EXAMEN ATESTAT

LICEUL TEHNOLOGIC „ NICOLAE BĂLCESCU”

OLTENIŢA

Nr. ______ din _________

PROIECT
pentru

EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENŢELOR PROFESIONALE
PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI
DE CALIFICARE PROFESIONALĂ
NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN MECANIC PENTRU ÎNTREŢINERE ŞI

REPARAŢII

Tema:
STRUNGUL REVOLVER.ÎNTREŢINERE ŞI
REPARARE

ÎNDRUMĂTOR:

Elev:
Clasa: a XII a

2013

1
 EXAMEN ATESTAT

2.CUPRINS
1.Tema proiectului 1

2.Cuprins 2

3.Argument 3

4.Introducere 6

5.Definirea si clasificarea masinilor-unelte 8

6.Masini-unelte pentru strunjit 9

6.1.Probleme generale.Clasificare 9

7.Strunguri revolver 11

8.Intretinerea si repararea strungurilor revolver 17

8.1.Importanta si sarcinile repararii utilajului 17

8.2.Organizarea locului de munca 19

8.3.Revizuirea si reglarea strungului 20

8.4.Ungerea si curatirea strungului 21

9.Norme de securitatea muncii la intretinerea si repararea strungurilor re-

volver 22

9.1.Deservirea masinilor-unelte 22

9.2.Norme de tehnica securitatii muncii la intretinere si reparare 24

10.Bibliografie 26

11.Anexe 27

11.1.Proces tehnologic de strunjire pe strungul revolver 27

11.2.Structura strungului revolver 28

11.3.Strungul revolver.Schema cinematica 29

2
 EXAMEN ATESTAT

3.ARGUMENT
Absolvenţii noului sistem de formare profesională, dobândesc abil-
ităţi, cunoştinţe, deprinderi dezvoltand si o serie de abilităţi cheie trans-
ferabile, cu scopul de a sprijini procesul de învăţare continuă, prin posibili-
tatea unei reconversii profesoinale flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre calificările profesionale naţionale necesită unităţi de
competenţă cheie şi unităţi de competenţă profesionale. Competenţele
profesionale sunt grupate în unităţi de competenţă generale şi specializate.
Cererea pieţei şi necesitatea formării profesionale la nivel european
au reprezentat motivele esenţiale pentru includerea abilităţilor cheie în
cadrul Standardelor de Pregătire Profesională ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie
să li se ofere posibilitatea de a dobândi acele competenţe de bază care sunt
importante pe piaţa muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute
astfel încât să dezvolte abilităţi de care tinerii au nevoie pentru ocuparea
unui loc de muncă, pentru asumarea rolului în societate ca persoane
responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vieţii. Aceste cerinţe,
necesare unei vieţi adaptate la exigenţele societăţii contemporane, au fost
încorporate în abilităţile cheie
Fiecare nivel parcurs în domeniul Tehnic, implică dobândirea unor
abilităţi, cunoştinţe şi deprinderi care permit absolvenţilor fie să se anga-
jeze, fie să-şi continue pregătirea la un nivel superior.
Pregătirea forţei de muncă calificate în conformitate cu standardele
europene presupune desfăşurarea instruirii bazate pe strategii moderne de
predare şi evaluare, centrate pe elev.
Noii angajaţi vor putea desfăşura sarcini non-rutiniere care implică
colaborarea în cadrul unei echipe.
Prin unităţile de competenţe specializate din cadrul Curriculum-
ului specific nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat în multe activităţi
practice care îi stimulează şi creativitatea. Orice activitate creativă va duce
la o lărgire semnificativă a experienţei şi la aplicarea conştientă a cu-
noştinţelor dobândite.

3
 EXAMEN ATESTAT

Lucrarea de atestat „ STRUNGUL REVOLVER.INTRETINERE SI RE-

PARARE” implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesiona-
la specifice pregatirii sale in domeniul tehnic.
In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o
uzare neântrerupta a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de
masini din componenta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile
initiale din asamblari, forma, dimensiunile, precum si starea suprafetelor.
La o anumita valoare a acestor modificari apare o inrautatire brusca a
insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale intregii masini-
unelte, fapt care determina necesitatea raparatiei.
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si
instalatiilor necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii
participa un numeros personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din
timp si eliminarea cauzelor care provoaca iesirea prematura din uz a orga-
nelor de masini au rezultate economice importante:
 micsoreaza opririle neproductive ;
 maresc perioada dintre reparatii ;
 reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi
timp, pentru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati.
Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utila-
jelor si instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea
uzarii in unitatea de timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizi-
co-mecanice si chimice ale straturilor superficiale ale metalului din acre
sunt confectionate piesele, de viteza relativa de deplasare a suprafetelor
acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si de unii factori ex-
terni, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea
prelucrarii suprafetelor respective.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se
produce atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative,
precum si din cauza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului,
din cauza coroziunii sau din alte cauze.
In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative,
supratefetele se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este carac-
teristic pentru imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile ci-
lindrice, reazeme etc.In cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative ,
distrugerea suprafetelor are loc mai ales datorita uzarii si strivirii.
In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utila-
je si instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune
si ale franelor, suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz
atit datorita

4
 EXAMEN ATESTAT

cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a

repararii defectuoase.
Asemenea defecte sunt:
 alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund
conditiilor de exploatare a pieselor;
 alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale
pieselor;
 utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;
 datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in
frecare;
 alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de unge-
re pe suprafete de frecare;
 rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau regla-
rea incorecta a masinii,utilajului sau instalatiei.
Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii
maresc considerabil durata de serviciu.
Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sis-
temelor de siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de
serviciu a pieselor masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin
perfectionarea metodelor de reparare, marirea rezistentei la uzarea piese-
lor, controlul uzarii principalelor imbinari, modernizarea subansambluri-
lor, mecanismelor etc..
Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie
pentru stabilirea marimii uzarii limita a organelor componente, ale
masinilor ,utilajelor si instalatiilor.Aceasta se refera in primul rind la piese-
le principale ca:batiuri,mese,arbori principali, etc., de care depind precizia
si calitatea executiei.
In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia
pozitiei si directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu
ghidajele batiurilor.reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a
uzarii, inrautateste brusc caracteristicile de exploatare ale masinilor-
unelte.

Elaborarea lucrarii de atestat a permis atingerea unor unitati de

competenta :
1. Comunicare si iteratie.
2. Asigurarea calitatii.
3. Igiena si securitatea muncii.
4. Lucrul in echipa.
5. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei

5
 EXAMEN ATESTAT

4.INTRODUCERE

Istoria omenirii este strâns legată de dezvoltarea mijloacelor de

producţie.
Pentru a-şi procura cele necesare traiului, omul preistoric a folosit o
serie de obiecte din natură pe care le-a utilizat ca arme şi unelte. Treptat el
a trecut la confecţionarea acestora, astfel ca ele să corespundă mai bine
scopului urmărit. Materialele din care erau realizate acestea au dat nume
principalelor epoci ale istoriei: epoca pietrei, a bronzului, a fierului, aceasta
din urmă continuând şi în zilele noastre şi diversificându-se prin utilizarea
pe scară largă a aluminiului, a materialelor plastice, ceramice, compozite,
etc.
Concepute şi realizate empiric şi acţionate manual sau cu forţa ani-
malelor, uneltele primitive asigurau performanţe reduse.
Apariţia şi dezvoltarea societăţii omeneşti a determinat creşterea şi
diversificarea continuă a necesarului de bunuri materiale. Pentru a face faţă
nevoilor mereu crescute, omul a fost nevoit să perfecţioneze continuu
uneltele de producţie, pentru a realiza performanţe din ce în ce mai ridicate
privind precizia, productivitatea şi costul prelucrărilor. Dezvoltarea aces-
tora a fost posibilă datorită progreselor realizate în domeniul materialelor,
al tehnologiilor de fabricaţie, al sistemelor de acţionare şi al automatizării,
ajungându-se în zilele noastre la o gamă foarte largă de maşini-unelte.
Ca urmare a progreselor realizate în diferitele domenii ale ştiinţei, în
ultimele decenii a fost posibilă realizarea celei mai moderne unelte create
de om până acum – calculatorul electronic numeric – care a deschis o nouă
epocă în istoria omenirii – epoca informaţională.
Efectele benefice ale implicării ştiinţei în producţie au făcut ca aceas-
ta să devină principala forţă de producţie, având ca efect realizarea sis-
temelor de producţie moderne. Sistemele care reunesc maşini-unelte, sis-
teme de deservire şi calculatoare electronice reprezintă cele mai per-
fecţionate sisteme de producţie realizate de om până acum – sistemele CIM
(Computer Integrated Manufacturing) – care realizează procesarea au-
tomată atât a materiei cât şi a informaţiei.
Privind dezvoltarea maşinilor-unelte, primele realizări consemnate
de istorie apar în secolele XV – XVI, în perioada renaşterii europene, prin
lucrările lui Leonardo da Vinci care a conceput şi realizat strunguri, maşini
de găurit, fierăstraie, maşini de rectificat şi maşini automate de ascuţit ace.

6
 EXAMEN ATESTAT

În secolul al XVIII-lea inventarea maşinii cu abur de către James Watt

marchează începutul revoluţiei industriale şi dă un puternic impuls dez-
voltării maşinilor-unelte, prin conceperea şi realizarea primei maşini de
alezat cilindrii, în 1765, de către Smeaton, maşină perfecţionată ulterior în
1775 de către John Wilkinson.
Primele strunguri în accepţiunea modernă, adică având cărucior şi
şurub conducător, au fost realizate la 1797, tot în Anglia de către Maudsley.
Între 1800 şi 1900 apar şi se diversifică aproape toate tipurile de
,maşini-unelte cunoscute şi astăzi, şi anume: ,maşinile de rabotat şi morte-
zat, de frezat, de rectificat, strungurile carusel, revolver şi automate, etc.
Perfecţionarea lor se realizează prin utilizarea unor materiale noi, a unor
mecanisme mai performante, prin introducerea acţionării electrice individ-
uale şi a automatizării, obţinându-se o creştere substanţială a preciziei de
prelucrare şi a productivităţii. O contribuţie importantă au avut-o cer-
cetările privind procesul de aşchiere, concretizate în lucrările teoretice ale
lui Time şi Taylor apărute în 1870, precum şi dezvoltarea mijloacelor de
măsurare a dimensiunilor, prin începerea în 1850 a fabricaţiei industriale a
şublerelor (precizie 0,1 mm), în 1867 a micrometrelor (precizie 0,01 mm),
iar în 1907 a minimetrelor (precizie 0,001 mm). Ca materiale pentru fabri-
carea sculelor în această perioadă s-au utilizat oţelurile carbon pentru scule,
care nu au permis realizarea unor viteze mari de aşchiere, limitând produc-
tivitatea.
După 1900 apar maşinile de broşat, cele de copiat electrice şi hidrau-
lice, maşinile de danturat, şi continuă diversificarea şi perfecţionarea celor-
lalte tipuri, prin lărgirea gamei dispozitivelor accesorii şi introducerea
acţionărilor hidraulice şi pneumatice. Apariţia unor noi materiale pentru
fabricarea sculelor aşchietoare ca oţelurile rapide (1900), carburile metalice
(1940), materialele mineralo-ceramice (1950) şi a diamantelor artificiale
(1970), a permis creşterea continuă a vitezei de aşchiere, deci a productivi-
tăţii şi a impus perfecţionări corespunzătoare privind cinematica şi
dinamica maşinilor-unelte.
Cea mai importantă revoluţie în domeniul maşinilor-unelte a început
în deceniul al şaselea prin apariţia maşinilor-unelte cu comandă numerică
când, ca urmare a schimbării cerinţelor pieţei, care pretindea o diversitate
tot mai mare de produse şi o înlocuire tot mai rapidă a lor cu altele noi, cu
caracteristici superioare, se modifică şi concepţia asupra fabricaţiei prin
trecerea de la sistemele “rigide” (caracteristice fabricaţiei îndelungate şi în
serie mare a aceluiaşi produs) la sistemele “flexibile”, capabile să permită
trecerea rapidă la fabricarea unui nou produs sau a mai multor produse în
paralel pe acelaşi sistem de producţie, cu productivitate ridicată şi costuri
7
 EXAMEN ATESTAT

tot mai mici. Maşinile cu comandă numerică, apărute în anii ’60, au re-
prezentat primul pas spre realizarea în anii ’70 a centrelor de prelucrare iar
apoi a sistemelor flexibile de fabricaţie (celule flexibile – 1975, linii flexibile-
1980) având în vârful ierarhiei sistemele CIM (1985).

5.DEFINIREA ŞI CLASIFICAREA MAŞINILOR-

UNELTE.

Maşinile-unelte fac parte din grupa mai largă a maşinilor de lucru,

care cuprinde toate maşinile destinate efectuării unor activităţi diverse de
prelucrare (prin diferite metode), de montaj, ambalare, etc.
Maşinile-unelte sunt maşini de lucru destinate prelucrării pieselor
prin metoda aşchierii. Ele deţin ponderea în sectorul construcţiilor de
maşini, datorită faptului că metoda de prelucrare prin aşchiere asigură re-
alizarea unei precizii dimensionale şi de formă foarte bune şi rugozităţi din-
tre cele mai ridicate, pentru majoritatea materialelor actuale, realizând
productivităţi mai mari şi costuri mai reduse decât multe alte metode de
prelucrare.
Datorită existenţei mai multor procedee de prelucrare, diversităţii
foarte mari a formelor şi dimensiunilor pieselor prelucrate, şi evoluţiei
conceptelor de fabricaţie ale produselor, maşinile-unelte s-au diversificat
continuu, în prezent fiind cunoscute mii de tipo-dimensiuni.
Clasificarea maşinilor-unelte se poate face după mai multe criterii,
cele mai importante fiind prezentate în continuare:
 După procedeul de prelucrare, există: maşini de strunjit (strunguri);
maşini de găurit; maşini de frezat; maşini de rabotat şi mortezat;
maşini de broşat; maşini de rectificat, etc.
 După gradul de universalitate (sau specializare în
producţie),maşinile-unelte pot fi:
 universale – destinate prelucrării unor piese diverse ca forme şi di-
mensiuni, în condiţiile unei producţii de unicate sau serie mică; per-
mit realizarea unei game largi de operaţii de prelucrare, printr-un
procedeu de bază sau prin diferite procedee de prelucrare; dispun de
o cinematică complexă, cu posibilităţi largi de reglare a parametrilor
de lucru; în general sunt deservite manual şi au o productivitate re-
dusă;

8
 EXAMEN ATESTAT

 specializate – destinate prelucrării unui anumit tip de piesă, sau de

suprafaţă, într-o gamă largă de dimensiuni (de exemplu: maşini de
filetat, de danturat, de detalonat, etc.), într-o producţie de serie, dar şi
de unicate; au o cinematică specifică cerinţelor de generare a su-
prafeţei respective, reglarea parametrilor de lucru, realizându-se prin
mecanisme cu roţi de schimb; au o productivitate ridicată;
 speciale – destinate prelucrării anumitor suprafeţe, la un anumit tip
de piesă (de exemplu: maşinile-unelte agregat), pentru producţia de
serie mare; au cinematică şi construcţie specifică, fiind realizate din
module normalizate, şi sunt înalt automatizate, realizând productivi-
tăţi foarte mari.

 După modul de comandă şi deservire (determinat de gradul

de automatizare) se cunosc:
 maşini cu comenzi manuale (neautomatizate), la care toate comenzile
sunt date de operatorul uman; sunt, de regulă, maşini universale şi au
o productivitate redusă;
 maşini semiautomate – la care ciclul de lucru se desfăşoară automat,
pe baza unor comenzi interne emise de maşină, dar alimentarea cu
semifabricat, evacuarea piesei, reluarea ciclului de lucru, sunt realiza-
te de operatorul uman; sunt, de regulă, maşini specializate; au
productivităţi ridicate;
 maşini automate – la care toate comenzile şi deservirea se realizează
automat, operatorul uman intervenind periodic doar pentru alimen-
tarea cu semifabricate, controlul pieselor şi corectarea reglajelor,
schimbarea sculelor, etc.; au o productivitate ridicată, fiind destinate
producţiei de serie. După principiul de automatizare ele pot fi:
 automate secvenţiale, la care se programează succesiunea fazelor
ciclului de lucru, cotele de prelucrare fiind prestabilite prin reglare
sau realizate cu limitatori de cursă; elementele de automatizare pot fi
mecanice (came), electrice, hidraulice sau pneumatice;
 automate numerice – care permit programarea numerică atât a des-
făşurării ciclului de lucru, cât şi a cotelor de prelucrare.
 După mărime, maşinile-unelte pot fi: mici, mijlocii, grele şi
foarte grele, împărţirea fiind determinată de dimensiunile max-
ime ale piesei de prelucrat, care determină dimensiunile şi gre-
utatea maşinii şi implicit complexitatea cinematică şi me-
canismele utilizate, gradul de mecanizare, etc.
 După precizie, maşinile-unelte se împart în două grupe: de
precizie normală şi de precizie ridicată, la acestea din urmă fi-

9
 EXAMEN ATESTAT

ind utilizate soluţii cinematice şi constructive care fac să creas-

că precizia, dar măresc costul.

6.MAŞINI-UNELTE PENTRU STRUNJIT.

6.1.PROBLEME GENERALE, CLASIFICARE.

Maşinile de strunjit, sau strungurile, sunt maşini-unelte destinate

prelucrării suprafeţelor de revoluţie prin procedeul strunjirii , la care
mişcarea principală de aşchiere este o mişcare de rotaţie executată de
piesă, iar mişcarea (sau mişcările) de avans este de regulă o mişcare de
translaţie executată de sculă, cuţitul de strunjit. Pe lângă procedeul strun-
jirii, pe strunguri se pot realiza prelucrări şi prin alte procedee, cum ar fi:
gaurirea , frezarea sau rectificarea , utilizând scule şi accesorii speciale.
Clasificarea strungurilor se poate face după criteriile generale de
clasificare a maşinilor-unelte, dar şi după unele criterii specifice, după cum
urmează:
 după gradul de universalitate, există:
- strunguri universale (longitudinale, frontale, revolver, caru-
sel);
- strunguri specializate (de detalonat, de strunjit arbori cotiţi,
de prelucrat suprafeţe poligonale etc.);
- strunguri speciale;
 după poziţia arborelui principal, se deosebesc:
- strunguri orizontale;
- strunguri verticale;
 după gradul de automatizare, se cunosc:
- strunguri cu comenzi manuale;
- strunguri semiautomate;
- strunguri automate;
 după numărul arborilor principali, există:
- strunguri monoax;
- strunguri multiaxe;
 după numărul sculelor utilizate simultan, pot fi:
- strunguri monocuţit;
- strunguri multicuţite;

10
 EXAMEN ATESTAT

 după mărime, se deosebesc patru tipuri: mici, mijloci, grele şi foarte

grele;
 după precizie, strungurile pot fi de precizie normală; sau de precizie
ridicată.

7.STRUNGURI REVOLVER

Strungurile revolver sunt strunguri de productivitatea mijlocie, între

strungurile universale şi cele automate, destinate prelucrării pieselor de
dimensiuni mici şi forme complexe, utilizând ca semifabricat barele lami-
nate, dar şi semifabricatele individuale.
Constructiv, strungurile revolver sunt caracterizate de existenţa unui
suport portscule complex, denumit cap revolver, în care se pot monta sim-
ultan între 6 şi 16 portscule. Sculele sunt amplasate în conformitate cu suc-
cesiunea fazelor de prelucrare pentru piesa respectivă, şi sunt aduse pe
rând în lucru printr-o mişcare de divizare executată de capul revolver. La
încheierea unui ciclu de lucru, piesa poate fi prelucrată total sau parţial.
Datorită eliminării timpilor auxiliari de schimbare a sculelor, precum
şi datorită suprapunerii unor timpi de bază, productivitatea strungurilor
revolver devine de 3…4 ori mai mare decât a strungurilor normale.
Diversitatea mare a strungurilor revolver fac posibilă clasificarea lor
după un număr mare de criterii, dintre care cel mai important este acela al
poziţiei axei capului revolver după care există:
 strunguri cu disc revolver, cu axa orizontală;
 strunguri cu turelă revolver, cu axa verticală;
 strunguri cu turelă revolver, cu axa înclinată.
După diametrul D al alezajului din arborele principal, care deter-
mină diametrul maxim al barelor laminate utilizate ca semifabricat,
strungurile revolver se împart în:
 strunguri revolver mici, cu D = 10…32 [mm];
 strunguri revolver mijlocii, având D = 32…80 [mm];
 strunguri revolver mari, cu D = 80…135 [mm].
Strungurile mici prelucrează piese numai din bară, prinsă într-o
bucşă elastică introdusă în alezajul arborelui principal; cele mijlocii pot
prelucra atât din bară, cât şi semifabricate turnate sau forjate prinse într-
un dispozitiv tip universal sau în dispozitive speciale, iar cele mari folo-
sesc doar semifabricate individuale.

11
 EXAMEN ATESTAT

După gradul de automatizare, strungurile revolver pot fi: cu

comenzi manuale, semiautomate sau automate.
Principiul constructiv şi funcţional al strungurilor cu disc revolver este
prezentat în figura 7.1., în care s-au notat următoarele elemente:
1-păpuşă fixă; 2-arbore principal; 3-cap revolver orizontal; 4-sanie longi-
tudinală; 5-tambur de comandă (la cele semiautomate sau automate); 6-
batiu; 7-cutia cu mecanisme a căruciorului; 8-bară de avansuri; 9-cutie de
avansuri;CR-cărucior revolver.

Fig.7.Prelucrare pe strungul revolver

Discul revolver, 3, este amplasat pe căruciorul CR şi este prevăzut cu
până la 16 locaşe portcule a, care în poziţia superioară sunt coaxiale cu ar-
borele principal. Prin mişcarea de divizare wd, efectuată de discul revolver
în jurul axei sale, locaşele ajung pe rând în poziţia superioară de lucru.
Această mişcare, la unele strunguri, poate fi executată şi ca mişcare con-
tinuă, îndeplinind rolul de mişcare de avans circular, wc, sau transversal,

12
 EXAMEN ATESTAT

Fig.7.1.

făcând posibilă şi prelucrarea suprafeţelor frontale şi conice. Căruciorul

asigură realizarea mişcării de avans axial wl, pentru toate sculele.

Fig.7.1.a.Strungul revolver(cap revolver orizontal)

La unele strunguri mici, în vederea realizării avansului transversal,
discul revolver este montat pe o sanie transversală, iar la altele există un al
doilea cărucior prevăzut cu sanie transversală, amplasat între căruciorul
revolver şi păpuşa fixă, care poate fi înlăturat cu uşurinţă atunci când nu
este necesar.
La strungurile semiautomate şi automate, tamburul de comandă 5,
asigură, cu ajutorul unor came şi al unor microîntrerupători, comanda

13
 EXAMEN ATESTAT

cuplajelor electromagnetice din cutia de viteze şi de avansuri, în vederea

schimbării turaţiei n şi a avansului wl, odată cu schimbarea sculei.
Strungurile revolver care prelucrează piese din bară laminată sunt
prevăzute şi cu un suport pentru susţinerea barei, amplasat în stânga
păpuşii fixe.
Datorită utilizării unui număr mare de scule, strungurile cu disc re-
volver sunt folosite la prelucrarea pieselor complexe, de dimensiuni mici,
prelucrate din bară laminată, permiţând în cele mai multe cazuri prelu-
crarea totală a piesei şi asigurând productivităţi ridicate.
Principiul constructiv şi funcţional al strungurilor cu turelă verticală
este prezentat în figura 7.2., în care s-au făcut următoarele notaţii:

Fig.7.2.

1-păpuşă fixă; 2-arbore principal; 3-suport portcuţit; 4-sanie transver-

sală5-sanie longitudinală; 6-turelă revolver; 7-suport rotativ; 8-sanie longi-
tudinală; 9-cutia cu mecansime a căruciorului; 10-batiu; 11-bară de avans;
12-cutia căruciorului auxiliar; 13-cutia de avansuri; CA-cărucior auxil-
iar;CR-cărucior revolver.

14
 EXAMEN ATESTAT

Fig.7.2.a.Strungul revolver(turela verticala)

Turela revolver, 6, este prevăzută cu 6…8 locaşe portscule a, aduse pe
rând în dreptul arborelui principal 2, prin mişcarea de divizare wd realizată
de suportul rotativ 7. Mişcarea de avans longitudinal wl, pentru toate
sculele, este asigurată de căruciorul CR.
Unele construcţii au turela montată pe o sanie longitudinală care
efectuează mişcarea wl, faţă de cărucior, soluţie utilizată la strungurile mici.
Pentru a permite prelucrarea suprafeţelor frontale sau efectuarea de
operaţii de retezare, aceste strunguri sunt echipate frecvent cu un cărucior
auxiliar, CA, pe sania transversală 4 putând fi montaţi unul sau doi suporţi
portcuţit, 3.
Alte tipuri de strunguri au turela montată pe o sanie transversală,
care asigură realizarea unei mişcări de avans transversal; această soluţie
are dezavantajul că reduce rigiditatea turelei şi precizia de prelucrare dato-
rită dezaxării curente a turelei faţă de arborele principal.
Construcţiile cu turela montată direct pe căruciorul CR au rigiditate
maximă, fiind utilizate la prelucrarea pieselor de dimensiuni mari.

15
 EXAMEN ATESTAT

Comparativ cu strungurile cu disc revolver, cele cu turelă se folosesc

la prelucrarea pieselor mai simple, de dimensiuni mai mari, realizate din
bară laminată, dar şi din semifabricate individuale.

Fig.7.3.

În figura 7.3. este prezentat principiul constructiv şi cinematic al

strungurilor cu turelă înclinată. S-au evidenţiat următoarele elemente
componente:
1-păpuşă fixă; 2-arbore principal; 3-turelă revolver; 4-suport rotativ; 5-
sanie longitudinală; 6-cutia cu mecansime a căruciorului; 7-batiu; CR-
cărucior revolver.
Turela revolver are formă tronconică şi este înclinată la 45. Ea poate
fi prevăzută cu mai multe locaşe pentru portscule sau numai cu două, dis-
puse la 180.În cel de al doilea caz în timp ce scula fixată în locaşul din
stânga lucrează, în locaşul superior se schimbă scula, care prin mişcarea
de divizare wd este adusă apoi în lucru,ş.a.m.d.,astfel încât se poate utiliza
un număr mult mai mare de scule decât în primul caz, deci se pot prelucra
piese de complexitate mai mare. Schimbarea sculei din locaş şi mişcarea
de divizare a turelei se pot realiza manual sau automat.

16
 EXAMEN ATESTAT

Fig.7.4.Strung revolver cu 2 capete

În general, pe strungurile revolver se pot efectua operaţii de strunjire
de suprafeţe cilindrice exterioare şi interioare, conice, profilate, plane,
operaţii de retezare, operaţii de prelucrarea găurilor (burghiere, adâncire,
alezare), operaţii de filetare, cu ajutorul tarozilor şi a filierelor, (pentru
filete de diametre mici). Ca accesorii speciale, se întâlnesc frecvent dis-
pozitivele de filetare, utilizate la prelucrarea filetelor de dimensiuni mari şi
dispozitivele de frezat.

8.INTRETINEREA SI REPARAREA
STRUNGURILOR REVOLVER
8.1. IMPORTANŢA ŞI SARCINILE REPARĂRII UTILAJULUI
Desfăşurarea in mod ritmic a activităţii de producţie a unei intre-
prinderi industriale necesită, ca o condiţie de bază, o bună organizare a re-
parării şi intreţinerii utilajului. Acest lucru este impus de faptul că in proce-
sul folosirii lor productive, mijloacele fixe şi utilajul de producţie, ca o com-
ponentă a acestora, sunt supuse uzurii fizice şi morale .
Ca urmare a uzurii fizice a utilajului de producţie are loc un proces de
pierdere treptată a valorii de intrebuinţare şi, in cele din urmă, o pierdere a

17
 EXAMEN ATESTAT

capacităţii lui de a satisface o necesitate socială, ducand in final, in felul

acesta, la pierderea valorii lui.
Uzura fizică a utilajului de producţie, in condiţiile folosirii utilajului in
procesul de producţie, este insoţită de transferarea valorii asupra produse-
lor create şi recuperarea ei continuă prin desfacerea acestora la diferiţi be-
neficiari .
In vederea menţinerii caracteristicilor funcţionale ale utilajului pe
durata folosirii lui şi a funcţionării in condiţii optime şi cu posibilităţi cat
mai apropiate de cele iniţiale, in cadrul intreprinderilor se organizează un
sistem de intreţinere şi reparare a utilajului de producţie .
Organizarea pe baze ştiinţifice a lucrărilor de intreţinere şi reparare a utila-
jelor trebuie să ţină seama de particularităţile utilajului şi de modul de uzu-
ră fizică a diferitelor părţi componente ale acestora .
Din analiza comportamentului la uzura fizică a pieselor, semifabricatelor,
ansamblelor sau mecanismelor care compun utilajul de producţie se con-
stată că uzura lor se produce in mod diferit in timp . La un motor, de pildă,
cel mai rapid se uzează lagărele, pistoanele, segmenţii, in timp ce la alte
piese, cum sunt axul cu came, arborele motor ş.a., procesul de uzură este
mai lent. Aceasta impune repararea pieselor cu o uzură mai mare şi folosi-
rea in continuare a maşinii, fără a renunţa la utilizarea ei .
Folosirea utilajului de producţie in condiţii optime necesită, de ase-
menea, efectuarea in scopuri preventive a unor măsuri de intreţinere, care
să impiedice uzura prematură şi operaţii de control şi revizie care să per-
mită depistarea din timp a eventualelor defecţiuni .
Ca urmare a particularităţilor utilajelor de a se uza in mod neuniform,
concretizate in faptul că in timp ce unele piese sunt complet uzate, altele
mai pot fi folosite o perioadă oarecare de timp, iar celelalte au o durată de
folosire indelungată, se impune din punct de vedere economic adoptarea
unui sistem adecvat de intreţinere şi reparare a acestora .
Pentru o intreprindere industrială intreţinerea şi repararea utilajului
de producţie prezintă o importanţă deosebită . Astfel, executarea acestor
activităţi in condiţii optime asigură funcţionarea in mod normal a utilajelor
de producţie, conformgraficelor de producţie, evitandu-se astfel scoaterile
din funcţiune, contribuindu-se prin aceasta la realizarea unei activităţi rit-
mice .
O bună intreţinere şi reparare a utilajului de producţie asigură men-
ţinerea funcţionării acestuia potrivit performanţelor tehnico-economice
prevăzute in cartea tehnică, influenţand direct randamentul şi precizia de
funcţionare şi realizarea producţiei in cantităţile şi calitatea prevăzute .
Organizarea intreţinerii şi reparării utilajelor la un nivel superior
contribuie, de asemenea, in mod direct la reducerea costurilor de produc-
ţie, prin realizarea acestor activităţi la un nivel redus de cheltuieli .

18
 EXAMEN ATESTAT

Organizarea executării lucrărilor de intreţinere şi reparaţii la nivelul unei

unităţi industriale trebuie să permită realizarea următoarelor sarcini de
bază :
a) asigurarea menţinerii utilajului în perfectă stare de funcţionare ;
b) evitarea uzurii excesive a utilajului şi a scoaterii înainte de termen sau
accidental a acestuia din funcţiune ;
c) creştere timpului de funcţionare a utilajului, atât prin mărirea timpului
de funcţionare între două reparaţii, cât şi prin reducerea timpilor necesari
executării
reparaţiilor ,
d) ridicarea productivităţii muncii muncitorilor care execută reparaţii,
asigurarea executării reparaţiilor cu cheltuieli minime şi de o calitate ridica-
tă ;
e) modernizarea maşinilor şi utilajelor învechite .

8.2.ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA

Locul de muncă al strungarului este format din suprafaţa ocupată de
strung cu un mic spaţiu în jurul lui necesar strungarului pentru deservirea
strungului, cum şi din suprafeţele ocupate de diferite amenajări pentru păs-
trarea sculelor, dispozitivelor, a materialului de prelucrat, a pieselor prelu-
crate etc.
Dimensiunile locului de muncă al strungarului se determină în func-
ţie de mărimea strungului, de dimensiunile şi felul pieselor de prelucrat,
cum şi de metoda de prelucrare (cu bucata, în serie sau în masă).
Suprafaţa locului de muncă trebuie să fie suficient de mare, pentru ca
strungarul să poată circula în jurul strungului.
Organizarea locului de muncă este una din cele mai importante con-
diţii pentru obţinerea unei productivităţi înalte. Sculele si instrumentele de
măsurat vor fi aşezate în dreapta strungarului. Nu este permisă aşezarea
sculelor pe ghidajul patului.
După folosire, sculele trebuie aşezate la locurile lor iniţiale pentru a
nu se pierde timp cu căutarea lor. In dulapul de scule să fie întotdeauna or-
dine şi curăţenie perfectă . Dulapul de scule este împărţit în două părţi ega-
le printr-un perete despărţitor vertical. In despărţitura de sus se ţin obiec-
tele uşoare, documentele, desenele. Lîngă acestea se pot aşeza aparatele de
măsurat. Sub ele se aranjează cuţitele de strung, grupate după mărime şi
scopul lor de utilizare. Intr-o cutie separată, pe rafturi, se ţin burghiele,
adîncitoarele. tarozii, alezoarele, portcuţitele. Cheile, mandrinele şi alte scu-
le şi dispozitive mai grele se ţin în rafturile de jos.

19
 EXAMEN ATESTAT

Strungarul trebuie să se îngrijească ca, înainte de a începe lucrul, lo-

cul de muncă să fie asigurat cu material sau semifabricate de prelucrat pînă
la primirea altor piese sau a altei comenzi. Dacă se întîmplă eventuale de-
fecte (avarii) , trebuie să se respecte cu , stricteţe, prescripţiile din planurile
de operaţii. La executarea pieselor noi, înainte de a începe operaţia respec-
tivă să se studieze cu atenţie desenul, să se pregătească cuţitele, sculele, in-
strumentele şi aparatele de măsurat şi dispozitivele care vor fi eventual ne-
cesare.
La terminarea schimbului se curăţă maşina, se strîng aşchiile de pe
locul de muncă, se şterge maşina de emulsia de răcire şi se ung uşor cu ulei
suprafeţele de alunecare. Sculele, instrumentele de măsurat se şterg
cu,atenţie şi se aşază la locurile lor, în dulap.

8.3.REVIZUIREA ŞI REGLAREA STRUNGULUI.

Pentru funcţionarea corectă a strungului, adică pentru obţinerea di-
mensiunilor exacte ale pieselor care se prelucrează, cum şi pentru obţine-
rea unei calităţi bune a suprafeţelor pieselor, este necesar ca fiecare dintre
mecanismele strungului să fie în perfectă stare. Strungarul are datoria de a
întreţine maşina şi de a o regla.
Axul pricipal al strungului trebuie să se rotească uşor în lagăre, fără
să aibă joc axial. Pentru controlarea strîngerii corecte a lagărelor, se contro-
lează dacă strungul n-are vibraţii la mersul în gol.
O altă metodă pentru controlul lagărelor constă în introducerea, in extre-
mitatea axului principal (langă universul sau platou), a unei grinzi de lemn
lungă de 750—1000 mm, care manevrată ca o pîrghie, dă posibilitatea con-
statării stringerii slabe a lagărelor.
Jocul axului principal în sens axial se determină cu aceeaşi pîrghie,
acţionînd însă în acest caz asupra feţei frontale a axului principal.
Strîngerea prea tare a lagărelor este tot atît de dăunătoare ca şi strîngerea
lor insuficientă. Strîngerea prea puternică se constată rotind cu mîna axul
principal. Lagărele strinse prea tare se încălzesc repede şi duc la uzarea lor
prematură.
Cutia de viteze a strungului şi cutia de avansuri trebuie să funcţione-
ze fără zgomot, puţind fi decuplate cu uşurinţă. Cu ocazia revizuirii cutiilor
de viteze, trebuie să se verifice dacă acestea se cuplează corect în timpul
lucrului şi, invers, dacă nu se produce cuplarea lor nedorită.
Cu ocazia revizuirii căruciorului trebuie să se verifice dacă acesta se
deplasează uşor şi lin pe ghidaje, dacă nu are jocuri prea mari, care să pro-
voace vibraţii. Dacă jocurile sînt prea mari se vor regla (strînge) penele
respective.
20
 EXAMEN ATESTAT

O dată cu revizuirea căruciorului se verifică dacă cuplarea şi decuplarea

manetelor avansului longitudinal şi transversal se face uşor.

8.4.UNGEREA ŞI CURĂŢIREA STRUNGULUI.

De ungerea la timp a organelor în mişcare ale strungului depinde
precizia funcţionării sale.Dacă piesele mobile ale strungului nu sînt unse ele
se uzează repede şi strungul îşi pierde precizia. In afară de aceasta, in cazul
unei ungeri defectuoase, lagărele se pot gripa, ceea ce are ,ca rezultat dis-
trugerea inevitabilă a pieselor strungului.
Trebuie să se dea o atenţie deosebită ungerii lagărelor păpuşii fixe,
care funcţionează in condiţii grele. Ungerea acestor lagăre trebuie făcută cu
regularitate, în fiecare zi sau chiar de cîteva ori pe zi, în cazul cînd strungul
prelucrează piese grele, sau piese uşoare, cu viteze mari de prelucrare.
Ungerea ghidajelor patului se face cu ulei turnat dintr-o cană de un-
gere, după care se plimbă căruciorul manual de cîteva ori în lungul lor. In
mod analog se ung şi ghidajele săniilor transversale şi portcuţit. Pentru
protejarea ghidajelor de aşchii şi praf, cum şi a şurubului căruciorului
transversal sînt prevăzute apărători de tablă fixate cu şuruburi. Dacă aceste
apărători împiedică ungerea, se demontează şi imediat după terminarea
ungerii se fixează la locul lor.
Pentru ungerea tuturor pieselor strungului se foloseşte uleiul prevă-
zut în cartea maşinii. Unele axe, cum şi roţile dinţate ale cutiei de viteze şi
de avansuri se ung cu unsoare consistentă. în cutiile de viteze şi de avan-
suri, unsoarea consistentă se introduce direct prin nişte orificii mari, ame-
najate în acest scop, iar ungerea axelor şi a unor bucşe se face cu ajutorul
ungătoarelor.
Tot atîta importanţă prezintă şi curăţirea strungului de aşchii şi praf.
Curăţirea strungului se face numai atunci cînd el nu funcţionează. Murdăria
şi unsoarea uscată se spală de pe strung cu o cîrpă sau cu deşeuri de bum-
bac muiate în petrol, apoi se şterge tot cu deşeuri de bumbac uscate.
Ghidajele patului şi alte părţi descoperite ale strungului trebuie să fie minu-
ţios curăţite de praf şi numai după aceea unse.
Prezenţa uleiului pe aceste organe nu scuteşte pe strungar de a le cu-
răţi şi de a le unge din nou. Praful şi aşchiile mărunte, amestecate cu ulei,
uzează foarte repede ghidajele patului şi ale căruciorului. Din această cau-
ză, cel puţin o dată pe zi. ghidajele patului trebuie să fie curăţite cu multă
atenţie de uleiul vechi şi unse cu ulei proaspăt.
Se recomandă ca strungarii să ţină seamă de următoarele recomandări:
1. Să-şi însuşească şi să respecte instrucţiunile privind deservirea şi îngriji-
rea strungului şi a sculelor.
21
 EXAMEN ATESTAT

2. La fiecare început de schimb să ungă cu grijă organele în mişcare ale

strungului. Uzura rapidă a strungului este o consecinţă a ungerii neîngrijite
a maşinii.
3. înainte de a porni strungul să verifice dacă manetele se află în poziţiile
iniţiale de cuplare. Poziţiile greşite ale manetelor pot duce la avarii grave
ale maşinii.
4. Să ferească ghidajele patului de aşchii şi pilituri. Dacă aşchiile şi piliturile
ajung între suprafeţele de alunecare, acestea cauzează uzura prematură a
maşinii şi, în consecinţă, reduc precizia maşinii, deci precizia pieselor pre-
lucrate.
5. Părţile nefolosite ale ghidajelor patului trebuie acoperite cu apărătoare
de scîndură , pe care se aşază sculele şi instrumentele de măsurat.
6. După terminarea schimbului de lucru să curăţe maşina şi s-o predea cu-
rată schimbului următor.
7. Partea conică a axului principal şi partea conică a pinolei în care se intro-
duc vîrfurile trebuie bine curăţate, deoarece, în caz contrar, vîrfurile, bur-
ghiele şi mandrinele nu se pot fixa corect şi, în consecinţă, fie că piesele se
rebutează, fie că se produc accidente grave.

9.NORME DE SECURITATEA MUNCII LA IN-

TRETINEREA SI REPARAREA STRUNGURILOR
REVOLVER
9.1.DESERVIREA MASINILOR-UNELTE
Art. 9. - Inainte de inceperea lucrului,lucratorul va controla starea masinii,
a dispozitivelor de comanda (pornire-oprire si schimbarea sensului
miscarii), existenta si starea dispozitivelor de protectie si a gratarelor din
lemn.

Art. 10. - Lucratorul care deseveste o masina-unealta actionata electric va

verifica zilnic:

a) integritatea sistemului de inchidere a carcaselor de protectie (usi, capace

etc);

b) starea de contact intre bornele de legare la pamant si conductorul de

protectie ;

22
 EXAMEN ATESTAT

c) modul de dispunere a cablurilor flexibile ce alimenteaza partile mobile,

cu caracter temporar, precum si integritatea invelisurilor exterioare ;

d) continuitatea legaturii la centuraa de impamantare.

Art. 11. - Se interzice lucratorilor care deservesc masinile-unelte sa execute

reparatii la masini sau instalatii electrice.

Art. 12. - In mod obligatoriu , masina-unealta , agregatul, linia automata vor

fi oprite si scula indepartata din piesa in urmatoarele cazuri :

a) la fixarea sau scoaterea piesei de prelucrat din dispozitivele de prindere

atunci cand masina nu este dotata cu un dispozitiv special care permite
executarea acestor operatii in timpul functionarii masinii :

b) la masurarea manuala a pieselor ce se prelucreaza ;

c) la schimbarea sculelor si a dispozitivelor;

d) la oprirea motorului transmisiei comune in cazul cand masina este

actionata de la aceasta transmisie.

Art. 13. - In mod obligatoriu, se vor deconecta motoarele electrice de an-

trenare ale masinii-unealta, agregatului, liniei automate in urmatoarele ca-
zuri:

a) la parasirea locului de munca sau zonei de polideservire, chiar si pentru

un timp scurt ;

b) la orice intrerupere a curentului electric ;

c) la curatirea si ungerea masinii si la indepartarea aschiilor ;

d) la constatarea oricaror defectiunii in functionare.

Art. 14. - In cazul cand in timpul functionarii se produc vibratii, masina se

va opri imediat si se va proceda la constatarea si inlaturarea cauzelor. In
situatia in care acestea sunt determinate de cauze tehnice, se va anunta
conducatorul procesului de munca.

Art. 15. - Dupa terminarea lucrului sau la predarea schimbului, lucratorul

este obligat sa curete si sa unga masina, sa lase ordine la locul de munca si
sa comunice schimbului urmator , toate defectiunile care au avut loc in

23
 EXAMEN ATESTAT

timpul lucrului, pentru a nu expune la accidente lucratorul care preia

masina.

Art. 16. - Inlaturarea aschiilor si pulberilor de pe masinile-unelte se va face

cu ajutorul maturilor, periilor speciale sau carligelor. Se interzice
inlaturarea aschiilor cu mana. Se interzice suflarea aschiilor sau pulberilor
cu jet de aer ; aceasta operatie este permisa numai cu justificari tehnologice
sau constructive si cu folosirea aerului comprimat de maxim 2 atm.

Art. 17. - Evacuarea deseurilor de la masini se va face ori de cate ori pre-
zenta acestora este stanjenitoare pentru desfasurarea procesului de
productie sau pentru siguranta operatorului si cel putin o data pe pe
schimb.

Art. 18. - Piesele prelucrate, materialele , deseurile se vor aseza in locuri

stabilite si nu vor impiedica miscarile lucratorilor, functionarea masinii si
circulatia pe caile de acces. Piesele prelucrate, materialele si deseurile cu
dimensiuni mai mici se vor depozita in containere.

Art. 19. - (1) Gratarele din lemn de la masini vor fi mentinute curate si in
buna stare, evitandu-se petele de ulei.

(2) Petele de ulei de pe gratare sau paviment se inlatura prin acoperire cu

rumegus.

Art. 20. - Se interzice spalarea mainilor cu emulsii sau uleiuri de racire ,

produse inflamabile ( benzina, tetraclorura de carbon, silicat de sodiu etc.)
precum si stergerea lor cu bumbac utilizat la curatare masinii.

9.2. NORME DE TEHNICA A SECURITATII MUNCII LA

INTRETINERE SI REPARARE
In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate com-
plexa datorita carui fapt si normele de tehnica a securitatii munci sunt di-
verse in functie de locurile de munca .
Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de pre-
venire si stingere a incendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucra-
re a metalelor la rece cu ajutorul masinilor-unelte, sudare si taiere cu gaze
si arc electric precum si urmatoarele norme specifice reparatiilor:
 la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub
conducerea unui maistru sau sef de echipa;

24
 EXAMEN ATESTAT

 uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale, poduri rulante

etc.)utilizate de echipa de reparatii trebuie sa fie in buna stare;
 inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un utilaj,
maistrul sau seful de echipa se va asigura ca masina respectiva sa nu
poata fi pusa accidental inmiscare, iar pentru orice eventualitate pe
intrerupatorul electric principal se va pune o tabla indicatoare cu
inscriptia: ”NU CUPLATI SE LUCREAZA”
 la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe
ghidaje verticale trebuie luate masuri de sprijinire a acestora;
 dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de
functiune inainte de montarea tuturor dispozitivelor de protectie;
 inainte de punerea in functiune se va controla daca sculele folosite la
reparatie au fost inlaturate de pe masina;
 darea masinii in functiune nu se va face decat dupa executarea
receptiei;
 in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichide inflama-
bile este interzis fumatul sau accesul cu foc deschis;
 la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si infla-
mabili, se vor folosi bai cu capace de inchidere si se vor lua masuri de
prevenire si stingere a incendiilor;
 soda caustica se va introduce in baile de degresare cu cosuri de sita;
 piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare electronica
numai dupa intreruperea curentului electric care alimenteaza baia;
 la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o ali-
fie protectoare pentru a prevenii actiunea vatamatoare a vaporilor
diferitilor compusi chimici si vor purta tot echipamentul prevazut de
normele de protectia muncii;
 nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra baii;
 cand nu se lucreaza , baile vor fi acoperite cu un capac , pentru a
impiedica evaporarea electrolitului;
 in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introdurea si
cunsumarea alimentelor precum si fumatului;

25
 EXAMEN ATESTAT

10.BIBLIOGRAFIE
1.Norme de protectia muncii (NSSM 1)
http://www.iprotectiamuncii.ro/

2.Intretinerea tehnica a utilajelor

http://www.scribd.com

3.Masini-unelte si prelucrari prin aschiere

http://www.regielive.ro

4.Imagini
http://www.google.com

26
 EXAMEN ATESTAT

11.ANEXE
11.1.PROCES TEHNOLOGIC DE STRUNJIRE PE
STRUNGUL REVOLVER
În figura 10.1. se prezintă succesiunea fazelor de prelucrare a unei piese
având forma din figura h, pe un strung cu disc revolver automat, de fabri-
caţie românească, tip DRT 32/40.
Succesiunea fazelor este următoarea:
a – avansul barei (alimentarea cu semifabricat);
b – strunjire longitudinală la cota 24 şi prelucrarea suprafeţei frontale de
capăt;
c – strunjire longitudinală cota 20, teşire capăt şi profilare;
d – strunjire cota 30 şi prelucrare canal 186;
e – strunjire cota 26;
f – filetare M24 (cu dispozitivul de filetat);
g – retezare piesă.

Fig.11.1.

27
 EXAMEN ATESTAT

11.2.STRUCTURA STRUNGULUI REVOLVER

Fig.11.2.Strungul revolver

1. Batiu.
2. Tabloul electric.
3. Cutia de avansuri si filete.
4. Sania longitudinala.
5. Arbore principal.
6. Sania radiala.
7. Capul revolver orizontal.
8. Tambur cu came.
9. Surub
10.Cama
11.Panou
12.Roata de manevra
13.Motor electric

28
 EXAMEN ATESTAT

11.3.STRUNGUL REVOLVER.SCHEMA CINEMATICA

Fig.11.3.1.Schema cinematica
Schema cinematică a strungurilor revolver este alcătuită din lanţul ci-
nematic al mişcării principale, lanţul cinematic al acţionării căruciorului
intermediar şi lanţul cinematic al acţionării căruciorului capului revolver.
Arborele principal (fig. 11.3.1.) este acţionat de motorul electric M prin lan-
ţul cinematic 1-2-3-CV-4, schimbarea turaţiei realizîndu-se cu cutia de vite-
ze CV.
Lanţul cinematic al acţionării căruciorului intermediar are ca elemen-
te finale arborele principal şi mecanismul roată dinţată-cremalieră Z1—Cr1.
Mişcarea de la arborele principal se transmite la cărucior prin lanţul cine-
matic 4-CV-5-6-7-S-CA-9-10- cutia C'-ll- mecanismul roată dinţată-
cremalierăZ1 —Cr1.Căruciorul capului revolver este acţionat de arborele
principal prin lanţul cinematic 4-CV-5-6-7-S-CA-12-13-14,cutia C-15, roata
dinţată Z2 şi cremaliera Cr2.

29