Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
păgânii celți nu știau, în mare parte să scrie - deși o formă de scriere în ...
galeză cu caractere din alfabetul grec, latin sau etrusc a fost folosită. Listă de obiecte sacre în mitologia celtică
Mitologie
ă etruscă egipteană greacă islamică hindusăjaponeză lusitană mayașă nordică persană romană slavă sumeriană
Vezi și
ie și mitologie Religie comparată SimbolismTeologie
Listă de mitologii
vdm
preoților lor, druizii, li se interzicea să dezvăluie secretele religiei lor (Cezar, De Bello Gallico 6.14). Cezar mai spune
că elveții aveau un fel de recensămât în scris. Din pricina interzicerii rituale a scrierii, nu există nici un text despre
religia celților continentali redactat de autohtoni. Singurele izvoare istorice legate de mitologia lor sunt niște scrieri ale
unor autori greco-latini, dar și un mare număr de monumente figurate, majoritatea din epoca galo-romană.
Celții din Irlanda, Scoția și cei din Țara Galilor au folosit scrierea ogamică în câteva scurte inscripții (mai mult însă
pentru nume personale). Screierea ogamică era folosită mai ales de druizi, ca un limbaj codat. Despre această scriere se
credea că a fost inventată de însuși zeul Ogma. Acești celți din Insulele Britanice au produs o abundentă literatură
epică, însă o mare parte, abia după convertirea la creștinism.
Mai târziu au apărut și câteva scrieri mitologice, întocmite de călugării creștini din Irlanda și Țara Galilor, începând din
secolul al VIII-lea și până în secolul al XII-lea, al erei noastre. Acești călugări au încercat să reconstituie mitologia
strămoșilor lor, mai ales că cele două regiuni (Irlanda și Țara Galilor) și-au conservat mai bine credințele religioase
decât celelalte zone ocupate odată de celți și puternic influențate de Imperiul Roman. Unele scrieri de acest gen au
supraviețuit până astăzi, dar majoritatea sunt incomplete și greu de interpretat. Viziunea creștină a autorilor a
deformat simbolurile religioase, dar, cu toate acestea, scrierile călugărilor reprezintă o sursă importantă despre lumea
celtică și religia ei.
O altă sursă foarte importantă este bogatul folclor irlandez, care păstrează multe elemente specifice mitologiei
celtice.
Cosmologie și eshatologie
Puține lucruri se știu despre credințele religioase ale celților și galilor. Ei credeau într-o viață de după moarte și de
aceea îngropau mâncare, arme și ornamente împreună cu trupul celui mort. Druizii preoții celților i-au învățat
doctrina transmigrării sufletului și le-au relvat puterea naturii și a zeilor.
Irlandezii credeau într-o altă lume aflată în subteran sau sub forma unor insule îndepărtate din ocean. Cealaltă lume a
fost numită ori "Lumea celor Vii", ori "Câmpia Fermecătoare" sau Tir na nOg (Lumea celor tineri sau Lumea celor
veșnic tineri). Această lume era de fapt o țară unde nu exista boală, bătrânețe sau moarte, unde fericirea dăinuia pentru
totdeauna și unde o sută de ani erau doar o singură zi. Se observă o asemănare cu tărâmul din mitologia
greacănumit Câmpiile Elizee. Atât Câmpiile Elizee cât și Tir na nOg își au probabil originea în religia proto-indo-
europeană. În unele mituri irlandeze, o tânără fermecătoare se apropie de erou și îi cântă despre această lume a
fericirii. El o urmează și pornește cu ea pe mare într-o corabie de sticlă. După aceasta, eroul ori nu mai este văzut ori se
întoarce peste un scurt timp și își dă seama că toți contemporanii lui sunt morți și că a lipsit sute de ani.
Divinități
Cezar este primul care prezintă panteonul celtic, însă îl descrie sub masca unei interpretatio romana în opera
sa, Commentarii de bello gallico. Deși prezintă pe cei mai importanți cinci zei venerați de gali el le dă nume de zei
romani. El spune despre celți că "zeul pe care îl cinstesc cel mai mult este Mercur. Statuile sale sunt cele mai
numeroase. Ei văd în el pe inventatorul tuturor artelor; ei îl consideră drept călăuzitorul călătorilor pe drum, cel care
poate cel mai mult să-i ajute să câștige banul și să facă comerț." Pentru această descriere se crede că Cezar se referea de
fapt la zeul celtic Lug. După Mercur, conform consulului roman, galii îi venerau pe Apollo, Marte, Jupiter și Minerva.
Cezar mai oferă o informație despre acești zei dezvăluind totodată de ce i-a asociat cu divinitățile romane: Apollo al
galilor alungă bolile, la fel ca cel al romanilor, Minerva este protectoarea științelor, este zeița dibăciei, Jupiter
guvernează cerurile, iar Marte influențează luptele.
Autenticitatea și valoarea acestei interpretatio romana a fost de multe ori pusă la îndoială, cu toate că, Cezar, pe atunci
proconsul al Galiei Cisalpine, era bun cunoscător al credințelor celtice. Surprinzător este faptul că Jupiter nu este
considerat zeul suprem, probabil pentru că el își pierduse autoritatea pentru locuitorii orașelor expzuse influenței
meditraneene. Cu toate acestea, coloanele aflate mai ales între Rin, Mosela și Saône, numite "Jupiter cu uriașul",
ridicate de niște triburi germanice prelungesc simbolismul arhaic al zeului celest suprem.