Normativitatea activității didactice

Păsălău Ana-Maria
Anul II, Grupa I, PIPP
2016-2017
  Întrebare fundamentală legată de tema:
La ce credeți că se referă termenul normativitate?

 Glosar de termeni :
o Normativitatea presupune un anumit grad de generalitate și cuprinde ansamblul
principiilor, normelor și regulilor ce legitimează un domeniu, în plan proiectiv și
acțional în scopul optimizării acestuia . ( Massari, G.,2014, pag 17)
o Normativitatea reprezintă caracterul de a crea , ce tinde să constituie o normă .
(DEX-online)
o Principiu – element fundamental, idee, lege de bază, pe care să se întemeieze o
teorie științifică, un sistem politic, juridic, o normă de conduită (DEX-online)
o Principiile pedagogice reprezintă normele cu valoare strategică și operațională ,
care trebuie respectate în vederea asigurării eficienței activităților proiectate la
nivelul sistemului și al procesului de învățământ. (Cristea,1998,pag.368)
o Norma – unul sau mai multe criterii obligatorii unei acțiuni/unui produs.(DEX)
o Norma- a stabili norma unei anumite lucrări sau pentru un domeniu de activitate
tehnico-economic. (DEX-online)
o Norma presupune o anumită generalizare, o extindere necondiționată în timp și
spațiu. (Cucoș,1996, pag54)
o Principiul exprimă constanța procedurală, elementul de continuitate, care poate fi
găsit în mai multe situații de predare-învățare; el este o expresie a legității
procesului educativ. (Cucoș.1996,pag54)

 Funcțiile care îndeplinesc principiile didactice sunt :

o ,,Organizează traseul educativ înspre obiectivele propuse de profesori și
învățători:
o Normează practica educativă prin aceea că intervine obligația de a fi respectate
niște reguli psihologice, pedagogice, deontologice, științifice;
o Prescrie tratamente și moduri de relaționare specifice în raport cu situația de
învățare;
o Reglează activitatea educativă atunci când rezultatele și performanțele la care
se ajunge nu sunt cele scondate.,, (Cucoș, 1996,pag57)

 Caracteristici specifice: ,, După unii autori (Preda,1995), principiile didactice au

un caracter general, sistemic și deschis.
o Caracterul general este imprimat de faptul că principiile vizează toate
componentele funcționale ale procesului de învățământ, toate activitățile și
disciplinele școlare, indiferent de nivelul de școlarizare.
 o Caracterul sistematic- rezidă în aceea că principiile care interacționează între
ele se cer a fi aplicate ca un ansamblu în mod simultan și nu izolat; apoi,
principiile se vor conexa cu toate componentele procesului de predare cu
conținuturi, cu metode, cu forme de organizarea predării, etc.

o Caracterul dinamic- se susține cu faptul că principiile didactice nu sunt date o

dată pentru totdeauna, ele au o istorie , numărul lor nu este fix, ci schimbător,
în funcție de variabilele ce țin de contextul extra-didactic, de noile date ale
psihologiei și pedahogiei, de experiența cadrului didactic; în același timp,
sistemul principiilor variază de la un autor la altul, multiplicându-se sau
restructurându-se (de pildă astăzi se poate de principiul predării
interdisciplinare, de principiul educației axiologice, etc.),, ( Cucoș.1996,pag57)

 În literatura domenilui, putem identifica sapte principii didactice, care la rândul lor se
pot grupa în trei mari criterii :
o ,,Caracter general:
1. Principiul integrării teoriei cu practica:
2. Principiul respectării particularităților de vârstă și individuale;
o Dominanța asupra conținutului învățământului:
3. Principiul accesibilității cunoștințelor,priceperilor și deprinderilor;
4. Principiul sistematizării și continuității în învățare;
o Acțiune asupra metodologiei și strategiei didactice:
5. Principiul intuiției (corelației dintre senzorial și rațional, dintre concret
și abstract);
6. Principiul participării conștiente și active a elevului ăn activitatea de
predare-învățare-evaluare;
7. Principiul învățării temeinice a cunoștințelor, priceperilor și
deprinderilor.” (Massari,2014, pag18)

 Scurtă prezentare a celor șapte principii:

1. Principiul integrării teoriei cu practica – reprezintă punerea în practică a
noțiunilor teoretice predate, având ca scop valorificarea activității, impunând
astfel o intercondiționare a obiectivelor didactice cu cele ale logicii științei și
cu cerințele propuse în integrarea profesională.
2. Principiul accesibilității și individualizării-se centrează pe dimensionarea
atentă a conținutului învățământului în consens cu particularitățile de vârstă și
individuale ale elevilor. Acest principiu presupune ca activitățile didactice să
fie atent selectate și articulate, așa încât să fie asimilate și valorificate optim
de către elev, ținând cont de particularitățile acestuia legate de vârstă, gen,
potențial fizic și psihic, etc.
 3. Principiul sistematizării și continuității în învățare: vizează asigurarea
continuității în procesul de învățare –proiectare-predare-învățare-evaluare,
având ca bază realizarea sistematizării cunoștințelor. Acest proces trebuie să
îndeplinească o serie de condiții precum: logică, coerență,
ritmicitate,echilibru în organizare și în conceperea sarcinilor,înlănțuire
progresivă a conținuturilor, reguli precise de desfășurare, menținerea
interesului elevilor.
4. Principiul corelației dintre senzorial și rațional, dintre concret și abtract:
urmărește asimilarea cunoștințelorprin valorificarea experienței de cunoaștere
senzorială a elevului și cuplarea acestuia abstractizarea. Se bazează pe
învățarea conștientă a relațiilor dintre obiecte și fenomene și integrarea
acestora într-un sistem de valori pe baza generalizărilor.
5. Principiul participării conștiente și active a elevului în activitatea de predare-
învățare-evaluare: se referă la necesitatea mobilizării elevului în abordarea,
clarificarea, analiza și rezolvarea situațiilor ce i se prezintă spre învățare.
Elevul este cel care trebuie să înțeleagă mesajul transmis de profesor, pentru o
învățare temeinică, participând activ la ore și îndeplinind obiectivele propuse.
6. Principiul învățării temeinice a cunoștințelor,priceperilor și deprinderilor:
presupune posibilitatea acumulării de noi cunoștințe, priceperi și deprinderi pe
fondul experiențeicognitive acumulate în timp. Achiziționarea informațiilor
este un proces care se realizează treptat și cumulativ. Temeinicia instruirii se
bazează pe consolidarea pașilor anteriori. Acest principiu se concretizează
abia în momentele de transfer și finalizare , având ca scop prevenirea și
diminuarea lacunelor acumulate.

 Aplicație în învățământul primar: În cadrul grupei mici, la activitatea matematică

copiii vor învăța și fixa numerele cuprinse în intervalul 1-3: pentru început acestora li
se oferă exemple din mediul înconjurător de obiecte unice (Soarele,Luna), apoi de
două sau trei elemente. Aceștia sunt rugați să aleagă de pe măsuțele de lucru atâtea
obiecte, câte indică jetoanele arătate de către cadrul didactic. Copiilor li se arată și sunt
învățați să noteze aceste trei cifre , iar după ce și-au însușit scrierea merg pe rând la
tabla interactivă și lipesc în dreptul fiecărui număr atâtea buline câteindică cifra. La
sfârșitul activității aceștia se retrag la măsuțe și primesc o fisă trebuind să completeze
cifra corespunzătoare numărului de obiecte.

 Aplicație adresată colegilor: Dezbatere- Considerați că este important ca profesorul să

folosească același algoritm de predare-învățare-evaluare în procesul educațional de zi
cu zi?
 Întrebări adresate colegilor:

 Cât de important este pentru elevica materialul didactic să fie adaptat

posibilităților intelectuale reale?
 De ce este important ca elevul ă participe activ și conștient la activitățile de
predare-învățare-evaluare?
 Este importantă aplicarea tuturor celor șapte principii pedagogice ?

 Referințe bibliografice:
- Cucoș C.-,, Pedagogie”, Polirom, Iași 1996
- Cristea S. - ,,Dicționar de Termeni Pedagogici” Editura didactică si
pedagogică București 1998
- DEX-online : https://dexonline.ro
- ..Dicționar de psihologie,,, Editura Univers enciclopedic, București,
1998
- Masari G.A.:-,,Teoria și metodologia instruirii” Editura Universitatea
Al.I.Cuza Iași 2014