MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII

MOLDOVA

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

FACULTATEA ELECTRONICĂ ȘI TELECOMUNICAȚII

DEPARTAMENTUL TELECOMUNICAȚII

PROIECT DE AN
Disciplina: ANALIZA ŞI PLANIFICAREA AFACERII

Tema: Să se iniţieze un plan de afaceri pentru o întreprindere

prestatoare de servicii de REPARAŢIE A ECHIPAMENTULUI de
telecomunicaţii

A efectuat : ________ Dolinschi M.

A verificat :

Asist..univ. ________ Griţco M.

Chişinău 2020
Sarcina 3

INTRODUCERE................................................................................................ 4
I. CARACTERISTICA GENERALĂ A STRUCTURII
ORGANIZATORICE A ÎNTREPRINDERII…………………………. 3
II. ANALIZA ECONOMICO – FINANCIARĂ……………………………. 7
2.1 Analiza mecanismului financiar al întreprinderii…………… 7
2.2 Analiza proiectelor investiționale……………………………... 10
2.3 Analiza structurii imobilizărilor corporale…………………... 11
2.4 Analiza structurii mijloacelor circulante……………………... 14
2.5 Analiza circulației bănești la întreprindere…………………... 16
2.6 Analiza structurii veniturilor și cheltuielilor…………………. 18
2.7 Analiza activității economico – financiară……………………. 21
III. CONCLUZII….…………………………………………...……………… 23
Bibliografie……………………………………………………………………. 24
IV. ANEXE……………………………………………………………………. 25

2
 INTRODUCERE
În contextul relaţiilor economiei de piaţă, analiza activităţii economice a întreprinderii
este una din funcţiile de bază ale sistemului decizional. În baza acestui diagnostic, pot fi
depistate punctele forte şi slabe ale activităţilor desfăşurate, inclusiv rezervele interne de sporire
a eficienţei acestor activităţi pe viitor.
În scopul deţinerii unei poziţii competitive pe piaţă şi pentru a putea ţine piept
concurenţei, unităţile economice trebuie să-şi desfăşoare activitatea în modul cel mai raţional,
promovând o politică strategică de dezvoltare eficientă.
Valorificarea potenţialului de producere , comercializare şi prestare a serviciilor,
estimarea eficienţei utilizării factorilor de producţie, aprecierea ratelor de gestiune financiară,
capacităţii de plată şi stabilităţii financiare, precum şi elaborarea măsurilor de îmbunătăţire a
situaţiei financiare necesită efectuarea unei analize economic - financiare complexe.
Pentru efectuarea practicei de producţie se va utiliza informaţia acordată de către SA
„Moldtelecom”, inclusiv Rapoartele Financiare.
Scopul raportului privind practica de producţie la Societatea pe Acţiuni
„Moldtelecom” este de a aprofunda atît cunoştinţele teoretice cît şi cele practice referitoare la
modul de desfăşurare a activităţii a unei întreprinderi şi examinarea detaliată a sistemului de
indicatori din ultimii ani, care reflectă rezultatele financiare ale unităţii de producţie şi servicii,
conţinutul lor, metodele de calcul şi de apreciere a performanţelor economice.
Structura raportului de producţie a fost determinat de scopul şi sarcinile cercetării şi
constă din opt compartimente:
1. Cuprinde analiza structurii organizatorice a întreprinderii, tipului de activitate, forma de
proprietate, produsele oferite şi serviciile prestate, numărul de angajaţi.
2. Cuprinde analiza structurii financiare a întreprinderii , efectuarea calculelor cu privire la
indicatorii : gradul de îndatorare a întreprinderii, gradul de autofinanţare a activelor ş.a.
3. Cuprinde analiza structurii activelor, conţine informaţia cu privire la mijloacele fixe , eficienţa
utilizării lor , ponderea mijloacelor fixe în totalul activelor şi modificările acestora intervenite în
ultimii ani.
4. Cuprinde în componenţa sa date ce ţin de structura activelor curente, eficienţa utilizării lor
şi indicatorii ce caracterizează viteza de rotaţie a activelor curente ş.a.
5. Cuprinde studierea structurii veniturilor şi cheltuielilor întreprinderii, formării şi utilizării
profitului la întreprindere.

3
6. Acest compartiment cuprinde informaţia cu privire la forma şi modalităţile de plată utilizate de
întreprindere, la studierea modului de întocmire a documentelor respective, la studierea
dispoziţiei de încasări şi plăţi, examinarea registrului de casă (de casierie) şi modul de îndeplinire
a acestuia.
7. Cuprinde starea economico-financiară a întreprinderii, din punct de vedere , al eficienţei,
lichidităţii şi capacităţii de plată, al stabilităţii financiare, al valorii de piaţă.
8. Cuprinde studierea planului de afaceri al întreprinderii, identificarea scopurilor şi obiectivelor ,
modul de elaborare a bugetelor funcţionale.

4
I. CARACTERISTICA GENERALĂ A STRUCTURII ORGANIZATORICE
A ÎNTREPRINDERII
S.A. „Moldtelecom” este o societate pe acţiuni de tip deschis care activează în baza
legislaţiei Republicii Moldova şi, anume : Legea cu privire la SA Nr. 1134-XIII din 02.04.1997,
Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, Politica de contabilitate şi a altor acte
normative şi regulamente interne. Moldtelecom – Operatorul Naţional de Telecomunicaţii din
Republica Moldova, care reuşeşte să răspundă cu succes necesităţilor de comunicare ale
consumatorilor, oferindu-le o gama largă şi accesibilă de servicii de telecomunicaţii. Încă de la
începutul activităţii sale, misiunea companiei a fost de a conecta între ei oamenii din Republica
Moldova. De la început dar şi pentru viitor, Moldtelecom îşi propune să asigure comunicarea
interpersonală, limitând astfel distanţa fizică dintre oameni, conectându-i cu întreaga lume. Prin
investiţiile permanente în dezvoltarea pieţii de telecomunicaţii din Republica Moldova,
Moldtelecom îşi menţine de-a lungul anilor, poziţia de lider pe piaţa telefoniei fixe şi a
serviciilor de Internet şi Transport Date.
Înfiinţată în 1993, Moldtelecom a evoluat cu multe eforturi, dar inteligent, de la o
companie tradiţională de stat la o companie inovatoare şi social responsabilă. Operatorul şi-a
demonstrat competitivitatea pe piaţa telecomunicaţiilor, prin tranziţia de la oferirea serviciilor
tradiţionale de telefonie fixă la servicii de Internet de bandă largă, telefonie mobilă 3G şi
televiziune digitală interactivă IPTV.
Structura organizatorică din cadrul SA „Moldtelecom” cuprinde ansamblul elementelor
organizatorice (regulamentul de organizare şi funcţionare, organigrame,descrieri, posturi).
Atribuţiile, responsabilităţile şi competenţele organismelor participative de management sunt
evidenţiate în Statutul firmei şi Regulamentul de organizare şi funcţionare.
Pentru personalul de management şi execuţie, documentele ce consemnează sarcinile,
competentele şi responsabilităţile sunt fişele de post, care cuprind ca conţinut în principal
funcţiunile, activităţile, atribuţiile şi sarcinile acestora.
Studiind sistemul de management al SA „Moldtelecom” s-a atestat prezenţa tuturor celor
cinci funcţiuni încadrate în sistemul de management, şi anume:
- cercetare-dezvoltare ,
- comercială ,
- de producţie ,
- financiar - contabilă ,
- de personal.

5
 Fiecare din aceste funcţiuni au o importanţă majoră pentru întreprindere, deoarece
aplicarea lor corectă duce la un echilibru între compartimentele din cadrul acesteia şi totodată la
realizarea performanţelor.
Din punct de vedere organizaţional Societatea pe Acţiuni Moldtelecom este constituită din
aparatul central şi filiale.

Sursa: „Organigrama Societății pe Acțiuni Moldtelecom”, Extras din Statutul S.A.„Moldtelecom”, 2008
Figura 1.1. Organigrama Societății pe Acțiuni „Moldtelecom”

Structura aparatului central este alcătuită din următoarele subdiviziuni:

1. Departamentul Comercial - asigură prestarea şi vânzarea serviciilor de
telecomunicaţii, deservirea clientelei, elaborarea şi realizarea politicii tarifare a companiei,
promovarea serviciilor şi produselor.
2. Departamentul Tehnic - asigură funcţionarea fiabilă, dezvoltarea şi
modernizarea mijloacelor de telecomunicaţii şi calitatea serviciilor.
3. Departamentul Finanţe - asigură strategia unică în domeniul economiei şi
finanţelor necesare gestiunii efective a patrimoniului, stocării şi analizei rezultatelor obţinute.
4. Departamentul Logistică - asigură organizarea lucrărilor de construcţie,

6
reconstrucţie şi reparaţie capitală a obiectelor de telecomunicaţii şi civile, exploatării
transportului şi aprovizionării cu materiale şi utilaj.
5. Departamentul Resurse Umane - asigură politica de cadre, salarizarea
angajaţilor, protecţia muncii.
Fiecare departament are în frunte un director care răspunde de toate activităţile şi de
asemenea el coordoneaza cu toate activităţile.
Organigrama întreprinderii, conform Figurii 1.1, poate fi caracterizată drept piramidă în
vîrful căreia se află : Adunarea Generală a Acţionarilor, după care umează Consiliul Societăţii şi
Directorul general care are în subordine toate secţiile ce fac parte din administraţia întreprinderii
după acesta urmează Vicedirectorul general care în lipsa Directorului general îndeplineşte toate
funcţiile acestuia. Membrii Consiliului societăţii se aleg de adunarea generală pe termen de un an
din numărul acţionarilor şi altor persoane în număr de 5 persoane, în conformitate cu Statutul
S.A. „Moldtelecom”.
Membri Consiliului societății pe acțiuni S.A. "Moldtelecom":
1. Preşedinte al Consiliului - Valeriu Triboi
2. Reprezentantul acționarului - Maria Cărăuș
3. Reprezentantul acționarului - Violeta Văsa
4. Reprezentantul acționarului - Călin Negură
5. Reprezentantul acționarului - Piotr Mura
Întreprinderea oferă următoarele tipuri de servicii :
- Telefonie tradiţională – acces la o lume întreagă printr-un singur apel ,
- Telefonie amplus – telefonie fixă fără fir bazată pe tehnologia CDMA ,
- Cartele telefonice – comunicare liberă fără contract sau abonament ,
- Servicii cu valoare adăugată ,
- Serviciul ISDN – reţea cu servicii digitale integrate ,
- Telegraf – expedierea fişierilor textuale la distanţă.
Principalele genuri de activitate ce vizează întreprinderea sunt următoarele :
- Telefonie fixă ,
- MaxDSL & MaxFiber ,
- IP TV ,
- 3G.
Capitalul statutar al societăţii pe acţiuni constituie 984, 2 mln. lei, 100 % din acţiunile
companiei aparţin statului, fiind administrate de Agenţia proprietate publică pe lîngă Ministerul
Economiei a Republicii Moldova.

7
 II. ANALIZA ECONOMICO – FINANCIARĂ

2.1 Analiza mecanismului financiar al întreprinderii

Cu ajutorul analizei economico - financiare se cercetează fenomenele economico -
financiare, se descoperă dinamica şi structura lor, se verifică şi se stabileşte relaţia de cauzalitate,
factorii care le generează, se descoperă legile formării şi desfăşurării lor, iar în baza acestora se
formulează decizii privind activitatea pe viitor .
În continuare se va efectua analiza situaţiei economic - financiare pentru 2015-2016 a
S.A.Moldtelecom calculând un şir de indicatori în baza raportului financiar.
Particularităţile formării şi utilizării capitalului prin îndatorare impune întreprinderii
anumite restricţii ce au ca scop păstrarea unui anumit grad de independenţă financiară pentru a
putea acoperi, pe baza rezultatelor obţinute, costul capitalului împrumutat, iar activitatea să
rămînă şi în continuare eficientă, astfel de restricţii se impun în legătură cu apariţia unor riscuri
la care sunt expuşi creditorii privind capacitatea de rambursare a împrumutului. Băncile şi alte
instituţii financiare obligă întreprinderile la respectarea anumitor indicatori care reflectă
capacitatea maximă de îndatorare în condiţii de siguranţă financiară. În acest context, se
calculează:

Coeficientul de îndatorare globală - reflectă ponderea datoriilor totale pe care la are

unitatea în pasivul total al acesteia. Nivelul ratei înregistrează o tendinţă de creştere în perioada
analizată datorită creşterii datoriilor pe termen scurt.

𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒
CIG = 𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢 ≤ 2

1 477 221 439+305 649 886

2016 CIG = = 0,34
4 324 877 115
1 271 078 464+363 524 006
2015 CIG = = 0,37
4 310 942 573

𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒
CIG = ≤ 2/3
𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑝𝑎𝑠𝑖𝑣

1 477 221 439+305 649 886

La finele perioadei de gestiune curente CIG = = 0,29
6 107 748 441
1 271 078 464+363 524 006
La finele anului de gestiune precedent CIG = = 0,27
5 945 545 043

Capacitatea maximă de îndatorare a întreprinderii reflectă valoarea maximă de creditare a

entității.
CMI = 2 * CP
La finele perioadei de gestiune curente
CMI = 2 *4 324 877 115 lei = 8 649 754 230 lei
8
La finele anului de gestiune precedent
CMI = 2 * 4 310 942 573 lei = 8 621 885 146 lei

CMI = Datorii pe t.s. + Datorii pe t.l.

La finele perioadei de gestiune curente CMI = 1 477 221 439 + 305 649 886 = 1 782 871 325
La finele anului de gestiune precedent CMI = 1 271 078 464 + 363 524 006 = 1 634 602 470

Coeficientul de îndatorare la termen

𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑝𝑒 𝑡𝑒𝑟𝑚𝑒𝑛 𝑙𝑢𝑛𝑔
CIT = ≤1
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢

305 649 886

La finele perioadei de gestiune curente CIT = 4 324 877 115 = 0,07
363 524 006
La finele anului de gestiune precedent CIT = 4 310 942 573 = 0,08

Rata rentabilității brute a activelor

𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑏𝑟𝑢𝑡
Rata rent. br. a act. = 𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙𝑢𝑙 î𝑛𝑡𝑟𝑒𝑝𝑟𝑖𝑛𝑑𝑒𝑟𝑖𝑖

401 156 262

La finele perioadei de gestiune curente Rata rent. br. a act. = 984 200 000 = 0,4075 = 40,75%
511 376 654
La finele anului de gestiune precedent Rata rent. br. a act. = = 0,5195 = 51,95%
984 200 000
Suma impozitului pe venit
Suma imp.pe v. = Profitul întrep. fără dobânzile ach. * Cota imp. pe venit

La finele perioadei de gestiune curente

Suma imp.pe v. = 401 156 262 *12% = 48 138 751,44 lei

La finele anului de gestiune precedent

Suma imp.pe v. = 511 376 654 *12% = 61 365 198,48 lei

Profit net
Profit net = Prof.intr.fara dobinz.ach. - Suma imp.pe venit
La finele perioadei de gestiune curente
Profit net = 120 743 483,44 – 48 138 751,44 = 72 604 732 lei

Rentabilitatea capitalului propriu

𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡
Rent.cap.pr. = 𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢 * 100%

La finele perioadei de gestiune curente

72 604 732
Rent.cap.pr. = 4 324 877 115 * 100% = 1,67%
La finele anului de gestiune precedent
94 204 841
Rent.cap.pr. = 4 310 942 573 * 100% = 2,18%

9
Efectul de levier financiar pune în evidenţă creşterea ratei de remunerare a capitalului propriu,
ca urmare a influenţei costurilor fixe formată, în principal, din datorii pe termen lung asupra
profitului întreprinderii.
La finele perioadei de gestiune curente
ELF = (1 - cota impozitului pe venit)*(rentabilitatea activelor – rata dobânzii la credit) *
𝑐𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 î𝑚𝑝𝑟𝑢𝑚𝑢𝑡𝑎𝑡
* =
𝑐𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢
568 451 345
ELF = (1- 0,12)*(40,75%– 12%) * 4 324 877 115 = 0,88*28,75%*0,13 = 3,289%

Concluzie: Conform datelor prezentate se constată o situaţie favorabilă în cadrul

SA„Moldtelecom” deoarece nu este supraîndatorată înregistrînd un coeficient de îndatorare
globală care nu trece limita stabilită. Astfel, din cele din urmă constatate se poate de afirmat cert
că entitatea poate spera la împrumuturi suplimentare, prin urmare aceasta are un management
eficient şi structura financiară adecvată. . În perioada curentă capacitatea întreprinderii de a
produce profit este egală cu 40,75%, iar precedentă cu 51,95%, astfel constatăm că eficiența
utilizării activelor este mică. Întreprinderea a generat profit în perioada precedentăîn valoare de
72 604 732 lei. S.A., prin impozitul pe venit, în anul perioada curentă a contribuit la bugetul
statului cu suma de 48 138 751,44 lei. Coeficientul de îndatorare la termn pentru perioada
precedentă a atins nivelul de 0,08 , iar pentru perioada curentă 0,07, valorile mai mici decît 1,
astfel putem constata că fondurile avansate în circuitul economic depășesc suma împrumuturilor
pe termen lung, de asemenea se observă că înntreprinderea este independentă financiar. Din
rezultatele obținute observăm că efectul levierului financiar este în valoare de 3,289%, deoarece
ponderea capitalului împrumutat este acceptabile.

10
 2.2 Analiza proiectelor investiționale
Termenul de recuperare a investițiilor - reprezintă perioada de timp (exprimată in ani) in care
se recuperează capitalul investit din beneficiile nete ale proiectului.
𝐶𝐼 𝐶𝐼
TR = 𝐶𝐹 = 𝑓𝑙𝑢𝑥𝑢𝑟𝑖 + î𝑛𝑐𝑎𝑠ă𝑟𝑖 î𝑛 𝑛𝑢𝑚𝑒𝑟𝑎𝑟

La finele perioadei de gestiune curente

374 433 067
TR = = 13,95
2 682 312

La finele anului de gestiune precedent

4 089 207
TR = 4 205 067 = 0,97

Concluzie: Termenul de recuperare a investițiilor a crescut de la 0,97 la 13,95, ceea ce prezintă

un dezavantaj.

11
 2.3 Analiza structurii imobilizărilor corporale

În vederea aprecierii situaţiei patrimoniale se studiază structura şi dinamica resurselor

economice. Pentru efectuarea acestei etape pot fi calculate abaterile absolute faţă de perioada
precedentă.
Patrimoniul societăţii este alcătuit din activele pe termen lung, active curente şi alte active
curente. Activul poate reprezenta:
a) o valoare de schimb, atunci cînd bunul, privit ca marfă, serveşte în obţinerea unui alt bun.
b) o valoare de investiţie atunci cînd bunul este folosit nu pentru consum, ci pentru
valorificarea economică, adică pentru producerea de venituri în viitor.
În continuare, după cum urmează în tabelul 2.1 se vor analiza activele SA
„Moldtelecom” din Raportul financiar pe anii 2015 - 2016.
Mijloacele fixe reprezintă o parte componentă a activelor materiale pe termen lung, care
au durata de viaţă mai mare de un an şi sunt utilizate în activitatea întreprinderii pentru obţinerea
unor avantaje economice şi financiare.
În funcţie de participarea directă sau indirectă a mijloacelor fixe la fabricarea produselor
finite, prestarea serviciilor, se disting mijloace fixe productive şi neproductive. Această
clasificare este necesară în scopul soluţionării problemelor privind determinarea structurii
mijloacelor fixe necesare desfăşurării activităţii economico-financiare a întreprinderii şi
asigurării cu obiecte de menire social - culturală ale lucrătorilor ei.
În cadrul SA „Moldtelecom” se pot depista următoarele mijloace fixe, şi
anume : clădirea administrativă, transportul auto al administraţiei, obiectele ce deservesc
administraţia, reţelele de calculatoare ş.a.
Asigurarea eficienţei şi viabilităţii financiare a întreprinderii presupune existenţa unui
potenţial tehnic corespunzător ca volum, strcutură, calitate, care să ofere întreprinderii
posibilitatea realizării unei producţii competitive atît pe piaţa internă cît şi pe cea externă.
Nivelul de eficienţă a mijloacelor fixe se găseşte în directă dependenţă cu structura
acestora, cu capacitatea de producţie a întreprinderii, cu disponibilitatea întreprinderii de reînoire
permanentă a utilajelor, în corespundere cu realizările inovatoare în plan tehnologic. Luînd în
considerare cele expuse, pentru a exprima eficienţa utilizării mijloacelor fixe, se propun trei
grupe de indicatori:
 Indicatori de structură,
 Indicatori ce caracterizează gradul de folosinţă a mijloacelor fixe,
 Randamentul mijloacelor fixe.

12
 Activele și mijloacele fixe ale SA „Moldtelecom” pentru anii 2015-2016

Tabelul 2.1

Indicatorii 2016
1.Active pe termen lung, lei
5629 879 806

2.Total active, lei 6107748441

3.Mijloace fixe, lei 55192863
4.Valoarea medie anuală a MF,
59315938, 5
lei
5.Uzura acumulată, lei 55106972
6.Valoarea de inventar a MF, lei 85891
Sursa: elaborat de autor în baza Rapoartelor financiare ale SA „Moldtelecom
Rata imobilizărilor
𝑖𝑚𝑜𝑏𝑖𝑙𝑖𝑧ă𝑟𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒
Rt = ≤ 2/3
𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒

La finele perioadei de gestiune curente

5 629 879 806
Rt = 6 107 748 441 = 0,92

La finele anului de gestiune precedent

5 495 676 369
Rt = = 0,92
5 945 545 043

Coeficientul de uzură acumulată

𝑢𝑧𝑢𝑟𝑎 𝑎𝑐𝑢𝑚𝑢𝑙𝑎𝑡ă
Kac = 𝑣𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑖𝑛𝑣𝑒𝑛𝑡𝑎𝑟 𝑎 𝑚𝑖𝑗𝑙𝑜𝑎𝑐𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑓𝑖𝑥𝑒

La finele perioadei de gestiune curente

55 106 972
Kac = = 641,59
85 891

Coeficientul de reînnoire a mijloacelor fixe

Nu poate fi calculat

Rentabilitatea mijloacelor fixe

𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 72 604 732
Rent.mijl.fixe = 𝑉𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑒 𝑎𝑛𝑢𝑎𝑙ă 𝑎 𝑀𝐹 * 100% = 59 315 938,5 *100% = 122,4%

13
Concluzie: Rata imbobilizărilor este de 0,92, valoarea nefiind una acceptabilă deoarece este mai
mare de 2/3. Coeficientul de uzură acumulată este de 641,59. De la 1 leu imobilizat în mijloacele
fixe este obținut profit de 122,4%. În baza calculelor efectuate atestăm o structură inadecvată a
mijloacelor fixe din cadrul SA „Moldtelecom” deoarece valoarea indicatorilor s-a obţinut
foarte mare, astfel rata mijloacelor fixe în a.2016 s-a situat la limita de 642, 59. Acest fapt se
datorează valorilor mici a activelor pe termen lung înregistrate pe parcursul perioadei analizate
2015 – 2016 valoarea acestora fiind egală cu valoarea de bilanţ a mijloacelr fixe. Un alt indicator
cum este rata imobilizărilor care măsoară gadul de investire a capitalului în active pe termen lung
înregistrează valori scazute de 0,92. Se poate afirma cert faptul că întreprinderea nu investeşte
capitalul în activele pe termen lung.

14
 2.4 Analiza structurii mijloacelor circulante
Activele curente constituie o componentă esenţială a mijloacelor economice ale
întreprinderii ce au menirea sa asigure funcţionalitatea curentă a acesteia, costituind obiectul
asupra cărora se realizează acţiunea de prelucrare şi transformare apecifică unităţii economice.
Nevoile de finanţare pe termen scurt ale întreprinderii, care reprezintă nevoi permanente,
pot fi finanţate atît din surse interne, cît şi din surse externe.
Sursele interne se referă, în primul rînd, la profitul net, care trebuie să fie, în proporţii
raţionale, repartizat între plata dividendelor şi fondul de dezvolatare economică, divizat, la rîndul
său, în fondul de investiţii în active fixe şi fondul de investiţii în active curente.
Partea din surse financiare ce asigură finanţarea permanentă a activelor curente reprezintă
fondul de rulment – care se formează din capitaluri proprii şi din împrumuturi pe termen mediu
şi lung.

Fondul de rulment propriu

FRP = Capital propriu – Imob.corp.
La finele perioadei de gestiune curente
FRP = 4324877115 – 4812479734 = (487602619)
La finele anului de gestiune precedent
FRP =4310942573 – 4755297674 = (444355101)

Capital permanent
Cap.perm = Capital propriu + Dat.t.lung+Rezerve
Cap.perm. = 4324877115+305649886+3239154457 = 7869681458
Cap.perm. = 4310942573+363524006+3201039288 = 7875505867

Fondul de rulment străin

FRS = FRN - FRP
La finele perioadei de gestiune curente
FRS = 2239801652-(487602619)= 2727404271
La finele anului de gestiune precedent
FRS = 2379829498 - (444355101) = 2824184599

Fondul de rulment net

FRN = Capital permanent – Active pe t.lung
La finele perioadei de gestiune curente
FRN =7869681458– 5 629 879 806 = 2239801652

15
La finele anului de gestiune precedent
FRN =7875505867– 5 495 676 369 = 2379829498

Coeficientul de rotație
𝑉î𝑛𝑧ă𝑟𝑖 𝑛𝑒𝑡𝑒
n = 𝑚𝑖𝑗𝑙𝑜𝑎𝑐𝑒 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑙𝑎𝑛𝑡𝑒

La finele perioadei de gestiune curente

2233856604
n = 6107748441 = 0,36

La finele anului de gestiune precedent

2262910742
n= = 0,38
5945545043

Viteza (durata) de rotație

La finele perioadei de gestiune curente
365 365
V= = = 1013,88
𝑛 0,36

La finele anului de gestiune precedent

365
V= = 960,52
0,38

Concluzie: Fondul de rulment propriu este negativ, aceasta se datorează capitalului propriu care
are valoare negativă şi datoriilor pe termen scurt mari pe care valoarea activelor curente nu le
poate acoperi. În schimb, fondul de rulmet străin a scăzut semnificativ în comparație cu perioada
precedentă de la 2824184599 pînă la 2727404271 lei. Fondul de rulment net a scăzut în
comparație cu perioada precedentă de la 2379829498
pînă la 2239801652. Mijloacle circulante în perioada curentă au făcut 0,36 rotații. În timp de
1013,88 zile are loc o rotație a mijloacelor circulante. Acest aspect atestă faptul că echilibrul
financiar în cadrul SA nu se respectă, şi deci resursele financiare nu finanţează în totalitate
nevoile acesteia.

16
 2.5 Analiza circulației bănești la întreprindere
În procesul desfăşurării activităţii economico-financiare SA „Moldtelecom” întreţine
diverse relaţii cu membrii colectivului şi cu persoane fizice. Totodată la întreprindere apar
datorii faţă de furnizori pentru bunurile materiale procurate, faţă de personal privind munca
prestată, faţă de bugetul de stat şi locale privind vărsarea impozitelor şi taxelor.
Decontările în cadrul relaţiilor sus numite necesită existenţa la întreprindere a mijloacelor
băneşti.
Mijloacele băneşti sunt activele cu cel mai înalt grad de lichiditate ale întreprinderii, şi
ele pot fi clasificate după diferite criteria :

I. În funcţie de locul păstrării şi formele de existenţă :

1. mijloace băneşti în numerar,

2. mijloace băneşti în conturi bancare,
3. alte mijloace băneşti.
II. În funcţie de valuta în care sunt exprimate :

1. mijloace băneşti în valută naţională,

2. mijloace băneşti în valută străină.
Pentru păstrarea numeralului, precum şi pentru efectuarea decontărilor în numerar la
întreprindere, este destinată casieria. Contabilitatea mijloacelor băneşti din casieria SA
„Moldtelecom” este organizată în conformitate cu “Regulile privind ţinerea operaţiilor de casă
în economia naţională a Republicii Moldova”, aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii
Moldova din 25 noiembrie 1992.
Operaţiile de casă sunt ţinute de casier, care poartă răspundere materială deplină în
conformitate cu legislaţia în vigoare pentru integritatea tuturor valorilor şi pentru orice prejudiciu
organizat întreprinderii. În casierie se permite păstrarea mijloacelor băneşti pentru scopuri
gospodăreşti, delegarea salariaţiilor în scopuri de serviciu, în limita stabilită de către băncile
comerciale la care întreprinderea are deschise conturi de decontare.
Toate operaţiile de casă trebuie să fie decontate. Astfel primirea numerarului de către
casieria întreprinderii se efectuează prin Dispoziţia de încasare semnată de către contabilul şef.
Primirea banilor este confirmată printr-o chitanţă semnată de contabilul-şef şi casier, certificată
de ştampila casierului. Eliberarea numerarului din casierie se efectuează prin Dispoziţia de plată
care sunt la fel semnate de conducătorul şi contabilul-şef al întreprinderii.
Ieşirea numerarului din casieria companiei se efctuează în baza Dispoziţiei de plată.
17
 Astfel, la sfîrşitul zilei de muncă datele documentelor de încasare şi de plată sunt înscrise
de către casier în “Registrul de casă” . Controlul asupra ţinerii corecte a Registrului de casă e în
raspunderea contabilului-şef al unităţii economice.
Ca orice altă filial parte component a întreprinderii SA „Moldtelecom” este obligată să
păstreze mijloacele băneşti temporar libere în instituţiile bancare.
Trezoreria - reprezintă un sold rezultat în urma comparării fondului de rulment sau a
trezoreriei active cu cea pasivă, trezoreria activă reprezintă un surplus bănesc datorat faptului
că fondul de rulment este mai mare decît nevoia de fond de rulment, iar trezoreria pasivă
semnifică un deficit monetar, datorat faptului că fondul de rulment este mai mic decît nevoia de
fond de rulment, deficit ce trebuie acoperit prin recurgerea la împrumuturi pe termen scurt.

Trezoreria
Trezoreria = Încasări bănești – Credite bancare pe termen scurt
Nu are credite pe termen scurt

Metoda lui Altman

La finele perioadei de gestiune curente
Z = 0,012*X1 + 0,014*X2 + 0,033 * X3 + 0,006 * X4 + 0,999 * X5
𝐹𝑅𝑁 2239801652
X1 = 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒 = 6 107 748 441 = 0,36
𝑝𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡 72 604 732
X2 = 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒 = 6 = 0,011
107 748 441
𝑟𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑜𝑝𝑒𝑟𝑎ț𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙 104432377
X3 = = 6107748441 = 0,017
𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒
𝑐𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢 4324877115
X4 = = 6107748441 = 0,708
𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒
𝑣î𝑛𝑧ă𝑟𝑖 𝑛𝑒𝑡𝑒 2233856604
X5 = 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒 = 6107748441 = 0,365

Z = 0,012*0,36 + 0,014*0,011+ 0,033 *0,017+ 0,006 *0,708+ 0,999 *0,365 = 0,373

Concluzie: Conform metodei lui Altman coeficientul este egal cu 0,373, astfel situația este
îngrijorătoare, iar riscul de a deveni insolvabil este foarte mare.

18
 2.6 Analiza structurii veniturilor și cheltuielilor
Conform politicii de contabilitate, veniturile se constată odată cu trecerea dreptului de
proprietate la cumpărător sau client pentru realizarea produselor finite şi a mărfurilor – în ziua
descărcării, iar pentru efectuarea lucrărilor şi/sau prestarea serviciilor – în ziua finisării lor şi
predării lor clientului.
Venitul reprezintă creşterea avantajelor economice în decursul perioadei de gestiune sub
formă de aflux sau majorare a activelor, sau diminuarea a datoriilor car conduc la creşterea
capitalului propriu, cu excepţia sporurilor din contul contribuţiilor proprietarilor entităţii.
Venitul cuprinde numai afluxul global de avantaje economice încasate sau care urmează a
fi încasate în numele terţelor persoane, cum sunt, de exemplu, taxa pe valoarea adăugată,
accizele, încasările globale obţinute de entitate din însărcinarea terţilor din comercializarea
produselor sau mărfurilor acestora, deoarece aceste sume nu reprezintă un avantaj economic al
întreprinderii şi nu influenţează capitalul propriu al acesteia.
Venitul se evaluează la valoarea venală (justă) primită sau care urmează a fi primită cu
minusul rabaturilor şi reducerilor comerciale admise de întreprindere.
Valoarea venală reprezintă suma la care poate fi schimbat un activ sau stinsă o datorie
între părţile independente informate, interesate şi care au consimţit tranzacţia.
În funcţie de natura activităţilor care le generează, veniturile se clasifică în două grupe:

- venituri din activitatea operaţională;

- venituri din activitatea neoperaţională;
Clasificarea veniturilor pe tipuri de activităţi ale întreprinderii are un caracter
convenţional şi nu este unică pentru toate întreprinderile. Veniturile din una şi aceeaşi operaţiune
pot fi recunoscute la o entitate ca venituri din activitatea operaţională, iar la altă întreprindere –
ca venituri din activitatea neoperaţională. De exemplu, dobânzile primite sau care urmează a fi
primite de către instituţiile financiare sau ratele de leasing încasate sau care urmează a fi încasate
de către companiile de leasing sunt clasificate drept venituri din vânzări. Totodată, la majoritatea
entităţilor aceste venituri au un caracter secundar şi se includ în componenţa veniturilor din
activitatea neoperaţională.
Cheltuielile reprezintă diminuarea avantajelor economice în decursul perioadei de gestiune
sub forma de reflux sau utilizare a activelor, fie apariţie a datoriilor care conduc la micşorarea
capitalului propriu, cu excepţia diminuărilor rezultate din repartizarea capitalului între
proprietarii entităţii.
Cheltuielile se subdivizează în următoarele grupe:
- cheltuieli ale activităţii operaţionale ;
19
- cheltuieli ale activităţii neoperaţionale ;
- cheltuieli privind impozitul pe venit.

Profitul Brut

Profitul brut = vînzări nete – costul vînzărilor

PB = 2233856604 - 1832700342 = 401 156 262

PB = 2262910742 – 1751534088 = 511376654

Rezultatul activității operaționale

Rop = profit brut + alte venituri operaționale – cheltuieli comerciale – cheltuieli generale și
administrative – alte cheltuieli operaționale

Rop = 401 156 262+56095038-194292837-84470264-74055822 =104 432 377

Rop = 511376654+53021105-216150767-81729161-74955330 = 191 562 500

Rezultatul activității financiare

Rfin = Venituri financiare – cheltuieli financiare

Rfin = 2233856604 – 1832700342 = 401156262

Rfin = 2262910742 – 1751534088 = 511376654

Rezultatul activității economico-financiare

Rez.economic-financiar = Rop + Rinv (090)+ Rfin

Rez.economic-financiar = 104 432 377+(22297593)+ 401156262 = 483 291 046

Rez.economic-financiar = 191 562 500+(90907607)+ 511376654 = 612 031 547

Rezultatul activității excepționale

Întreprinderea nu a înregistrat cheltuieli excepționale și nici venituri excepționale

Rezultatul perioadei de gestiunen pînă la impozitare a profitului

R= Rop + Rinv + Rfin

R = 104 432 377+(22297593)+ 401156262 = 483 291 046

20
R = 191 562 500+(90907607)+ 511376654 = 612 031 547

Concluzie: În perioada de gestiune curentă a fost înregistrat un profit în valoare de 401 156 262,
ceea ce este mult puțin în perioada precedentă, în care a fost înregistrat un profit în valoare de
511376654. La fel, anume din motivul miscșorării profitului rezultatul activității operaționale, la
fel, a înregistrat o scadere până la 104 432 377. În perioada activității economico-financiare
întreprinderea a înregistrat suma de 483 291 046. Suma rezultatului pîna la impozitare a
constituit 483 291 046. Astefel, se poate de constatat că întreprinderea a înregistrat pierderi în
comparație cu anul precedent, ceea ce reprezintă un semn negativ pentru conducerea
managerială.

21
 2.7 Analiza activității economico – financiară

Într-un sistem economic concurenţial, obiectivul major al întreprinderii este maximizare a

valorii sale , respective creşterea averii proprietarilor acesteia, aceasta implica desfăşurarea
activităţii firmei în condiţii de rentabilitate superioară şi în acelaşi timp menţinerea solvabilităţii
şi al echilibrului financiar.
Nivelul eficienţei economice se măsoară cu ajutorul unui sistem de indicatori, între care cei
ai rentabilităţii ocupă un loc deosebit de important.
Rentabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a realiza profit necesar reproducţiei,
dezvoltării şi remunerării capitalurilor întreprinderii.
Măsura rentabilităţii este redată de un sistem de rate de eficienţă, care măsoară gardul în
care se utilizează diverse resurse ale întreprinderii.

Rentabilitatea vânzărilor

𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑏𝑟𝑢𝑡 401 156 262

Rv = 𝑣î𝑛𝑧ă𝑟𝑖 𝑛𝑒𝑡𝑒 *100% = 2233856604 * 100% = 17,95%

511376654
* 100% = 22,59%
2262910742

𝑅𝑜𝑝 104 432 377

Rv = * 100% = * 100% = 4,67%
𝑣â𝑛𝑧ă𝑟𝑖 𝑛𝑒𝑡𝑒 2233856604

191 562 500

* 100% = 8,46%
2262910742

𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑝î𝑛ă 𝑙𝑎 𝑖𝑚𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡𝑎𝑟𝑒 401156262

Rv = *100% = 2233856604 * 100% = 17,95%
𝑣î𝑛𝑧ă𝑟𝑖 𝑛𝑒𝑡𝑒

511376654
*100% = 22,59%
2262910742

Rentabilitatea economică

𝑅𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡.𝑜𝑝. 104 432 377

Rec = 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒 * 100% = 6107748441 * 100% = 1,71%

191 562 500

* 100% = 3,22%
5945545043

𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑖𝑚𝑝. 401156262

Rec = 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒 * 100% = 6107748441 * 100% = 6,56%

511376654
* 100% = 8,60%
5945545043

𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡 72 604 732

Rec. = 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒 * 100% = 6107748441 * 100% = 1,18%
22
 94204841
* 100% = 1,58%
5945545043

Rentabilitatea financiară

𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡 72 604 732

Rfin = 𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢 * 100% = 4324877115 * 100% = 1,67%

94204841
* 100% = 2,18%
4310942573

Lichiditatea curentă

MC(250−260) 2682312
Lc = = 1 477 221 439 = 0,0018
DTS

4205067
= 0,0033
1271078464

Concluzie: În baza calculelor effectuate se atestă o situaţie nefavorabilă în cadrul SA

„Moldtelecom” deoarece toţi indicatorii efiecienţei economice înregistrează valori foarte mici.
Pentru a asigura o activitate profitabilă rentabilitatea economic trebuie să nu fie mai mică decît
10%, în cadrul entității aceasta înregistrează valori scăzute fiind chiar în micșorare din 2016 faţă
de 2015. Astfel, activele antrenate în activitatea filialei nu sunt eficient utilizate ba chiar şi
structura lor este inadecvată. Conform calculelor efectuate se atestă o situaţie nefavorabilă în
cadrul SA„Moldtelecom” deoarece aceta nu dispune de capacitate de plată deoarece indicatorii
lichidităţilor nu se încadrează în limitele stabilite fiind situate sub limita acestora şi nici nu se
observă tendinţe de majorare a acestora. Mărimea optimă a Li este între 0,20 – 0,25. Aceasta
înseamnă că la fiecare leu de datorii pe termen scurt întreprinderea trebuie să dispună de 20-25
bani în numerar. În cadrul „Moldtelecom” acest coficient atingea mărimea de 0,0033 în 2015 pe
cînd în 2016 atinge 0,0018 fiind în descreştere fapt ce se referă şi la ceilalţi coeficienţi a
lichidităţii, deci acesta nu poate să-şi transforme rapid mijloacele pentru a-şi acoperi obligaţiile.

III. CONCLUZII

În baza informaţiilor asimilate efectuînd practica de producţie şi de licenţă inconstestabil

rămîne faptul că întreprinderea SA „Moldtelecom” este liderul unic pe piaţa serviciilor de
23
telecomunicaţii deţinînd o cotă de aproximativ de 97% fiind Operatorul Naţional de
Telecomunicaţii din Republica Moldova cu servicii şi produse de cea mai înaltă calitate. În toţi
aceşti ani, Moldtelecom a depus eforturi considerabile pentru dezvoltarea şi diversificarea pieţei
de telecomunicaţii, combinaţia perfectă de tehnologii moderne şi management flexibil contribuie
la asigurarea clienţilor cu servicii de cel mai înalt nivel. Implementarea serviciilor Internet şi
transport date, telefonie mobilă, IP telefonie, VideoTelefonie, cartele preplătite tête-à-tête,
Numărul Verde, Allodin ş a. sunt o dovadă în plus a intenţiilor Moldtelecom de a promova şi în
continuare tot ce este actual şi util, pentru a fi in pas cu cerinţele pieţei.
Însă în cadrul întreprinderii în baza rapoartelor financiare cărora s-a efectuat analiza
activităţii acesteia s-a depistat devieri care influenţează negative activitatea economico -
financiară, prin urmare aceasta din urmă înregistrează valori negative a indicatorilor eficienţei
economice cauza principală fiind supraîndatorarea, aceasta nu este în stare să realizeze profit
pentru a-şi acoperi datoriile şi nu dispune de mijloace băneşti, mijloacele fixe necesită
modernizare şi reparare capital deoarece aceasta înregistrează un randament al acestora cu valori
negative pe tot parcursul perioadei analizate 2015 -2016, prin urmare devine necesară stabilirea
unor soluţii de ameliorare a situaţiei.
În prezent aceasta este supusă restructurării şi reorganizării, devine important elaborarea
unui plan strategic nou de dezvoltare care va conduce SA spre realizarea unor performanţe în
viitor.

Analiza SWOT a companiei MOLDTELECOM

24
1. Lider pe piaţa de acces la Internet în bandă
largă (71,8%).
2. După volumul vânzărilor, primul loc pe
acest segment de piaţă cu o cotă de piaţă de
circa 57%
3. Loialitatea clienţilor este răsplătită de
Moldtelecom cu servicii moderne, acesta
oferind, la momentul actual, cea mai
extinsă arie de acoperire pentru serviciile
de telefonie fixă şi Internet, disponibile la
nivel naţional pentru 90% din populaţia
Moldovei, Moldtelecom fiind totodată
unicul operator din ţară, care prestează
servicii de acces la Internet în zona rurală.
4. Dispune de personal calificat şi cu o
experienţa vastă în domeniu.
5. Introduce permanent tehnologii de ultimă
oră.
6. Este lider absolut pe piaţa telefoniei fixe.
7. Deţine tehnologii de mare performaţă.
Oportunităţi
1. Serviciile de telecomunicaţii sunt din ce în ce
mai actuale pentru populaţie.
2. Produsele companiei au un înalt grad de
aplicabilitate pentru sectoarele economice.
3. Dezvoltarea pieţei de servicii acces internet în
bandă largă.
4. Dezvoltarea sistemelor de plăţi electronice.
5. Creşterea veniturilor din vinzarea serviciilor de
telefonie mobilă,internet şi televiziune IPTV
1. Piaţa de desfacere relativ mică.
2. Puterea de cumpărare a populaţie scăzută.
3. Costuri înalte pentru deservirea reţelelor.
4. Serviciile electronice nu sînt destul de bine
cunoscute de către populaţie.
5. Concentrarea pieţei de desfacere în oraşele
mari.
6. Cadrul legislativ pentru sectorul
telecomunicaţiilor este necoerent.
7. Rata de penetrare a serviciilor de internet în
bandă larga este scăzută în comparaţie cu
ţările europene.
8. Organizarea companiei menţine încă
aspecte birocratice din trecut.
9. Personalul companiei este preponderent în
vîrstă.
Ameninţări
1. Instabilitatea politică din ţară.
2. Migrarea populaţie în străinătate.
3. Intensificarea concurenţei pe piaţa
telecomunicaţiilor.
4. Scaderea puternică a veniturilor din
vinzarea serviciilor de telefonie fixă.
25
 BIBLIOGARFIE

I. Lucrări didactice şi ştiinţifice

1. Işfănescu A., ”Analiza economico - financiară”, Ed. Economică, Bucureşti,
1999, p.201 – 230.
2. Mărgulescu D. (coordonator), ”Analiza economico – financiară a
întreprinderii”, Tribuna Economică, Bucureşti, 1994, p.204 – 216.
3. Nederiţă A., ”Contabilitatea financiară”, Ed. ASEM, Chişinău, 2003, p. 99 –
101.
4. Ravary L., ”Gestiunea şi analiza financiară”, Ed. Economică, Bucureşti,
2002, p.264 – 274.

II. Statistică
1. Rapoartele financiare ale SA „Moldtelecom” pentru perioada anilor 2015 –
2016.

26
27