectiv un nivel ideal de proba care sa afirme superioritatea unei interventii;
* costisitoare;
* dificil de realizat;
* pot perturba relatia medic – pacient ( administram interventia la unii si la altii nu);

SUB 9 - Procesul epidemiologic: definitie, structura generala

DEFINIŢIE : totalitatea factorilor, fenomenelor, mecanismelor biologice, naturale şi sociale, care concură la
apariţia, extinderea şi evoluţia particulara a unei stări morbide (de boală) la nivelul populaţiei

STRUCTURA GENERALA

1. FACTORI DETERMINANŢI :
- surse de agenţi patogeni vs. factori de agresiune;
- moduri şi căi de transmitere a agenţilor patogeni vs. factori de agresiune;
- receptivitatea;
6
 2. FACTORI DINAMIZATORI FAVORIZANŢI:
- naturali
- economico sociali

SUB 10 - Definirea notiunilor de focar epidemic,proces infectios, focar

infectios
FOCAR EPIDEMIC : zona, spaţiul, arealul în care se acumulează surse de agenţi patogeni, cu potenţial de
diseminare a acestora spre alte organisme care prezinta caracteristici receptive (de receptivitate);
PROCES INFECTIOS: totalitatea reacţiilor locale şi/ sau generale determinate de impactul dintre agentul
patogen şi organismul receptiv;
FOCAR DE INFECŢIE: locul, ţesutul, organul unde se evidenţiază, prin anumite semne clinice, biologice
(biochimice, imunologice, microbiologice) sau anatomopatologice “conflictul” dintre agentul patogen şi organismul
gazdă;

SUB 11 - Surse de agenti patogeni si agenti de agresiune :

definite,categorii, exemple
DEFINIŢIE : organisme care asigură -găzduirea;-supravieţuirea ;-eventual multiplicarea;-totdeauna diseminarea
agentului/ agenţilor patogeni şi care prezintă sau nu, semne clinice de boală
CATEGORII :- omul : bolnav(cu forme tipice/ atipice de boală);
purtător(determină boli numite antroponoze);
- animalele : idem
- păsările: idem (determină boli numite zooantroponoze)
- vectorii : idem
Maladia Sursa
 sifils, lepra ----------------------------- om
 leptospiroza ----------------------------- bovine, porcine, caini, sobolani, soareci
 febre paratifoide ------------------------ bovine, cabaline, om
 tetanos …………………………….. bovine, cabaline, om

SUB 12 - Purtatorii de agenti patogeni: definitii, categorii, implicatii

practice, exemple
DEFINIŢIE : identică cu cea a sursei (organisme care asigura găzduirea; supravieţuirea;eventual multiplicarea;
totdeauna diseminarea agentului/agenţilor patogeni),dar nu prezintă niciodată semne clinice de boala
CATEGORII :
1. purtători preinfecţiosi:viitorul bolnav, în perioada de incubaţie a bolii
2. purtători sănnătoşi:persoane cu rezistenţă generală bună şi un anumit nivel de imunitate;
ex: HVB, streptococ, Shigella (b. dizenteric)
3. purtători a. foşti bolnavi : convalescenţi: în perioada de convalescenţă cu o durata variabila (zile, luni)
b. cronici : > 6 luni de la vindecare chiar ani sau toata viaţa ex: S.typhi , VHB, VHC, B. Koch etc.

7
 SUB 13 - Moduri si cai de transmitere ale agentilor patogeni : definitii,
categorii, exemple
DEFINIŢIE: transferul agenţilor patogeni de la surse la organismele receptive

CATEGORII
1. direct: limitare spaţiala şi temporală -
mecanisme: inhalare, contact fizic, transplacentar , transplant
2. indirect dispersie puternica spaţială şi temporală : ( ex. Paraziti)
întâlnită numai în cazul agenţilor patogeni cu rezistenţă mare în mediu
mecanisme: complexe (aer, apa, sol, alimente, obiecte, mâini, artropode =
contaminate)

TIPURI DE BOLI DUPĂ CALEA DE TRANSMITERE PREDOMINANTA

1.boli respiratorii : aer ( picături Flugge, picături septice, nucleosoli), apa aerosolizata
2.boli digestive : alimente, mâini contaminate, sol, vectori
3.boli congenitale : transplacentar
4.boli cu transmitere sexuală: : contact direct
5.boli nosocomiale : pe orice cale, dar mai ales prin instrumentar medical contaminat

SUB 14 - Receptivitatea, nereceptivitatea: definitii, clasificare,

seminificatii pentru procesul epidemiologic

DEFINIŢIE : RECEPTIVITATEA = particularitatea organismului de a fi susceptibil de a face o anumita

boală(ex. infecţioasă ) vs. NERECEPTIVITATEA = starea opusă care demonstrează rezistenţa organismului la
boală.

CATEGORII :

1. Receptivitatea naturală
-faţă de infecţia cu agenţi patogeni este generală şi reprezintă un atribut de specie
-faţă de boala infecţioasă este particulară fiecărui organism şi reprezintă răspunsul la agresiunea infecţioasă

a) boli cu receptivitate naturală generală sau absolută = primoinfecţia se soldează întotdeauna cu boala (ex:
rujeola, febra tifoida …);
b) boli cu receptivitate naturală parţială sau incompletă = primoinfectia se soldează cu boală numai la o parte din
cei contaminaţi, restul evoluând subclinic (scarlatina, HV acută);
c) boli cu receptivitate naturală scăzută sau redusă = primoinfecţia se soldează cu boală la o mică parte din
persoane, majoritatea dezvoltând forme inaparente;
d) boli cu receptivitate naturală condiţionată sau potenţială = boli produse de microorganisme oportuniste ca
urmare a intervenţiei unor factori de patogenitate (doza infectantă crescută, poarta de intrare neprotejată, rezistenţa
naturală compromisă );

2. Rezistenta antiinfecţioasă ( Nereceptivitatea)

a) nespecifică este :
- reacţia biologică generală faţă de un element străin organismului (“non-self” )
 bariera cutaneo-mucoasă
 bariera cito-tisulară(reacţia: inflamatorie/ febrilă, fagocitoza, interferon …)
 bariera umoral-sanguină(sistem complement, properdina, opsonime, lizine …)

8
 b) specifică este :
 moştenită(înnăscută):
- naturală(de specie);
- relativă (dependentă de factori genetici sau ecologici) ;
- transplacentară(pasivă prin anticorpi materni)
 dobândită (câştigată în cursul vieţii) :
- naturală (trecerea prin boală indiferent de forma clinică şi evoluţie);
- artificială (prin imunizare cu ajutorul vaccinurilor = activă / seruri, imunoglobuline = pasivă)

IMUNIZARE = producerea de anticorpi ca reacţie de răspuns imun la apariţia unui antigen ( ex.: agent patogen)

SUB 15 - Factori dinamizatori – favorizanti ai procesului

epidemiologic in bolile transmisibile: definitie, categorii, implicatii in
aparitia si evolutia procesului epidemiologic

DEFINIŢIE : sunt factori naturali sau economico sociali care intervin asociativ în crearea unor “momente
critice” şi evoluţia particulară a procesului epidemiologic (sporadic, endemic, epidemic, pandemic);

CATEGORII
- naturali : cosmici; meteorologici (temperatura, presiune …fenomenul El Nino);climatic (latitudine, altitudine);
geografici ( relief, structuri geochimice, inundaţii, secetă); telurici ( cutremure, erupţii vulcanice…)
- socio economici : familiali (venituri, mărimea familiei, locuinţa, nivel de asistenţă medicala/ socială …);
ocupaţionali ; (specificul muncii, noxe,…, riscuri);

EXEMPLE :

- sezonul rece: - rezistenţă scăzută la poarta de intrare (ap respirator)

- vasoconstricţie – perturbarea factorilor protectori
- suprasolicitări metabolice
- dezechilibre nutriţionale
- tulburări neuro-endocrine
- aglomeraţie
- lipsa ventilaţiei
- microclimat deficitar
- igienizare insuficientă
- eforturi fizice

- sezonul cald : - perturbarea barierelor de apărare (ap. digestiv);

- nutriţie: celuloza, contaminare, lichide în exces;
- pH gastric modificat
- brasaj uman
- migraţii ale animalelor şi păsărilor
- averse de ploaie, inundaţii …

9
 SUB 16 - Formele de manifestare ale procesului epidemiologic:
definitie, categorii

DEFINIŢIE :forma de prezentare a procesului epidemiologic care exprima

- numărul şi dispersia temporală şi spaţială a cazurilor de boală,
- cât şi extensivitatea sau severitatea acestora ;

CATEGORII :
- endemica;
- sporadica;
- epidemica;
- pandemica;
- sezoniera ( vara – BDA, iarna – gripa, HVA )
- periodica ( rujeola – la 5 ani, gripa – la 3-5 ani )

SUB 17 - Epidemia : definitie, clasificari

MANIFESTAREA EPIDEMICA
- număr mare sau relativ mare de îmbolnăviri;
- puternică “concentrare” temporală şi spaţială a cazurilor;
- legătura între cazul iniţial şi cele apărute ulterior.
Exemple de boli cu manifestare epidemică: HV, angine cu : SBHA, viroze respiratorii, gripa, salmoneloze

SUB 18 - Pandemia : definite, clasificare, comparatii temporale ale

pandemiilor
MANIFESTAREA PANDEMICA
- cumulare temporală şi spaţială de epidemii;
- extindere spaţială deosebită;
- prezenţa în “exces” a factorilor procesului epidemiologic.
Exemple de boli cu manifestare pandemică :
- istorice : variola, pesta, holera, gripa, tifosul exantematic;
- actuale (“moderne”): infecţiile cu virusurile hepatitelor virale B, C, infectia cu HIV/SIDA

SUB 19 - Preventia in APSS: definitii, trepte(enumerare), categorii

Prevenţia (profilaxia) = totalitatea metodelor şi mijloacelor folosite în scopul cunoaşterii riscurilor pentru
sănătate, a neutralizării acţiunii acestora, depistării grupurilor populaţionale cu risc crescut, evitării constituirii
proceselor epidemiologice şi identificării cât mai precoce a stărilor de preboală şi boală;

TREPTELE PREVENTIEI in raport de obiective

•primară
•secundară
•terţiară
10
 SUB 20 - Preventia primara: definitii, moduri de realizare
Prevenţia primară = totalitatea masurilor care urmăresc prevenirea unei boli sau a unor fenomene epidemice,
cât şi promovarea factorilor sanogeni
- preocupare majoră a MOS (MP, MC) ( MOS = medicina omului sanatos)
- în absenta stărilor de preboală / boala
ex: acţiuni aplicate prenupţial, gravide, copii, în condiţii de şcolarizare, ocupaţional, armată, cataclisme etc.

Moduri de realizare :
- depistarea factorilor de agresiune pentru sănatate -> supravegherea epidemiologică comunitară active,
multidisciplinară, prin screening (triaj)
- depistarea indivizilor/ grupurilor cu risc major faţă de acţţiunea posibilă a unor factori de agresiune;
- elaborarea, aplicarea şi evaluarea eficieni eficienţei medicale şi social-economice a unor metode şi mijloace de
neutralizare a factorilor de agresiune la nivelul comunităăţii (ex: imunizări)

SUB 21 - Preventia secundara: definitie, moduri de realizare

Prevenţia secundară = urmăreşte depistarea dezechilibrelor şi diagnosticarea precoce a stărilor de preboală,
înaintea apariţiei semnelor clinice de debut sau de evolutivitate.
- inclusă în preocupările MOS;
- se execută concomitent cu acţiuni de prevenţie primară

Moduri de realizare:
- depistarea indivizilor sau a grupurilor din populaţie care au suferit anumite agresiuni →dezechilibre
homeostatice în stadii reversibile, fără evidenţe clinice = stări de preboală;
- instituirea de programe de reechilibrare, refacere a sănătăţii → ambulator, dispensarizare

SUB 22 - Preventia tertiara; definitie, metode de realizare

Prevenţia terţiară = urmăreşte limitarea progresiei bolii manifeste, evitarea recăderilor sau recidivelor şi
întârzierea instalării incapacităţii sau decesului.
- parţial → MOS;

Moduri de realizare:
- folosirea concomitentă a acţiunilor de prevenţie primară şi secundară pentru depistarea “activă” a stării de
boală, în diferite stadii de evoluţie: compensată, atipică, ignorată (acţiuni dependente de entitatea nosologicăşi
nivelul educaţional al individului/ comunităţii);
- spitalizare (MOB = medicina omului bolnav) pentru terapie reparatorie –recuperatorie;
- urmărirea ameliorării indicatorilor de calitate a vieţii.

SUB 23 - Dispensarizarea: definitie, trepte (enumerare)

Dispensarizarea– metoda de supraveghere activă, complexă de protecţie sau refacere a sănătăţii → realizată
multidisciplinar prin acţiuni medicale şi nemedicale:
• asigură inserţia şi reinserţia socială a unor indivizi sau grupuri populaţionale;
11
 • are funcţii: preventive, terapeutice, recuperatorii;
• în relaţie cu treptele prevenţiei→treptele dispensarizării: de protecţie, reechilibrare, recuperare;

SUB 24 - Dispensarizarea de protectie: definitie, semnificatie

practica
DEFINITIE : metoda de supraveghere activa, complexa de protectie a grupurilor populationale cu risc
crescut fata de FR
 caracter preventional
 operatiuni medicale -> nemedicale
 durata variabila
 selectia persoanelor sanatoase incluse in actiuni:
 criteriul varsta(0-1 an,1-4 ani,adolescent, tineri, varstnici)
 criteriul starii fiziologice (gravid, mame in perioada lehuziei/alaptarii)
 ocupational(noxe)
 indivizi sau grupuri cu risc crescut la actiunea unor factori de agresiune pentru sanatate depistati cu ocazia
actiunilor de preventie primara
 asigura conditii optime de dezvoltare psiho-somatica,ocupationale, de mediu
 insertia sociala pastrata
 efectuata exclusiv de medical de familie

SUB 25 - Dispensarizarea de reechilibrare: definitie, semnificatie

practica
DEFINITIE : metoda de supraveghere activa, complexa de echilibrare homeostatica a cazurilor de
boala

 caracter prevenţional
 dependentă de rezultatul prevenţiei primare şi secundare
 selecţia persoanelor aparent sănătoase incluse în acţiuni:
• indivizi sau grupuri cunoscute a fi suportat unele agresiuni asupra sănătăţii
• indivizi cu dezechilibre reversibile (funcţionale,biochimice, preboala) depistati prin screening
 ambulator, programe: examen clinic, laborator, educaţie pentru comportamente sanogene
 intervenţii medicale în ambulator asociate cu eventuale modificări ocupaţionale
 efectuată în colaborare de medicul de familie şi de alte specialităţi

SUB 26 - Dispensarizarea de recuperare :definitie, semnificatie

practica

DEFINITIE : metoda de supraveghere activa, complexa de recuperare pt reinsertia sociala

- parţial →MOS: depistare precoce a bolii
- spitalizare →MOB (relaţii: MOS-MOB)
- realizată în timpul prestaţiilor de prevenţie primară şi secundara
- beneficii pentru MOB
- implicaţii familiale: medicale şi socio-economice

12
 SUB 27 - Supravegherea epidemiologica : definitii, categorii
Definitie: process continuu si sistematic de colectare,prelucrare , analiza, interpretare a datelor si diseminare a
informatiilor pentru initierea actiunilor prin masuri de prevenire si control.

CLASIFICARE – după natura investigaţiilor utilizate:

1. Supraveghere epidemiologică generală, prevenţională;
2. Supraveghere epidemiologică specială:
S.E. de combatere în focar;
S.E. în stadiul de eradicare a unor maladii;
Observaţii:- Faza de eliminare semnalează dispariţia cazurilor de boală clinic manifestă, dar nu
şi a infecţiilor subclinice, deci nici a agentului etiologic, care persistă în populaţie.
- O boală este adusă în faza de eradicare dacă agentul cauzal (sălbatic sau vaccinal) a dispărut
din natură. Unica boala infecţioasă eradicată până acum pe glob este variola (1980); urmează
poliomielita în 2008.
S.E. a “import-exportului” de boli transmisibile;
supraveghere seroepidemiologică;
S.E. a unor boli netransmisibile.

SUB 28 - Culegerea, prelucrarea, interpretarea si difuzarea datelor in

cadrul actiunilor de supraveghere epidemiologica (exemple)
Etapele supravegherii :
Culegerea datelor
Prelucrarea
Interpretarea
Difuzarea concluziilor

Tipul de date: mortalitate, fertilitate, morbiditate, din studii speciale , indicatori ai bolii (date
demografice, absenteism, de mediu, consum de medicamente, de alte produse sau prestaţii …)

Culegerea datelor :
- sistem activ- operativ, simplu, accesibil, sensibil
- sistem pasiv – raportări, înregistrări, consemnări în registre
- sistem santinelă – supravegherea pe eşantioane omogene, bine
precizate, din zone prestabilite …

Interpretarea

Raportarea: tabele, grafice, harti,analiza matematica

Difuzarea informatiei: caracter de urgent

13
 SUB 29 - Screening-ul: definitii, categorii, principii de realizare,
implicatii practice
Definiţie:
“Acţiune de profilaxie secundară care vizează identificarea prezumtivă a persoanelor afectate de o problemă de
sănătate latentă, necunoscută până în acel moment, prin efectuarea unui test, a unei examinări sau a unor altor tehnici
de investigaţie, care pot fi aplicate rapid, în masă”.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii

Definiţie:
“Examinare de masă care constă în aplicarea unui ansamblu de procedee şi tehnici de investigaţie asupra unui
grup populaţional, în scopul identificării de prezumţie a unei boli, anomalii sau factor de risc.”
Conf. Dr. Dana Mincă

Categorii de screening:
tipurile de screening diferă după obiectivele propuse:

1) simplu sau de masă ~ se realizează la nivelul unei întregi populaţii cu ajutorul unui singur
test pentru depistarea unei singure stări patologice (exemplu: intradermoreacţia la
tuberculină; măsurarea TA);

2) multiplu ~ folosirea mai multor teste de S. cu aceeaşi ocazie şi în acelaşi scop (exemplu:
examenele premaritale; examenele medicale pentru şcoala de şoferi) → poate identifica
mai multe stări patologice;

3) multifazic ~ folosirea mai multor metode de S. în mai multe etape pentru acelaşi scop
(exemplu: ELISA şi Western Blot pentru infecţia cu HIV) → pentru identificarea unei
singure afecţiuni;

4) ocazional ~ formă de S. limitată la persoanele ce solicită consult medical pentru diferite

alte motive (măsurarea TA, a G);

5) selectiv sau ţintit ~ efectuat în grupurile de persoane cu risc (exemplu: în patologia

profesională → expunerea la azbest, plumb etc.);

6) repetat şi continuu ~ în cadrul programelor de supraveghere a sănătăţii unei populaţii

(exemplu: examenul citologic pt. depistarea precoce a cancerului de col uterin).

MODALITĂŢI DE REALIZARE A UNUI SCREENING

1.ANCHETE PRIN INTERVIU SAU CHESTIONAR – completat de către persoana investigată, folosite pentru
screening-ul factorilor de risc comportamentali, apar erori datorită memoriei celor chestionaţi;
2.ANCHETE MEDICALE – examen clinic, paraclinic; examenul trebuie să fie standardizat, probele simple şi
ieftine, examenul să vizeze mai multe boli;
3.ANCHETE COMBINATE – examen clinic ,paraclinic, interviu;

14
 SUB 30 - Programe de sanatate - definitie, scop, metodologie de
realizare si aplicare
Definiţii:
Program =“Ansamblu organizat, coerent şi integrat de activităţi şi servicii realizate simultan, sau succesiv, cu
resursele necesare, în scopul îndeplinirii obiectivelor stabilite în raport cu probleme precise de sănătate, pentru o
populaţie definită”;
Proiect = “Combinaţie de resurse umane, materiale şi de timp, adunate într-o organizaţie temporară, pentru a
atinge un anumit scop”;

Scop
“… de a preveni, a proteja, a controla şi a acţiona printr-un răspuns de sănătate publică împotriva
răspândirii internaţionale a bolii, în funcţie de şi în limitele riscului de sănătate publică şi să evite
interferenţe inutile cu traficul şi comerţul internaţional"

(Articolul 2)

Metodologie de realizare si aplicare

 informatii
 misiune in teren si evaluarea comuna a riscului
 transmiterea informatiei la nivel regional si global
 actiune de catre autoritati la nevoie

15