Sunteți pe pagina 1din 2

Basmul este o specie epica de mare intindere, de obicei in proza, in care sunt n

arate intamplari fabuloase(fantastice) ale unor personaje imaginare, inzestrate


cu insusiri supranaturale. Basmul apartine prin origine, literaturii populare, a
vand caracter oral, anonim si colectiv. Insa pe la inceputul secolului al-XIX-le
a, apare un interes al scriitorilor pentru basm, o predilectie pentru mituri, pe
ntru trecut, pentru specificul national si pentru creatia populara autohtona.

Deoarece apare intr-o perioada a romantismului, basmul cult se deosebeste cu pre


cadere de basmul popular prin specificul fiecarui scriitor de a prelucra origina
l un material. Basmul cult preia elemente existente in basmul popular. La Ion Cr
eanga, chiar daca elementele din sursa folclorica sunt numeroase, apar anumite t
rasaturi ale literaturii culte printre care mentionez: dramatizarea actiunii pri
n dialog, umanizarea fantasticului prin comportamentul eroilor. Textul narativ p
e care Creanga il ofera literaturii romane este intesat cu proverbe(eruditie par
emiologica), zicatori, vorbe de duh: La placinte inainte,/ Si la razboi inapoi ; Ce-
i scris omului in frunte-i pus . Umorul la Creanga este inteles mai mult ca jovial
itate, ras ingaduitor, si mai putin satiric.234dm0-sdfsdn334

Povestea lui Harap-Alb se incadreaza perfect in structura epica a basmului cult, c


ontinand insasi elemente din cadrul basmului popular. Basmul este o naratiune fa
cuta din perspectiva unui autor omniscient avand o formula initiala ( Amu cica era
odata ), o formula mediana ( Ca cuvantul din poveste, inainte mult mai este - aceasta
formula desparte cele sapte parti in care basmul este impartit) si formula final
a ( Si a tinut veselia ani intregi ). In basmul lui Creanga apare caracterul de fict
iune, implicand fabulosul si miraculosul , prin intermediul unor caractere fanta
stice (Gerila, Setila, Flamanzila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila prieteni ai perso
najului principal). De asemenea apar animale care au darul de a vorbi (calul lui
Harap-Alb), si diferite obiecte cu puteri miraculoase: apa vie , apa moarta - aceste
obiecte vor fi folosite in ajutorul personajului central, pentru a fi readus la
viata. Exista un conflict intre Bine (reprezentat de Harap-Alb) si Rau (Spanul)
iar in cele din urma Binele invinge, primind locul meritat, iar Raul este inlatu
rat, fiind supus unei pedepse grele.

Harap-Alb, eroul basmului lui Creanga, iese din schema basmului popular. El poat
e fi identificat cu Fat-Frumos care infrunta zmeii, dar nu se lupta cu Spanul, c
eea ce denota profunzimea naratiunii redate de marele povestitor.
Calatoria pe care o face fiul cel mic al Craiului are un caracter initiatic, est
e drumul maturizarii sale, al cunoasterii binelui si raului, pentru a putea deve
ni urmas la tronul unchiului sau. In drumul sau, el trebuie sa treaca 3 probe de
foc, care-i vor dezvalui noi capacitati, si-i va oferi prilejul de intra in con
tact cu lucruri si personaje necunoscute. Harap-Alb nu este un personaj fantasti
c, el doar are legaturi cu supranaturalul ( Sfanta Duminica- batrana de care se
milostiveste calul nazdravan, ii ofera sprijin pentru ca a fost ascultator). O a
lta caracteristica a basmului este imbinarea realului cu fantasticul. La Creanga
, fantasticul apare sub forma fabulosului antropomorfizat: pesonajele fabuloase
dobandesc conotatii umane prin modul de comportare (vorbe, fapte, gesturi, react
ii sufletesti). Personajele nazdravane se comporta ca niste tarani si de asemene
a limbajul lor este unul moldovenesc.
Motivele literare existente in opera lui Ion Creanga, sunt specifice basmului po
pular insa recreate in stilul autorului: calatoria dificila a eroului cu multipl
e obstacole, ii ofera acestuia o viziune diferita asupra lumii; viclesugul cu ca
re este atras de Span, il face sa-si piarda astfel identitatea. In acest caz Har
ap-Alb plateste pentru neascultarea sfatului tatalui sau. Probele dificile ii de
schid eroului un nou orizont, spre maturitate si implinire sufleteasca. Referito
r la moartea initiatica, multi critici considera faptul ca Harap-Alb moare in fi
nalul basmului pentru a renaste, dobandind o personalitate puternica. Nunta este
rasplata pentru rabdare si intelegere, iubirea fiind stadiul suprem al fericiri
i pamantene.234md0-sdfsdn334

Caracteristicile limbajului sunt evidente in acest basm,oralitatea fiind realiza


ta prin dramatizarea naratiunii: Mai, da al dracului om e si acesta . Limbajul popula
r existent da o nota de naturalete: termeni regionali: hobot , desant . Filosofia de b
aza a basmului este de sorginte profund populara: experienta, viata practica, es
te cea care instruieste, care-l formeaza pe om, propulsandu-l pe scara valorilor
, iar nu apartenenta sociala ( nu faptul ca e fiu de crai il face sa ajunga urma
s la tronul unchiului sau, ci cunoasterea, distingerea binelui de rau).
Spre deosebire de basmele altora, in care supranaturalul e socant si infricosator
, in Harap-Alb, realul si fabulosul se intretaie continuu, fara a da impresia un
ei insotiri hibride. Nu se stravede nici vulgaritatea cotidianului, nici miracul
osul oniric sau halucinatoriu , este ideea dezvoltata de Paul Cornea in lucrarea Ga
nduri despre Harap-Alb .