Proiect didactic_Religie ortodox

Propuntor: Meiu Ioan

Data: 8 aprilie 2017
Unitatea de nvmnt: coala Generala nr. 6 Sibiu
Clasa: a VI a
Disciplina: Religie ortodox
Subiectul leciei: Urcus spre Inviere
Tipul leciei: recapitulare, consolidare i sistematizare
Scopul leciei: Completarea cunostintelor despre Patimile, Moartea, Ingroparea si Invierea Mantuitorului Iisus Hristos; dezvoltarea capacitatii de traire afectiva a elevilor fata
de suferintele Mantuitorului

Obiective operaionale:
La sfritul leciei elevii vor fi capabili:
01 - s rezume fragmentele scripturistice citite n biseric n Sptmna Patimilor;
02 - sa citeasca corect scenele biblice si icoanele ce reprezinta evenimentele amintite ordonandu-le dupa succesiunea evenimentelor ;
03 - s analizeze faptele pomenite n Sptmna Patimilor ;
04 - s precizeze locul, timpul morii i ngroprii, persoanele prezente i modul ngroprii;
05- s descrie atitudinea lui Iisus Hristos Dumnezeu adevrat i Om adevrat n contrast cu nsuirile acuzatorilor;

Obiective formativ-educative:
La sfritul leciei elevii vor fi capabili:
07 sa stie ca toti crestinii cinstesc Patimile, Rastignirea, Moartea si Ingroparea Domnului in fiecare an, in ziua de vineri din Saptamana Patimilor, numita si
Vinerea Mare.

Strategia didactic
1. Metode i procedee: exerciiul, explicaia, expunerea, povestirea, meditaia religioas, demonstraia cu substitute, cantarea religioasa
2. Mijloace de nvmnt: Sfnta Scriptur, fia de lucru, imagini: scene biblice cu Patimile Domnului
3. Forme de organizare a activitilor: activitate individual i frontal.

Resurse bibliografice:
1. Biblia sau Sfnta Scriptur, Editura Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne, Bucureti 1982.
2. Cuco, Constantin, Educaia religioas, Editura Polirom, Iai, 1999.
3. Cuco, Constantin (coordonator), Psihopedagogie pentru examene de definitivare i grade didactice, Editura Polirom", Iai, 1998.
5. ebu, Pr. Prof. Univ. Dr. Sebastian, Opri, Dorin, Opri, Monica, Metodica predrii religiei, Editura Rentregirea", Alba Iulia, 2000.
6. Muha, Camelia, Caiet de religie cretin-ortodox pentru clasa a VIII - a, Editura Sf. Mina", Iai, 2001.
7. Opri, Dorin, Opri, Monica, Metode active de predare nvare. Modele i aplicaii la religie, Editura Sf. Mina, Iai, 2006.

1
 Proiect didactic_Religie ortodox

DEMERSUL DIDACTIC

Nr. Etapele Ob. Tim Coninutul instructiv-educativ Activitatea Metode Mijloac Forme Evalua
op. p
crt. leciei elevului i procedee e de de re
(min
.) nvm organiz
nt are
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

- salut elevii, rostesc rugciunea cu ei;

1. Momentul 1' - notez absenele i realizez managementul clasei pentru nceperea activitii didactice care urmeaz s se Activita
organizator desfoare; Exerciiul te
ic - elevii rspund la salut, spun rugciunea i se pregtesc pentru nceperea orei; frontal

Se adreseaza elevilor urmatoarele intrebari: Conversatia Apreci

-Ce sarbatoare mare se apropie? Explicaia Activita eri
Pregatirea -Invierea Domnului Conversatia te verbale
elevilor -Cum se mai numeste aceasta sarbatoare? frontal
2. pentru 2' -Paste
receptarea -Ce inseamna Paste?
noilor -trecere expunerea
cunostinte -De ce sarbatoreau evreii Pastele? Activita
-Pentru a comemora eliberarea de sub robia egipteana si trecerea lor prin Marea te
Rosie. frontal
-Cum se numeste aceasta saptamana?
-Saptamana Patimilor sau Saptamana Mare.
-De ce se numeste astfel?
-Deoarece Mantuitorul a patimit si a murit pe cruce pentru eliberarea noastra de
sub robia pacatului (pentru mantuirea noastra).
-Dar, in ziua de Samnbata ce sarbatorim?
- Sambata Invierii lui Lazar
-Iar Sambata ce slujba este la Biserica?
-Sujba pomenirii mortilor.
Urmatoarea zi, de dupa Sambata lui Lazar, ce sarbatoare urmeaza?
-Duminica Floriilor.
3 Recapitular 01 2' Le cer elevilor s enumere patimile Mantuitorului dn Sptmna Patimilor. Elevii scriu in
e caiete
4 Precizarea 1' Se anunta si se scrie titlul pe tabla. Elevii noteaza Conversatia imagini Activita
titlului si a Urcus spre Inviere data si titlul in te
obiectivelor Se precizeaza obiectivele lectiei. caiete frontal
lectiei Se pregateste video-proiectorul pentru proiectie
Se distribiue elevilor imagini cu patimile Mantuitorului
- textul din Evanghelie

2
 Proiect didactic_Religie ortodox

5 Ziua de 01 4' Ascult expunerea Activita

Sambata 02 Lazr era originar din Betania i era fratele Martei i al Mariei. Acesta era bolnav iar n te
03 frontal
cele din urm acesta a murit. Mntuitorul aflnd a venit n Betania pentru prietenul Su.
Acesta era mort de patru zile. Mntuitorul le ntrete pe surori c Lazr v-a nvia. Iar ele
credeau c vorbete despre nvierea cea de apoi. Iisus mpreun cu alaiul au mers la locul
unde Lazr era ngropat. Aici se arat firea omeneasc a lui Iisus i prietenia fa de Lazr
prin faptul c El a lcrimat. Acolo era o peter si o piatr peste, iar Mntuitorul a poruncit
s o de-a la o parte i a strigat: Lazre vino afar, i a ieit mortul fiind legat la mini i la
picioare.
6 Ziua de 01 5' Lectura expunerea imagini Activita
Duminica 02 Cer sa se citeasca din evanghelie Matei 21, 1-11 Ascult te
03 frontal
Explicatia:
Iisus a trimis pe doi dintre ucenici n satul dinaintea lor si acolo vor gsi o asin legat i
un mnz, i le-a poruncit s o dezlege i s I-o aduc. Venind ucenicii cu asinele i-au pus
hainele pee a i Iisus a ezut. Apoi mulimile aterneau hainele pe jos i alii rupeau ramuri.
Toi strigau ,,Osana, Fiul lui David. Vedem aici intrarea Domnului n Ierusalim glorioas
pe o poart i peste o sptmn l vedem ieind pe alt poart , spre osnd.
Nu putem nelege nvierea lui Lazr fr Intrarea Domnului n Ierusalim de aceea
praznicul se mai numete i ,,Praznic ndoit, deoarece el este n acelai timp o expresie a
lucrrii divino-umane a lui Hristos: nvierea lui Lazr reveleaz Divinitatea Sa, iar intrarea
n Ierusalim eznd pea sin ,umanitatea Lui.
7 Sfnta i 01 5' Sfnta i Marea Luni: Lectura expunere Imagini Activita Apreci
Marea 02 - Pomenirea fericitului Iosif cel preafrumos. Ascult proiecto te eri
Luni: 03 Meditaie: r frontala verbale
- Pilda smochinului neroditor.
Cer sa se citeasca din evanghelie Matei 21, 18-22 mi feresc eu
n aceast zi Biserica ne aduce aminte de fericitul Iosif cel frumos, cel frumos la trup i sufletul de
la suflet. Este vorba de Patriarhul Iosif, care ne impresioneaz prin dorina de a-I sluji lui pcate, aa
Dumnezeu mplinind poruncile. cum a fcut
El este o prenchipuire a Domnului nostrum Iisus Hristos, cel vndut de Iuda, unul Iosif?
dintre ucenicii si. Fericitul Iosif este omul vrednic de pomenire pentru toate . A fost iubit Ce ar trebui
de prinii lui ns a fost vndut de fraii si n Egipt. A ajuns n inchisoare, nvinuit fiind s fac pentru
de pcate, dar a fost gsit drept, nelept i bun. a nu fi ca
Tot astzi avem relatat o minune a Mntuitorului spre nelepirea credincioilor, smochinul
pentru c negsind smochine ntru-un smochin neroditor, l-a blestemat s se usuce i s-a neroditor?
uscat , Biserica are n vedere o explicaie pentru cei credincioi, atrgndu-le atenia c

3
 Proiect didactic_Religie ortodox

suntem toi chemai spre rodire i c Domnul Hristos ateapt ceva de la noi, i noi suntem
datori s-I oferim Mntuitorului virtuile noastre n loc de alte roade.
Mntuitorul nu i-a artat niciodat puterea pedepsitoare asupra oamenilor, dar i-a artat-o
asupra unui smochin, ca s se neleag din aceasta c El are i putere pedepsitoare, iar
credincioii s se sileasc s fie, nu sub blestem ci sub binecuvntarea Mntuitorului.

- Dar atunci pentru ce l-a blestemat?

- Pentru ucenici; ca s le dea curaj, s-i ntreasc. Pn atunci, Hristos fcuse numai bine;
nu pedepsise pe nimeni; trebuia, dar, s dea dovada c are i puterea de a pedepsi, ca s
afle i ucenicii i iudeii c poate usca pe rstignitorii Lui, dar de buna Sa voie i iart i nu-i
usuc. N-a vrut s-i arate puterea Sa pedepsitoare asupra oamenilor, ci a dat dovad de
aceast putere, blestemnd un pom. Cnd se ntmpl una ca aceasta cu un pom, cu un
animal necuvnttor sau cu un loc, nu iscodi, nu spune: Era drept s se usuce smochinul,
dac nu era vremea smochinelor?. A gri aa este cea mai mare ocar; ci uit-te la
minune; minuneaz-te i slvete pe Cel ce a fcut minunea.

- Dar atunci pentru ce a dat o astfel de nfiare acestui fapt i pentru ce acest temei pentru
blestem?

Uscarea smochinului nu are aceast nsemnare ci, dup cum am spus, arat puterea
pedepsitoare a lui Hristos. De altfel cuvintele: C nu era vremea smochinelor ne arat c
nu S-a dus la smochin pentru c-i era foame, ci pentru ucenicii Si. Ucenicii s-au mirat
foarte tare c s-a uscat smochinul, dei Hristos fcuse pn atunci minuni i mai mari. Dar,
dup cum am spus, o astfel de minune era o noutate pentru ei; acum, pentru prima oar i-
a artat Hristos puterea Lui pedepsitoare. De aceea nici n-a fcut minunea aceasta cu un alt
pom, ci cu un smochin, cel mai umed dintre toi pomii, ca i prin aceasta s se arate i mai
mare minunea. i ca s afli c minunea aceasta a fcut-o Hristos pentru ei, ca s-i ndemne
s fie curajoi, ascult ce le spune mai departe!

4
 Proiect didactic_Religie ortodox

8 Sfnta i 01 5' Sfnta i Marea Mari: Lectura expunere Imagini Activita Apreci
Marea 02 - Pilda celor 10 fecioare. Ascult proiecto te eri
Mari: 03 r frontala verbale
Citim din evanglelie Matei 25,1-13
Evanghelia aceasta, prin pilda celor zece fecioare, ne druiete o nvtur foarte profund
i semnificativ pentru viaa cretin i pentru unitatea Bisericii. Dou lucruri ne rein
atenia n mod deosebit: primul este candela, iar al doliea uleiul. Cinci fecioare au avut
doar candel fr ulei, iar cinci fecioare au avut candel i ulei. Primele sunt cele ce
aveau credin, dar fr fapte bune, iar celelalte cinci aveau deodat att credina, ct
i faptele bune. Candela este fecioria, iar untdelemnul este milostenia.
Aceste dou tipuri de fecioare, unele cu candel fr ulei i celelate cu candel i ulei,
semnific dou atitudini religioase. Candela cu ulei reprezint evlavia nsoit de
milostenie. Candela fr ulei reprezint evlavia fr milostenie, spune Sf. Ioan Gur de Aur
i Sinaxarul zilei din Triod. Exist o mulime de oameni foarte evlavioi, dar foarte
zgrcii, adic nemilostivi. Acestea sunt candele fr ulei, fr untdelemn.
Iar untdelemnul pentru candel sau iubirea smerit i milostiv se dobndete prin
rugciune i post, prin priveghere i lupt, prin mprtirea cu Sfintele Taine.

9 Sfnta i 01 5' Sfnta i Marea Miercuri: Lectura expunere Imagini Activita Apreci
Marea 02 - Trdarea lui Iuda Ascult proiecto te eri
Miercuri: 03 r frontala verbale
- Ungerea lui Iisus n Betania
Citim din evanglelie Matei 26, 1-5; 14-16
- Cumpna celor dou prznuiri ale zilei: pctoasa ucenicul Iuda, este rsturnat
de pocin. Pctoasa se afla n starea cea mai de jos a cderii: desfrnarea, iar
Iuda, n starea cea mai de cinste: ucenic al Stpnului. Aceasta rsturnare ne umple
de team i ngrijorare pentru mntuirea noastr.
- Ucenicul cunoate mai bine ca oricine pe Domnul su: trise ani de zile
mpreun, vzuse attea minuni, auzise nvturi minunate i cu toate acestea,
pentru c s-a lsat robit de iubirea de argini, a ajuns la pieire venic.
Dimpotriv, defrnata cea nstrinat de Dumnezeu aducnd cu mare cin
lacrimi i mir de mult pre devine mironosi i pregtete spre ngropare pe Domnul,
iar lucrul ei se va vesti n toat lumea.

5
 Proiect didactic_Religie ortodox

10 Sfnta i 01 5' Sfnta i Marea Joi: Lectura expunere Imagini Activita Apreci
Marea Joi: 02 - Cina cea de Tain (instituirea Sfintei Liturghii) Ascult proiecto te eri
03 r frontala verbale
- Rugciunea din Ghetsimani, Vinderea lui Iisus.
Citim din evanglelie Matei 26, 17-56
n aceast zi, Biserica a hotrt citirea celor 12 Evanghelii la slujba deniei. Joia sfnt
ncepe cu amintirea faptului c Mntuitorul Iisus a splat, n semn de smerenie picioarele
apostolilor Si. De asemenea, tot astzi la ultima Sa cin cu apostolii, numit i Cina cea
de Tain, a srbtorit i a prefigrat Patele cretin i a instituit Sfnta Tain a
Euharistiei:,,Luai, mncai, acesta este trupul Meu, care se frnge pentru voi. Bei dintru
acest toi, c acesta este sngele Meu, al Legii celei noi, care pentru muli se vars, spre
iertarea pcatelor.
Dup aceea Domnul a mers n grdina Ghetsimani unde S-a rugat cu lacrimi de
snge. Aici a fost predate de Iuda arhiereilor printr-un srut n mijlocul nopii.
Ghetsimani (presa de msline) este acea grdin n Valea Chedronului din Ierusalim,
aproape de Muntele Mslinilor. Aici venea adesea Iisus.
11 Sfnta i 01 5' Sfnta i Marea Vineri: Lectura expunere Imagini Activita Apreci
Marea 02 - Judecata i biciuirea lui Iisus Ascult proiecto te eri
Vineri: 03 r frontala verbale
04 - Rstignirea i ngroparea Domnului.
05 Citim din evanglelie Matei 27, 1-61
06 Se prznuiesc sfintele i mntuitoarele i nfricotoarele Patimi ale Domnului i
07 Dumnezeului i Mntuitorului nostru Iisus Hristos: scuiprile, lovirile peste fa, palmele,
insultele, batjocoririle, haina de porfir, trestia, buretele, oetul, piroanele, sulia i nainte
de toate, crucea i moartea.
Loviturile cu palmele artau slobozirea noastr. Scuiparea i purtarea necinstit cu El
artau cinstirea noastr. Cununa cu spini, ndeprtarea blestemului, hlamida de purpur,
mbrcmintea mprteasc, n locul hainelor de piele. Piroanele, desvrita nemicare a
pcatului nostru. Crucea, pomul cel din rai. Coasta mpuns prenchipuia coasta lui Adam
din care a fost fcut Eva, prin care a venit clcarea poruncii. Sulia arat c ndeprteaz
de la mine sabia cea de foc. Apa din coast este icoana botezului. Sngele i trestia ne arat
c Hristos ne-a druit, scriind cu litere roii, vechea patrie.

- "Parinte, iarta-le lor, ca nu stiu ce fac". Prin aceste cuvinte, Domnul a aratat in
primul rand mila Sa fata de ucigasi, a caror rautate nu L-a lasat nici in chinurile de
pe Cruce; iar in al doilea rand a proclamat de pe varful stancii Golgotei un adevar
dovedit, dar niciodata bagat la cap si anume: ca facatorii de rele nu stiu niciodata

6
 Proiect didactic_Religie ortodox

ce fac. Omorandu-l pe cel drept, ei se omoara in fapt pe sine, in vreme ce pe drept il

proslavesc. Calcand legea lui Dumnezeu, ei nu vad piatra de moara ce se pogoara
nevazut asupra lor ca sa ii macine. Batjocorindu-L pe Dumnezeu, ei nu vad cum isi
preschimba propria fata in bot de animal.

- "Adevarat zic tie: astazi vei fi cu Mine in Rai". Aceasta spusa a fost indreptata
catre talharul care s-a pocait pe Cruce. Foarte mangaietor cuvant pentru pacatosii
care se pocaiesc fie si in ultima clipa. Milostivirea lui Dumnezeu e negrait de mare.
Domnul isi savarseste misiunea si pe Cruce. Pana la ultima suflare, El mantuieste
pe cei care arata fie si cea mai mica vointa de a se mantui.

"Femeie, iata fiul tau". Asa i-a zis Domnul sfintei Sale Maici, care statea sub
Crucea iubitului ei Fiu rastignit. Iar apostolului Ioan i-a zis: iata mama ta. Cuvintele
acestea arata grija de fiu, pe care oricine o datoreaza parintilor. Iata, Cel ce a dat
porunca: sa cinstesti pe tatal tau si pe mama ta implineste El insusi porunca Sa
pana in ultima clipa.

"Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai parasit?". Cuvintele acestea

arata pe cata neputinta a firii omenesti, pe atata clarviziune fiindca omul este cel
care patimeste. Aici, insa, sub suferinta omeneasca se ascunde o taina. Iata, fie si
doar cuvintele acestea puteau zdrobi erezia ce avea sa cutremure mai tarziu Biserica
si care invata gresit ca Dumnezeirea a patimit pe Cruce. Insa Vesnicul Fiu al lui
Dumnezeu S-a intrupat ca om tocmai pentru a putea ca om, cu trupul si cu sufletul,
in clipa randuita sa patimeasca pentru om si sa moara pentru om; caci daca in
Hristos a patimit Dumnezeirea, inseamna ca Dumnezeirea a murit in El iar acest
lucru e de neconceput. Adanciti-va cat mai mult in aceste mari si infricosatoare
cuvinte: Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai parasit?

"Mi-e sete". I se scursese sangele. De aici setea. Soarele care apunea ii batea in
fata, si una peste alta cu celelalte chinuri il ardea cumplit. Fireste ca Ii era sete. Dar
o, Doamne! oare chiar Ti-e sete de apa sau esti, cumva, insetat de dragoste? Esti
insetat ca om sau ca Dumnezeu? Sau si una si alta? Iata, legionarul roman Iti da
buretele inmuiat in otet. O singura picatura de mila pe care ai simtit-o de la oameni
in trei ceasuri cat ai fost atarnat pe Cruce! Soldatul roman micsoreaza pacatul lui

7
 Proiect didactic_Religie ortodox

Pilat pacatul imparatiei romane fata de Tine, fie si cu otet. De aceea, Tu vei
strica imparatia Romei, insa in locul ei vei zidi o imparatie noua.

"Parinte, in mainile Tale imi dau duhul". Fiul isi da duhul in mainile Tatalui
Sau. Ca sa se stie ca de la Tatal a venit, nu cu de la Sine putere, cum il invinuiau
evreii. Cuvintele acestea au fost rostite, insa, si ca sa auda si sa priceapa budistii,
pitagoreii, ocultistii si toti acei filosofi care basmuiesc despre salasluirea sufletelor
celor morti in alti oameni, sau in animale, sau in plante, sau in stele si minerale.
Lepadati toate aceste fantezii si priviti incotro se indreapta duhul Dreptului mort:
Parinte, in mainile Tale imi dau duhul.

"Savarsitu-s-a". Aceasta nu inseamna: S-a savarsit viata. Nu; ci inseamna: S-a

savarsit misiunea rascumpararii si mantuirii neamului omenesc. Savarsitu-s-a, si s-
a pecetluit cu sange si moarte pe pamant, lucrarea cea dumnezeiasca a singurului
Mesia adevarat al oamenilor. Savarsitu-s-a chinul, dar viata de-abia apare.
Savarsitu-s-a tragedia, insa nu drama. Urmeaza ultimul, maretul act: biruinta asupra
mortii, invierea, slava!

12 Sfnta i 01 4' Citim din evanglelie Matei 27, 61-66 Lectura expunere Imagini Activita Apreci
Marea 02 - n Sfnta i Marea Smbt prznuim ngroparea dumnezeiasc i trupeasc a Ascult proiecto te eri
03 r frontala verbale
Smbt: 04 Mntuitorului nostru Iisus Hristos i pogorrea la iad, prin care neamul nostru fiind
Coborrea 05 chemat din stricciune a fost mutat spre via venic.
la Iad. 07 Cele 40 de zile al Postului Mare ntrec pe celelalte zile; iar sptmna mare este cea
mai important; i iari sptmna mare culmineaz cu Sfnta i Marea zi de
Smbt. Se numete sptmna mare nu pentru c zilele ei ar fi mai mari sau ar
avea mai multe ceasuri, i mai cu seam azi, minunile mari i mai presus de fire i
faptele neobinuite ale Mntuitorului nostru.
13 Evaluare 07 2' Se cere elevilor sa completeze un formular de verificare a cunostintelor Evaluare

14 Asocierea 07 5' Se imparte elevilor Prohodul Domnului Cantare explicatia Fise de Activita
Se cere sa se cante in grup un fragment din Prohodul Domnului, adica slujba de ingropare religioasa citit te
frontala
a Mantuitorului.

8
 Proiect didactic_Religie ortodox

Precizarea 07
i Anun i explic tema pentru acas:
explicarea -n Sptmna Patimilor vei participa n fiecare sear, la denii, la biserica din parohia de care aparii.
15 temei 1' -In Vinerea mare, seara vei participa la prohodul Domnului explicaia Activita
te
frontal
ncheierea
16 activitii 1' - rostesc rugciunea mpreun cu elevii, salut i ies din sal; Exerciiul Activita
- elevii rostesc rugciunea i rspund la salut; te
frontal