Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București

Master: Pastorație și viață liturgică

Relația dintre parohie și școală în educația religioasă

contemporană (exemplificări)

-Lucrare de seminar-

Coordonator: Masteranzi:

Pr. Conf. Dr. Vasile Crețu Drăgoi Răzvan Valeriu

Dragu Marian Florin

București

2019
Cuprins:

I. Introducere
II. Repere teoretice cu privire la relația dintre parohie și școală
III. Exemple contemporane în cadrul relației dintre parohie și școală
IV. Concluzii

2
 Introducere

Relația dintre parohie și școală reprezintă veriga cea mai importantă care ajută la
educarea copiilor din punct de vedere al formării religioase. Scopul educației religioase este
cercetarea, confirmarea și cultivarea adevăratei comuniuni a omului cu Dumnezeu. Cooperarea
dintre Biserică și școală ajută la buna desfășurare a orei de religie necesară pentru informarea
și formarea tinerelor generații care caută adevărate modele la care să se raporteze în contextul
unei societăți în care sunt promovate nonvalorile.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române prin hotărârea nr. 12.477/2014 a aprobat
un model cadru de Protocol de cooperare dintre parohie și unitățile de învățământ având ca scop
susținerea și îmbunătățirea orei de religie1. Acesta se poate adapta în funcție de specificul
parohiei, al școlii și al activităților comune pe care acestea le propun spre realizare. În cadrul
acestui protocol, parohia are rolul de a sprijini copiii proveniți din familiile defavorizate, se va
implica în prevenirea abandonului școlar, va oferi premii, va sprijini desfășurarea orei de
Religie prin achiziționarea și donarea de materiale didactice auxiliare. De asemenea, va
organiza activități extracurriculare și extrașcolare și va menține legătura permanentă cu școala.
La rândul ei, unitatea de învățământ va identifica și ca comunica cazurile de copii proveniți din
familii defavorizate, va comunica situațiile de absenteism și de risc de abandon școlar și poate
invita preotul paroh la discuțiile cu părinții elevilor aflați în cauză. De asemenea, va transmite
lista elevilor premiați la concursuri școlare și va analiza necesarul de material didactic pentru
buna desfășurare a orei de Religie.

În contextul lumii în care trăim este nevoie de o intensificare a cooperări dintre Biserică-
școală-familie având ca scop buna desfășurare a actului educațional, pentru a trăi cu demnitate
în familie și în societate, dar și în comuniunea cu Sfânta Biserică. În procesul de educare
religioasă a copilului atât părintele, cât și profesorul de Religie la școală și catehetul la Biserică
trebuie să reprezinte un adevărat model de trăire creștină. Copilul întotdeauna va face ceea ce
va vedea și nu mereu ceea ce i se va spune pentru că în educația religioasă faptele au un rol
determinant.

1
† DANIEL Patriarhul României, „Cooperarea dintre parohie și școală în contextul misiunii Bisericii și al
responsabilității față de generațiile viitoare” în Credința și educația- principalele lumini ale vieții, Ed. Basilica,
2019, p.33.

3
 Repere teoretice cu privire la relația dintre parohie și școală

Parohia reprezintă cea mai familiară apropiere față de biserică și un mijloc concret de
comuniune creștină. Din punct de vedere misionar, ea este comunitatea fundamentală a Bisericii
deoarece este formată din credincioși aflați într-un spațiu bine definit care mărturisesc și trăiesc
deopotrivă dreapta credință prin cuvânt și prin fapte.

Prin frumusețea trăirii lor, tinerii pot răspândi cel mai bine cuvântul lui Dumnezeu către
alți tineri. Investind educațional în tineri preotul își va ușura efortul catehetic și își va crea
premisele unei pastorații rodnice. Prin intermediul protocolului de colaborare încheiat între
preotul paroh și școala din aria parohiei, se are în vedere implicarea acestora în activitățile
pastorale ale parohiei, dar și lucrarea preotului în activitațile educaționale din școlă. Alături de
parohie, școala este un al doilea mare mijloc care poate sprijini opera de propovăduire a
Evangheliei Mântuitorului Iisus Hristos.

Istoria ne oferă destule exemple ale unei bune relații de cooperare și colaborare între
Biserică și școală, mai ales știind că în România prima școala a fost tinda Bisericii, după
participarea la Sfânta Liturghie a învățăceilor.

Biserica și Școala sunt două instituții fundamentale ale societății în care trăim și au în
vedere atingerea binelui, dar și buna dezvoltare a comunității umane. Biserica noastră Ortodoxă
s-a atrătat dintotdeauna ca fiind susținătoare și promotoare a educației și a culturii, dar și a tot
ce susține desăvârșirea omului. Școala are nevoie de Biserică întrucât aceasta îi oferă
verticalitate, iar Biserica are nevoie de școală căci aceasta îi oferă o metodă de aprofundare
catehetic-educațională și întreg instrumentarul științific.

Misiunea religiei nu este deloc ușoară în zilele noastre, deoarece trebuie să găsească
mijloace de a pătrunde în spațiul public și de a ajunge la inimile oamenilor dincolo de toate
manipulările. Miza scoaterii religiei din școală este uriașă, deoarece echivalează cu scoaterea
Bisericii din școală, din educația tinerilor, cu limitarea acțiunilor bisericești și cu pierderea unor
generații întregi ca în timpul nefastului regim ateu. Copii nu ar mai ști să facă diferența între
bine și rău, nu ar mai putea să se poziționeze corect în societate, nu ar mai ști de unde vin, cine

4
sunt și încotro merg, ar rămâne pradă ușoară oricărei ideologii, fapt care ar duce la întunecarea
chipului acestei țări și la prăbușirea ei din punct de vedere moral2.

Relația dintre preot și profesorul de religie trebuie să fie una de cooperare, motivată de
dorința comună a celor doi de a oferi o alternativă la lumea secularizată și secularizantă, căci
profesorul de religie este liantul dintre școală și parohie. Scopul acestei cooperări trebuie să fie
însușirea principiilor religios-morale creștine și aplicarea lor în viața de zi cu zi. Profesorii de
Religie, au misiunea de a sădi în sufletele elevilor învățătura cea bună și, mai mult de cât atât,
ei trebuie să șlefuiască acolo unde este cazul și pământul pe care această sămânță este sădită,
adică viața tinerilor creștini. O colaborare între preotul pe raza căruia se afla școala și profesorul
din instituția respectivă în situația amintită mai sus este mai mult decât necesară. Dar această
colaborare trebuie să existe și cu toate cadrele didactice care predau religia, deoarece ora de
religie propriu-zisă oferă mai mult informații teoretice privind credința, în timp ce biserica oferă
spațiul practic în care cu ajutorul preotului slujitor scopul orei de Religie este împlinit3.

Relația dintre parohie și școală în contextul contemporan întâmpină și câteva greutăți

care merită amintite. În primul rând, observăm o indiferență din partea părinților față de
instruirea religioasă a copiilor lor. Părinții conștientizează cu greutate că au datoria deosebită
de a se ocupa cu formarea caracterului copiilor. În al doilea rând, copii și adolescenții nu au
premisele necesare pe care să se poată construi parohia și școala. În al treilea rând, lipsa de
legătură a copiilor și a adolescenților cu viața și credința creștină având ca efect oprirea
îmbisericirii în cadrul familiei și în mediul social mai larg. În al patrulea rând, oferirea foarte
puținor puncte de sprijin tinerilor în sectorul sensibilizării lor pentru viața și credința creștină4.

Educaţia este forma cea mai înaltă în lucrarea de modelare şi formare a caracterului
şi personalităţii copiilor şi tinerilor. Din acest motiv, educaţia ar trebui să fie prioritatea
fundamentală a oricărei societăţi care doreşte progresul spiritual şi bunăstarea materială a
poporului. Din nefericire, educaţia este şi ea afectată de criza spirituală şi morală din
societatea românească. Lipsa de valori perene, de repere credibile şi de motivaţii solide din
societatea şi şcoala românească a atins cote alarmante. Se pare că acumularea de valori
intelectuale este tot mai mult înlocuită cu acumularea de bunuri materiale, încât astăzi nu mai

2
I.HORGA, „Educația religioasă în școală- abordări și tendințe europene”, p.31.
3
† NIFON, Mitropolit onorific, Arhiepiscopul Târgoviștei „Misiunea educațională a ortodoxiei românești prin
intermediul parohiei și al școlii”, în: Releția dintre parohie și școală în viața și misiunea Bisericii din contextul
actual, Editura Basilica, București 2015, pp. 78-79.
4
IOANNIS V. KOKULIS, „Îmbisericirea elevilor pentru educație religioasă liturgică”, Editura Deisis, Sibiu, 2012,
pp. 245-246.

5
valorează mult o cultură aleasă, ci doar o avere frumoasă. Iar dictonul „Cine are carte are
parte“ nu mai este valabil, deoarece oamenii bine pregătiţi sunt prea puţin plătiţi. Prin urmare,
acum „Cine are carte pleacă departe“, adică în străinătate. Pe de altă parte, abandonul şcolar,
destrămarea familiilor, sărăcia, şomajul, plecarea părinţilor la muncă în străinătate, delincvenţa
şi violenţa juvenilă, nesiguranţa zilei, incertitudinea viitorului se constituie în tot atâtea cauze
ale crizei educaţiei în şcoală şi în familie. în societatea de consum din zilele noastre, marcată
tot mai mult de o mentalitate care orientează copiii, adolescenţii şi tinerii spre senzaţionalul
artificial şi profitul material, este esenţială cultivarea unei educaţii credibile axată pe luminile
călăuzitoare ale vieţii, atât la nivel personal, cât şi la nivel comunitar. Aceste lumini
sunt: credinţa în Dumnezeu şi valoarea unică şi eternă a persoanei umane, creată după chipul
lui Dumnezeu - Izvorul vieţii veşnice, iubirea generoasă a omului ca bază a comuniunii umane
în familie şi în societate, cultivarea creativităţii pentru îmbogăţirea tezaurului peren al
umanităţii şi cultivarea responsabilităţii pentru natură ca dar al lui Dumnezeu oferit
generaţiilor umane prezente şi viitoare. Omul secularizat a pierdut practica rugăciunii ca izvor
de bucurie şi de iubire statornică în familie, în prietenie şi în societate. El se hrăneşte adesea
cu iluzia că sufletul omului poate fi umplut cu lucruri materiale limitate şi cu senzaţii efemere,
sufocând astfel dorinţa acestuia de viaţă şi iubire eternă. Predarea religiei în şcoală
are valenţe educaţionale profunde, prin rolul ei formativ în viaţa copiilor şi a tinerilor,
demonstrat şi de studiile educaţionale şi sociologice în domeniu. Ora de religie contribuie la
reducerea efectelor negative ale crizei contemporane de identitate şi de orientare, întrucât
propune modele viabile de bunătate, sfinţenie şi convieţuire umană. De aceea, Biserica
Ortodoxă Română, prin proiectele sale „Hristos împărtăşit copiilor“ şi „Alege şcoala!“, doreşte
să refacă legătura copiilor cu parohia, cu o comunitate vie, mărturisitoare şi rugătoare, care
preţuieşte Familia şi Şcoala. Prin aceste proiecte, Biserica noastră se străduieşte să-i integreze
pe copii în comunităţi care se întemeiază pe cultura iubirii fraterne şi a solidarităţii practice.
În mod special, Biserica este preocupată de prevenirea abandonului şcolar în familiile sărace
sau în familiile în care părinţii sunt plecaţi la muncă în străinătate. În contextul înscrierii
elevilor la ora de religie, am avut bucuria să constatăm cooperarea efectivă între Familie,
Biserică şi Şcoală pentru susţinerea unei educaţii integrale şi benefice pentru viaţă. Promovarea
educaţiei religioase, care include deopotrivă formarea de repere spirituale pentru viaţă şi a unei

6
culturi religioase, constituie un act de mărturisire a identităţii profunde a sufletului familiei
româneşti şi a Tradiţiei învăţământului românesc5.

În dezvoltarea unei pastorații a tinerilor și copiilor, coerentă și legată de școală, prin

mijloace specifice, trebuie pornit de la principiul de bază, că proiectul lui Dumnezeu nu face
concurență proiectului uman. Dintre principiile alătuirii unui itinerar de credință pentru copii și
tineri reținem următoarele: continuitate- nevoia de a fi fidel misiunii cu tinerii, evitând pauzele
care afectează dinamica procesului pastoral; co-responsabilitate- orice proiect catehumenal se
construiește în colaborarea dintre Parohie-școală, fără a fi uitați beneficiarii;
practicitate/pragmatism- nevoia de un grad ridicat de practicitate, de implicare vie a comunității
de tineri în soluționarea unor probleme de pastorație; flexibilitate- o caracteristică obligatorie a
lucrului cu tinerii deoarece aduce cea mai importantă sursă de motivare a tinerilor6.

5
† Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Cooperare benefică între Familie, Școală și Biserică în domeniul
educației, în: Ziarul Lumina, 29 martie 2015, https://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/stiri/cooperare-
benefica-intre-familie-scoala-si-biserica-in-domeniul-educatiei-100378.html, link accesat în data de 29.10.2019.
6
Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin Necula, „Parohia și școala. Interferențe în pastorala catehumenală specială”, în
Relația dintre Parohie și școală în viața și misiunea Bisericii din contextul actual, Ed. Basilica, București, 2015,
pp. 159-160.

7
 Exemple contemporane în cadrul relației dintre parohie și școală

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2019 ca An omagial al

satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari). Prin această iniţiativă, s-
a dorit evidenţierea faptului că satul este spaţiul în care s-au format şi păstrat, de-a lungul
timpului, multe dintre valorile spirituale, culturale şi identitare, transmise până în zilele noastre.
Satul românesc nu mai este astăzi ce era cu mai mulţi ani în urmă. În multe sate, locurile natale
sunt părăsite de către generaţiile tinere, mulţi elevi provin din familii dezavantajate din punct
de vedere economic, accesul la educaţie este limitat, iar solidaritatea dintre oameni este tot mai
redusă, sătenii înstrăinându-se de propriul pământ şi de propria lor identitate. Biserica Ortodoxă
Română susţine educaţia în mediul rural, organizând proiecte de prevenire şi corectare a
fenomenului de părăsire timpurie a şcolii, aşa cum este proiectul Alege școala! (etapele IV, V
şi VI), organizat în parteneriat cu Fundaţia World Vision România. Totodată, prin continuarea
programului catehetic Hristos împărtăşit copiilor, prin organizarea de tabere şi activităţi
educaţionale, Biserica doreşte să încurajeze copiii şi tinerii să-şi trăiască viaţa în comuniune de
iubire cu Dumnezeu şi oamenii, după îndemnul Sfântului Apostol Pavel: „Drept aceea să
urmărim cele ale păcii şi cele ale zidirii unuia de către altul” (Romani 14, 19). Acolo unde
există cooperare strânsă între preot, primar şi învăţător, se creează speranţă mai multă şi
comuniune spirituală mai intensă7.

Copiii de la şcolile din Satu Nou şi Ruşi (comuna Belceşti) sunt sprijiniţi atât de
profesori, cât şi de preotul paroh în a-şi descoperi şi dezvolta gândirea logică şi abilităţile
competitive prin practicarea şahului. În acest sens, la sfârşitul lunii martie a avut loc concursul
şcolar „Cupa mărţişorului la şah“, coordonat de profesorul de educaţie fizică şi sport Marcel
Nistor, împreună cu preotul Andrei Florariu, parohul Bisericii „Sf. Nicolae“ Satu Nou, în
parteneriat cu primăria. ntenţia organizatorilor, respectiv a şcolilor Satu Nou, Ruşi, parohia „Sf.
Nicolae“ şi Primăria Belceşti, a fost de a cultiva în rândul elevilor „spiritul de disciplină, de
fair-play, de eliminare a violenţei din sport, prin practicarea organizată şi sistematică a
sportului“, dar şi de a favoriza comunicarea între Şcoală (elevi, profesori) - părinţi - Biserică -
autorităţi locale. „Prin contribuţia pe care o aduc doamnele directoare, Elena Maftei şi Elena

7
† DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Școala și Biserica susțin educația elevilor de la sate și de la
orașe, mesaj transmis la începutul anului școlar 2019-2020, în: Ziarul Lumina, 4 sept. 2019,
https://ziarullumina.ro/mesaj-de-binecuvantare/scoala-si-biserica-sustin-educatia-elevilor-de-la-sate-si-orase-
147501.html, link accesat în data de 29.10.2019.

8
Popa, părintele Andrei Florariu şi domnul primar Constantin Ciobăniţă, încercăm să oferim
copiilor o alternativă nu doar la petrecerea timpului liber într-un mod plăcut prin practicarea
şahului, ci mai ales cultivarea spiritului de competiţie în respect faţă de adversar, îmbunătăţirea
gândirii logice, a atenţiei distributive, a eliminării tracului şi antrenării capacităţii de a lua
decizii într-un termen scurt. Practicarea şahului, acest sport al minţii, îi ajută pe elevi şi la
celelalte materii, crescându-le performanţele şcolare“, a subliniat Marcel Nistor, profesor de
educaţie fizică şi sport la şcolile din Ruşi şi Satu Nou. Fiind parte a acestui proiect educaţional,
în calitate de co-organizator, părintele Andrei Florariu îşi arată deschiderea faţă de activităţi
şcolare şi extraşcolare ce implică învăţătura Bisericii: respectul faţă de semeni, sprijinirea celor
cu posibilităţi materiale reduse. În calitate de co-organizator, parohia Satu Nou a susţinut
competiţia şi din punct de vedere financiar, alături de ceilalţi parteneri, cei mai pricepuţi dintre
şahişti primind cutii cu jocuri de şah şi dulciuri, iar tuturor participanţilor fiindu-le acordate
diplome. „Fără îndoială că fără sprijinul colectivului de cadre didactice care s-au implicat în
derularea concursului, fără sprijinul financiar acordat atât de primărie, şcolile organizatoare,
biserica din Satu Nou şi agenţii economici din localitate, concursul nu s-ar fi putut desfăşura.
Succesul acestei prime ediţii ne-a dat încredere şi pentru organizarea unei ediţii viitoare, dar şi
a altor activităţi la care să fie parteneri Şcoala, Biserica şi autorităţile locale“, a mai spus cadrul
didactic8.

Participanţii la Congresul internaţional de teologie „Relaţia dintre parohie şi şcoală în

viaţa şi misiunea Bisericii din contextul actual” au asistat marţi, 20 octombrie, la un eveniment
cultural-artistic organizat de copii şi tineri de la Parohia „Sfântul Pantelimon”-Foişorul de Foc
din Bucureşti. Gazda evenimentului a fost Şcoala Gimnazială „Maica Domnului” din Bucureşti,
iar scopul a fost acela de a ilustra participanţilor la congres un parteneriat-model între parohie
şi şcoală. Evenimentul, intitulat „Mândrul florilor”, a cuprins vernisajul unei expoziţii de icoane
pe lemn realizate de copii şi tineri, premiera unei piese de teatru religios, dar şi o expoziţie de
documente din arhiva CNSAS cu privire la slujirea şi misiunea parohiei. „Prin organizarea celor
două expoziţii şi punerea în scenă a unei piese de teatru religios sub titlul «Mândrul florilor»,
atât Şcoala «Maica Domnului», cât şi Biserica «Sfântul Pantelimon» au dorit să pună în valoare
parteneriatul intitulat «Biserica, prietena școlii mele». «Mândrul florilor» este titlul unei poveşti
culese din popor şi publicată în volumul cu acelaşi nume de către părintele Petru Gh. Savin,
care, alături de preotul Gheorghe Popescu Colibaşi şi ceilalţi preoţi ai Bisericii «Sfântul

8
Biserica și școala promovează sportul minții, în: Ziarul Lumina, 5 aprilie 2013, https://ziarullumina.ro/actualitate-
religioasa/stiri/biserica-si-scoala-promoveaza-sportul-mintii-80481.html, link accesat în data de 29.10.2019.

9
Pantelimon»-Foişorul de Foc din Bucureşti, a avut de suferit de pe urma instaurării în România
a regimului comunist, cumplitul flagel ateist al omenirii supranumit «Ciuma Roşie». Premiera
piesei de teatru «Lumina Sfântului Andrei» este un tribut adus părintelui Petru Gh. Savin,
iniţiatorul Departamentului pentru copii şi tineret «Ateneul Sfântului Pantelimon», din a cărui
dramaturgie, mai ales în ceea ce priveşte dialogurile realizate în stilul în care se vorbea
odinioară la sat, autorul acestei noi piese de teatru s-a inspirat foarte mult. Facem precizarea că
încă de la reînfiinţarea sa în anul 2008, din Departamentul pentru copii şi tineret Ateneul
«Sfântului Pantelimon» au făcut parte numeroşi elevi ai Şcolii Gimnaziale «Maica Domnului»
din București”, a precizat pr. Bogdan-Aurel Teleanu, slujitor la biserica Parohiei „Sfântul
Pantelimon”-Foişorul de Foc din Bucureşti. Textul piesei de teatru „Lumina Sfântului Andrei”,
interpretată în premieră de elevii clasei a III-a A, a fost alcătuit de pr. Bogdan-Aurel Teleanu,
iar coordonator a fost învăţătoarea Daniela Ignat, de la Şcoala Gimnazială „Maica Domnului”
din Bucureşti9.

Proiectul Eparhial „Şi eu doresc un ghiozdan nou şi bine echipat pentru a merge la
şcoală!” este aproape de finalizare și va veni în sprijinul a 4.000 de copii din judeţele Galaţi şi
Brăila, informează Arhiepiscopia Dunării de Jos. În această activitate social-filantropică
dedicată începutului de an școlar, centrul eparhial, protoieriile şi unele parohii din cadrul
Arhiepiscopiei au investit circa 200.000 lei10.

9
Ioan Bușagă, Un parteneriat- model între parohie și școală, în: Ziarul Lumina, 22 octombrie 2015,
https://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/stiri/un-parteneriat-model-intre-parohie-si-scoala-106362.html, link
accesat în data de 29.10.2019.
10
Sorin Ionițe, Arhiepiscopia Dunării de Jos investește 200.000 de lei în debutul de an școlar a 4.000 de copii, în:
https://basilica.ro/arhiepiscopia-dunarii-de-jos-investeste-200-000-de-lei-in-debutul-de-an-scolar-a-4-000-de-
copii/, 28 august 2019, link accesat în data de 29.10.2019.

10