Diagrama cauză-efect (Ishikawa)

Diagrama cauză-efect a fost concepută de japonezul Kaouru Ishikawa în 1986 şi este

cunoscută sub diverse denumiri “schelet de peşte” (fishbone diagram), diagrama Ishikawa. Prin
configuraţia sa, diagrama permite evidenţierea şi ierarhizarea cauzelor care generează un anumit
efect. Diagrama a fost dezvoltată cu scopul de a determina şi defalca principalele cauze ale unei
probleme date. Se recomandă utilizarea acesteia doar atunci când există o singură problemă, iar
cauzele posibile pot fi ierarhizate. Diagrama cauză-efect are două părţi: o parte a efectului
respectiv o parte a cauzelor.

Fig.1 Simbolizarea diagramei cauză efect.

Efectele
Efectul (o anumită problemă sau o caracteristică/condiţie de calitate) reprezintă "capul
peştelui". Efectele sunt definite prin caracteristici sau probleme de muncă, costuri, cantitatea
producţiei, livrarea, securitatea locurilor de muncă etc. Efectele sunt concretizate în evoluţia
nivelului parametrilor ce caracterizează procesul supus analizei.
Exemple de efecte: coliziunea a două nave, eșuarea, incendiu la bord, poluarea cu hidrocarburi,
defectarea motorului principal, întârzierea operațiunilor de încărcare/descărcare a mărfurilor în
terminal, etc.
Cauzele
Cauzele şi sub-cauzele potenţiale conturează "structura osoasă a peştelui". Cauzele
reprezintă factorii care determină efectele, apariţia unei situaţii date. Factorii principali pot fi:
materialele, maşinile, metodele de lucru, forța de munăcă şi mediul. Astfel, diagrama ilustrează
într-o manieră clară relaţiile dintre un anumit efect identificat şi cauzele potenţiale ale acestuia.
Cauzele pot fi diferite în funcţie de specificul bunului analizat. Dispersia caracteristicilor unui
produs, de exemplu, poate fi determinată de existenţa unor cauze cum sunt: defecte la materiile
prime folosite, diferenţe de reglaj la maşinile pe care se prelucrează, greşeli de manoperă,
metodele de organizare a execuţiei, mediul în care se desfăşoară activitatea. Toate aceste cauze,
cunoscute sub denumirea de “cele 5 M-uri”, sunt ordonate pe categorii şi vizualizate grafic sub
forma scheletului de peşte.
Cele 5 M-uri sunt: Materialele, Mijloacele, Metode, Maşini, Mână de lucru (resursa
umană).
 Diagrama clasifică diversele cauze care se presupun că afectează rezultatele unei
activităţi, marcând prin săgeţi cauza-efect dintre ele. Ramurile diagramei sunt săgeţi care indică
relaţiile dintre efect şi factorii cauzali. În practică, dacă se constată existenţa unei cauze care
influenţează negativ parametrii produsului, diagrama trebuie identificată precis şi apoi formulate
propunerile prin care poate fi eliminată. Pentru emiterea propunerilor se organizează, cel mai
adesea, o şedinţă de brainstorming, în care diagrama cauză-efect serveşte ca suport vizual,
stimulând creativitatea participanţilor.
Etapele asociate construcției diagramei cauză-efect ?
Se parcurg următoarele etape :
❖ Prezentarea problemei.
Se realizează prin definirea precisă a produselor, procedeelor sau evenimentelor supuse
studiului şi a caracteristicilor finale pe care trebuie să le aibă efectul acestora. Efectul este
considerat rezultatul unor activităţi, cum ar fi: din activitatea de livrare – nivelul stocurilor,
modul de expediţie; din activitatea de control al calităţii – refuzuri, acurateţea, măsurători etc.
❖ Expunerea principalelor cauze posibile.
Pentru aceasta, se întocmeşte o listă cu toate cauzele posibile care determină variaţia
caracteristicilor stabilite. Cauzele sunt, de regulă, clasificate în “cele 5 M-uri,” menţionate mai
înainte sau în “cele 5 rele” (defecte, greşeli, întârzieri, pierderi, accidente). Evident, pot exista şi
alte cauze în funcţie de problema studiată. Pentru identificarea cauzelor se foloseşte o metodă
adecvată, de exemplu brainstorming-ul.
❖ Gruparea cauzelor pe cauze fundamentale directe şi pe cauze secundare indirecte
Dacă într-o grupă numărul cauzelor este foarte mare, acestea vor fi delimitate pe subgrupe
realizând o ramificare până la un nivel de detaliere care permite analiza acestora.

Fig.2 Detalierea diagramei cauză efect

 În cazul studierii unor bunuri complexe care prezintă un număr mare de cauze, este indicat să
se întocmească diagrame parţiale.
❖ Elaborarea şi dezvoltarea diagramei.
Se elaboreaza planuri de îmbunătăţire. Succesul diagramei cauză-efect depinde de
eficienţa cu care se realizează, clasificarea şi înscrierea factorilor. Metodele pentru definirea
factorilor determină cauza respectivă sunt:
- metoda de expansiune a ramurilor mari;
- metoda de expansiune a ramurilor mici – brainstorming;
- metoda de expansiune a ramurilor mici – diagrama de afinitate.

Ishikawa împarte caracteristicile de calitate în “reale” şi “secundare”, care se constituie

într-un minim de factori care concură la mărimea caracteristicilor principale.
Tipuri de diagrame cauză-efect (Dale):
1. Diagrama cauză-efect 5M – structura osoasă de bază include: Maşinile, Mână de
lucru, Metode, Materiale, Mentenanţa. Unii utilizatori omit mentenanţa, rezultând o diagramă
4M, în timp ce alţii adaugă o a şasea dimensiune, Mama Natură, rezultând o diagramă 6M.
Pentru domeniile extra-productive sunt considerate mai potrivite diagramele 4P: Politici,
Proceduri, Personal, Poziţie (amplasare).
2. Diagrama cauză-efect de proces:
Diagrama se utilizează atunci când problema de rezolvat nu poate fi localizată în cadrul unui
singur departament / secţie / divizie. În aceste situații se recomandă întâi întocmirea unei
diagrame de proces în vederea identificării cauzelor potenţiale ale problemelor identificate în
fiecare etapă a procesului. Dacă procesul este prea mare pentru a putea fi considerat în
ansamblu, atunci se identifică sub-procese sau etape ale procesului care vor fi analizate separat;
în cadrul fiecărei etape / sub-proces se poate utiliza câte o diagramă 4M / 5M / 6M / 4P; se
identifică astfel cauzele cheie, care vor fi supuse unei analize ulterioare.
3. Diagrama cauză-efect pentru analiză dispersională
Diagarama este utilizată de obicei după elaborarea unei diagrame de tip 4M / 5M / 6M / 4P;
cauzele majore identificate sunt tratate ulterior ca ramuri separate, recurgându-se la o analiză în
detaliu a acestora.
Etape de întocmire a diagramelor cauză-efect (Dale):
➢ Se definesc cu claritate simptomul cheie sau efectul unei probleme.
➢ Se scrie în dreapta paginii şi se trasează o linie de la dreapta la stânga.
➢ Se formulează problema în termeni clari.
➢ Se fixează principalele categorii de cauze care vor constitui ramurile principale ale
diagramei.
➢ Se identifică cât mai multe cauze posibile pentru efectul analizat, adăugându-le
ramurilor sau sub-ramurilor adecvate
 ➢ Se determină care dintre aceste cauze au gradul cel mai mare de probabilitate pentru
producerea efectului respectiv.
➢ Se ierarhizează cauzele în ordinea probabilităţii de generare a efectului analizat sau a
importanţei..
➢ Se colectează orice date suplimentare avute la dispoziţie pentru a confirma viabilitatea
cauzelor determinate.
➢ Se elaborează planuri de îmbunătăţire.
Diagrama în această formă nu poate oferi soluţiile necesare, ci doar permite o definire
clară a problemei studiate. Fiind folosită ca suport vizual în cadrul şedinţei de brainstorming,
diagrama are rolul de a stimula imaginaţia participanţilor în căutarea ideilor prin care să se
rezolve problema analizată. Propunerile urmează filiera cunoscută în tehnica brainstorming şi, în
final, se vor concretiza în soluţii.
Diagrama cauză-efect este utilă :
✓ pentru înţelegerea situaţiei, a problemei, ea ajută la revizuirea lentă a problemei şi
orientează gândirea asupra cauzelor ;
✓ pentru a ajuta la studiu, la învăţare, deoarece participând în grup oamenii învaţă lucruri
noi unii de la alţii ;
✓ pentru gestionarea factorilor ;
✓ ca material tehnic când se elaborează norme tehnice, norme de control, instrucţiuni de
lucru ;
✓ cunoaşterea influenţelor dintre caracteristici ;
✓ analiza cauzelor unor efecte de calitate ;
✓ îmbunătăţirea sistemului de asigurare şi control al calităţii.

Diagramele cauze-efect sunt deosebit de utile la analiza unui proces oarecare. Toate
persoanele implicate în problema respectivă trebuie să participe, exprimându-şi şi opiniile,
pentru a descoperi factorii cauză asociaţi problemei.
Recomandări bibliografice:
1.http://www.stiucum.com/management/management-general/Managementul-informatiilor-
fun32747.php.
2.http://www.accedio.ro/uploaded_img/accedio/ro/Newsletter/Diagrama_cauza_efect_Ishikawa.
pdf.
3. Diagrame standard cauze multiple - efect unic pentru acţionarea hidraulică a dispozitivelor
tehnologice.
4. http://www.mindtools.com/pages/article/newTMC_03.htm
5. https://www.youtube.com/watch?v=Kz5Pr8aPKtw
6. https://www.youtube.com/watch?v=LovSknc3oXM
7. Cause and Effect Fishbone Diagrams. https://www.youtube.com/watch?v=wImI1ItrgfI.
8. How to Construct a Fishbone Diagram. https://www.youtube.com/watch?v=AT4hdB3U