Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Examinare Oftalmologica
Examinare Oftalmologica
Masurarea acuitatii vizuale cu optotipul: dispozitiv standardizat prezentand pe fond alb luminat teste
(semne, litere, cifre, desene) dispuse in randuri .Exista optotip pentru masurarea AV la distanta si
optotip pentru masurarea AV la aproape.
Bolnavul ocluzeaza ochiul congener fara a-l apasa si citeste de sus in jos testele optotipului plasat la
inaltimea ochiului si la o distanta, de regula, de 5 m.
AV este reprezentata de cifra sau fractia care defineste ordinea de marime a ultimului rand.
Daca bolnavul nu distinge primul rand la optotip se va apropia de acesta pana cand poate citi testele.
Ca alternativa se cere bolnavului sa numere degetele examinatorului.
Pentru acuitati mai slabe se noteaza : n.d.= numara degetele, p.m.m.= percepe miscarea mainii, p.l.=
percepe lumina, f.p.l.= fara perceptie luminoasa.
2. Metode care nu necesita cooperarea pacientului
La copii mici, 3 luni - 2 ani se proiecteaza lumina in fiecare ochi succesiv .Daca fixeaza central si stabil,
AV a ochiului testat poate fi considerata normala.
Tehnici de examinare
2. Tonometria : metode
- tonometria prin indentatie = tonometrul Schioetz; masoara gradul de indentare (infundare) asupra
fetei corneene la o forta constanta. Dezavantaj : rigiditatea sclerei care poate fi scazuta in miopie,
operatii oculare.
3. Biomicroscopia : foloseste proiectarea unui fascicul luminos cu scopul de a realiza o sectiune optica
prin mediile oculare transparente.
Biomicroscopul este format din : -un sistem de examinare = microscop binocular cu obiective ce se
pot schimba de la 5 pana la 80 de ori.
Pot fi interpuse diferite filtre : aneritra, albastru de cobalt si diferite lentile de valoare dioptrica
variabila : lentila Volk, Hruby, Goldmann, care permit vizualizarea la biomicroscop a diverselor regiuni.
b) luminatul direct – se foloseste partea cea mai ingusta si cea mai luminoasa a fascicolului de
lumina obtinandu-se o sectiune paralelipipedica in cornee, observandu-se si cristalinul.
d) luminatul prin reflectare, retroiluminarea : lumina este proiectata pe un tesut opac situat
inapoia structurii de examinat ;
e) luminatul oscilatoriu – se imprima fasciculului de lumina oscilatii care evidentiaza detalii fine ;
f) luminatul zonelor oglinditoare – serveste la aprecierea celor mai mici neregularitati ale
suprafetei corneei si cristalinului
Vitrosul posterior si fundul de ochi se pot examina la biomicroscop prin interpunerea lentilei
negative Hruby intre microscop si ochi ,sau folosindu-ne de utilizarea lentilei de contact Goldmann.
4. Gonioscopia este metoda de examinare directa a unghiului camerular precizand daca acesta este
deschis sau inchis ; este indispensabila pentru diagnosticul glaucomului, pentru cercetarea
anomaliilor congenitale ale segmentului anterior, pentru studiul tumorilor intraoculare.
Cea mai utilizata metoda de examinare a unghiului camerian este cea folosind lentila
Goldmann, cu 3 sau 4 oglinzi.
Pe langa examenul fundului de ochi mai este folosita pentru: determinarea obiectiva a refractiei,
examenul transparentei mediilor oculare, oftalmodinamometrie, angiografia fluoresceinica.
2. oftalmoscopia indirecta
Unitatea de masura pentru marimea unei leziuni este diametrul papilar de aproximativ 1,5mm.
Modificarile de nivel la fundul de ochi, excavatii, tumori, dezlipire de retina se apreciaza in dioptrii.
2. Pentru oftalmoscopia indirecta se foloseste oftalmoscopul indirect care are trei componente : o
sursa de lumina, un sistem de oculare si o lentila cu rol de lupa de +20 dioptrii tinuta la 5mm de
ochiul examinat. Bolnavul sta culcat la aceasta examinare, fundul de ochi se vede stereoscopic si
imaginea este rasturnata.
6. Pahimetria- masurarea grosimii corneei, folositoare pentru ajustarea PIO pentru evaluarea
preoperatorie in cazul operatiilor de cataracta si a cheratoplastiilor mai ales lamelare, pentru a
cunoaste grosimea pe care urmeaza sa o aiba grefonul.
12. Explorarea campului vizual.Campul vizual este reprezentat de totalitatea punctelor din spatiu
care-si proiecteaza imaginea pe retina atunci cand ochiul sau ochii se afla in pozitie primara.
- metode de egalizare
- metode de discriminare
Cele mai folosite sunt metodele de discriminare care folosesc plansele pseudoizocromatice (atlasul
Ishihara)
14. Examenul aparatului lacrimal incepe cu examinarea glandei lacrimale mai bine zis a portiunii sale
palpebrale la lumina zilei si la biomicroscop.
Testul Shirmer pentru determinarea cantitativa a secretiei lacrimale cu ajutorul hartiei de filtru
masurate. Sub 1 mm = hiposecretie lacrimala. Normal 3-10 mm.
Inspectia regiunii, palparea regiunii sacului lacrimal, perceperea permeabilitatii cailor lacrimale prin
injectarea unei solutii in canaliculul lacrimal inferior care normal trebuie sa ajunga in nas.
Examenul radiologic al cailor lacrimale dupa injectarea unei substante de contrast (lipiodol) in
acestea .
Ca tehnici ecografice : sistemul A - in care ecourile sunt vizualizate sub forma de accidente liniare de
amplitudine diferita exprimate in decibeli.
17. Biometria permite masurarea lungimii axiale a globului , profunzimea CA , grosimii cristalinului.
Este utila pentru ochii care urmeaza a fi operati de cataracta.
18. Exoftalmometria se efectueaza cu ajutorul exoftalmometrului Hertel , aparat alcatuit dintr-o tija
de otel pe care culiseaza doua oglinzi inclinate la 45 0 si cu cate o rigla gradata. Normal apexul cornean
este la 14-16 mm anterior de rebordul orbitar extern.
19. Angiofluorografia : principiul ei se bazeaza pe fluorescenta unei substante chimice urmarita prin
intregul sistem vascular corioretinian. Se injecteaza rapid 5 ml de fluorosceina i.v. si se fotografiaza
imaginile FO notandu-se timpii : brat-coroida, timpul arterial, timpul arterio-venos sau capilar, timpul
venos.
Pentru detectia si localizarea corpilor straini intraoculari si intraorbitari, a fracturilor orbitare, tumori
orbitare.