COPITA

La cabaline sprijinul membrelor pe sol se

realizează prin intermediul copitelor.
Fiecare copită prezintă la exterior un înveliş de
protecţie, numit cutia de corn, care adăposteşte la
interior părţile vii ale copitei, reprezentate de ţesut
viu, oase, ligamente, vase sanguine, nervi, etc.
Cutia de corn este compusă din: perete, talpă şi
furcuţă, elemente care sunt strâns legate între ele.
Peretele se întinde de la marginea coroanei
(marginea de sus), unde se observă un fel de
şănţuleţ presărat cu numeroase găurele, până la
marginea de sprijin a copitei (marginea de jos).
Partea din faţă a peretelui se numeşte frunte, iar
părţile laterale se numesc sferturi.
Peretele este mai înclinat în frunte, mai puţin
înclinat în sferturi şi aproape drept spre călcâie.
 COPITA

Cutia de corn Părţile vii

perete talpa furcuţa Parţi tari Părţi moi

ligamente;
osul copitei; tendoane;
osul navicular; furcuţa ce carne;
osul coroanei. membrana cheratogenă;
ţesut podofilos;
vase şi nervi

Copita: 1- regiunea coronară; 2 - marginea

superioară; 3, 4 - peretele; 5 - călcâiele; 6 - fruntea
peretelui; 7-marginea de sprijin.
 Talpa şi furcuţa sunt două părţi distincte, ce
formează suprafaţa cu care calul calcă pe pământ.
Talpa are rolul de a apăra părţile vii din interiorul
cutiei de corn şi din acest motiv trebuie protejată la
curăţirea copitei.
Marginea tălpii se uneşte cu marginea de sprijin a
peretelui, formând linia albă (cornul în această
regiune este de culoare albă şi se observă ca o dungă
îngustă).
Pe linia albă se bat caielele în timpul potcovitului
calului.
Furcuţa de corn este partea cutiei de corn cuprinsă
între bare şi talpă, care acoperă furcuţa de ţesut viu
(furcuţa de carne) din interiorul cutiei de corn şi are
rolul de a reduce şi amortiza zdruncinăturile pe care
piciorul le suportă în timpul mersului.
Talpa şi furcuţa:
1 - peretele copitei;
2 - talpa;
3 - furcuţa;
4 - vârful furcuţei;
5 - braţul furcuţei;
6 - şanţul mijlociu;
7 - şanţurile laterale;
8 - linia albă;
9 – barele.
 Pe faţa de jos a furcuţei, la mijlocul ei şi spre înapoi se
observă, un şanţ care la copitele sănătoase este mai
dezvoltat, numit şanţul mijlociu, care împarte furcuţa în
două braţe (braţele furcuţei).
La locul de unire cu barele şi talpa, furcuţa prezintă alte
două şanţuri, denumite şanţurile laterale, câte unul de
fiecare parte a braţelor.
Capetele dinapoi ale furcuţei se prezintă sub forma unor
ridicături rotunde, numite bulbucăturile copitei.
Calităţile cornului.
Cornul copitei prezintă unele proprietăţi care trebuie
cunoscute de podotehnist.
Duritatea cornului este mai mare la cel de la suprafaţa
copitei decât la cel din profunzime.
Perioada de creştere, necesară reînnoirii totale a cutiei de
corn se numeşte perioada de reînnoire sau de creştere a
cutiei de corn.
În general viteza de creştere variază în raport cu
alimentaţia, vârsta, sexul şi felul muncii animalului.
Pentru cal se consideră că reînnoirea peretelui se face
între 8—12 luni, în timp ce talpa şi furcuţa se reînnoiesc
după circa 2 luni.
 Creşterea cornului copitei la cal este favorizată de
mersul despotcovit, ungerea regulată a cornului cu
unsoare bună de copite, curăţarea şi reînnoirea
potcoavelor la timp, cât şi prin mişcare multă pe terenuri
moi.
În general, cornul de la o copită potcovita creşte mai
greu.
În medie, cornul copitei creşte cu 8 mm pe lună.
Încetinirea în creştere a cornului este determinată de
lipsa de mişcare, de potcovit, de folosirea cailor pe
terenuri tari, de lipsa de igienă a copitei etc.
Furcuţa de ţesut viu (furcuţa de carne) este un fel de
pernuţă elastică, acoperită de furcuţa de corn a copitei
fiind împărţită printr-un şanţ mijlociu în două braţe.
Se găseşte aşezată între cele două cartilaje ale copitei, cu
care este unită.
Cartilajele copitei, numite şi fibrocartilajele
complementare, sunt situate de o parte şi de alta a osului
copitei de care sunt prinse.
Cartilajele copitei împreună cu furcuţa de ţesut viu
formează aparatul de amortizare al copitei, aparat care
reduce efectul loviturilor şi zdruncinăturilor din timpul
mersului, mai ales pe terenuri tari.
 Membrana cheratogenă sau învelitoarea de ţesut viu,
foarte bogată în vase de sânge, acoperă părţile moi închise
în cutia de corn (se poate observa destul de bine, după ce
se îndepărtează cutia de corn prin fierbere sau smulgere).

1 — cutia de corn; 2 — membrana cheratogenă;

3 — bureletul principal; 4 — pielea cu păr .
a — copita normală anterioară; b — copita normală
posterioară
ÎNGRIJIREA COPITELOR, atât la tineret, cât şi la caii
adulţi, prezintă o mare importanţă.
Cleşte pentru tăiat unghia este confecţionat din oţel, cu
braţele lungi de 30 —35 cm şi cu gura lată.
Reneta sau rişca, compusă dintr-un mâner uşor arcuit şi
o lamă cu marginea tăioasă şi cu extremitatea liberă
îndoită şi mai îngustă decât restul lamei, serveşte la
curăţirea tălpii şi la scurtarea şi netezirea marginii de
sprijin a peretelui.
 Cuţitoaia, compusă dintr-un mâner îndoit în formă de
„S" şi o lamă cu vârful ascuţit, ajută la ridicarea cornului
din talpă şi la tăierea muchiei de sprijin a peretelui.
Raşpelul este un fel de pilă din oţel, de 40—50 cm
lungime, care serveşte la netezirea marginii de sprijin a
peretelui .

Scule pentru curăţat unghia:

 cleşte pentru tăiat unghia; raşpel; renetă (rişca); cuţitoaia;
La mânji şi tineret îngrijirea copitelor este foarte importantă,
pentru a se preveni unele boli ale copitelor, care se termină
cu strâmbarea piciorului întreg, dacă operaţia nu se face la
timp.
La caii de muncă, îngrijirea copitelor trebuie să fie permanent
în atenţia podotehnistului.