Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
copilului
• Ce este neglijarea?
• Legea nr. 272 / 2004:
omisiunea, voluntară sau involuntară, a unei
persoane care are responsabilitatea creşterii,
îngrijirii sau educării copilului de a lua orice
măsură subordonată acestei responsabilităţi, fapt
care pune în pericol viaţa, dezvoltarea fizică,
mentală, spirituală, morală sau socială,
integritatea corporală, sănătatea fizică sau
psihică a copilului.
Abuzul şi neglijarea copilului
• 3 categorii de abuz:
– copii supuşi abuzului fizic;
– copii supuşi abuzului emoţional;
– copii supuşi abuzului sexual;
• copii neglijaţi.
Abuzul şi neglijarea copilului
• Abuzul fizic
– este cea mai evidentă formă de abuz.
– reprezintă acţiunea sau lipsa de acţiune
(singulară sau repetată) din partea unui părinte
sau a unei persoane aflată în poziţie de
răspundere, putere sau încredere care are drept
consecinţă vătămarea fizică actuală sau
potenţială.
Abuzul şi neglijarea copilului
• Abuzul fizic
– se poate manifesta sub multe forme:
• lovire, bătaie, biciuire,
• ciupituri,
• scuturare,
• arsuri,
• muşcături,
• sufocare,
• aruncare, legare,
• otrăvire, intoxicare.
Abuzul şi neglijarea copilului
• Abuzul fizic
– Semnele uzuale ale abuzului fizic sunt:
• contuziile (apărute de la lovituri, ciupituri,
trântiri ale copilului etc),
• arsurile,
• fracturile.
Abuzul şi neglijarea copilului
• Abuzul emoţional
– este un comportament inadecvat al adultului
faţă de copil, cu efecte negative asupra
personalităţii în formare a acestuia, incluzând
acele acte adresate copilului, capabile să-i
afecteze sănătatea sau dezvoltarea fizică, mintală,
spirituală, socială.
– dintre toate formele de abuz, cel emoţional este
cel mai greu de definit şi de demonstrat
Abuzul şi neglijarea copilului
• Abuzul emoţional
– copii percepuţi negativ de către părinţi,
– ameninţarea cu pedeapsa, cu părăsirea sau
alungarea,
– violenţa dintre părinţi,
– părinţii care consumă droguri sau alte substanţe,
– copiii ai căror părinţi se separă sau divorţează.
– rejectare, izolare, terorizare, degradare, ignorare.
Abuzul şi neglijarea copilului
• Abuzul sexual
– presupune implicarea unui copil într-o activitate
realizată cu intenţia de a produce plăcere sau de
a satisface nevoile unui adult sau ale unui alt
copil, care, prin vârstă şi dezvoltare, se află faţă
de el într-o relaţie de răspundere, încredere sau
putere.
– activitatea de natură sexuală în care copilul este
antrenat depăşeşte nivelul său de înţelegere.
Abuzul şi neglijarea copilului
• Abuzul sexual
– urmărirea împreună cu copilul a unor filme sau
reviste pornografice,
– privirea adultului în timp ce se masturbează,
– practicarea unor jocuri cu tentă sexuală,
– implicarea copilului în acte sexuale genitale, orale
sau anale.
– este asociat, adesea, cu celelalte tipuri de abuz.
Abuzul şi neglijarea copilului
• Neglijarea
– neasigurarea unei alimentaţii adecvate nevoilor
de dezvoltare ale copilului;
– neasigurarea unei îmbrăcăminţi adecvate;
– dezinteres faţă de starea de sănătate a copilului;
– locuinţă cu spaţiu şi igienă necorespunzătoare;
– insuficientă supraveghere;
– lipsa de preocupare pentru educaţia copilului;
– privarea copilului de afecţiune;
– abandonul copilului.
Alienarea parentală
Alienarea parentală
• Simptomele PAS
• părintele alienator oferă posibilitatea copilului de a
decide asupra vizitei la celălalt părinte, atunci când
instanţa a decis deja asupra unui program de vizită;
creează tensiuni între copil şi părintele care nu
locuieşte cu copilul.
• părintele alienator spune copilului totul despre
relaţia de cuplu şi motivele de divorţ. Un argument
al acestuia este dorinţa de a fi onest cu copilul, dar o
astfel de practică este dureroasă pentru copil. Scopul
real: copilul să se gândească mai puţin la celălalt
părinte.
Alienarea parentală
• Simptomele PAS
• refuzul unui părinte de a permite copilului să-şi ia
obiectele personale la locuinţa celuilalt părinte.
• evitarea sau refuzul de a permite celuilalt părinte
accesul la şcoală, la activităţile extraşcolare, la
fişa medicală etc.
• blamarea unui părinte pentru problemele
financiare, despărţire, schimbări ale stilului de
viaţă, intrarea într-o nouă relaţie.
Alienarea parentală
• Simptomele PAS
• un părinte poate programa copilului o multitudine de
activităţi, astfel ca celalalt părinte să nu-l poată vizita.
Refuzul de a fi flexibil cu programul de vizitare poate
fi motivat ca astfel se răspunde la nevoile copilului, iar
la protestele celuilalt părinte se poate răspunde că e
egoist şi ne-interesat de copil.
• presupunerea că, dacă un părinte a avut un
comportament violent faţă de celălalt, va fi în mod
necesar violent şi cu copilul.
• solicitarea adresată unui copil de a alege unul din
părinţi; cauzează acestuia distres.
Alienarea parentală
• Simptomele PAS
• copilul este excesiv de furios sau supărat pe un părinte.
Acest lucru este normal, mai ales dacă acel părinte îl
disciplinează sau spune „nu”. Dacă, pentru orice motiv,
furia nu se atenuează, poate fi suspectat PAS. Copiii iartă
şi doresc să fie iertaţi, dacă li se oferă această şansă.
Extrem de suspect este cazul în care un copil afirmă că
nu-şi poate aminti nici un moment plăcut petrecut cu un
părinte, sau nu pot spune nimic pozitiv despre acesta.
• poate fi suspectat PAS când copilul nu poate da nici un
motiv pentru furia pe care o simte faţă de un părinte sau
motivele sunt vagi, fără nici un fel de detalii.
Alienarea parentală
• Simptomele PAS
• când un părinte utilizează copilul ca spion, pentru a
aduna informaţii; copilul primeşte mesaje ce prejudiciază
celălalt părinte.
• un părinte oferă copilului tentaţii care interferează cu
programul de vizitare.
• un părinte afişează tristeţe sau reacţionează ca şi cum a
fost rănit de faptul că copilul a petrecut plăcut o perioadă
de timp cu celălalt părinte îl va determina pe acesta să se
retragă şi să nu comunice. El se va simţi vinovat sau va
avea un conflict, presupunând că nu este în regulă să se
simtă bine cu celălalt părinte.
Alienarea parentală
• Simptomele PAS
• un părinte cere copilului informaţii despre viaţa personală
a celuilalt părinte; cauzează copilului o tensiune
considerabilă şi conflicte. Copiii doresc să fie loiali ambilor
părinţi.
• părinţii cu rol de salvator, care „salvează” fizic sau
psihologic copilul, deşi nu există nici o ameninţare la
adresa lor, creează în mintea copilului teama de
ameninţare sau pericol, ducând astfel la PAS.
• ascultarea convorbirilor telefonice pe care copilul le are cu
celălalt părinte.
Alienarea parentală
• Etapele PAS
– Uşoară
– Moderată
– Severă
Alienarea parentală
• Etapa I - uşoară
• Părintele alienator poate să încurajeze în aparenţă implicarea
copilului în relaţie cu celălalt părinte, dar de fapt încearcă să se
pună într-o lumină mai favorabilă: „Sunt mai bun decât el (ea)!”
• Cu toate că părintele alienator are tendinţa de a îndepărta
copilul de celălalt părinte, totuşi relaţia acestora nu este
profund afectată şi poate fi menţinută fără dificultate, deşi
copilul poate trece printr-un oarecare distres în perioada de
tranziţie.
• Detectarea simptomelor PAS în această etapă este dificilă,
comportamentul părintelui alienator fiind subtil şi în general,
inconştient. Deşi afirmaţiile părintelui alienator sunt în general
sincere, imaginea lui despre celălalt părinte este compromisă şi
poate fi observată în comportament.
Alienarea parentală
• Etapa II – moderată
• Părintele alienator intervine în relaţia copilului cu celălalt părinte,
dar în aparenţă va sprijini implicarea acestuia. Sunt cazuri în care
programul copilului este încărcat cu diverse activităţi şcolare sau
sociale, care nu fac decât să împiedice relaţionarea copilului cu
celălalt părinte. Dacă celălalt părinte obiectează, atunci părintele
care are copilul în îngrijire consideră că nu-i pasă de activităţile în
care este implicat copilul!
• Părintele alientaor interacţionează cu celălalt părinte într-un mod
generator de conflict, astfel încât relaţia acestuia cu copilul să se
răcească. Copilul va prezenta, în perioada de tranziţie, un grad de
anxietate crescut, dar care se va reduce treptat şi relaţia cu
celălalt părinte va putea redeveni strânsă. Copilul are o bună
relaţie cu părintele alienator, astfel că va împărtăşi împreună cu
acesta convingerea că denigrarea celulalt părinte este justificată.
Alienarea parentală
• examenul somatic
– subdezvoltare,
– diferite leziuni diseminate pe mai multe părţi ale
corpului sau numeroase leziuni traumatice de
diferite stadii de vechime
– copilul poate avea vânătăi, zgârieturi, urme
vizibile de arsuri, muşcături sau leziuni interne şi
fracturi, îndeosebi la nivelul coastelor şi oaselor
lungi.
– în cazul abuzului sexual apar traume ale zonei
genitale sau rectale, boli venerice, sarcină.
Abuzul şi neglijarea copilului
• Metode de evaluare
– interviu
– clinic
– (semi)structurat
– psihometrice
– teste generale
– teste specifice
– proiective
Abuzul şi neglijarea copilului
• Probleme întâmpinate
– copil - disimulare
– teama de consecinţe asupra abuzatorului
– efect al traumei
– copil - suprasimulare
– dorinţa de a pedepsi abuzatorul, alte avantaje
– părinte – subestimarea simptomelor copilului
– vină, negare
– părinte – supra-estimarea simptomelor copilului
– pedepsirea abuzatorului, avantaje
Abuzul şi neglijarea copilului
• Teste generale
– KID-SCID – Interviul Clinic Structurat pentru DSM-
IV, versiunea pentru Copii;
– ASEBA - Sistemul Achenbach al Evaluării
Bazate Empiric
– CDI – Child Depression Inventory;
– MASC – Multidimensional Anxiety Scale for
Children;
– STAI – State-Trait Anxiety Inventory, Form for
Children
– Teste proiective
Abuzul şi neglijarea copilului
• Teste specifice
– TSCC - Trauma Symptom Checklist for Children
– TSCYC - Trauma Symptom Checklist for Young
Children
– CSBI – Child Sexual Behavior Inventory