Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Anamneza in MD
Anamneza in MD
Dacă există un dubiu asupra stării generale a pacientului este necesar de a solicita
avizul medicului generalist sau specialist care tratează pacientul.
De importanţã deosebitã în tratamentul endodontic sunt câteva manopere care
interferã cu starea de sãnãtate a pacientului. Acestea sunt anestezia, manopera sângerândã
de extirpare a nervului dentar şi tratamentul canalelor infectate ce pot constitui adevãrate
focare infecţioase. Tratamentul endodontic necesitã intervenţii sângerânde şi anestezie.
I. Aparatul cardio-vascular
1. HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ
HIPERTENSIUNE arterialã severã =
= dacã presiunea sistolicã > 200mmHg sau cea diastolicã ≥ 110mmHg
= în cazul unor urgenţe, pacientul este trimis la un serviciu de chirurgie
- ! Temporizãm orice manoperã sângerândã sau care necesitã anestezie
HIPERTENSIUNE arterialã moderatã =
= dacã presiunea sistolicã < 200mmHg sau cea diastolicã < 110mmHg
= pacientul este sub tratament antihipertensiv
- recomandãm un protocol pt. reducerea anxietãţii
!Nu folosim anestezie cu vasoconstrictor
2. CARDIOPATIE ISCHEMICĂ
CARDIOPATIE ISCHEMICĂ cu anginã pectoralã
- ANGINA PECTORALĂ – declanşatã de efort minim, care nu rãspunde la
NITROGLICERINĂ
! Temporizãm orice manoperã sângerândã sau care necesitã anestezie
- ANGINA PECTORALĂ – cu crizele sunt rare şi cedeazã rapid la
NITROGLICERINĂ
- recomandãm un protocol pt. reducerea anxietãţii
!Nu folosim anestezie cu vasoconstrictor
CARDIOPATIE ISCHEMICĂ cu ARITMII – fãrã anticoagulant
!Nu folosim anestezie cu vasoconstrictor
4.VALVULOPATII
VALVULOPATII congenitalã sau dobânditã + ENDOCARDITĂ bacterianã în
antecedente
+ PROTEZE VALVULARE sau VASCULARE +
MALFORMAŢII CARDIACE sau VASCULARE NECORECTATE
! Nu folosim anestezie cu vasoconstrictor
!Antibioterapia – necesarã
Antibioterapie profilacticã:
a).Amoxicilinã/Ampicilinã
→preoperator – 1orã înaintea intervenţiei: -Amoxicilinã/Ampicilinã i.m. sau i.v. -1g
adulţi
-
500mg copii 5-10ani
-
250mg copii sub 5ani
→postoperator-la6re dupã intervenţie: -Amoxicilinã/Ampicilinã i.m. sau i.v. -500g
adulţi
-
250mg copii 5-10ani
-
125mg copii sub 5ani
b).Gentamicin
→preoperator – 1orã înaintea intervenţiei: Gentamicin i.m. sau i.v. -120 mg adulţi
-2mg/kgc copii
→postoperator-la 6 ore dupã intervenţie: -Amoxicilinã/Ampicilinã i.m. sau i.v.
-500g adulţi
-
250mg copii 5-10ani
-
125mg copii sub 5ani
c).Clindamicin - per os
→preoperator – 1orã înaintea intervenţiei: - 600mg adulţi
- 20mg/kgc copii
→postoperator – la 6 ore dupã intervenţie: - 300mg adulţi
- 15mg/kgc copii
d).Cephalexin/Cefadroxil - per os
→preoperator – 1orã înaintea intervenţiei, dozã unicã: - 1,2g adulţi
- 15mg/kgc copii
e).Azithromicin/Clarithromicin - per os
→preoperator – 1orã înaintea intervenţiei, dozã unicã: - 500 mg adulţi
- 15mg/kgc copii
2.Insuficienţã corticosuprarenalã
! Consultat medical curant în vederea eventualei suplimentãri a dozei de
corticosteroizi
- intervenţiile minore – Necesitã de obicei doar protocol de reducere a
anxietãţii
- intervenţiile laborioase – Necesitã suplimentarea dozei de corticosteroizi,
chiar dublarea
dozei, chiar înaintea intervenţiei
! Atenţie la simptomele scãderii nivelului de corticosteroizi determinatã de stress:
hipotensiune, greaţã, sincopã, febrã
4. Obezitatea
Conduita terapeuticã = în funcţie de complicaţiile declanşte de obezitate:
– cardiovasculare (hipertensiune arterial, aterosclerozã, insuficienţã cardiacã)
- metabolice - diabet
- hiperuricemi
- respiratorii – disfuncţie ventilatorie
- hipertensiune pulmonarã
- apnee nocturnã
5. Feocromocitom
= tumorã a glandei suprarenale ce secretã catecolamine (adrenalinã, noradrenalinã)
! Manifestãri – hipertensiune, hiperglicemie
! Netratatã chirurgical - temporizarea intervenţiilor sângerânde ce necesitã anestezie,
pânã la controlul afecţiunii de fond
! Afecţiunea tratatã – protocol de reducere a anxietãţii
- monitorizare
- anestezie fãrã adrenalinã
1. Convulsiile
! se determinã frecvenţa, tipul, durata şi sechelele dupã convulsii
! se determinã tipul medicamentelor şi respectarea administrãrii acestora
! Protocol de reducere a anxietãţii
2. Alcoolismul cronic
! Etanolul interacţioneazã cu majoritatea sedativelor (potenţând sedarea) folosite
pentru controlul anxietãţii în chirurgia oralã
! Agitaţie, tremor în caz de abstinenţã (dacã întrerup brusc aportul zilnic)
V. Aparatul urinar
1. Leucemii şi limfoame
! Simptome = anemie ce cauzeazã – astenie psihicã
- obosealã fizicã
- dispnee
! Tratamentul citostatic poate determina infecţii bacteriene severe
! Manifestãri hemoragice prezente – purpurã
- epistaxis
- gingivoragii
- hematoame
! Leucemie acutã – CONTRAINDICAŢIE ABSOLUTĂ pt. orice intervenţie
sângerândã sau chirurgicalã
! Leucemie cronicã – intervenţii(chirurgicale) în condiţii de spitalizare, hemostazã
foarte bunã, sub protecţie de antibiotice.
! Limfoamele sunt tumori maligne ale celulelor sistemului imunitar, localizate în
diferite ţesuturi; prezintã aceeaşi conduitã terapeuticã similarã celei din leucemia cronicã.
2. Coagulopatii congenitale
! Istoric de epistaxis, hematurie, menstruaţii abundente şi hemoragii spontane –
necesitatea unor teste de laborator pentru coagulare
! Conduita terapeuticã stabilitã de medicul hematolog
! Hemofiliile A,B sau C(boala von Willbrand) – intervenţiile sângerânde(extracţii) se
fac în mediu spitalicesc
! pacienţii care primesc adesea perfuzii prezintã risc crescut de a contacta accidental
virusul hepatic sau HIV → mãsuri de protecţie în timpul intervenţiei
! Anestezia se face prin infiltraţie localã, anestezia troncularã perifericã are risc de a
leza vasele mari.
! Dupã extracţii se folosesc coagulante topice.
3. Boli oncologice
! Pacienţii au tratament radio-chimio-chirurgical.
! Manopere cât mai curate, atraumatice, cu hemostazã foarte bunã
! Administrare profilacticã de antibiotice
Percuţia – dacã pacientul acuzã din start durere la masticaţie, se preseazã uşor pe
dinte dinspre ocluzal, ocluzo-apical(percuţie în ax) şi transversal, dinspre vestibular,
vestibule-oral(percuţie transversal).
- cu mânerul sondei se ciocãne (cu forţã moderatã) dinspre ocluzal, ocluzo-
apical(percuţie în ax) şi transversal, dinspre vestibular, vestibule-oral(percuţie
transversal). Percuţia trebuie începută întăi cu dinţii vecini consideraţi sănătoşi, apoi
dintele cauzal trebuie intercalat şi continuată cu alţi dinţi sănătoşi. Se numãrã 1,2,3,4,5 şi
se cere pacientului sã specfice cifra corespunzãtoare apariţiei durerii.
Cu pensa se cuprinde dintele între braţele sale şi se fac mişcãri vestibuloorale
pentru depistarea eventualelor mobilitãţi (grade de mobilitate)
Grade de mobilitate – grad I –lipsa mobilitãţii – mişcãri imperceptibil
- grad II – mobilitate vestibule-oralã şi mezio-distalã este mai
micã de 1mm
- grad III – mobilitate vestibule-oralã este mai mare de 1mm şi
se adaugã mobilitatea în ax
Examenul radiologic
- Evidenţierea: - prezenţei cariilor, obturaţiilor, apropierea acestora faţã
decamera pulparã
- adaptãrii marginale, pragurilor lanivel interdentar
- spaţiul endodontic, tratamente de canal şi corectitudinea lor
- reacţii periapicale, periradiculare, pungi parodontale, etc
- fracture, fisuri
Ce se urmãreşte pe o radiografie:
La nivel coronar al dintelui - conturul coroanei, adaptarea restaurãrilor coronare
- camera pulparã, apropierea restaurãrilor faţã de aceasta
- închiderile marginale ale restaurãrilor (obturaţii
debordante la colet, carii secundare)
La nivelul rãdãcinii – canalul radicular – numãr şi permeabilitatea canalelor
- obturaţii de canal – corecte/ incorecte
- RCR
- carii de rãdãcinã
La nivelul spaţiului periradicular şi periapical – lamina continuã
- sp.periradic. - dimensiuni
uniforme, neîntrerupt
- sp.periapical normal configurat,
raportul cu obturaţiile de canal
La nivelul osului alveolar adiacent – normal configurat, trabecule
neîntrerupte/demineralizate
- formaţiuni anatomice vecine normale
Ex. – maxilar –sinus maxilar - podeaua sinusului neîntreruptã
- raportul rãdãcinilor molari + premolari cu sinusul
- mandibulã – canalul alveolar inferior şi raportul cu apexul molarilor inferiori
- gaura mentonierã – a nu se confunda cu formaţiuni chistice (în
dreptul PM2-M1)