Sunteți pe pagina 1din 11

PROIECTAREA ȘI DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚILOR DE DEZVOLTARE

PERSONALĂ - RUTINELE
Prof. Liliana SIMION
Grădinița cu PP Nr. 5 Piatra Neamț

Grădinița de copii trebuie să reprezinte pentru copilul preșcolar un spațiu în care acesta să se
simtă în siguranță, să se simtă protejat. Atmosfera stenică și suportivă este dată, în primul
rând, de o bună organizare a zilei petrecute în grădiniță, pe baza unui regim zilnic stabilit în
conformitate cu principiile igienei și cu recomandările psihologiei developmentale, în armonie
cu ritmul zilnic de activitate deja deprins de copil în familie.

Rutinele
Rutinele sunt activități-reper care acoperă nevoile de baza ale copilului și contribuie la
dezvoltarea și derularea demersurilor didactice ale zilei.
Rutinele înglobează, de fapt, activități de tipul:
- Sosirea copiilor;
- Întâlnirea de dimineață;
- Micul dejun;
- Igiena- spălatul și toaleta;
- Masa de prânz;
- Somnul/perioada de relaxare de după-amiază;
- Gustările;
- Plecarea copiilor acasă.
Regimul zilnic al grădiniței precizează timpul, modul și succesiunea momentelor principale
ale vieții și activității copilului preșcolar. Rutina zilnică este efectuată cu sprijinul adulților și
reprezintă pentru copil o oportunitate de a învăța, de a-și dezvolta personalitatea. Pentru a fi
însușite cu mai multă ușurință de către copil, se recomandă ca activitățile să se desfășoare
într-o succesiune stabilă, astfel copilul va avea repere și se va simți în siguranță.

Întâlnirea de dimineață
Actualul curriculum pentru învățământul preșcolar include în cadrul activităților de dezvoltare
personală și întâlnirea de dimineață, activitate ce nu se va derula în învățământul tradițional.
Întâlnirea de dimineață este o activitate planificată, structurată, care ocupă un loc important în
programul zilnic. Cele 20-25 de minute dedicate acestei activități creează o atmosferă pozitivă
în grupă, antrenând fiecare membru al acesteia. Fiecare copil simte nevoia de a fi parte a
colectivului și are responsabilitatea de a contribui la activitățile lui.
Întâlnirea de dimineață:
- Îi învață pe copii să aibă grijă de cei din jur;
- Oferă ocazia participării individuale și de grup;
- Creează o atmosferă vioaie, entuziastă, prietenoasă pentru toată ziua;
- Este un pretext pentru stabilirea de reguli și ritualuri;
- Oferă ocazii de recunoaștere a valorii personale a fiecărui copil;
- Creează situații de exersare a unor deprinderi importante ( a asculta, a vorbi, a
sintetiza, a rezolva probleme, a urma indicații, a lua decizii, a arugumenta etc. )

1
Întâlnirea de dimineață reprezintă o activitate didactică fundamentată pe comunicare, în care
fiecare dintre participanți trebuie să aibă o prezență activă, ascultând și comunicând idei noi.
Deoarece întâlnirea de dimineață reprezintă un mediu de interacțiune formalizat, nu
întotdeauna participanții se vor angaja spontan și consistent în comunicarea ideilor proprii. De
aceea, propunem câteva soluții de facilitare a comunicării cursive, democratice și consistente
în cadrul grupului de preșcolari.
Ø Organizarea grupului de preșcolari în cerc. Cercul reprezintă formația de lucru cea mai
propice comunicării, deoarece:
§ Dispunerea în cerc a participanților permite realizarea contactului vizual
spontan cu fiecare dintre membrii grupului și propunătorul;
§ Neexistând poziții privilegiate, nu se creează tensiuni sau ierarhii informale,
care să ducă la blocaje în comunicare;
§ Prezența propunătorului adult în cadrul formației de participanți și
participarea sa activă la îndeplinirea sarcinilor de comunicare reduc din
autoritatea formală a acestuia, sporind astfel caracterul securizant și deschis
al mediului de comunicare.
Ø Utilizarea marcajelor pentru stabilirea locului fiecărui participant. Pentru a evita
momentele de agitație și a tensiunilor pe care le poate provoca schimbarea spontană a
locului în timpul comunicării, cadrul didactic poate opta pentru a marca fiecare loc în
cadrul cercului, utilizând scaunele, dispuse în cerc sau, mai adecvat la grupele mici,
pernuțe colorate, câte una pentru fiecare participant.
Ø Prezența unui facilitator al comunicării în persoana unui alt adult care sprijină
desfășurarea secvenței de comunicare (părinții pot fi invitați pe rând să joace acest rol
) este utilă în special în situația grupelor non-formate, care nu stăpânesc încă rutinele
întâlnirii de dimineață sau în cazul grupurilor numeroase de preșcolari. Facilitatorul se
poate poziționa undeva în mijlocul cercului, rolul său fiind de a rezolva sarcinile de
comunicare alături de copii, amintind în același timp, când este cazul, cerințele sarcinii
de lucru, regulile de comunicare și oferind un model de actiune.
Ø Utilizarea unei marionete, care este transferată de la un participant la celălalt,
reprezintă un instrument ce reglează comunicarea. Astfel, copiilor li se cere să nu
vorbească până când marioneta nu ajunge la ei sau nu le este înmânată de către cadrul
didactic ori de către un alt copil. Marionetele pot fi utile și în cazul în care unii copii
comunică cu dificultate atunci când se află în grupuri mai mari. În acest caz ei pot fi
încurajați să îi vorbească întâi marionetei.
Ø Utilizarea comunicării în perechi. Acesta poate fi un moment intermediar înaintea
comunicării de grup. Este util în cazul în care copiii trebuie să formuleze un răspuns
mai dificil la o întrebare sau când, la întrebările mai personale, se anticipează că
participanții vor avea rețineri în formularea răspunsului.
Ø Impunerea sau negocierea unor reguli de comunicare democratică, reguli care să
promoveze ascultarea activă și respectul reciproc.

Exemple :
1. Ne ascultăm unii pe ceilalți. Nu îi întrerupem pe ceilalți, nu vorbim decât atunci când
este rândul nostru.

2
2. Nu râdem de ce spun colegii, nu facem comentarii negative la adresa celor spuse de
colegi.
3. Fiecare avem dreptul să vorbim, dar putem alege și să nu spunem nimic, la un
moment dat.
Ø Utilizarea emblemelor și a etichetelor cu simboluri și imagini motivante. Se pot utiliza
etichete cu o simbolistică variată, care să exprime stări de spirit pe care copiii le
trăiesc la un moment dat, care să ilustreze calități individuale (ex: o albinuță pentru
copiii care se dovedesc harnici ).
Ø Utilizarea rundelor de comunicare, utile atunci când dorim să evocîm cât mai multe
idei pe o temă dată sau când dorim să antrenăm toți copiii în activitatea de
comunicare. În cazul rundelor de comunicare, propunătorul este cel care anunță
subiectul situației de comunicare și regula de bază după care se va desfășura runda de
discuții, de exemplu: În continuare vom vorbi despre ce înseamnă să fii prieten cu
cineva. Vom spune: ,, Să fii prieten cu cineva înseamnă…” Fiecare copil va spune o
idee. Eu sunt prima și vom continua în direcția aceasta ( se indică direcția
comunicării în cadrul cercului).
Forma de chemare la această activitate face apel la creativitatea educatoarei: un sunet de
clopoțel, o sonerie, o anumită melodie, o scurtă poezie.

Structura întâlnirilor de dimineață


Salutul este prima etapă a întâlnirii de dimineață. Copiii se strâng în cerc cu educatoarea
pentru a se saluta unul pe altul și a saluta orice oaspete al grupei. În timpul salutului, se
folosește un ton cald, prietenos, copiii adresându-se pe nume unul altuia.
Educatoarea se adresează mai întâi copiilor : ,,Bună dimineața, dragi copii !”, apoi copilul din
stânga: ,,Bună dimineața, Florin!” Salutul se propagă în cerc de la stânga la dreapta, fiecare
copil fiind salutat pe nume. Putem constitui ritmuri simple scandând numele copiilor și bătând
simultan din palme.
Frecventarea grădințtei în sine este o experiență nouă pentru cei mai mulți dintre copii. Există
mulți oameni noi pe care îi întâlnesc și noi reguli de comportament de învățat. Mai întâi, este
important pentru copii să cunoască și să utilieze numele persoanelor și al lucrurilor.
Prezența copiilor la grădiniță se poate realiza tot în cadrul întâlnirii de dimineață.
În prima zi de grădiniță, fiecare copil primește un cartonaș cu un semn individual și numele
lui scris pe el. De la început li se atrage atenția asupra desenului pentru a-l reține. Pe măsură
ce evoluează, copiii își recunosc cu ușurință desenul și numele și pot să-și plaseze cartonașul
în plicul pentru prezenți.
Se vor folosi aceleași semne individuale pentru a marca și alte spații și lucruri individuale ale
copilului: locul în vestiar, patul, trusele de rechizite etc.
Împărtășirea, schimbul de impresii, este o altă componentă a întâlnirii de dimineață.
În fiecare zi, un număr de copii hotărât de grup își prezintă propriile idei, gânduri, experiențe
personale deosebite (de la ce i s-a întâmplat ieri la ce a visat sau ce experiențe de cunoaștere
ori emoționale a avut). Pe parcursul săptămânii, toți copiii vor trece prin această experiență.
Ea le dă posibilitatea tuturor de a se exprima, pe rând și de a genera subiecte de discuție
importante în viața copiilor. Aceștia ajung să se cunoască mai bine, să înlăture barierele

3
timidității, iar mesajul lor ajunge la întregul grup, constituindu-se o atmosferă deschisă,
prietenoasă, ce contribuie la o bună socializare între preșcolari.
În același timp, împărtășirea acționează și asupra dezvoltării capacității de ascultare a copiilor.
Activitatea de grup urmează, în general, perioadei liniștite și meditative a împărtășirii. Prin
această activitate se urmărește determinarea fiecărui membru al grupului să participle activ la
jocurile organizate. Jocurile au un caracter noncompetitiv și propun sarcini de natură
cooperantă, care respectă nivelul de dezvoltare și interesele fiecăruia.
Noutățile, evenimentele, știrile zilei, partea finală a întâlnirii de dimineață, include un mesaj
scris care este afișat în fiecare zi la panoul întâlnirii de dimineață. Mesajul, îmbogățit cu
desene, îi informează pe copii despre programul zilei, activitățile se vor derula și leagă noua
informație de experiențele mai vechi.
Știrile zilei pot include și anunțuri care acoperă o varietate de sarcini, cum ar fi: calendarul,
vremea de afară, observații despre anotimpul pe care îl parcurgem. Copiii pot fi antrenați în
cadrul activității de dimineață să arate unde este scris numele lunii, numele și data zilei din
săptămână etc. și chiar pot opera cu ele, dacă există posibilitatea alcătuirii unor calendare cu
elemente detașabile.
Informarea copiilor cu ceea ce urmează să se întâmple mai departe și ceea ce se așteaptă de la
ei îi ajută pe aceștia să se simtă în siguranță.

Posibile scenarii pentru întâlnirea de dimineață


Scenariul 1
Salutul
La semnalul dat, copiii se adună în cerc cu educatoarea pentru a se saluta. Ei primesc
medalioane cu fructe și legume. Educatoarea salută: ,,Bună dimineața, legumelor și fructelor!
Bine ați venit la grădiniță !”
Pe o melodie cunoscută, de la stânga la dreapta, câte un copil vine în pași de dans în mijlocul
cercului și se prezintă. Exemplu: ,,Eu sunt mărul. Sunt un fruct gustos, am culoarea roșie și va
dau multe vitamine” sau ,, Eu sunt strugurele. Am boabe galbene, dulci și foarte aromate.
Sunt bun și pentru compot, și pentru suc, dar îmi stă bine și pe fructiera de pe masa voastră”.
După ce se prezintă, fiecare copil se întoarce la locul lui în cerc și salută fructul sau leguma
care urmează să se prezinte.

Împărtășirea
La centrul tematic se găsesc legume și fructe personificate, redând diferite emoții. Patru, cinci
copii sunt încurajați să-și aleaga fructul sau leguma care reprezintă cel mai bine ce simt ei în
acest moment. Copiii vor motiva starea lor sufletească, iar grupa îi va asculta și le va putea
adresa întrebări.

Activitatea de grup
Activitate lingvistică: ,,Legumelor și fructelor le place să fie alintate.”
Fiecare denumește fructul sau leguma de pe medalion și apoi o alintă (măr-măruț); apoi copiii
vor fi încurajați să alcătuiască propoziții cu aceste cuvinte.
Joc de atenție: ,,Coșul rupt”
Copiii stau pe scăunele. Conducătorul jocului ( la început educatoarea) se mișcă în cerc, trece
prin fața copiilor și spune: ,, Mă duc la piață cu un coș să cumpăr o pară”. Copilul care are

4
medalionul cu para pornește după conducătorul jocului care-și continuă permanent mersul în
cerc. Jocul continuă astfel până când se ridică toți copiii. Conducătorul exclamă: ,, S-a rupt
coșul!” La auzul acestor cuvinte, fiecare copil, inclusiv conducătorul jocului, se repede să
ocupe un scaun. Copilul care rămâne în picioare devine noul conducător al jocului.

Știrea zilei
Se identifică denumirea zilei din săptămâna în care are loc activitatea și data calendaristică.
Copiii fac aprecieri despre starea vremii. În continuare sunt anunțate activitățile din ziua
respectivă.

Scenariul 2
Salutul
Chemarea la întâlnirea de dimineață se face prin versurile:
,,Dimineața ne-am trezit,
La grădiniță am venit.
În cerc să ne adunăm,
Cu toții să salutăm.”
Copiii se adună în cerc și se salută. Educatoarea salută copilul din stânga ei, acesta îi răspunde
la salut, apoi se întoarce spre colegul din stânga și repetă salutul. Se procedează în acest mod
până când toți copiii se salută.

Prezența
Fiecare copil își alege cartonașul cu semnul individual și numele și îl pune pe panoul
,,Întâlnirii de dimineață”, în buzunarul destinat copiilor prezenți. Educatoarea împreună cu
copiii constată ce copii absentează și plasează cartonașele în buzunarul destinat copiilor
absenți.

Împărtășirea
Se poartă o discuție despre prietenie, apoi fiecare copil primește câte o coală de hârtie și
creioane colorate și îl va desena pe cel mai bun prieten al lui. Patru-cinci copii vor povesti
grupei pe cine au desenat și vor motiva de ce le este cel mai bun prieten.

Jocuri în grup
Joc pentru cunoaștere:
Dacă în grup sunt copii nou-înscriși, în primele zile se vor organiza jocuri pentru cunoaștere.
Copiii se adună în cerc și se asează pe scăunele. Educatoarea începe jocul, spunând : ,, Pe
mine mă cheamă… și stau lângă…” (numind copilul din dreapta). Fiecare copil își spune
numele și precizează numele copilului din dreapta pe care deja l-a auzit. La un al doilea tur se
adaugă o calitate sau o stare de spirit, un sentiment, de exemplu: ,,Mă numesc… și știu să
cânt/și sunt fericit, iar tu te numești… și știi să cânți/și esti fericit”.
În zilele următoare, jocul poate continua complicându-se sarcina prin precizarea de către
fiecare copil a numelor celor doi copii lângă care stă.
După ce copiii se cunosc, se pot organiza jocurile: ,,Ghici cine te-a strigat”, ,,Deschide-ți
urechea bine”, în care au sarcina de a-și recunoaste colegii după voce.

5
Joc de mișcare: ,,Șarpele”
Copiii, împreună cu educatoarea, formează prin înșiruire un șarpe. Ei se vor deplasa în diferite
moduri și ritmuri: în cerc, mergând într-un ritm lent; șerpuit, așezându-se și ridicându-se la
fiecare pas; în cerc, cu brațele întinse și pe vârfuri; în formă de melc, țopăind iute pe vârfuri.
Educatoarea va fi la început conducătorul șirului, iar mișcarile vor fi asociate unor incantații
ritmice adecvate, cum ar fi: ,,În cerc mergem încet, încet/Șerpuit ne deplasăm/Sus și jos noi ne
mișcăm/Melcul iute îl formăm”.

Știrea zilei
Un personaj de la teatrul de păpuși anunță știrea zilei: aniversarea zilei de naștere a unui
coleg, sarcini pentru stabilirea vremii, plimbarea ce urmează să o efectueze copiii, activitățile
ce vor urma.

Scenariul 3
Salutul
La intrarea în sala de grupă, fiecare copil primește un ecuson pe care este desenat soarele,
luna, o planetă, o steluță etc. Copiii se adună în cerc la auzul versurilor cunoscute:
,,Credeam că salutul
<<Bună dimineața>>
Ne-aduce-un strop de voioșie
Și face plăcută viața.”
Copilul care poartă ecusonul cu sorele trece în centrul cercului și salută fiecare corp ceresc.
,,Bună dimineața, planeta Saturn!” Planeta îi răspunde: ,,Bună dimineața, Soare!” Se continuă
salutul, de la stânga la dreapta, cu toți copiii.

Împărtășirea
Pe o masă se găsesc cartonașe cu emoticoane (soare vesel, trist, furios, speriat). Fiecare copil
își alege cartonașul care redă cel mai bine starea lui sufletească, iar un număr de patru copii
motivează alegerea făcută.
Copiii sunt așezați în semicerc, cu spatele la centrul tematic. La o distanță de 2-3 metri de
centrul tematic, se așează o navă cosmică ce a fost confecționată de copii în cadrul proiectului
,,Din tainele universului”, din cutii mari de carton, îmbrăcate în staniol, suprapuse, cu un
spațiu în spate care să permită accesul copiilor în navă.
Pe rând, câte un copil intră în nava cosmică și spune celorlalți ce vede pe fereastra navei
(globul pământesc, soarele, luna etc.). Grupa îi va adresa întrebări legate de cele relatate.

Jocuri de grup
Ce știi despre…
Copiii fac cunoștință cu globul pământesc și cu Soarele. Educatoarea încearcă să afle ce știu
copiii despre planeta Pământ și despre steaua numită Soare.

Joc muzical: ,,Universul”


Pe o melodie scurtă cunoscută, toți copiii cântă:
,, De mânuțe ne luăm,
Cercul mare îl formăm.
Soarele-i și el cu noi;
6
Haideți să-l aplaudăm.”
Pe primele versuri, copiii merg în cerc, pe ritmul melodiei. Pe ultimele două versuri, copiii se
opresc și îl aplaudă pe copilul care poartă în piept simbolul corpului ceresc menționat și care
trece în mijlocul cercului. Jocul se repetă până se epuizează toate corpurile cerești
simbolizate.

Știrile zilei
Jocul ,,Detectivii”
Trei copii vor fi detectivi. Ei vor trece pe la fiecare centru de învățare ( arie de stimulare), vor
observa ce materiale noi au apărut și vor prezenta grupei noutățile. Copiii vor putea adresa
întrebări referitoare la cele relatate de către detectivi. În acest context, educatoarea anunță
programul zilei, jocul oferind o introducere deosebită pentru munca zilnică, în activitatea
independentă ori pe ariile de stimulare.

Tipuri de activități utile în desfășurarea întâlnirii de dimineață


Există mai multe posibilități prin care întâlnirile de dimineață prind contur. Acestea se pot
desfășura nu doar prin conversații, ci și prin activități muzicale, desen, gimnastică, jocuri
matematice etc., toate acestea ducând la reușita activităților pe domenii experențiale sau a
activităților integrate desfășurate de cadrul didactic cu copiii. Iată câteva idei pentru întâlnirea
de dimineață, care sunt pe placul celor mici.
a) Sugestii de jocuri pentru activitățile de grup (jocuri și activități de
autocunoaștere și intercunoaștere)
1. Dacă în grupă sunt copii nou-înscriși, unul din jocurile pentru întâlnirea de
dimineață care să îi ajute pe copii să rețină mai ușor numele colegilor este
următorul: copiii sunt așezați într-un cerc închis alături de educatoare. Aceasta dă
startul jocului spunând: ,,Numele meu este…, în stânga mea se află…, iar în
dreapta mea…” Jocul continuând până la ultimul copil din cerc.
2. Joc de cunoaștere: ,,Eu sunt…și azi mă simt…”
Fiecare își spune numele, împreună cu un adjectiv care începe cu inițiala numelui
și care îl caracterizează sau ar dori să îl caracterizeze. La reluarea jocului, fiecare
își spune numele, indicând un lucru sau o acțiune plăcută lui, care începe cu
inițiala numelui sau propunătorul strigă numele copilului din stânga, al său și al
celui din dreapta. De fiecare dată când își aude numele, purtătorul numelui se
ridică în picioare și se așează imediat înapoi.
3. Joc de cunoaștere: ,,Mingea care se rostogolește”
Cel care are mingea strigă pe nume un coleg și rostogoleste mingea spre el. Cel
care primește mingea alege un alt coleg, îl strigă și rostogolește mingea spre el.
Variantă: cel care are mingea o rostogolește spre un coleg, îl strigă pe nume și îi
spune un lucru pe care îi place să-l facă (de exmplu: ,,Mihai, îmi place să înot”).
4. Joc de cunoaștere: ,,Cu cine ai făcut cunoștință”
Copiii se deplasează în direcții opuse, pe conturul a două cercuri concentrice,
fiecare cerc având același număr de participanți. La semnal, copiii se opresc și
formează perechi. În fiecare pereche, cei doi copii își spun numele mic. După

7
două, trei repetări, în cadrul secvenței ,,împărtășirea”, fiecare participant spune
grupei numele colegilor cu care s-a întâlnit.
5. Joc de autocunoaștere : ,,Surpriza”
Copiii sunt așezați în cerc. În mijlocul cercului se pune o cutie și li se spune
copiilor că în ea se află un obiect special. Cutia conține, de fapt, o oglindă. Fiecare
copil este invitat să vadă acel lucru secret, apoi este rugat să spună grupului ce a
văzut, fără să facă explicit mențiune la propria persoană. Se va insista pe
descrierea trăsăturilor fizice.
6. Joc de cunoaștere: ,,Ecoul”
O persoană își spune numele și face un gest în același timp. Numele și acțiunea
sunt repetate de fiecare din participanți, pe rând, până când se face un tur complet.
7. Jocuri de asociere cu numele:
Îmi place numele pe care îl am pentru că…
Nu îmi place numele pe care îl am pentru că…
Mi-ar plăcea să mă fi chemat…pentru că…
Părinții mi-au pus acest nume pentru că…
8. Se pot purta discuții cu copiii pe diverse teme, cum ar fi: ,,Ce este un prieten?”.
Copiii primesc o coală de hârtie,iar după ce au definit prietenia îl vor desena pe
cel mai bun prieten al lor.
9. ,,Recunoaște colinda”: educatoarea fredonează cu la,la câteva colinde, iar copiii
trebuie să ghicească despre ce colindă este vorba și să intoneze o strofă din
aceasta.
10. ,,Scrisoare pentru Moș Nicolae” realizată prin intermediul desenului.
11. Le putem cere copiilor să reconstituie imagini din bucăți pe marginea a diferite
teme (gen puzzle).

b) Sugestii de jocuri pentru secvența ,,Împărtășire”


1. Joc ,,Pasează Zâmbetul”. Copiii sunt așezați pe scăunele (sau pe jos) și se prefac
supărați. Dintr-o dată pe fața primului copil apare ca prin farmec un zâmbet;
acesta îl pasează următorului copil; așa se procedează până ce toți ajung să
zâmbească. O altă variantă a jocului este cea în care copiii spun: ,,Ceea ce mă face
să zâmbesc este…” La sfârșit copiii pot primi insigne.
2. Joc de dezvoltare socio-emoțională: ,,Mașina de spălat”
Jocul poate fi organizat în zilele posomorâte sau în zilele în care copiii sunt
tensionați din diverse motive (iminența unei serbări, a unui concurs etc.). Pe un
panou sau în locuri diferite din sala de grupă vom așeza trei cartonașe rotunde pe
care am desenat: o față zâmbitoare, o față tristă, o față care plânge cu lacrimi.
Copiii se vor încolona în dreptul cartonașului care exprimă cel mai bine starea lor
emoționala din acel moment. Copiii care s-au așezat lângă fața zâmbitoare sunt cei
care vor alcătui ,,mașina de spălat”. ,,Hainele” sunt copiii care s-au încolonat în
dreptul feței triste sau care plânge. Copiii care formează mașina de spălat se
așează pe două rânduri,față în față. ,,Hainele” vor trece una câte una printre ei și
vor fi atinse de ,,paletele” mașinii (mâinile copiilor)., primind un sfat, o
mângâiere, o apreciere de la colegii veseli din ziua respectivă. Dacă toate acestea

8
au avut efect, vom vedea la o nouă încolonare a copiilor în dreptul celor trei
cartonașe cu fețe. În funcție de rezultat, putem repeta jocul.
3. Joc ,,Bomboana plimbăreață” : copiii sunt așezați în cerc; de la educatoare
pornește o cutiuță cu bomboane gen M&M; fiecare copil ia una și pasează cutia
următorului coleg care face același lucru. În continuare când cutia golită a revenit
la educatoare, fiecare copil trebuie să spună despre el atâtea lucruri care îi plac
câte bomboane a luat.
4. În ceea ce privește dezvoltarea emoțională a copiilor, un joc simplu prin care
copiii își pot exprima emoțiile este următorul: copiii sunt așezați în cerc; pe o
măsuță în mijlocul cercului se află niște cartonașe cu emoticoane ce sugerează
diferite trăiri emoționale. Fiecare copil alege un cartonaș și explică alegerea
făcută.
5. Un alt joc legat de dezvoltarea emoțională este ca fiecare copil să primească o fișă
cu câteva emoticoane (vesel, trist, furios, etc.). ei trebuie să descrie aceste fețe
apoi în spațiul de jos al fișei unde se află trei cercuri trebuie să deseneze chipul
lor: în primul cerc așa cum s-au simțit ieri, în al doilea cerc chipul care arată cum
se simt ei azi, iar al treilea cerc chipul lor așa cum cred că se vor simți mâine.

c) Activități de continuare a propozițiilor cu început dat


Activitățile de continuare a propozițiilor cu început dat sunt eficiente în situațiile de
introducere a unor subiecte noi, când prin intermediul începutului dat, se impune un anumit
model și/sau tip de comunicare.
Exemple de propoziții pe teme diferite:
§ Prietenia Ești prieten cu cineva atunci când….
Când ești prieten cu cineva,atunci…
Când te cerți cu un prieten, te simți …
De ziua unui prieten…
§ Sentimentele mele Sunt fericit atunci când…
Sunt dezamăgit atunci când…
Mi-e teamă de …
Sunt speriat atunci când…
Mă infurii atunci când…
§ Gândurile mele Cred că mă pricep la…
Cred că mi-ar plăcea …
Cred că am să încerc să…
§ Preocupările mele Aș vrea să învăț să…
Îmi place să ascult…..
Îmi place să văd…
Culoarea mea preferată este…pentru că…
Aș vrea ca împreună cu familia să …
§ Dorințele mele Dacă aș fi un animal…mi-ar plăcea să fiu…pentru că…
Dacă aș fi o floare… mi-ar plăcea să fiu… pentru că….
Dacă aș putea schimba un lucru în lume, acesta ar fi.
Dacă ar fi să îmi pun trei dorințe acestea ar fi….pentru că….

9
d) Activități de comunicare pe baza imaginilor
Imaginea poate fi utilizată ca factor evocator pentru gândurile, trăirile emoționale,
experiențele de viață și de cunoaștere ale copiilor. În activitățile derulate la întâlnirea de
dimineață își găsesc utilitate câteva tipuri de imagini: fotografii cu instantanee din realitate, cu
și fără personje umane, imagini fără detalii, imagini care ilustrează emoții si comportamente
diverse.

e) Sugestii pentru debutul întâlnirii de dimineață


În fiecare dimineață,
Să avem gândul bun pe față. (trecem palmele peste față)
Către soare să privim, (desfacem brațele în formă de cerc,privim în sus)
Iubire să dăruim, (strângem brațele spre piept și apoi le desfacem)
De gând rău să ne ferim, (mâna alungă gândul rău)
Să adunăm doar bucurie (strângem brațele spre piept și apoi le desfacem)
Șiîin lume să o răspândim ( sărim în sus cu brațele desfăcute)
Și atunci orișice copil
În fiecare dimineață
Are gândul bun pe față (trecem palmele peste față)

Bună dimineața, cer frumos! (ridicăm mâna spre cer)


Bună dimineața, soare luminos (mâinile sub formă de cerc deaspura capului)
Bună dimineața, micule vânt
Care alergi pe pământ ! ( imităm mișcarea vântului cu brațele)
Bună dimineața, copaci înfloriți (mâinile arată coroana rotundă,tulpina dreaptă)
Bună dimineața, păsărele mari și mici (brațele lateral pentru zbor-păsări mari,palmele în față
–păsări mici)
Bună dimineața, pietre tari (palmele bat podeaua)
Bună dimineața, animale mici și mari (la animale mici stăm ghemuit, la animale mari sărim în
sus)

Bibliografie:
1. Bogart, C., Delmarle, S., Preda, V. (2012). Formarea competențelor în grădiniță: o altă
perspectivă asupra timpului școlar. București: Aramis Print
2. Breben, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M. (2002). Metoda interactive de grup-Ghid
metodic. 60 de metode și 200 de aplicații practice pentru învățământul preșcolar.
Craiova. Arves
3. Brănișteanu R., Chira E., (2011). Paradigme ale integrării curriculare în grădiniță.
Pitești: Editura Delta Cart Educațional
4. Dumitrana, M. (2000). Copilul, familia și grădinița. București: Compania
5. Dumitrana, M. (2002). Activități matematice în grădiniță: ghid practic, însoțit de 105
sugestii de activități. București: Compania.
6. Dumitrana, M. (2005). Jocuri și jucării pentru preșcolari. Ghid metodic de activități
realizate cu ajutorul unor materiale simple. București: Compania.

10
7. Hobjilă, A. (2008). Elemente de didactică a activităților de educarea limbajului (etapa
preșcolarității). Iași: Institutul European.
8. Ionescu, M. (coord.) (2010). Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie
a copilului de la naștere la 7 ani. București: Vanemonde.
9. Mătăsaru, M., Chriloaie, M., Nedelcu, C., Pricoaia, V., Mătăsaru, L. (2008).
Proiectarea didactică în învățământul preșcolar. Rovimed Publishers.
10. Norel, M., Bota, O., A. (2013). Didactica domeniului experiențial limbă și
comunicare. Cluj-Napoca: Asociația de Științe Cognitive din Romania.
11. Păiş Lăzărescu M, Ezechil, L. (2015). Laborator preșcolar-ghid metodologic. Ediția a
IVa revizuită. București: V & I Integral.
12. Păişi-Lăzărescu, M., Tudor, S. L., Stan, M. M. (2009). A deveni şi a fi educator. Bune
practici în învăţământul preşcolar şi primar. Piteşti: Editura Universităţii din Piteşti.
13. Păişi-Lăzărescu, M., Tudor, S. L., Stan, M. M. (2015). Mentorat în didactica
învățământului preșcolar și primar. Craiova: Sitech
14. Păun, E., Iucu, R. (coord.) (2002). Educaţia preşcolară în România. Iaşi: Polirom.
15. Preda, V. (1999). Copilul și grădinița. Urgența 2000: pariul limbajului și al
comunicării. București: Compania.
16. Preda, V. (2009). Programe și activități în învățământul preșcolar și primar. București:
Didactica Publishing House.

11