Aspecte Controversate Privind Mijloacele de Proba - Procuror Nelu Ciobanu & Procuror Viorel Cerbu PDF

ASPECTE CONTROVERSATE
PRIVIND MIJLOACELE DE PROBĂ
- Metodele speciale de supraveghere -
Procuror Nelu Ciobanu

Procuror Viorel Cerbu
Project supported by a grant from Norway

ASPECTE GENERALE
Reglementare mai clară, accesibilă și previzibilă, conformă cu

jurisprudența CEDO
Abordare legislativă unitară și structurată

Aspecte controversate din practica judiciară și din doctrină
Precizări privind metodele speciale de supraveghere tehnică
Abordare de ordin practic și cronologică a problemelor

1. OBIECTUL
MANDATULUI DE SUPRAVEGHERE TEHNICĂ (I)
Orice persoană (cu restricții privind raportul avocat-persoană asistată

sau reprezentată și raportul avocat-suspect sau inculpat)
Un număr de telefon – în rețele fixe sau mobile (abonament sau cartelă
pre-pay, inclusiv în roaming) identificate după numărul abonatului
(rețele fixe) sau după codul IMSI (rețele mobile)
Un telefon mobil (terminal mobil identificat după codul IMEI)
Comunicațiile radio sau efectuate prin alt mijloc de comunicare
(cordless, fax, telex, etc.)

1. OBIECTUL
MANDATULUI DE SUPRAVEGHERE TEHNICĂ (II)
Comunicațiile de voce, mesaje SMS (Short Message Service) sau MMS

(Multimedia Messaging Service), comunicațiile efectuate prin sisteme și
aplicații informatice (e-mail, Facebook, Messenger, Skype, WatsApp,
Viber, etc.)
Un sistem informatic și de comunicații (inclusiv telefon mobil SMART),
un terminal al acestuia sau o staţie de lucru (computer) identificată
după adresa IP statică sau dinamică (Internet Protocol Address)

2. UTILIZAREA
METODELOR SPECIALE DE SUPRAVEGHERE
Interceptarea comunicațiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanță este

utilizată în cazul în care sunt vizate comunicările purtate în mod mijlocit, prin
intermediul telefonului sau al altor mijloace de comunicare la distanță
Când conversațiile sunt purtate în mod direct, nemijlocit (discuții ambientale)
procedeul probatoriu folosit va fi supravegherea video sau audio și nu
interceptarea comunicațiilor

3. ORGANE DE PUNERE ÎN EXECUTARE
Procurorul, personal
Organele de cercetare penală:
Poliția judiciară
Organele de cercetare penală speciale
Lucrători specializați din cadrul poliției:
Direcția Națională Anticorupție – Serviciul tehnic
Departamentul de Informații și Protecție Internă
Direcția de Combatere a Criminalității Organizate
Direcția Generală Anticorupție
Direcția Operațiuni Speciale
Alte organe specializate ale statului:
SRI (Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor)
DGIA din cadrul MApN

ALEGEREA
ORGANELOR DE PUNERE ÎN EXECUTARE
Competenţa organelor de cercetare penală cât priveşte cauza respectivă

Competenţa conferită prin legile de organizare şi funcţionare celorlalte
organe
Competenţa, inclusiv cea teritorială, a diferitelor structuri organizatorice
din cadrul acestor organe
Posibilităţile tehnice ale acestora, mijloacele, echipamentele şi specialiştii
de care dispun
Elementele care ţin de natura şi caracteristicile cauzei penale respective

4. MIJLOCUL DE PROBĂ (I)
2 opinii privind mijlocul de probă în cazul supravegherii tehnice:

M. Udroiu - procesele verbale:
sunt singurele enumerate în art. 97, alin. (2)
N. Volonciu - înregistrările comunicărilor/convorbirilor, la care se adaugă
procesele verbale ca instrumentum :
înregistrările efectuate de părți sau de alte persoane, constituie mijloace de probă
când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terții
orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege -
art. 139, alin. (3)
lipsa înregistrărilor din lista mijloacelor de probă constituie o simplă omisiune

4. MIJLOCUL DE PROBĂ (II)
Opinie – legiuitorul a exclus în mod expres înregistrările, iar mijlocul de

probă îl constituie procesul verbal, sau, în anumite situații, înregistrările
Art. 143, alin. (2) - o copie a suportului se atașează, în plic sigilat, la procesul
verbal în care se consemnează fiecare activitate de supraveghere tehnică
înregistrările (suportul) fac parte integrantă din procesul verbal, care conform
legii reprezintă mijloc de probă
situația de la art. 139, alin. (3) este una specială - înregistrările efectuate de
părți sau de alte persoane și oricare alte înregistrări nu sunt rezultatul unor
activități de supraveghere tehnică ale organelor de urmărire penală și nu sunt
atașate unor procese verbale

4. MIJLOCUL DE PROBĂ (II)
Opinie – legiuitorul a exclus în mod expres înregistrările, iar mijlocul de

probă îl constituie procesul verbal, sau, în anumite situații, înregistrările
pentru a putea fi folosite în cadrul procesului penal, era necesar ca aceste tipuri
de înregistrări să fie declarate în mod expres ca fiind mijloace de probă
procesele verbale (inclusiv cele de redare a convorbirilor) nu sunt singura
modalitate de materializare a rezultatelor supravegherii în mijloace de probă
rezultatele supravegherii video, audio sau prin fotografiere pot fi materializate
și în planșe foto, care constituie, prin ele însele, mijloace de probă (fotografii),
conform art. 97, alin. (2), lit. E), dar care, în acest caz, se atașează la procesul
verbal în care sunt consemnate rezultatele activităților de supraveghere tehnică

5. DURATA
SUPRAVEGHERII ÎN SPAȚII PUBLICE (I)
Art. 144, alin. (3) - durata totală a măsurilor de supraveghere tehnică,
cu privire la aceeaşi persoană şi aceeaşi faptă, nu poate depăşi, în
aceeaşi cauză, 6 luni, cu excepţia măsurii de supraveghere video,
audio sau prin fotografiere în spaţii private, care nu poate depăşi 120
de zile
Textul se referă în mod exclusiv la spațiile private, prin urmare, măsura
supravegherii audio, video sau prin fotografiere în spații publice poate
avea durata totală comună celorlalte măsuri de supraveghere tehnică,
adică durata de 6 luni

5. DURATA
SUPRAVEGHERII ÎN SPAȚII PUBLICE (II)
Singurele texte, în afara art. 144, unde se face vorbire despre ”spații private” sunt
art. 140, alin. (2) și (5), lit. h) unde, referitor la conținutul cererii formulată de
procuror și al încheierii judecătorului se arată acestea trebuie să conțină ”în cazul
măsurii supravegherii video, audio sau prin fotografiere în spaţii private,
menţiunea privind încuviinţarea solicitării ca organele de urmărire penală să
pătrundă în spaţii private pentru a activa sau dezactiva mijloacele tehnice ce
urmează a fi folosite pentru executarea măsurii supravegherii tehnice”
Apreciem că atunci când se referă la ”supravegherea video, audio sau prin

fotografiere în spații private” legiuitorul are în vedere numai supravegherea
efectuată utilizând mijloacele tehnice care au fost activate sau dezactivate în urma
pătrunderii organelor de urmărire penală în respectivele spații private

5. DURATA
SUPRAVEGHERII ÎN SPAȚII PUBLICE
Întrucât legea prevede durate maxime diferite, modalitatea de

supraveghere (în spații private și/sau publice) va trebui totdeauna
menționată ca atare în cuprinsul mandatului de supraveghere tehnică
Când organele de urmărire penală trebuie să pătrundă în spații private

pentru a activa sau dezactiva mijloacele tehnice folosite, încuviințarea
necesară va fi solicitată și, după acordare, menționată ca atare în
cuprinsul mandatului de supraveghere tehnică

6. PRELUNGIREA
MANDATULUI DE SUPRAVEGHERE TEHNICĂ (I)
Conform art. 911, alin. (4) din Cpp din 1968, autorizația putea fi
reînnoită înainte sau după expirarea celei anterioare
Actualul Cod face vorbire de prelungirea mandatului de supraveghere
tehnică (art. 144)

6. PRELUNGIREA
MANDATULUI DE SUPRAVEGHERE TEHNICĂ
(II)
Modificarea terminologică produce următoarele consecințe:
pentru a putea fi dispusă prelungirea supravegherii tehnice este
necesar să nu fi expirat durata mandatului de supraveghere tehnică
anterior
în cazul în care durata mandatului de supraveghere tehnică anterior
a expirat deja, iar durata maximă legală a măsurii nu a fost încă
atinsă, procurorul poate solicita emiterea unui nou mandat și nu
prelungirea celui vechi, ale cărui efecte au încetat deja

7. MODUL DE CALCUL AL TERMENELOR
Termenele care au ca obiect luarea, prelungirea sau durata maximă a
măsurilor de supraveghere tehnică, fiind măsuri restrictive de drepturi
întrucât aduc atingere unor drepturi, cum ar fi cel la corespondență și la
viață privată
Sunt termene substanțiale, care, spre deosebire de cele procedurale,
se calculează conform prevederilor art. 271 din Cpp
Ora sau ziua de la care începe termenul și cea la care se sfârșește
termenul intră în durata acestuia (termenul se calculează pe ore,
respectiv, pe zile pline)

8. OBLIGAȚIA
PROCURORULUI DE A SESIZA JDL (I)
Art. 141, alin. (3) – când autorizarea unor măsuri de supraveghere
tehnică este efectuată de către procuror, acesta are obligația de sesiza,
în termen de cel mult 24 ore, JDL, în vederea confirmării măsurii
Fiind o obligație, sesizarea JDL trebuie făcută și în ipoteza când din
activitățile de supraveghere tehnică autorizate de procuror nu au
rezultat probe cu privire la pregătirea sau săvârșirea unor infracțiuni
JDL nu se va pronunța asupra eficacității măsurilor de supraveghere
tehnică, ci asupra legalității și temeiniciei ordonanței procurorului (poate
fi confirmată și o măsură nu s-au obținut probe)
8. OBLIGAȚIA
PROCURORULUI DE A SESIZA JDL (II)
O dată cu solicitarea de confirmare a măsurii autorizării sau separat de

aceasta, procurorul poate solicita JDL luarea, pentru o perioadă de cel
mult 30 zile, a măsurii supravegherii tehnice
Solicitarea procurorului poate fi făcută și măsura de supraveghere
poate fi dispusă de către JDL competent și în situația în care acesta a
infirmat măsura luată de către procuror, spre exemplu atunci când nu a
existat urgență, nefiind întrunită condiția prevăzută de art. 141, alin. (1),
lit. a) din Cpp

9. SUPRAVEGHEREA TEHNICĂ
A AVOCATULUI (I)
Art. 139, alin. (4) din Cpp:

raportul dintre avocat și persoana pe care o asistă sau o reprezintă nu poate
forma obiectul supravegherii tehnice decât dacă există date că avocatul
săvârșește ori pregătește săvârșirea unei infracțiuni dintre cele prevăzute la
art. 139, alin. (2)
dacă pe parcursul sau după executarea măsurii rezultă că activitățile de
supraveghere tehnică au vizat și raporturile dintre avocat și suspectul ori
inculpatul pe care acesta îl apără, probele obținute nu pot fi folosite în cadrul
niciunui proces penal, urmând a fi distruse, de îndată, de către procuror

A AVOCATULUI (II)
pentru a fi dispusă supravegherea raportului dintre avocat și persoana

care o asistă este necesară îndeplinirea cumulativă a condițiilor
prevăzute de art. 139, alin. (1) din Cpp
Condiția privind existența unei ”suspiciuni rezonabile” este înlocuită cu
cerința „existenței datelor” cu privire la pregătirea sau săvârșirea unei
infracțiuni dintre cele prevăzute expres și limitativ de lege

A AVOCATULUI (III)
Textul privindu-l pe avocat este mai restrictiv decât cel general, în sensul
că cerința existenței ”datelor”, şi nu a unei „suspiciuni rezonabile”
presupune un mai mare grad de certitudine și un aspect mai concret al
informațiilor existente cu privire la pregătirea sau săvârșirea unei
infracțiuni de către avocat
M. Udroiu - supravegherea tehnică ”nu se poate dispune pentru a fi
descoperite aceste date, ci ele trebuie să existe la momentul în care se
dispune procedeul probatoriu”

A AVOCATULUI (IV)
Indiferent de datele existente, nu se poate dispune în nicio situație,
supravegherea tehnică a raportului dintre avocat și suspectul sau
inculpatul pe care acesta îl apără
În ipoteza în care s-a dispus supravegherea raportului avocat - persoana
pe care o asistă/reprezintă, iar pe parcursul sau după executarea măsurii
rezultă că activitățile au vizat și raporturile dintre avocat și suspectul ori
inculpatul pe care îl apără, probele astfel obținute se exclud și nu pot fi
utilizate nici în cadrul acelei cauze penale și nici în cadrul unei alte cauze
penale
apără”, pe de altă parte . Autorii consideră că, în condiţiile în care secretul profesional al avocatului este de ordine publică, fiind opozabil tuturor participanţilor la proc
este reprezentată, excluderea probelor obţinute în acest mod ar trebui dispusă în toate cazurile în care au fost supravegheate raporturi ale avocatului cu cel căr
[1] I. Neagu, M. Damaschin, Tratat de procedură penală. Partea generală, Editura Universul Juridic, București, 2014, pag. 494
A AVOCATULUI (V)
Opinie (I. Neagu) –
În cuprinsul art. 139, alin. (4) există „unele omisiuni ale legiuitorului”
evidenţiindu-se terminologia diferită utilizată
Secretul profesional al avocatului este de ordine publică, fiind
opozabil tuturor participanţilor la procesul penal, iar excluderea
probelor obţinute în acest mod ar trebui dispusă în toate cazurile în
care au fost supravegheate raporturi ale avocatului cu cel căruia îi
acordă asistenţă juridică sau pe care îl reprezintă, indiferent de
calitatea procesuală
A AVOCATULUI (VI)
JURISPRUDENŢA CEDO:
Cauza Klass şi alţii contra Germaniei - în noţiunile de
„corespondenţă” şi de „viaţă privată” sunt incluse şi comunicaţiile
telefonice, fie că sunt efectuate de la domiciliul unei persoane, fie că
sunt efectuate din localuri profesionale (cum ar fi sediile cabinetelor
de avocatură)
Cauzele Niemietz contra Germaniei şi Kopp contra Elveţiei - termenul
de „domiciliu” poate include şi cabinetul unui membru al unei profesii
liberale
A AVOCATULUI (VII)
Cauza S. contra Elveției – este exclusă înregistrarea convorbirilor purtate de o
persoană privată de libertate cu avocatul său ales
Art. 89, alin. (2) din Cpp - persoana reţinută sau arestată are dreptul să ia contact
cu avocatul, asigurându-i-se confidenţialitatea comunicărilor, cu respectarea
măsurilor necesare de supraveghere vizuală, de pază şi securitate, fără să fie
interceptată sau înregistrată convorbirea dintre ei (probele se exclud)
Interdicţia este mai largă, cuprinde şi raportul dintre avocat şi alte persoane care
sunt reţinute sau arestate, cum ar fi persoanele supuse măsurii arestării provizorii în
vederea extrădării

A AVOCATULUI (IX)
Cauza Campbell contra Regatului Unit - citirea corespondenţei unui deţinut
destinată unui avocat sau provenind de la acesta nu ar trebui autorizată decât
în cazuri excepţionale, dacă autorităţile pot crede că prin conţinutul scrisorii
se ameninţă securitatea instituţiei sau a altora sau îmbracă un caracter de
delict într-o altă manieră
Cauza Andre şi alţii contra Franţei - Convenţia nu interzice impunerea pentru

avocați a unor obligaţii susceptibile de a privi relaţiile cu clienţii lor, în special
în cazul constatării existenţei unor indicii plauzibile de participare a avocatului
la săvârşirea unui infracţiuni sau în cadrul luptei contra unor anumite practici,
cum ar fi cele de spălare a banilor

A AVOCATULUI (X)
Cauzele Kopp contra Elveţiei şi Kruslin contra Franţei – ca principiu, Curtea
admite ingerinţele în viaţa privată, cu condiţia ca legislaţia internă să indice cu
claritate întinderea şi modalităţile de exercitare a puterii de apreciere a
autorităţilor naţionale în acest domeniu
Cauza S. şi Marper contra Regatului Unit - în contextul interceptărilor

telefonice este esenţială stabilirea unor reguli clare şi detaliate, în special în
ceea ce priveşte durata, păstrarea, utilizarea, accesul terţilor, procedurile de
păstrare a integrităţii şi confidenţialităţii datelor obţinute şi procedurile de
distrugere a acestora, de aşa manieră încât justiţiabilii să dispună de
suficiente garanţii împotriva riscului de abuz şi a arbitrariului

A AVOCATULUI (XI)
Opinie - excluderea probelor nu operează în toate cazurile în care au fost

supravegheate raporturi ale avocatului cu persoana căreia îi acordă
asistenţă sau pe care o reprezintă, ci numai în cazul supravegherii
raportului dintre avocat şi suspect sau inculpat sau al raportului avocat –
persoană reţinută sau arestată
Deosebirea de formulare între cele două teze ale art. 139, alin. (4) nu
constituie o simplă omisiune a legiuitorului

A AVOCATULUI (XII)
Cpp oferă suficiente garanții în materie, care, în cazul supravegherii relaţiei avocat-
persoană asistată/reprezentată sunt suplimentate de cerinţa existenţei datelor
privind pregătirea/săvârşirea uneia dintre infracţiunile prev. de art. 139, alin. (2)
Aceeași concluzie rezultă indubitabil din interpretarea literală a textului, în condiţiile
în care legea procesual penală este de strictă interpretare
Art. 147, alin. (2) - în situația în care există date că avocatul săvârșește sau
pregătește săvârșirea unor infracțiuni dintre cele prev. la art. 139, alin. (2), poate fi
dispusă, în condițiile legii, reținerea, predarea și percheziționarea corespondenței
sau a trimiterilor poștale trimise ori primite inclusiv în raporturile dintre avocat și
suspect sau inculpat
10. OBȚINEREA DATELOR PRIVIND TRANZACȚIILE

FINANCIARE/SITUAȚIA FINANCIARĂ (I)
Art. 138, alin. (9) - operaţiunile prin care se asigură cunoaşterea conţinutului
tranzacţiilor financiare şi al altor operaţiuni efectuate sau care urmează să fie
efectuate prin intermediul unei instituţii de credit/altei entităţi financiare, precum şi
obţinerea de la o instituţie de credit/altă entitate financiară de înscrisuri ori informaţii
aflate în posesia acesteia referitoare la tranzacţiile sau operaţiunile unei persoane
Art. 153 - comunicarea datelor privind existenţa şi conţinutul conturilor şi a altor
situaţii financiare ale unei persoane, în cazul în care există indicii temeinice cu
privire la săvârşirea unei infracţiuni şi există temeiuri pentru a se crede că datele
solicitate constituie probe

FINANCIARE/SITUAȚIA FINANCIARĂ (II)
Obținerea datelor privind tranzacțiile financiare este o metodă specială de

supraveghere, în timp ce obținerea datelor privind situația financiară a unei
persoane este o metodă specială de cercetare
Procedeul obținerii datelor privind tranzacțiile financiare permite o ingerință
mai mare în viața privată, motiv pentru care și condițiile de dispunere sunt
mai restrictive, măsura putând fi dispusă doar cu privire la infracțiunile
limitativ prevăzute de art. 139, alin. (2) din Cpp, și nu cu privire la orice
infracțiune, așa cum poate fi dispusă cealaltă metodă

FINANCIARE/SITUAȚIA FINANCIARĂ (III)
Obținerea datelor privind situația financiară se poate dispune doar față de

suspect sau inculpat, în timp ce una dintre condițiile cumulative care trebuie
îndeplinită în cazul obținerii datelor privind tranzacțiile financiare este aceea
a începerii urmăririi penale în cauză (față de faptă), neexistând cerința ca
persoana față de care se dispune să aibă o anumită calitate procesuală
Existența condiției suplimentare (la suspect sau inculpat) este justificată de
împrejurarea că procedeul probatoriu poate fi folosit cu privire la orice
infracțiune și nu doar în cazul unor infracțiuni de o anumită gravitate

FINANCIARE/SITUAȚIA FINANCIARĂ (IV)
2 opinii privind obiectul cele două procedee probatorii:

A. Uzlău - datele privind situația financiară a unei persoane se referă la datele
pentru o perioadă trecută, spre deosebire de metoda de supraveghere, care
presupune cunoașterea conținutului tranzacțiilor financiare/al altor operațiuni
efectuate și care urmează să fie efectuate
M. Udroiu - datele privind situația financiară se referă doar la datele privind
existența și conținutul conturilor și a altor situații financiare ale unei persoane la
momentul solicitării, nu și a conținutului tranzacțiilor financiare și al altor
operațiuni efectuate în trecut sau care urmează să fie efectuate în viitor

FINANCIARE/SITUAȚIA FINANCIARĂ (V)
Opinie - metoda specială de cercetare poate avea în vedere nu numai

datele actuale, ci și pe cele din trecut privind existenţa şi conţinutul conturilor
şi a altor situaţii financiare
Trebuie operată distincția privind natura metodei: obținerea datelor privind
tranzacțiile financiare este o metodă specială de supraveghere, iar obținerea
datelor privind situația financiară este o metodă specială de cercetare
Fiind o metodă de supraveghere, obținerea datelor privind tranzacțiile financiare
poate privi atât operațiuni din trecut, cât și din viitor; argument de text din
definiția legală - operațiuni ”efectuate sau care urmează să fie efectuate”.

FINANCIARE/SITUAȚIA FINANCIARĂ (VI)
Deosebirea esențială este de ordin terminologic, privind obiectul celor două
metode:
”tranzacții financiare” se referă la convenții prin care se transmit anumite
drepturi cu privire la sume de bani, se fac schimburi financiare
”situația financiară” privește datele existente la un moment dat, situația fiind un
document în care se prezintă o stare de lucruri
”tranzacții financiare” se referă la operațiuni financiare, la acțiunile titularului unui
cont aflate în dinamica lor și include obținerea de înscrisuri ori informaţii
”situația financiară” este o ”radiografie” ce are ca obiect doar existenţa şi
conţinutul conturilor și altor situaţii financiare

FINANCIARE/SITUAȚIA FINANCIARĂ (VII)
Prin metoda obținerii datelor privind situația financiară a unei persoane pot fi
obținute, de la instituții de credit sau alte entități financiare, cum ar fi băncile
comerciale sau organizațiile cooperatiste de credit, următoarele date:
date privind existența, tipul și soldul unui cont
extrase de cont
situații financiare privind activitatea unei persoane juridice, cum ar fi
bilanțul sau contul de profit și de pierdere

FINANCIARE/SITUAȚIA FINANCIARĂ (VIII)
Prin metoda obținerii datelor privind tranzacțiile financiare pot fi obținute:

datele de identificare a conturilor - natura şi tipul conturilor, numerele conturilor
rulajele, persoanele împuternicite, situaţia financiară a conturilor
date privind creditele contractate şi situaţia rambursării lor
date privind cardurile de debit sau de credit active/inactive
informații privind serviciul de internet banking si modalitatea de logare
înscrisuri, cum ar fi contractele de credit și anexele acestora, documentele în
baza cărora s-au deschis/inchis conturile, ordinele de plată ori fişele
specimenelor de semnatură ale titularilor de conturi sau împuterniciților

11. ACCESUL ÎNTR-UN SISTEM INFORMATIC
ȘI PERCHEZIȚIA INFORMATICĂ (I)
Art. 138, alin. (3) - accesul la un sistem informatic constă în pătrunderea într-un
sistem informatic sau mijloc de stocare a datelor informatice fie direct, fie de la
distanţă, prin intermediul unor programe specializate ori prin intermediul unei
reţele, în scopul de a identifica probe
Art. 168, alin. (1) - percheziția informatică este un procedeu probatoriu, care,
constă în activitățile de cercetare, descoperire, identificare şi strângere a
probelor stocate într-un sistem informatic sau suport de stocare a datelor
informatice, realizate prin intermediul unor mijloace tehnice şi proceduri
adecvate, de natură să asigure integritatea informaţiilor conţinute de acestea

ȘI PERCHEZIȚIA INFORMATICĂ (II)
Deosebirea esențială dintre cele două metode este dată de natura și,
implicit, de scopul utilizării acestora
accesul la un sistem informatic constituie o metodă specială de
supraveghere, iar percheziția informatică este o metodă de cercetare
accesului la un sistem informatic oferă acces la resursele sistemului
informatic la un anumit moment, dar permite și supravegherea acestuia pe
viitor, în timp ce percheziția informatică permite doar cercetarea resurselor
sistemului informatic la momentul efectuării percheziției informatice.

ȘI PERCHEZIȚIA INFORMATICĂ (III)
Alte deosebiri:
accesul la un sistem informatic permite o monitorizare pasivă a sistemului,
în condiții de confidențialitate, fără știrea titularului sau utilizatorului, pe
când percheziția informatică poate fi efectuată, potrivit art. 168, alin. (11)
numai în prezența suspectului sau inculpatului
accesul la un sistem informatic se dispune pentru a identifica probe, în timp
ce percheziția informatică este dispusă pentru descoperirea, identificarea
și strângerea probelor

12. OBȚINEREA DATELOR GENERATE SAU PRELUCRATE…
(I)
La data de 08.04.2014 CJUE a pronunțat hotărârea preliminară în
cauzele conexate C-293/12 (Digital Rights Ireland) și c-594/12
(Seilinger și alții), prin care a invalidat Directiva 2006/24/CE privind
reținerea datelor generate sau prelucrate de către furnizorii de rețele și
servicii de comunicații electronice destinate publicului și de modificare a
Directivei 2002/58/CE
Directiva nu instituie criterii suficiente pentru a asigura principiul

proporționalității ingerinței statului în exercițiul drepturilor privind
respectarea vieții private și de familie și protecția datelor cu caracter
personal din Carta drepturilor fundamentale a UE, lăsând astfel în
marja de apreciere a statelor posibilitatea de a institui măsuri interne
care, la rândul lor, să contravină Cartei

12. OBȚINEREA DATELOR GENERATE SAU PRELUCRATE… (II)
În România directiva a fost transpusă prin Legea nr. 82/2012 privind

reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice
de comunicații electronice și de furnizorii de servicii de comunicații de
comunicații electronice destinate publicului I
Prin Decizia nr. 440 din 08.07.2014 Curtea Constituțională a constatat

că dispozițiile legii sunt neconstituționale, dar și că prevederile art. 152
din Cpp sunt constituționale (considerentele hotărârii CJUE sunt
aplicabile și legii)

12. OBȚINEREA DATELOR GENERATE SAU PRELUCRATE…
(III)
Art. 147, alin. (4) din Constituția României - de la data publicării în MO,
deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor
S-a pus problema dacă, după publicarea deciziei, datele de natura
celor care făceau obiectul Legii nr. 82/2012 și care fac obiectul art. 152
din Cpp mai sunt accesibile organelor de urmărire penală
Într-o notă de studiu, întocmită la nivelul PÎCCJ, înainte de publicarea
deciziei CC, s-a emis opinia potrivit căreia accesul la aceste probe va fi
posibil și în continuare, dar exclusiv după procedura prevăzută de art.
152 din Cpp

12. OBȚINEREA DATELOR GENERATE SAU PRELUCRATE… (IV)
Considerentele Hotărârii nr. 440/2014 din 8 iulie 2014 a CC:

”până la adoptarea de către Parlament a unei noi legi privind reținerea
datelor, care să respecte prevederile și exigentele constituționale, așa cum
au fost relevate în prezenta decizie, organele judiciare și organele de stat cu
atribuții în domeniul siguranței naționale nu mai au acces la datele care au
fost reținute și stocate deja în baza Directivei 2006/24/CE si a Legii nr.
82/2012
”este evident că, în condițiile inexistenței unei legi care să reglementeze

procedura reținerii si stocării datelor, art. 152 din Codul de procedura penala
rămâne fără aplicabilitate practică, dar această împrejurare nu se constituie
într-un viciu de neconstituționalitate, textul urmând a deveni incident imediat
ce este adoptată o noua lege referitoare la reținerea datelor”

12. OBȚINEREA DATELOR GENERATE SAU PRELUCRATE… (V)
Conform jurisprudenței constante a Curții, puterea de lucru judecat ce

însoţeşte actele jurisdicţionale, deci şi deciziile CC, se ataşează nu numai
dispozitivului, ci şi considerentelor pe care se sprijină acesta, ambele fiind
general obligatorii (Deciziile nr. 1/1195, 1415/2000, 414/2010 și 415/2010)
Opinie - până la adoptarea unui nou act normativ care să reglementeze

procedura reținerii si stocării datelor, acestea nu pot fi obținute de către
organele de urmărire penală, procedura prevăzută la art. 152 din Codul de
procedură penală fiind inaplicabilă în lipsa acestui act normativ

13. TRANSMITEREA DOSARULUI CĂTRE JDL (I)
Art. 140, alin. (2) - în cazul cererii formulate de pentru dispunerea unei
măsuri de supraveghere tehnică, ”procurorul trebuie să înainteze dosarul
judecătorului de drepturi și libertăți”
Art. 140, alin. (2) - ”în cazurile în care procurorul sesizează judecătorul de
drepturi și libertăți (...), în vederea soluționării propunerilor ori cererilor
formulate în cursul urmăririi penale, va înainta copii numerotate și
certificate de grefa parchetului de pe actele dosarului ori numai de pe cele
care au legătură cu cererea sau propunerea formulată”

13. TRANSMITEREA DOSARULUI CĂTRE JDL (II)
Opinie rezultată din interpretarea sistematică a textelor:

în cazul în care procurorul sesizează JDL cu o cerere de emitere a unui
mandat de supraveghere tehnică va înainta judecătorului copii numerotate și
certificate ale dosarului, și nu originalul acestuia pe care îl păstrează, în
vederea continuării urmăririi penale
procurorul nu are obligația de a înainta copii ale tuturor actelor aflate la dosar,
ci numai copii numerotate și certificate ale actelor care au legătură cu cererea
sau cu propunerea formulată

14. SOLUȚIA DISPUSĂ CÂND JDL NU ESTE COMPETENT (I)
Opinie (A. Uzlău):

În ipoteza în care judecătorul nu este competent să soluționeze
cererea de emitere a mandatului de supraveghere tehnică, acesta nu
își declină competența, ci va pronunța tot o soluție de respingere a
cererii formulată de procuror, soluție care este de natură să contribuie
la păstrarea caracterului confidențial al metodelor de supraveghere
solicitate

14. SOLUȚIA DISPUSĂ CÂND JDL NU ESTE COMPETENT (II)
Textele în materie din Cpp nu prevăd obligația generală a instanței de a dispune

declinarea de competență, ci această obligație rezultă fie în mod implicit din
normele generale privind competența, fie în mod explicit din cele privind
competența în cazul ivirii unor incidente procedurale, cum ar fi schimbarea calității
inculpatului, a încadrării juridice sau a calificării dată faptei
Procedura de soluționare a cererii procurorului este o procedură specială, singurele

soluții care pot fi dispuse de către JDL sunt fie admiterea cererii procurorului, fie
respingerea, atunci când apreciază că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de
lege pentru emiterea mandatului
Respingerea cererii permite și o soluționare mai operativă a acesteia, în condițiile în

care, după respingere, procurorul care a formulat cererea poate, într-un timp mult
mai scurt, să se adreseze cu o nouă cerere către JDL de la instanța competentă
conform legii

15. LIMITELE AMÂNĂRII INFORMĂRII PERSOANEI
SUPRAVEGHEATE (I)
Art. 145, alin. (1) și (2) - după încetarea măsurii de supraveghere tehnică,
procurorul informează, în cel mult 10 zile, pe fiecare subiect al unui mandat despre
măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privința sa, iar după momentul
informării, persoana supravegheată are dreptul de a lua cunoștință, la cerere, de
conținutul proceselor verbale în care sunt consemnate activitățile de supraveghere
tehnică, precum și de conținutul convorbirilor, comunicărilor sau conversațiilor ori al
imaginilor, prin ascultarea sau vizionarea acestora
Art. 145, alin. (4) - procurorul poate să amâne motivat efectuarea informării sau a
prezentării suporturilor, până cel mai târziu până la terminarea urmăririi penale sau
până la clasarea cauzei, dacă aceasta ar putea conduce la:
perturbarea sau periclitarea bunei desfăşurări a urmăririi penale în cauză
punerea în pericol a siguranţei victimei, a martorilor sau a membrilor familiilor
acestora
dificultăţi în supravegherea tehnică asupra altor persoane implicate în cauză

SUPRAVEGHEATE (II)
Opinie (N. Volonciu):

momentul amânării motivate a informării persoanei supravegheate sau chiar al
prezentării suporturilor ar putea, practic, să se situeze la întocmirea
rechizitoriului sau a ordonanței de clasare a cauzei, ipoteza în care
reglementarea este de natură să îngrădească exercitarea drepturilor
procesuale ale suspectului sau inculpatului

SUPRAVEGHEATE (III)
Opinie:
Problema este una reală, deoarece în practică procurorul poate să amâne
motivat efectuarea informării sau a prezentării suporturilor până, cel mai târziu,
la terminarea urmăririi penale sau până la clasarea cauzei
Amânarea motivată a informării și a prezentării suporturilor trebuie dispusă de
procuror numai înăuntrul termenului de 10 zile de la încetarea măsurii de
supraveghere, termen în care procurorul poate opta, în funcție de cerințele urmăririi
penale, fie pentru informarea persoanei supravegheate (cu sau fără amânarea
prezentării suporturilor), fie pentru amânarea motivată a informării
În ambele cazuri, amânarea poate fi dispusă până la o anumită dată sau, în mod
generic, până la terminarea urmăririi penale sau până la clasarea cauzei ori
renunțarea la urmărirea penală

SUPRAVEGHEATE (IV)
Dreptul părților și al subiecților procesuali principali de a studia procesele

verbale și de a obține fotocopii ale acestora este inclus în dreptul de a
consulta dosarul
Dreptul părților și al subiecților procesuali penali de a asculta/viziona
suporturile nu este inclus stricto sensu în dreptul de a consulta dosarul, ci
constituie un drept distinct, reglementat ca atare în cuprinsul art. 145, alin.
(2) din Cpp

SUPRAVEGHEATE (V)
Utilizarea metodelor speciale de supraveghere sau de cercetare constituie

una dintre situațiile în care avocatul suspectului sau inculpatului nu are
dreptul să asiste în cursul urmăririi penale (art. 92, alin. (1)), iar
restricționarea dreptului de a consulta dosarul este reglementată distinct în
art. 94, alin. (4), aceasta putând fi dispusă, după propunerea în mișcare a
acțiunii penale, pentru cel mult 10 zile
Sfera persoanelor titulare ale dreptului prevăzut de art. 145, alin. (2) este
mai largă decât a celor care au dreptul de a consulta dosarul, fiind vorba nu
numai de părți și de subiecții procesuali principali, ci de oricare altă
persoană care a fost supravegheată

SUPRAVEGHEATE (VI)
Opinie:
dacă procurorul amână motivat efectuarea informării, la expirarea termenului
pentru care s-a dispus amânarea sau la dispariția motivului pentru care s-a
dispus amânarea, procurorul trebuie să informeze de îndată (și nu în termenul
de 10 zile prevăzut de art. 145, alin. (1)) persoana supravegheată, după care
să-i lase acesteia la dispoziție cele 20 zile, înainte de trimiterea în judecată,
clasarea sau renunțarea la urmărire penală, pentru a putea formula cererea de
luare la cunoștință a proceselor verbale și/sau de ascultare/vizionare a
suporturilor
dacă procurorul a efectuat informarea, dar a amânat numai
ascultarea/vizionarea suporturilor, atunci, înainte de trimiterea în judecată,
clasarea sau renunțarea la urmărire penală, trebuie să-l cheme pe suspect sau
pe inculpat și să-i asigure accesul la înregistrări, de îndată termenul pentru
care a fost dispusă amânare a expirat


Aspecte Controversate Privind Mijloacele de Proba - Procuror Nelu Ciobanu & Procuror Viorel Cerbu PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aspecte Controversate Privind Mijloacele de Proba - Procuror Nelu Ciobanu & Procuror Viorel Cerbu PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ASPECTE CONTROVERSATE

PRIVIND MIJLOACELE DE PROBĂ

- Metodele speciale de supraveghere -

Procuror Nelu Ciobanu

Project supported by a grant from Norway

Reglementare mai clară, accesibilă și previzibilă, conformă cu

Abordare legislativă unitară și structurată

Project supported by a grant from Norway

Orice persoană (cu restricții privind raportul avocat-persoană asistată

Project supported by a grant from Norway

Comunicațiile de voce, mesaje SMS (Short Message Service) sau MMS

Project supported by a grant from Norway

Interceptarea comunicațiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanță este

Project supported by a grant from Norway

Project supported by a grant from Norway

Competenţa organelor de cercetare penală cât priveşte cauza respectivă

Project supported by a grant from Norway

2 opinii privind mijlocul de probă în cazul supravegherii tehnice:

Project supported by a grant from Norway

Opinie – legiuitorul a exclus în mod expres înregistrările, iar mijlocul de

Project supported by a grant from Norway

Opinie – legiuitorul a exclus în mod expres înregistrările, iar mijlocul de

Project supported by a grant from Norway

Project supported by a grant from Norway

Apreciem că atunci când se referă la ”supravegherea video, audio sau prin

Project supported by a grant from Norway

Întrucât legea prevede durate maxime diferite, modalitatea de

Când organele de urmărire penală trebuie să pătrundă în spații private

Project supported by a grant from Norway

Project supported by a grant from Norway

Project supported by a grant from Norway

Project supported by a grant from Norway

O dată cu solicitarea de confirmare a măsurii autorizării sau separat de

Project supported by a grant from Norway

Art. 139, alin. (4) din Cpp:

Project supported by a grant from Norway

pentru a fi dispusă supravegherea raportului dintre avocat și persoana

Project supported by a grant from Norway

Project supported by a grant from Norway

Project supported by a grant from Norway

Cauza Andre şi alţii contra Franţei - Convenţia nu interzice impunerea pentru

Project supported by a grant from Norway

Cauza S. şi Marper contra Regatului Unit - în contextul interceptărilor

Project supported by a grant from Norway

Opinie - excluderea probelor nu operează în toate cazurile în care au fost

Project supported by a grant from Norway

10. OBȚINEREA DATELOR PRIVIND TRANZACȚIILE

Project supported by a grant from Norway

Obținerea datelor privind tranzacțiile financiare este o metodă specială de

Project supported by a grant from Norway

Obținerea datelor privind situația financiară se poate dispune doar față de

Project supported by a grant from Norway

2 opinii privind obiectul cele două procedee probatorii:

Project supported by a grant from Norway

Opinie - metoda specială de cercetare poate avea în vedere nu numai

Project supported by a grant from Norway

Project supported by a grant from Norway

Project supported by a grant from Norway

Prin metoda obținerii datelor privind tranzacțiile financiare pot fi obținute:

Project supported by a grant from Norway

Project supported by a grant from Norway

Project supported by a grant from Norway

Project supported by a grant from Norway