UNIVERSITATEA „GHEORGHE ASACHI” DIN IASI

FACULTATEA DE INGINERIE CHIMICA SI PROTECTIA

MEDIULUI

Management organizational si
performanta ecologica
SC COCA-COLA HBC ROMANIA SRL

Asist. Dr. Ing. Simona Popa

Masterand: Dana-Gabriela Mancas

Grupa 2506

1
 2013

Cuprins

Etapa I- Definirea organizatiei ................................................................................................... 4

I.1.Denumirea organizatiei, misiunea organizatiei................................................................. 4

I.2. Profilul de activitate ......................................................................................................... 5

I.3 Identificarea functiilor managerial in cadrul organizatiei ................................................. 6

Etapa aII-a Descrierea managementului organizaţional .......................................................... 11

II.1. Structura organizaţională .............................................................................................. 11

II.2. Sisteme de management identificate la nivelul organizatiei ........................................ 13

II.3. Obiectivele economice ale intreprinderii in conditii concurentiale .............................. 15

Etapa aIII-a Cercetarea impactului problemelor si reglementarilor de mediu asupra

managementului organizatiei ................................................................................................... 17

III.1 Condiţii generale cu privire la relaţia intreprindere-mediu ambiant ............................ 17

III.2 Componentele mediului ambiant al intreprinderii ....................................................... 25

III.3 Factorii de influenţă ai mediului care influenţează intreprinderea ............................... 32

III.4 Identificarea problemelor de mediu ale intreprinderii.................................................. 40

III.5 Cercetarea impactului problemelor si reglementarilor de mediu in cadrul organizatiilor

.............................................................................................................................................. 41

Etapa a IV-a Proiectarea sistemului de indicatori de mediu specifici organizaţiei.................. 46

IV.1. Indicatori de mediu din ISO 14031 ............................................................................. 46

IV.2. Identificarea factorilor poluatori in cadrul organizaţiei .............................................. 48

IV.3. Performanţe de mediu propuse ................................................................................... 50

IV.4. Stabilirea obiectivelor şi ţintelor de mediu ale organizaţiei ........................................ 51

IV.5. Identificarea acţiunilor manageriale şi a resurselor necesare atingerii performanţelor de

mediu .................................................................................................................................... 52

2
 IV.6. Criterii de selecţie a indicatorilor de performanţă de mediu ....................................... 55

IV.7. Aplicarea metodologiei de selecţie a indicatorilor de performanţă de mediu............. 57

IV.8. Sistem de indicatori de performanţă specific firmei ................................................... 61

IV.9. Informatii necesare pentru determinare indicatori de performanta ............................. 75

IV.10. Identificarea responsabilitatilor de mediu organizatiei ............................................. 88

IV.11. Stabilirea deciziilor de mediu specifice diferitor categorii de manageri ai organizatiei

.............................................................................................................................................. 94

IV.12. Intocmirea diagramei de relatii pentru fiecare compartiment al structurii

organizationale ................................................................................................................... 101

Bibliografie ............................................................................................................................ 102

3
 Etapa I- Definirea organizatiei

I.1.Denumirea organizatiei, misiunea organizatiei

Povestea bauturii legendare incepe la data de 8 mai 1886 in Atlanta, Georgia cand
farmacistul John Styth Pemberton inventeaza in curtea casei sale, intr-un vas de alama, o noua
bautura carbogazoasa ce urma sa devina faimoasa racoritoare Coca-Cola. Afacerea insa nu
atinge cote mari, vanzarile ajungand doar la noua porţii pe zi. In 1888 afacerea este cumparat
de G. Candler care in scurt timp intensifica vanzarile si deschide (prin asociere cu alti
investitori) “The Coca-Cola Company”- capitalul initial fiind de 100.000$, marca fiind
inregistrata la data de 31 ianuarie 1893. Candler promoveaza intens produsul distribuind
suveniruri, calendare, evantaie, ceasuri , urne, etc. In scurt timp bautura facuta din frunze de
coca si boabe de cola ajunge sa depaseasca granitele Americii cucerind usor, usor piata
mondiala. In 1973 Coca-Cola era singura companie care putea vinde bauturi racoritoare in
Republica Chineza. In 1991 Coca-Cola cucereste si piata din Romania, firma ”mama” deschide
prima sucursala in Bucuresti. Acum firma si-a deschis noi sucursale in Ploiesti, Iasi, Timisoara,
Oradea, Vatra Dornei .
Coca-Cola Company a introdus si prezentat ocazional si alte bauturi de tip cola sub
numele brandului Coke. Cea mai comuna dintre acestea este Diet Coke. Cu toate acestea, exista
si altele, inclusiv Diet Coke Caffeine-Free, Cherry Coke, Coca-Cola Zero, Vanilla Coke si
editiile speciale cu lamaie si chiar cu cafea. Aroma distinctiva de "cola" provine in principal
din amestecul de zahar, ulei de portocala, ulei de lamaie si vanilie, restul ingredientelor
avand doar contributii minore. Firma producatoare, Coca-Cola Corporation, este cel mai mare
consumator de extract natural de vanilie din lume.
Misiunea Companiei Coca-Cola este aceea de a aduce un minut de placere oamenilor
de peste tot din lume, de a le darui gustul racoritor. Coca-Cola nu este doar o bautura , ea a
devenit un simbol al prieteniei, prezenta in viata oamenilor in fiecare zi, dar in special de
sarbatori. Oamenii de la Coca-Cola apreciaza si sustin valorile adevarate. Ei pun accentul pe
calitate, pe satisfacerea nevoilor clientilor intr-un mod cat mai eficient.
In concluzie, misiunea companiei este aceea de a realiza produse care sa ofere calitate
consumatorului si de a intelege nevoile in permanenta schimbare a acestora .

4
I.2. Profilul de activitate

Producerea, distribuirea si vinderea unei game largi de bauturi non-alcoolice, inclusiv

trei dintre cele mai bine vandute marci din lume: Coca-Cola, Fanta si Sprite.
In plus, portofoliul de produse include o mare varietate de alte bauturi carbonatate si
necarbonatate, precum:
 sucuri si nectaruri
 ape minerale naturale
 ceaiuri si cafea
 bauturi sportive si bauturi energizante
 bauturi imbogatite cu vitamine si minerale
Scopul este acela de a oferi consumatorilor o varietate de bauturi racoritoare care sa
indeplineasca cele mai ridicate standarde de calitate.
Coca-Cola Hellenic este unul dintre cei 300 de parteneri imbuteliatori care formează
Sistemul Coca-Cola, cel mai mare sistem de distributie a bauturilor din lume. Activitatile Coca-
Cola HBC Romania joaca un rol strategic in cadrul Sistemului Coca-Cola.
In Romania, Sistemul Coca-Cola este format din Coca-Cola HBC Romania si Coca-
Cola Romania, o subsidiara a The Coca-Cola Company.
Coca-Cola Romania este responsabila cu implementarea strategiilor de marketing,
administrarea marcilor inregistrate, strategia de ambalare, promovarea in randul
consumatorilor, publicitatea, relatiile publice si cercetarea de piata.
Coca-Cola HBC Romania achizitioneaza concentratele, bazele pentru bauturi si
siropurile necesare prepararii bauturilor racoritoare conform contractului de franciza cu The
Coca-Cola Company. In plus, sunt responsabili de comercializarea produselor, administrarea
relatiilor cu marile retele comerciale, implementarea promotiilor si distributia produselor.
Lucrarea indeaproape cu partenerul The Coca-Cola Company, folosindu-se abilitatile
si activele pentru a satisface clientii si consumatorii, imbunatatind in acelasi timp, calitatea
vieţii comunitatilor in care opereaza.
Coca-Cola HBC Romania este unicul imbuteliator din Romania care produce si
distribuie produsele Coca-Cola.
COD CAEN 1107
Activitate 1107 - Productia de bauturi racoritoare nealcoolice; productia de ape
minerale si alte ape imbuteliate.

5
I.3 Identificarea functiilor managerial in cadrul organizatiei
Abordarile din tara noastra, desi cunosc anumite deosebiri, totusi, cele mai multe dintre
parerile formulate converg catre urmatoarele functii:
 Previziune;
 Organizare;
 Coordonare;
 Control.

Functiile managementului se exercita in toate firmele si la toate nivelurile ierarhice insa

difera ca forma de manifestare si continut:
Previziunea are drept scop elaborarea unei orientari privind desfasurarea activitatilor
viitoare si presupune stabilirea misiunii, a obiectivelor, a strategiilor, precum si a resurselor si
mijloacelor necesare realizarii lor.
Schimbari previzibile in exercitarea functiei de previziune:
 managerii se vor orienta mai mult spre planificare si mai putin pentru directionarea
activitatilor.
 planificarea pe termen lung va capata o mai mare importanta fata de planificarea pe
termen scurt.
 tehnicile de palnificare vor deveni tot mai complexe si sofisticate.
 planificarea va fi din ce in ce mai mult dependenta de mediul extern si schimbarile
sociale.
Organizarea - consta in stabilirea cadrului organizatoric optim desfasurarii activitatii
firmei; definirea clara a proceselor de munca si componentele acestora (operatii, lucrari, sarcini
etc); elaborarea structurii de organizare, organismele componente si relatiile din cadrul

6
acestora; sistemul informational; delegarea autoritatii pe diferite niveluri ierarhice ale firmei
etc.
Schimbari previzibile in exercitarea functiei de organizare:
 structurile organizatorice vor deveni tot mai descentralizate, formindu-se in cadrul lor
grupuri semiautonome.
 posturile vor fi adaptabile, in functie de caracteristicile fiecarei persoane.
 diminuarea autoritatii, care va duce la reducerea semnificativa a ierarhiei.
 transmiterea mult mai rapida a informatiilor.
Coordonarea - consta intr-un ansamblu de actiuni vizind orientarea personalului in
scopul realizarii obiectivelor organizationale, in scopul realizarii eficientei firmei,
sincronizarea actiunilor acestora precum si motivarea oamenilor (prin care se armonizeaza
interesele si necesitatile individuale cu cele organizationale).
Schimbari previzibile:
 managerii vor fi mai putin autoritari, abordind un stil mai flexibil si facilitind deciziile
de grup.
 va fi mai mare participarea salariatilor la deciziile majore.
 motivarea va fi mai complexa si dominata de un inalt nivel al necesitatilor psihologice.
Controlul - consta dintr-un ansamblu de activitati prin care se verifica in permanenta modul
de desfasurare a activitatilor in functie de anumite standarde, se verifica performantele realizate
de firma sau de diferitele compartimente ale ei, in comparatie cu obiectivele prevazute - toate
acestea in vederea sesizarii abaterilor de la aceste standarde precum si a stabilirii masurilor
corective necesare (deci prin control se realizeaza o evaluare a activitatilor si rezultatelor
firmei).
Schimbari previzibile:
 descentralizarea va face controlul mai dificil.
 controlul privind comportamentul salariatilor va fi mai redus si orientat pe aspectele
motivationale ale conditiilor de munca.
 lucratorii si grupurile isi vor elabora sisteme proprii de control si de apreciere a
performantelor.
 utilizarea mijloacelor electronice de urmarire si recoltare a informatiilor; acestea vor
limita distorsiunile informationale.


7
Denumirea Ce departament o
Cum se manifesta?
functiei realizeaza?
Departamentul de - proiectarea structurii organizationale;
Resurse Umane - gestionarea resurselor umane de la
recrutare pana la incetarea contractului de
munca
- pregatirea documentatiei necesare
Departamentul de elaborarii regulamentului de organizare si
Organizare a functionare;
Productiei - analiza personalului pe structura;
- colaboreaza cu celelalte departamente
- evalueaza natura,cauzele si ramificatiile
Organizare
urgentei si determina gama consecintelor
posibile daunatoare
omului si mediului înconjurator,asigura
Departamentul de sprijinul tehnic în teren;
Protectia Mediului - actioneaza imediat pentru diminuarea
impactului negativ existent si crearea de
strategii si tactici de
control pentru prevenirea si reducerea
riscului consecintelor viitoare pentru
mediu;
Departamentul de -elaboreaza proiectul planului anual de
Audit audit public intern;
- efectueaza activitati de audit public intern
pentru a evalua daca sistemele de
management financiar si control ale
Control entitatii publice sunt transparente si sunt
conforme cu normele de legalitate,
regularitate, economicitate, eficienta si
eficacitate; - informeaza UCAAPI
respectiv structurile ierarhice superioare,
despre recomandarile neînsusite de catre

8
 conducatorul entitatii publice auditate,
precum si despre consecintele acestora;
- raporteaza periodic asupra constatarilor,
concluziilor si recomandarilor rezultate din
activitatile sale de audit;
- elaboreaza raportul anual al activitatii de
audit public intern;
- în cazul identificarii unor iregularitati sau
posibile prejudicii, raporteaza imediat
conducatorului entitatii publice si structurii
de control intern abilitate
Previziune Departamentul de - prospectarea pietei interne;
marketing - propunerea de modalitati in vederea
accelerarii si amplificarii vanzarii
produselor;
- prospectarea nevoilor de consum;
- fundamentarea strategiei societatii si la
elaborarea programelor si planurilor de
desfasurare a productiei si serviciilor;
- propunerea structurii, volumului si
esalonarii in timp a produselor si serviciilor
pe care trebuie sa le realizeze societatea,
precum si a modalitatilor de accelerare si
amplificare a desfacerii acestora;
- introducerea si testarea noilor prototipuri
de produse prin intermediul pietelor de
proba;
- stabilirea unor politici de preturi a
produselor in toate fazele ciclului de viata;
- organizarea judicioasa a procesului de
vanzare si a unor prestatii post-vanzare;
- comunicare continua cu clientii;
- elaborarea de strategii in vederea

9
 imbunatatirii produselor oferite de firma;
- monitorizarea masurii in care produsele
oferite de firma satisfac standardele
clientilor;
- asigurarea pregatirii profesionale si
actualizarea cunostintelor prin masuri de
perfectionare a pregatirii personalului din
serviciul marketing.
Oficiul de calcul - proiecteaza, implementeaza si dezvolta
sistemul informatic;
-elaborareaza planificarile de investitii
financiare si/sau tehnologice si/sau de
resurse umane;
- intocmirea planurilor manageriale anuale
si semestriale pe baza analizelor efectuate;
-organizarea departamentelor si a echipelor
de proiect in functie de necesitatile
organizatiei si de activitatile planificate;
Departamentul de
Control - asigura coordonarea intre diferitele
Management
departamente din cadrul organizatiei;
- elaborareaza proiectul de buget si
proiectul de achizitii tehnologice in
vederea satisfacerii dezideratelor de
rentabilitate si competitivitate pe piata ale
organizatiei;
-asigura suportul informatic, tehnic si de
instruire a personalului

10
 Etapa aII-a Descrierea managementului organizaţional

II.1. Structura organizaţională

Sistemul Coca Cola are peste 650.000 de angajati in intreaga lume reprezentand salarii
in valoare de peste 7 miliarde dolari.
Persoanele aflate in posturi de conducere in cadrul Companiei Coca-Cola Romania sunt
cetateni romani, care au ocupat functii mai mici in cadrul Companiei, dar profesionalismul de
care au dat dovada i-a propulsat in functii cu raspundere mai mare.
Managerii aflati in fruntea departamentelor: vanzari, productie, depozit, personal sunt
de asemenea persoane care au avansat pe scara ierarhica datorita profesionalismului de care au
dat dovada.
Structura si organizarea firmei este foarte flexibila, pentru a fi eficienta in situatii
diferite. Fiecare manager isi pregateste si sustine inlocuitorii. Cu cat structura devine mai
complexa, iar personalul mai experimentat, tot mai multe decizii, tinand de activitatile zilnice,
sunt luate la baza piramidei.
Departamentele Coca-Cola HBC Romania
 Departamentul Comercial este format din :
- departamentul de vanzari
- departamentul de marketing
- departamentul de distribuţie.
 Departamentul de logistică;
 Resurse umane;
 Financiar.

11
 DIRECTOR
GENERAL

Manager trainere
Coordonator programe
contabile
Secretara

Director vanzari Director Director Director Director de

tehnic depozit financiar calitate

Contabil Sef Director logistic Departament Director

protectia muncii administrativ
se logistic

Director Director
resurse umane intretinere
merchendeseri

prestari servicii
supervizori

Ag. vanzari

operatori
contabil
facuturisti
Sefi depozite

Stivuitori

soferi

12
II.2. Sisteme de management identificate la nivelul organizatiei
Management trainee
La Coca-Cola HBC cautarea de noi talente nu inceteaza niciodata, iar absolventii
reprezinta o categorie de public foarte importanta in politica de recrutare.
Pe parcursul programului, Trainee-ul trece printr-un proces complex de dezvoltare
personala si profesionala, prin care sa dobandeasca abilitatile necesare gestionarii unei pozitii
de management.
Managementul calitatii
Coca-Cola HBC Romania este preocupata de certificarea tuturor fabricilor de
imbuteliere conform standardelor internationale, recunoscute, ale sistemelor de management al
calitatii, sigurantei alimentelor, mediu, sanatate si securitate ocupationala.
Toate fabricile noastre din Romania au obtinut urmatoarele certificari:
 Calitate (ISO 9001:2008)
 Mediu (ISO 1400:2005)
 Sanatate & Securitate Ocupationala (OHSAS 18001:2008)
 Siguranta Alimentelor (ISO 22000:2005)
In plus, sistemul de management include Global Food Safety Initiative (GFSI) si
sistemul privind “Analiza Riscurilor si a Punctelor Critice de Control” (HACCP).
Toate bauturile produse si distribuite de Coca-Cola HBC Romania trebuie sa
indeplineasca atat cerintele legale aplicabile in Romania, precum si cele ale Uniunii Europene
privind calitatea si siguranta alimentelor.
În 2007, Coca-Cola Hellenic a adoptat dezvoltarea durabilă ca parte a strategiei de
afaceri, iar din 2008 a fost listată în Indexul de Sustenabilitate Dow Jones (Global şi STOXX),
plasându-se în topul procentual de 10% al companiilor sustenabile la nivel global. Grupul
Coca-Cola Hellenic este singura companie europeană de băuturi răcoritoare inclusă în acest
index. Temele majore ale Coca-Cola HBC România, aceleaşi cu ale Grupului Hellenic, din
care facem parte, sunt: gestionarea durabilă a resurselor de apă, economisirea energiei,
recuperarea şi reciclarea ambalajelor, sănătatea consumatorilor noştri, dezvoltarea angajaţilor,
implicarea furnizorilor în deciziile de afaceri şi implicarea comunităţilor locale în proiectele
destinate lor.

13
 Management de protectia mediului
Un proiect de protectie a mediului, sprijinit de Coca-Cola Hellenic Romania si
desfasurat in parteneriat cu ONG-ul Tasuleasa Social, a primit o finantare neramburasabila de
un milion de euro din partea Uniunii Europene.
Potrivit packagingeurope.com, aceasta suma va fi folosita pentru a realiza un plan de
management in Parcul National Calimani, zona avand o importanta strategica pentru companie,
in ceea ce priveste extragerea si imbutelierea de ape minerale.
Strategia Coca-Cola HBC România, ca parte a Grupului Coca-Cola Hellenic, se
bazează pe direcţiile strategice dezvoltate la nivel de Grup, pe situaţia şi provocările specifice
şi pe angajamentul asumat în cadrul CEO Water Mandate. Ne concentrăm eforturile pentru:
 asigurarea sustenabilităţii extracţiei de apă;
 reducerea consumului de apă în operaţiunile noastre;
 tratarea apei uzate în proporţie de 100%;
 colaborare cu furnizorii şi alte părţi interesate pentru a reduce consumul indirect de apă;
 încheierea de parteneriate pentru protejarea cursurilor de apă locale.
În perioada 2009-2010 Coca-Cola HBC România a realizat studii hidrogeologice ample
privind alimentarea surselor de apă multianuale precum şi calitatea acestora. Studiile au arătat
faptul că ne putem baza pe resurse de apă suficiente pentru dezvoltarea durabilă cu o
perspectivă de cel puţin 20 de ani.
Studiile iau în calcul, printr-o abordare multianuală, mai mulţi factori: climatici,
pedologici, hidrologici, geologici, izotopici şi chimici.
Pe baza acestor evaluări şi analize, echipa de management a fiecărei fabrici elaborează
un plan de abordare a provocărilor critice identificate la nivelul bazinului hidrografic. Acest
plan ia în calcul aspecte precum vulnerabilităţile hidrogeologice şi capacitatea de gestionare a
autorităţilor locale. Toate fabricile noastre din România au elaborat planuri de gestionare
corespunzătoare a surselor de apă.
Siguranţa şi eficienţa activităţilor de transport reprezintă un aspect prioritar pentru
Coca-Cola HBC Romania. Am dezvoltat şi aplicăm programele „EcoDriving” şi „Grija faţă de
mediu începe cu maşina ta” pentru toţi angajaţii noştri, conducători auto, promovând condusul
responsabil şi ecologic. Siguranţa rutieră reprezintă o preocupare deosebită pentru noi. În 2011
nu am înregistrat niciun accident rutier fatal .Prin intermediul programului de condus preventiv
şi ecologic (Eco and Safe Driving) şi al altor iniţiative, am redus numărul de accidente şi am
evitat emisia a cel puţin 60 de tone de CO2 din 2010 până în prezent.

14
II.3. Obiectivele economice ale intreprinderii in conditii concurentiale
Politica de RSC
In 2007, Grupul Hellenic, din care Coca-Cola HBC Romania face parte, a adoptat in mod
formal dezvoltarea durabila ca parte a strategiei de afaceri, acesta devenind o competenta a
managementului. Aceasta se traduce prin faptul ca fiecare department are de indeplinit
obiectivele de afaceri in concordanta cu principiile responsabilitatii sociale.
Directiile de responsabilitate sociala ale grupului Hellenic sunt:
1.responsabilitatea fata de consumatorii;
2.dezvoltarea angajatilor;
3.protejarea mediului inconjurator si angajamentul furnizorilor in acest demers;
4.dezvoltarea comunitatii.
Raportarea progresului
Aceste date sunt incluse in raportul anual al Grupului. Coca-Cola Hellenic respecta
Initiativa de Raportare Globala (GRI), cadrul principal de raportare in domeniul dezvoltarii
durabile. Incepand cu anul 2003, Compania a publicat rapoarte corporative si a fost recunoscuta
ca Raportor Notabil de initiativa “Global Compact” a Natiunilor Unite din anul 2005.
Coca-Cola este bautura racoritoare care este savurata de sute de milioane de ori pe zi
de oameni de pe tot globul. Forma familiara a sticlei de Coca-Cola si sigla, care sunt marci
înregistrate, sunt cele mai recunoscute simboluri comerciale din lume.
"Istoria Coca-Cola" este povestea produsului cu cel mai mare succes din istoria
comertului si a oamenilor carora li se datoreaza atractia sa unica.
Dezvoltarea durabila
Pentru a se asigura succesul pe termen lung, trebuie sa se minimizeze impactul asupra
mediului si sa se contribuie la calitatea vietii din comunitatile locale. Acesta este angajamentul
companiei pe termen lung.
Avand in vedere cresterea provocarilor legate de dezvoltarea durabila, compania se
concentreaza asupra problemelor prioritare pentru afacere si pentru constituenti. Acestea sunt:
• Folosirea eficienta a resurselor de apa
• Protectia climei si reducerea consumului de energie
• Ambalajele si reciclarea
• Sanatatea consumatorilor
• Dezvoltarea angajatilor
• Parteneriatele cu furnizorii

15
 • Implicarea in comunitate
• Politica strategica Global Compact a ONU
Pentru fiecare din aceste probleme se stabilesc obiective si tinte, masurand si
monitorizand progresul, la fel de riguros ca si celelalte aspecte ale activitatii companiei. Se
urmeaza standarde si metodologii externe de prima importanta si se raporteaza in mod
transparent progresul in raportul de CSR (Responsabilitate Sociala Corporativa).
La Coca-Cola Hellenic, se respectă şase valori centrale, precum şi comportamentele
care le susţin şi care definesc modul în care se lucrează zi de zi. Totul porneşte de la valorile
companiei; ele sunt ADN-ul companiei şi sunt esenţiale pentru succesul viitor.
 Autenticitate: acţionarea cu integritate a ceea ce este corect, nu doar uşor
 Excelenta: straduita de uimire, cu pasiune si rapiditate
 Invatare continua: curiozitate innascuta pentru a invata
 Grija pentru oameni: increderea in oamenii companiei, investirea in ei si dezvoltarea lor.
 Unitatea: puterea lucrului in echipa, cooperarea cu orice ocazie
 Succesul impartasit cu clientii: clientii sunt in centrul a tot ceea produce compania.
Valorile se afla la temelia Cadrului strategic Play to Win 2020, care vizeaza sa creasca
in fiecare zi valoarea exprimata prin increderea comunitatii, relevanta pentru consumatori,
preferinta exprimata de clienti si leadership in materie de costuri.

16
 Etapa aIII-a Cercetarea impactului problemelor si reglementarilor de mediu asupra
managementului organizatiei

III.1 Condiţii generale cu privire la relaţia intreprindere-mediu ambiant

Intreprinderea reprezinta o veriga de baza a economiei in care are loc producerea unor
bunuri, executarea unor lucruri sau prestarea unor servicii conform cerintelor pietei.
Fiecare intreprindere constituie o unitate distincta, atat fata de alte intreprinderi care
apartin aceleiasi ramuri sau subramuri, cat si fata de cele care apartin altor ramuri destinate.
Coca-Cola Hellenic s-a angajat să îşi desfăşoare toate activităţile sale în mod
responsabil în ceea ce priveşte impactul asupra mediului şi performanţa sustenabilă. Compania
consideră că mediul este responsabilitatea tuturor şi că toţi angajaţii sunt responsabili pentru
performanţa companiei în ceea ce privește protecţia mediului.
Coca-Cola Hellenic urmăreşte îmbunătăţirea constantă în privința atingerii standardelor
de mediu propuse în timp ce lucrează pentru a minimiza orice impact negativ asupra mediului
la nivel local şi global pe măsură ce compania se dezvoltă și crește.
Pentru a atinge aceste obiective, Coca-Cola Hellenic:
 Își derulează operaţiunile în conformitate cu toate legile şi reglementările naționale şi aplică
standarde interne ridicate de protecție a mediului.
 Implementează şi certifică în conformitate cu sistemul de management de mediu recunoscut pe
plan internţional, ISO 14001, toate operaţiunile sale cu scopul de a se asigura că îsi asumă
responsabilitatea pentru activitățile sale şi pentru îmbunătăţirea continuă a acestora.
 Include obiective și strategii de mediu în procesul de planificare a afacerilor pentru a se asigura
că managementul impactului asupra mediului rămâne o parte integrantă a operaţiunilor sale.
 Identifică aspectele de mediu, stabileşte obiectivele de mediu, monitorizează rezultate şi
desfășoară activități de audit a proceselor în scopul de a evalua performanţele sale raportate la
standardele interne şi externe de mediu.
 Identifică şi implementează metode de a îmbunătăţi eficienţa cu care Compania utilizează
materiale şi resurse, previne poluarea, reduce emisiile şi reciclează deşeurile.
 Se angajează să conserve rezervele naturale de apă prin economisirea apei şi tratarea apelor
uzate.
 Se angajează să protejeze climatul prin reducerea consumului de energie şi de emisie a
substanșelor folosite pentru răcire.
 Joacă un rol de lider în industria băuturilor în promovarea ambalaje durabile, prin diminuarea
17
 greutătii acestora, prin reciclarea amabalajelor folosite şi utilizarea conţinutului reciclat în
containerele noi.
 Încurajează şi sprijină angajaţii săi în identificarea şi acţionarea asupra oportunităţilor de
îmbunătăţire a performanţei de mediu şi a gestionării deşeurilor în departamentele în care
lucrează.
 Dezvoltă parteneriate cu părţile interesate pentru a căuta şi dezvolta soluţii la aceste probleme
de mediu la care compania poate să aducă o contribuție efectivă și de durată.
 Comunică cerinţele sale de mediu şi de performanţă tuturor părţile interesate și implicate în
activitățile companiei.
Intreprinderea de actiuni prin care se minimizează impactul activităţilor asupra
mediului înconjurator. Ca parte a acestui demers, s-a implementat sistemul de management de
mediu ISO 14001 internaţional recunoscut şi se lucrează pentru certificarea integrală, în toate
ţările Grupului companiei. În Romania s-a obţinut prima certificare pentru standardul ISO
14001 în anul 2004 şi s-a menţinut de atunci.
Eforturile dedicate mediului sunt axate pe trei domenii în care este cel mai mare impact
şi în care se poate avea o contribuţie semnificativă.
Aceste sunt:
 Excelenţa în protecţia resurselor de apă;
 Protecţia climei şi reducerea consumului de energie;
 Ambalaje şi reciclare.
Pe lângă reducerea impactului operaţiunilor, se lucrează împreună cu partenerii fabricii
pentru a putea adresa probleme mai vaste de dezvoltare durabila. Colaboram cu agentii
guvernamentale, ONG-uri si cu alte entităţi pentru a sprijini conservarea mediului şi educarea
populaţiei cu privire la aceasta.
Se concentrează în special pe protectia resurselor locale de apă şi pe promovarea
reciclării.
Rezultatele platformei “Adoptă un râu de la izvoare până la vărsare”, derulat din Vatra
Dornei, unde se imbuteliază apele minerale, până în Delta Dunarii, sunt: 45.000 de copaci
plantati, 70 de tone de deseuri colectate, 2,5 milioane de Euro accesati de autoritatile locale
pentru sistemul de canalizare si statiile de filtrare pentru comunitatea din Dorna Candrenilor,
adoptarea unei legi de interzicere a pescuitului industrial, precum si adoptarea planului
urbanistic în Delta Dunarii.

18
 Rezultatele campaniei „Viata dupa colectare”, o campanie virala de constientizare a
importantei colectarii selective a deseurilor au fost : 2.050 de scrisori adresate autoritatilor,
care cereau implementarea sistemului de colectare selectiva, 12.300 de persoane care au
accesat reclama de pe YouTube, 32.772 de vizitatori unici ai paginii de internet, cateva
campanii TV.
S-a dezvoltat un pilot de colectare selectiva in Poiana Negri si Lunca Ilvei, astfel incat
in acel moment peste 90% din populatia celor doua localitati colecteaza selectiv plasticul care
ajunge la reciclare, in loc sa polueze malurile de rau.
Fabricile de imbuteliere sunt audidate cu regularitate cu privire la standardele de
mediu ale The Coca-Cola Company.
Protejarea resurselor de apa
Cererea de apa potabila este in continua crestere iar schimbarile cliamaterice au un
puternic impact asupra ploilor naturale. O data cu cresterea populatiei, creste rapid si cererea
de apa potabila.
Dezvoltarea este strans legata de accesul si calitatea resurselor locale de apa. Prin
urmare, se acordă un interes deosebit protejarii resurselor de apa şi urmăreşte o abordare unitara
a acestor resurse:
 Se stabilesc obiective stricte prin care se reduc cantităţile de apă necesare îmbutelierii
produselor;
 Lucrul cu parteneriate cu scopul protejării surselor de apă şi al promovării unui sistem durabil
de management al apei.
Îmbunătăţirea eficienţei utilizării apei
In fabricile de imbuteliere se monitorizează îndeaproape sursele de apa pentru a reduce
cantitatea de apa extrasa. S-a reusit îmbunataţirea eficientă utilizării apei prin introducerea pe
liniile de producţie de tehnologii avansate, ce reduc cantitatea de apa folosită.
De exemplu, in Romania in ultimii ani s-au introdus doua noi tehnologii:
• tehnologia de “ lubrifiere uscata”, ce elimina consumul substantial de apa prin
folosirea unui gel pentru transportarea PET-urilor pe liniile de imbuteliere
• tehnologia cu “ aer ionizat” pentru spalarea PET-urilor
In plus, interesul de a folosi eficient apa se reflecta in diverse proiecte in derulare,
precum: recuperarea apei utilizate si refolosirea acesteia in alte etape ale procesului de
imbuteliere si testarea introducerii unor tehnologii revolutionare.
Toate fabricile isi evalueaza periodic riscurile. Analiza cantitativă şi calitatea surselor
locale de apa, precum si alte aspecte legate de protectia mediului si modificari de legislatie. Pe
19
baza acestor evaluari se stabilesc planuri de actiuni pentru atenuarea riscurilor.
Desi s-au facut progrese majore in ceea ce priveste eficienta utilizarii apei, nu se poate
insa reduce cantitatea de apa din produsele imbuteliate sub cantitatea de apa continuta in
produs. Pe masura ce va produce o cantitate mai mare de bauturi racoritoare, se va consuma tot
mai multa apa. Prin urmare, este din ce in ce mai important sa se imbunatatească eficienta
folosirii apei. Tocmai din acest motiv se investeste in tehnologii de ultima generatie.
Se asigură ca, după epurare, apa rezultata in urma procesului de productie este atat de
curata incat permite viata acvatica. Toate cele 3 fabrici de imbuteliere din Romania au statii de
epurare a apei. Apa epurata care se intoarce in natura este potrivita atat pentru folosirea in
agricultura cat si pentru dezvoltarea plantelor si a pestilor.
Parteneriate
Pentru a soluţiona aspectele legate de utilizarea eficienta a apei, se lucrează în
numeroase parteneriate.
Green Danube este unul dintre cele mai indelungate perteneriate alecompaniei. Avand
ca partener principal Comisia Internationala pentru Protejarea Dunarii, se desfasoara activitati
de conservare si educarea publicului atat Romania cat si in alte 9 tari din bazinul Dunarii.
Acestea includ Sarbatorirea anuala a Zilei Dunarii, la care participa sute de mii de oameni.
În 2008 si 2009, organizatiile Tasuleasa Social si Mai Mult Verde au desfasurat o mare
actiune de reimpadurire in Vatra Dornei precum si de curatare malurilor raului Siret, de la Vatra
Doreni la Galati, trecand prin 9 orase.
In cadrul acestui proiect, 200 de copii de la 65 de licee din zona au participat la
numeroase sesiuni de training pe teme ca protejarea resurselor de apa, voluntariat si
responsabilitate civica, leadership, management de proiect, tehnici de supravietuire si de prim
ajutor. Toate cele 250 de ore de training au fost sustinute pe baza de voluntariat atat de
specialisti cat si de oameni publici, precum Marcel Iures, Ada Milea, Catalin Stefanescu si altii.
SMURD, Serviciul Mobil de Urgenta, Reanimare si Descarcerare s-a implicat de asemenea
voluntar in program, oferind traininguri de prim ajutor si supravietuire, insotind voluntarii in
actiunea de curăţare a râurilor pe parcursul celor 9 orase in care li s-au alaturat alti 2500 de
tineri.
Ca parte a platformei de protectie si conservare a apei: ”Adopta un rau de la izvoare
pana la varsare”, s-a deschis un Centru Educational dedicat Apei, in una din fostele fabrici din
Dorna Candrenilor unde tinerii din zona pot invata despre biodiversitate, poluare si
contracararea ei, turism responsabil, bune practici in voluntariat, bogatiile si valorile zonei.

20
 Parteneri in cadrul acestui proiect ne-au fost: Ministerul Mediului si Padurilor, Parcul National
Calimani si Organizatia Tasuleasa Social.
Prin intermediul acestui centru, cat si prin alte campanii ecologice derulate in decursul
timpului in Dorna Candrenilor, contribuim pe termen lung la protectia si conservarea bogatiilor
naturale si surselor de apa in zona din care izvorasc apele noastre minerale.
La nivel international, Coca-Cola Hellenic este una dintre primele companii care au
semnat initiativa CEO Water Mandate a organizatiei mondiale Global Compact.
Aceasta initiativa abordeaza problemele referitoare la utiliarea eficienta pe termen lung
a apei in activitatile economice de productie si distributie precum si in comunitati si isi propune
sa lucreze in parteneriat cu autoritatile si organizatiile non-guvernamentale pentru a atrage
atentia publica. Pentru a eficientiza mai bine utilizarea apei in operatiunile sale, Coca-Cola
Hellenic colaboreaza cu Water Footprint Network.
Protectia climei si reducerea consumului de energie
Schimbarea climei este cea mai mare si cea mai urgenta provocare de mediu cu care se
confrunta planeta noastra. Pentru ca societatea sa se indrepte catre reducerea emisiilor de CO2,
sunt necesare actiuni decisive si imediate. Datorita inovatiilor si investitiilor lor, firmele joaca
un rol critic in aceasta transformare.
S-a propus sa ocupam o pozitie de lider, adaptandu-ne afacerea la cerintele si
oportunitatile unei economii ce produce un nivel scăzut de emisii de CO2. Astfel, se
concentrează eforturile pe domeniile ce utilizeaza cel mai mare volum de energie din activitatea
firmei: fabricile de imbuteliere, flota si echipamentele de racire.
 In fabricile de imbuteliere, se construiesc centrale de co-generare (CHP)- care genereaza
caldura si energie simultan. De asemenea, se dezvoltă si programe de economisire a energiei.
 In cadrul flotei, exploram si extindem utilizarea vehiculelor hibride si folosirea de combustibili
alternativi.Prin programul nostru intern de condus ecologic si responsabil “Grija fata de mediu
incepe din masina ta” schimbam comportamentul soferilor din randul angajatilor nostri.
 Noile echipamente de racire plasate pe piata sunt eficiente din punct de vedere energetic si
reduc cu aproape 50% emisiile de CO2 fata de 2004.
Centrale de co-generare (CHP)
Cea mai mare reducere a cantitatii de emisii de CO2 se datoreaza centralelor de
producere combinata a caldurii si energiei (CHP) din Romania – una este deja inaugurata la
Ploiesti, iar cea de-a doua este in curs de dezvoltare la Timisoara.
Alte 4 centrale de cogenerare sunt operationale si altele 12 sunt in diferite stadii de
dezvoltare sau constructie in cadrul grupului Coca-Cola Hellenic. Mai curate si mai eficiente
21
decat unitati traditionale de producere a energiei, aceste centrale de cogenerare (CHP)
aprovizioneaza fabricile noastre de imbuteliere cu electricitate, agent termic si de racire. In
momentul finalizarii, programul va avea ca efect reducerea emisiilor de CO2 ale tuturor
fabricilor cu aproape 20%, si cu mai mult de 40% in Ploiesti si Timisoara.
Programe de economisire a energiei
Implementarea in cadrul fabricilor noastre programe de economisire a energiei cu
scopul de a reduce emisiile de CO2 pe fiecare litru de bautura imbuteliata. Incercam sa reducem
emisiile de CO2 din birourile noastre sau alte unitati. De exemplu, prin programul IT Verde,
schimbam echipamentul IT si cu modul in care il utilizam. Apeland la conferinte audio, video
si online reducem semnificativ calatoriile in interes de serviciu si odata cu acestea emisiile CO2
asociate.
Vehicule hibride si combustibili alternativi
Evaluam si extindem utilizarea combustibililor alternativi si a vehiculelor hibride din
cadrul flotei noastre. În plus, toţi angajaţii sunt instruiţi sa sofeze eficient din punct de vedere
al combustibilului prin programul intern “Grija fata de mediu incepe din masina ta”. Inca din
primul an al implementarii, acest program a redus semnificativ ale emisiile de CO2 în cadrul
companiei. Am inceput sa testam camioane hibrid in Europa, desi tehnologia nu este inca
disponibila in mod comercial.
Avand in vedere ca aceste initiative sunt intr-un stadiu incipient, continuam sa
reducem si impactul flotei noastre conventionale. De exemplu, micsoram capacitatea
motoarelor, monitorizam consumul de combustibil si emisiile de CO2 si optimizam impreuna
cu partenerii nostri de distributie incarcarea camioanelor si rutele de transport.
Programul “Grija fata de mediu incepe din masina ta”. Schimbarea comportamentului
de conducere al autovehiculelor poate aduce o contributie majora la reducerea emisiilor de
CO2. Prin programul nostru intern, “Grija fata de mediu incepe din masina ta”, ii instruim pe
angajatii cu masina de companie sa contribuie la protejarea mediului. Rezultatele sunt
incurajatoare, reusind sa produca importante schimbari de comportament in randul angajatilor,
precum: reducerea consumului de carburant, a emisiilor de CO2 si a accidentelor la nivelul
intregii flote Coca-Cola HBC Romania.
Echipamente de racire eficiente din punct de vedere energetic
Consumatorii se asteapta ca produsele noastre sa fie disponibile si la temperatura
optima, atunci cand sunt insetati. Astfel, alocarea de vitrine frigorifice si a altor echipamente
pentru racirea bauturilor in locatiile clientilor nostri este o parte importanta a strategiei noastre

22
 de afaceri. Chiar daca nu operam noi aceste echipamente, avem responsabilitatea de a reduce
emisiile lor de CO2.
De aceea, colaboram cu furnizorii nostri pentru a imbunatati eficienta energetica a
echipamentelor. Dezvoltand noi modele de vitrine frigorifice cat si dispozitive de management
al energiei achizitionam vitrine frigorifice cu aproape 50% mai eficiente din punct de vedere
energetic decat in anul 2004.
Totodata ne instruim angajatii sa se asigure ca echipamentele de racire existente in piata
functioneaza cu o eficienta maxima.
In plus, ne propunem sa eliminam gazele cu efect de sera utilizate pe scara larga in
refrigerarea comerciala si casnica. In prezent, nu folosim hidrofluorocarboni (HFC) in spuma
de izolare si testam gaze alternative de refrigerare. Clorofluorocarbonii (CFC) au fost aproape
complet eliminati din echipamentele noastre prin intermediul unui program de inlocuire,
colectare si recuperare de pe piata.
Parteneriate
La nivel international, Coca-Coca Hellenic este membru fondator al UN
Global Compact's Caring for Climate, cea mai mare coalitie comerciala globala pentru
protectia climei.
In Romania, colaboram cu WWF si sarbatorim anual Ziua Pamantului pentru de a aduce
in atentia publicului reducerea consumului de energie.
Ambalaje si reciclare
Ambalajele joaca un rol vital in livrarea produselor catre clienti si consumatori in
conditii de siguranta. Dupa ce bautura din interior a fost consumata, ambalajul poate deveni fie
material valoros pentru reciclare sau pentru valorificare in incineratoarele cu captare a energiei,
fie poate deveni deseu, fiind depozitat in gropile de gunoi.
Se fac eforturi pentru reducerea impactului ambalajelor asupra mediului, in fiecare
etapa a ciclului lor de viata, printr-o abordare integrata care include:
 Reducerea cantitatii de ambalaj pe care o utilizam
 Cresterea continutului de material reciclat in ambalaje
 Promovarea reciclarii si valorificarii
Mai mult, ne propunem sa inchidem circuitul de reciclare, transformand ambalajele
folosite in noi recipiente. De exemplu, fabrica de reciclare de la PET la PET din Austria,
construita cu ajutorul Coca-Cola Hellenic, furnizeaza material reciclat de inalta calitate,
eficient din punct de vedere al costurilor, pentru producerea de noi recipiente de bauturi.

23
 In plus fata de minimizarea cantitatii de deseuri provenite din ambalajele bauturilor
noastre, cautam in mod constant modalitati de a reduce si deseurile rezultate in urma procesului
de productie din fabricile noastre.
Reducerea cantitatii de ambalaj
Minimizarea cantitatii de ambalaj pe care o folosim reprezinta una din cele mai
semnificative metode prin care putem reduce impactul acestuia asupra mediului. In plus fata
de utilizarea unei cantitati mai mici de material, se reduce si amprenta de carbon a ambalajului
pe parcursul intregului sau ciclului de viata: de la productie si transport, pana la eliminare sau
reciclare.
Sticla “Ultra-Glass”, care incorporeaza cu o treime mai putin material, este utilizata
acum in Romania si in alte 16 tari in care opereaza Coca-Cola Hellenic.
Cresterea ponderii de material reciclat din ambalaje
Recipientele bauturilor racoritoare sunt fabricate din materiale reciclabile: plastic tip
PET, carton, aluminiu, otel si sticla. Avand in vedere ca acestea sunt pe lista celor mai des
reciclate materiale, o alta metoda de reducere a impactului ambalajelor noastre asupra mediului
consta in cresterea ponderii de material reciclat in continutul acestora.
De exemplu, utilizand aluminiu reciclat in recipientele de bauturi, se economiseşte pana
la 95% din energia necesara in cazul folosirii de aluminiu nou.
Recipientele de aluminiu si de sticla contin deja pana la 60% material reciclat. Folosirea
plasticului tip PET reciclat in recipiente prezinta o provocare din punct de vedere al
disponibilitatii si al costurilor. Desi plasticul tip PET este reciclat pe scara larga in Romania,
este mai ieftin si mai simplu sa fie directionat catre industriile producatoare de covoare si
imbracaminte, deoarece nu trebuie sa intruneasca standardele inalte de calitate impuse
recipientelor alimentare.
Compania utilizeaza deja in sapte tari recipiente ce contin pana la 15% plastic tip PET
reciclat. In Romania se examinează in prezent provocarile pe care le implica utilizarea acestui
tip de material.
Promovarea reciclarii si recuperarii
Implicarea in stabilirea unei infrastructuri pentru reciclare si incurajarea consumatorilor
sa sustina reciclerea ambalajelor de bauturi. In anul 2003 am unul dintre actionarii fondatori ai
companiei ECO - ROM AMBALAJE S.A. al carei scop este de a sprijini colectarea, reciclarea
si valorificarea de ambalaje si deseuri de ambalaje, inclusiv recipientele de bauturi, in numele
industriei.
ECO - ROM AMBALAJE S.A. implementeaza sistemul ”Der Grüne Punkt” in Romania, ca
24
solutie eficienta pentru obligatiile de reciclare si valorificare a deseurilor de ambalaje. Pana in
prezent, Compania si-a adus aportul la infiintarea sistemelor in 19 tari, detinand participatii la
17 organizatii de reciclare si recuperare.
Reducerea cantitatii de deseuri
In plus fata de minimizarea cantitatii de deseuri provenite din ambalajele produselor
firmei, se creste gradul de reciclare si reducerea cantitatile de deseuri generate in fabricile de
imbuteliere.

III.2 Componentele mediului ambiant al intreprinderii

MACROMEDIUL FIRMEI
Macromediul firmei reprezinta ansamblul factorilor (variabilelor) incorporabili ce
constituie climatul general in care acesta isi desfasoara activitatea.
Exista patru categorii de astfel de factori care influenteaza modul in care firmele isi
abordeaza activitatile de marketing. In literatura, ei sunt cunoscuti sub denumirea de factorii
STEP:
-Factorii socio-;culturali, care se refera la modelele de comportament ale consumatorilor pe o
anumita piata;
-Factorii tehnologici, care vizeaza amplificarea potentialului economic al societatii.
-Factorii economici, care se concretizeaza intr-un sistem de fenomene (variabile) economice si
modalitati de alocare a resurselor in societate.
-Factorii politico-;juridici, care se refera la mijloacele de control menite sa apere interesele
indivizilor si societatii in ansamblu.
a) Factorii socio -; culturali
Examinand statisticile si tipul oamenilor dintr-o societate, trendurile si modificarea
structurii populatiei, se pot face anticipari asupra comportarii consumatorilor de pe o anumita
piata, desigur numai in masura in care nevoile, dorintele si preferintele acestora sunt corelate
cu caracteristicile demografice ale acestora: varsta, sexul, starea civila, ocupatia si rasa.
Distributia pe grupe de varsta a populatiei. In Romania, de exemplu, scaderea ratei
natalitatii in ultimii 10 ani este responsabila pentru declinul pietei pentru copii; cresterea
grupului de varsta intre 15 -; 25 ani a dus la o substantiala expansiune a pietei casetelor audio
si a CD-urilor.
Minoritatile nationale.

25
 In tara noastra, de pilda, populatia minoritara a romilor este in continua crestere.
Vizarea acestui segment subcultural a devenit din ce in ce mai importanta acolo unde
diferentele etnice afecteaza nevoile cumparatorului. Casele de discuri, ca sa luam ca exemplu
tot domeniul muzicii, au creat astfel de produse speciale pentru ei, fiind foarte profitabile. Sau
in Anglia, producatorii de cosmetice au creat produse speciale care au ca tinta grupurile
subculturale, devenind marci foarte cunoscute si profitabile.
Familia medie (menajul mediu). Cresterea ratei divorturilor, mariajul la varste tot mai inaintate
si o rata scazuta a natalitatii au dus la reducerea dimensiunii medii a familiei si, implicit, la
cresterea numarului de menaje. Pentru specialistii in marketing, de un interes deosebit se
bucura menajele cu venituri mari si obligatii financiare mici, predispuse a cheltui bani pentru
bunuri luxoase si durabile si servicii de calitate. Ele reprezinta o tinta importanta pentru
producatorii hi-fi, operatorii de turism si restaurante, casele de moda etc.
Prin analizarea gradului de cultura al unei societati se pot identifica principalele
credinte, valori si norme comportamentale dupa care se conduce societatea, acest lucru oferind
o serie de indici asupra preferintelor populatiei pentru produse sau servicii. Unele credinte sunt
relativ stabile, nemodificandu-se semnificativ de la o generatie la alta, datorita efortului depus
de institutiile educationale (scoala, biserica, justitia etc.). De exemplu, importanta onestitatii si
valoarea vietii umane -; ce tin de credinta morala -; se mentin de milenii in cvasitotalitatea
societatilor. Multe din celelalte norme culturale, insa, s-au schimbat dramatic. Astfel, influenta
religiei a scazut, mariajul nu mai este o conditie prealabila pentru alcatuirea familiei, divortul
si recasatoria au creat noi tipuri de familie, s. a.
Unele schimbari culturale au avut un impact major asupra marketingului, vizibil mai
ales in tarile occidentale dezvoltate. Sa luam in discutie rolul femeii in societate, rol care s-a
modificat dramatic in ultima jumatate de secol. Faptul ca femeile s-au dedicat tot mai mult si
unei cariere profesionale, a facut ca cea mai mare parte din activitatile menajere specifice lor
sa fie preluate de masini de spalat, aspiratoare , roboti de bucatarie si alte aparate casnice,
usurandu-se astfel munca si scurtand enorm timpul destinat acestora. Aceasta modificare a
statutului femeii in societate a dus la dinamizarea industriei de aparatura casnica si, implicit, la
o continua crestere a pietei bunurilor de uz casnic. Sau, un alt exemplu: lipsa locurilor de
parcare din orase a facut ca supermarketurile sa se mute in afara oraselor construind parkinguri
uriase si oferind o mare varietate de produse astfel incat sa fie posibila aprovizionarea
menajelor, cel putin pentru o saptamana, dintr-un singur loc. De asemenea, au fost create fast-
food-uri, care pot scuti tot mai multi oameni de problema gatitului. Credem ca aceste exemple

26
sunt suficiente pentru a evidentia faptul ca schimbarile culturale si oportunitatile de marketing
merg “mana-n mana”.
b) Factorii tehnologici
Pentru specialistii in marketing noile tehnologii sunt importante din urmatoarele motive:
Creaza noi moduri de a satisface nevoile consumatorilor. De exemplu: nevoia de a
asculta muzica de o calitate mai buna, de a face calcule mai rapid si de a elimina toate petele
de murdarie de pe hainele spalate a fost satisfacuta -; gratie noilor tehnologii -; prin inlocuirea
magnetofonului cu CD-ul, riglei de calcul cu calculatorul si, respectiv, a detergentilor obisnuiti
cu detergenti biologici.
Pot identifica si satisface nevoi latente. Un exemplu in acest sens poate fi tigaia teflon (care,
spre deosebire de tigaia clasica, nu lipeste produsele preparate), rodul unui program spatial al
S.U.A.; initial teflonul a fost creat pentru navetele spatiale.
Modifica modelele cererii. Tehnologiile viitorului prevestesc reintoarcerea la o
economie de tip casnic, multi oameni urmand sa devina producatori independenti de “bunuri
informatice” si mai putin de marfuri clasice. In aceste conditii, piata transporturilor de calatori,
piata mobilei pentru birouri, piata produselor de catering se vor reduce dramatic.
Poate modifica natura concurentei. Cartile de credit si bancomatele, de exemplu, sunt mult mai
comode pentru utilizatori decat cozile la banci; internetul reduce cererea pentru servicii postale.
Nu va trece mult pana ce elevii vor invata singuri, acasa, cu ajutorul unor programe speciale si
nu cu ajutorul profesorilor. Se intelege ca, in aceste conditii concurenta provine in mod indirect
de la progresul tehnico-stiintific, de la nevoile tehnologiei.
Poate ajuta la descoperirea de noi consumatori. Prin noile tehnologii de congelare, de exemplu,
s-a reusit adaugarea ciocolatei la inghetata (nu doar a gustului de ciocolata), reusindu-se -
datorita noului produs -; sa fie atrasi noi consumatori.
c) Factorii economici
In ansamblul lor, factorii economici formeaza mediul economic. Acesta reprezinta baza
de sustinere a puterii de cumparare a purtatorilor cererii, fiind ei utilizatori sau consumatori
finali. Pentru caracterizarea mediului economic se pot avea in vedere: nivelul PIB-ului,
structura pe ramuri a economiei nationale, nivelul de dezvoltare al fiecarei ramuri, gradul de
ocupare a fortei de munca, situatia financiar -; valutara a tarii, fiscalitatea, inflatia, evolutia
preturilor, evolutia economiilor populatiei si solicitarilor de credite, ratele dobanzilor, evolutia
si distributia veniturilor pe diferite categorii sociale etc. Influenta factorilor de mediu economic
se oglindeste direct sau indirect in evolutia pietei, mai concret in evolutia nivelului si structurii
ofertei de marfuri, in evolutia marimii si structurii cererii, in miscarea preturilor si nivelul
27
concurentei. Aceste variabile economice - pe care specialistii in marketing trebuie sa le
urmareasca cu atentie -, analizate in corelatie cu factorii demografici si culturali, pot oferi
elementele necesare pentru o corecta evaluare si chiar anticipare a potentialului de piata pe care
poate conta intreprinderea.
d) Factorii politico-juridici
Factorii economici evidentiati mai sus rezulta, de obicei, din initiativele politice menite
sa imbunatateasca performantele economiei si bunastarea oamenilor, insa influenta guvernului
este resimtita si prin legislatia introdusa.
Legislatia care supravegheaza afacerile, urmareste, in general, trei obiective:
protejarea consumatorilor; protejarea concurentei; protejarea societatii.
Legislatia privind protectia consumatorilor are ca scop impiedicarea firmelor sa profite
de pe urma lor.
In esenta, aceasta legislatie are in vedere:
-asigurarea unui standard minimal al produselor si serviciilor;
-controlarea modalitatilor de vanzare si a informatiilor oferite cumparatorului despre produsele
oferite; -evitarea inducerii in eroare a cumparatorului in ceea ce priveste pretul;
-condamnarea practicii necinstite.
Legislatia privind protectia societatii (specifica marketingului societal) ii apara pe
consumatori de consecintele propriilor lor decizii nefericite. Astfel, ii protejeaza pe copii de
produsele ce le fac rau : droguri, alcool si tutun si nu le permite sa conduca automobilul pana
la o anumita varsta (Romania: 18 ani, Canada: 16 ani). De asemenea, ii obliga pe conducatorii
auto sa fie asigurati pentru eventuale accidente, in scopul compensarii daunelor produse altora.
O astfel de legislatie creaza, pe de o parte, oportunitati, iar, pe de alta parte, pentru marketing
reprezinta amenintari. Cei care respecta cu strictete aceasta legislatie au avantaj asupra
concurentei, desi le poate spori costurile.
Prin legislatia privind protectia concurentei sunt protejati producatorii inventatori de
concurenta. De exemplu, cand pe piata se lanseaza un nou produs (serviciu sau tehnologie),
firmele trebuie protejate astfel incat concurentii sa nu copieze produsul dupa lansarea lui pe
piata, daca nu chiar inainte. Protectia se realizeaza sub forma patentelor, care sunt documente
legale ce garanteaza inventatorilor exclusivitatea vinderii inventiilor. In termeni de marketing
acest lucru permite firmelor sa-si lanseze produsele noi si sa cucereasca pietele fara sa se teama
de concurenta, ceea ce in conditii normale inseamna un profit ridicat pe durata de acordare a
patentului. O alta forma de protectie impotriva concurentei este inregistrarea marcilor. O marca
de piata care poate include un logo, un cuvant, un simbol, un desen sau o culoare distincta ori
28
forma speciala a literelor, nu poate fi copiata pe teritoriul geografic pentru care a fost inscrisa.
Ca si patentul, ea impiedica imitatorii sa profite de un proces indelungat si costisitor, care in
fapt inseamna construirea imaginii firmei in cauza.
In multe tari, companiile sunt de obicei interesate sa mentina legislatia care protejeaza
afacerile la minimum, deoarece se poate dovedi restrictiva si costisitoare daca o aplica, dar si
mai costisitoare atunci cand sunt actionate in justitie. De aceea, ele apeleaza la
autoreglementare -; prin coduri de conduita voluntara -; luand-o inaintea legislatiei. De
exemplu, in Anglia, producatorii de tigarete au stabilit un cod de comportament privind
publicitatea, reusind sa evite interzicerea reclamei la tigari care se practica in alte tari.

MICROMEDIUL FIRMEI
Micromediul firmei cuprinde un ansamblu de factori externi care afecteaza in mod
direct intreprinderea si asupra carora se poate exercita un anume control. Influentand deciziile,
strategiile, si tacticile de marketig, schimbarile din acest mediu au o deosebita semnificatie
pentru marketeri. Componentii principali ai micromediului sunt: furnizorii, clientii,
intermediarii, concurentii si alti detinatori de interese (indivizi sau grupuri ce au anumite
interese intr-o intreprindere).
a) Furnizorii sunt organizatiile si indivizii care ofera firmei inputurile (materii si
materiale, utilaje, echipament tehnologic, energie, ambalaje, etichete, servicii, forta de munca,
resurse financiare, informatii etc) necesare fabricarii produselor proprii. In relatiile cu
furnizorii, firma trebuie sa aiba in vedere si un anumit risc cu fiecare in parte, care poate sa
apara daca:
-furnizorul detine patentul asupra produsului care constituie inputul esential pentru firma;
- produsul ce constituie inputul esential nu este substituibil;
-in cazul firmelor de comercializare (magazin, supermarket etc) clientii solicita in mod expres
produse realizate numai de o anumita firma;
-schimbarea furnizorului este prea costisitoare;
- furnizorul este mai puternic decat cumparatorul;
-o firma mica, care se aprovizioneaza de la un mare furnizor este in dezavantaj (firmele mari
ofera, de regula produse de mai slaba calitate la preturi dezavantajoase firmelor care au
comenzi mici) etc.
Specialistii in marketing ai firmei trebuie sa monitorizeze activitatea furnizorilor,
deoarece problemele acestora, nerezolvate la timp, pot produce grave perturbari in productia

29
proprie si implicit la cresterea costurilor produselor sale cu consecinte dramatice in planul
profitabilitatii. In aceste conditii, proprii clienti pot trece la firmele concurente.
b) Clientii -; ce alcatuiesc cercul agentilor economici (firme si institutii) si al
persoanelor individuale carora le sunt adresate produsele (serviciile) intreprinderii -; constituie
cea mai importanta componenta a micromediului. Componentii clientelei unei firme, grupati
dupa natura lor in grupuri omogene pot forma: pietele de consum (formate din consumatorii
privati), pietele industriale (formate din utilizatori), pietele de distributie (formate din
intermediarii care cumpara pentru a revinde), pietele guvernamentale (formate din cumparatori
-; organisme publice) si pietele internationale (formate din cumparatori externi).
Sarcina compartimentului de marketing dintr-o firma este de a maximiza cererea pentru
produsele (serviciile) pe care le ofera clientilor, sa stie sa mentina clientii existenti si sa atraga
noi clienti din randul non-consumatorilor relativi si al concurentei. Pentru a realiza aceste
obiective, specialistii in marketing trebuie sa cunoasca:
Caracteristicile clientilor: unde traiesc, stilul de viata, varsta, nivelul educatiei,
ocupatia, veniturile etc. Toate aceste caracteristici formeaza profilul clientului, care trebuie
comparat cu profilul pietei pentru a identifica produsele firmei care plac mai mult anumitor
tipuri de clienti. Pe aceasta baza se decid caracteristicile noilor produse, preturile si mesajele
promotionale cele mai potrivite pentru piata tinta.
Ce nevoi isi satisfac clientii cu produsul respectiv si care sunt avantajele obtinute de pe
urma lui, comparativ cu alte produse care satisfac aceleasi necesitati. Aceasta deoarece, de
exemplu, lumea nu cumpara bilete la un spectacol, ci o seara distractiva sau gospodinele nu
cumpara detergenti, ci speranta unor haine mai curate si mai putin uzate prin spalare. Daca
apare insa un mijloc mai bun pentru satisfacerea uneia din nevoile lor, consumatorii il vor
adopta imediat.
Ce criterii folosesc cumparatorii pentru a alege intre diferite produse (calitate, pret,
amplasarea magazinului etc.).
Importanta produsului pentru anumite categorii de utilizatori sau consumatori (daca
produsul este indispensabil pentru o firma, acel client este gata sa plateasca preturi mai mari,
existand oportunitatea unei afaceri avantajoase).
De unde provin informatiile care influenteaza deciziile de cumparare ale clientilor etc.
c) Intermediarii. Acestia sunt agenti economici implicati in promovarea, distribuirea si
vanzarea produselor unei firme catre consumatorii finali, respectiv comerciantii de gros si
detail, dar si alte categorii, mai putin importante, ca: brokeri, jobberi, curieri, comisionari etc,

30
societati de transport, de asigurari sau agentii de publicitate, de sondare sau de consultanta de
marketing.
Sunt trei tipuri de intermediari care se pot implica in eforturile de marketing ale unei
companii:
Resellerii (revanzatorii), in care intra angrosistii, detailistii, micii comercianti, agentii de
vanzari. Trebuie sa se colaboreze numai cu acei reselleri care ajuta firma sa-si maximizeze
gradul in care produsele sale satisfac consumatorul final. Exista, insa, pericolul ca - datorita
relatiei directe pe care o are cu consumatorul final - resellerul care-i comercializeaza produsele
sa devina mai puternic decat firma producatoare si astfel sa-i dicteze termenii schimbului, care-
i devin nefavorabili.
Distribuitorii fizici, care sunt de regula operatorii depozitelor de marfuri si firmele de
transport implicate in transportarea marfurilor de la producatori la consumatori. Daca produsele
nu se mai gasesc din cauza ca cei de la depozite nu au urmarit cu atentie nivelul stocurilor,
firma poate pierde clientii. De asemenea, daca produsele sunt livrate cu intarziere sau
deteriorate, este prea putin probabil ca firma sa-si mai pastreze consumatorii pe care-i are.
• Agentiile prestatoare de servicii de marketing (sondare, consultanta,publicitate). Ele ajuta
firmele sa-si identifice consumatorii si sa comunice cu ei, sa cunoasca pietele si mediul
concurential.
d) Concurentii. Acestia sunt firme similare care urmaresc sa satisfaca aceleasi nevoi ale
clientilor, fiind percepute de consumatori ca alternative pentru satisfacerea nevoilor lor.
Concurentii unei firme pot apartine, fiecare, uneia din cele patru categorii evidentiate in figura
2.2.
• Concurentii directi cuprind firmele care ofera acelasi tip de produse sau servicii pentru a
satisface aceleasi nevoi. Ca exemplu pot fi luate cunoscutele firme de bauturi racoritoare: Coca-
Cola si Pepsi sau popularele firme de detergenti: Ariel si Persil. Concurentii directi fac eforturi
financiare deosebite cu reclama, in incercarea de a arata superioritatea produsului lor in raport
cu al rivalilor. Foarte des, in aceasta lupta se utilizeaza si pretul in incercarea de a atrage o parte
din cumparatorii rivalilor. Fiind foarte costisitoare, concurenta directa nu ajuta la supravietuire
decat firmele foarte puternice, cu suficiente mijloace financiare.
• Concurentii indirecti sunt firmele care ofera consumatorilor un produs similar dar cu
caracteristici diferite, satisfacand alte nevoi sau preferinte. De exemplu, doua firme produc
hartie igienica, dar una se adreseaza institutiilor iar cealalta menajelor.

31
• Inlocuitorii sunt concurentii care vin cu produse foarte diferite ca forma si continut, dar care
satisfac aceeasi nevoie a consumatorilor. Zaharul si zaharina, de exemplu, produse de firme
diferite, satisfac nevoia de dulce a consumatorilor.
• Nou venitii sunt firmele care deja vand unui anumit grup de consumatori si se decid sa-si
extinda gama de produse pe care le ofera sau firmele producatoare care achizitioneaza si o retea
de distributie. Fabricantul de hartie, de exemplu, achizitioneaza o companie de distributie
pentru a fi cat mai aproape de consumatorul final si a-l influenta.
e) Detinatorii de interese. Profesorul Kotler ii delimiteaza astfel:
- lumea financiara (actionari, societati de investitii, banci etc);
- mediile de comunicare in masa (grupuri de presa, posturi de radio, canale de televiziune etc);
- grupuri de interese (miscarile pentru protectia consumatorilor, ecologistii, asociatii ale
producatorilor etc);
- administratia publica;
- marele public (purtatorul opiniei publice);
- personalul propriu al firmei.
Specialistii in marketing trebuie sa monitorizeze cu atentie media si miscarile pentru
protectia consumatorilor: media, pentru ca cititorii sunt mai inclinati sa creada in acuratetea
informatiilor din comentariul editorial al unui ziar decat in reclamele comerciale sau
materialele promotionale ale firmei. Cel mai vizibil impact al presei este pe Broadway,
unde o cronica nefavorabila poate duce la sistarea jucarii unei piese pe scena; miscarile pentru
protectia consumatorilor, pentru ca au ca principal obiectiv identificarea practicilor negative
ale firmelor si aducerea lor la cunostinta consumatorilor. De asemenea, ele testeaza o mare
varietate de produse si publica clasamente ale calitatii si utilitatii lor etc.

III.3 Factorii de influenţă ai mediului care influenţează intreprinderea

În funcţie de mediul demografic, intreprinderea „Coca- Cola ” depinde de
structura populaţiei pe grupe de varstă. Scăderea natalităţii din ultimii ani duce la creşterea
grupului de vârstă între 15-25 ani care a dus la o expansiune a pieţei Coca-Cola, cei care
consumă cel mai mult această bautura sunt copiii şi adolescenţii şi tinerii până la 30 de ani.
Cu cât dimensiunea unei familii este mai mare şi ăn care sunt mai mulţi copii consumul de
„Coca - cola” va fi mai mare decât intr-o familie care nu are copii sau sunt mai puţini membrii.
De asemenea rata natalităţii influentează direct proporţional mărimea cererii.

32
 Creşterea ratei divorţurilor, mariajul având o vârstă medie care este în scădere duce la
o creştere a consumului deoarece fiecare persoană va consuma băutură răcoritoare (adica 2
sticle ) faţă de cazul unei familii în cadru căreia se va consuma o sticla.
Pentru intreprindere mediul tehnologic este important din cauza următoarelor motive:
 Creeaza noi moduri de satisfacere a nevoilor consumatorilor, astfel, Coca - Cola poate
lansa un nou tip de produs care are un gust mai bun si care nu contine substante
nocive pentru organism sau care are o culoare mai atractiva;
 Identifică diferite nevoi latente ale consumatorilor. Un exemplu în acest sens poate
fiidimensiunea sticlelor care incep de la 0,5l pana la 2,5l. Poate ajuta la descoperirea
unor noi consumatori, astfel sunt vizaţi consumatorii care nu consumă suc dar care pot
consuma o bomboana, un jeleu sau o inghetata cu gustul de Coca - Cola
Mediul economic reprezintă baza de sustinere a puterii de cumpărare la cerere,indiferent
daca persoanele respective sunt consumatori finali sau intremediari.
Pentru a caracteriza acest mediu se au in vedere urmatoarele:
Nivelul şi evolutia veniturilor clienţilor pot influenţa consumul direct proporţional,
astfel cu cât veniturile sunt mai mari cu atât consumul este mai mare (o sticla pe zi) iar daca
acestea scad şi consumul va scădea (1 sticlă la 2-3 zile). Aşteptarile cu privire la preţuri vor
influenţa direct consumul. In cazul in care preţul unei sticle se va mării atunci nu se va mai
comercializa atat de bine produsul. Preţurile sunt influenţate la randul lor de inflaţie.â
Influenta factorilor de mediu economic duc la evoluţia pietei, la schimbările ce pot
apărea în cadrul cererii de Coca - Cola, la schimbarea preţurilor, a concurenţei şi a ofertei.
O urmarire atentă a acestui factor poate duce la o corectă evaluare şi anticiparea a ceea
ce se va întampla pe piaţă.
Unele schimbari culturale au avut un impact major asupra intreprinderilor. Schimbarea
rolului femeii în viaţa socială este unul din factorii care s-au modificat dramatic. Faptul ca
femeile s-au dedicat mai mult carierei profesionale a facut ca lucrurile gospodăreşti pe care ea
le facea să fie înlocuite cu diferite aparate. Înainte, daca femeia era cea care facea siropuri din
diferite fructe pentru a le dilua în apă şi a obţine un „suc”, acum aceasta nu mai face acest lucru
ci consuma sucuri făcute în fabrici, acest lucru ducând la creşterea cerinţei pentru Coca - Cola.
Schimbările survenite în stilul de viaţă şi anume preocuparea crescută pentru dieta alimentară
fără exces de calorii a dus la apariţia în gama Coca - Cola a sucului coca-cola light care nu are
calorii şi zahăr.

33
 Mediul politico-legal include sistemul guvernamental şi sistemul juridic în care
funcţionează intreprinderea. Cele două sisteme vizează în principal protejarea consumatorilor,
protejarea concurenţei şi societăţii.
Pentru a proteja consumatorii, coca-cola ofera informaţii corecte despre ceea ce conţine
prin intermediul etichetelor şi despre preţ acesta fiind deseori tiparit pe produs.Pentru
protejarea concurentei, Coca - Cola nu copiază produsele lansate de altă intreprindere iar marca
acestei intreprinderi este originală nefiind copiată.
Pentru a proteja societatea, Coca - Cola poate face campanii publicitare împotriva
consumului de droguri, de bauturi alcoolice şi de tutun.
Mediul demografic
Evolutia populatiei la nivel global
Antichitate 200-400 mil
1650 – in jur de 500 mil
1820 – in jur de 1 mld
1927 - 2 mld
1960 – 3 mld
1974 – 4 mld
1987 – 5 mld
2000 – 6 mld
Astazi peste 6,5 mld
*Rate de crestere
*Rata de crestere din ce in ce mai accentuate
*Perioada de timp de dublare a populatie scade dramatic
*Statele nedezvoltate cresc mai repede
*Rata de crestere este de 1,8%la nivel mondial
*Europa creste cu doar 0,6% annual
Densitatea
In diferite locuri ale globului densitatea populatie difera, acest lucru influenteaza mixul
de marketing
Cum?
Promovare (panouri publicitare Ciudad de Mexico -23 mil de loc fata de Australia doar
22mil de locuitori)
Pret - in zonele aglomerate sunt oportunitati mai mari de afaceri decat in zonele mai
putinaglomerate.
34
 Densitatea
Distribuite
Imaginati-va distributia Coca Cola in Australia si in Mexic Numar de camioane, numar
de fabrici etcProdusIn SUA totul este mai “lat” decat in Japonia de ex....
Mediul natural
Coca-Cola vrea să-şi construiască o imagine ecologică
Principalul producator mondial de bauturi racoritoare va investi 44 de milioane de
dolari intr-o fabrica de reciclare a ambalajelor de plastic, informeaza USA Today.
Fabrica face parte dintr-un program de 60 de milioane de dolari desfasurat de Coca-
Cola menit sa-i ofere o imagine mai ecologica.
Fabrica va recicla sticlele folosite in sticle noi, va avea 50 de angajati si o capacitate de
reciclare de 45.000 de tone de PET anual sau 2 miliarde de sticle de 0,5 litri.
Cresterea ca valoare si ca volum de produse a contribuit, de asemenea, la cresterea
numarului de fabrici de imbuteliere. Datorita faptului ca produsele anuale erau evaluate la doar
trei sferturi de milion de dolari la mijlocul secolului al XIX-lea, pana in anii 1880 acea valoare
a crescut pana la aproximativ cinci milioane pentru fiecare an. Insa in decada 1880 pana in
1890 valoarea productiei anuale a crescut puternic, iar, pana in ultimul an al secolului s-a
apropiat de 15 milioane de dolari. Pe la inceputul urmatorului secol s-a dublat din nou. Valoarea
productiei anuale pentru anul 1900 afost de aproximativ 25 milioane dolari.
Mediul tehnologic
Tehnologia este una din forţele cu cel mai mare impact asupra pieţei şi politicilor de
marketing pe termen mediu şi lung. Creând tehnologii şi produse noi, mediul
tehnologic propune numeroase oportunităţi şi ameninţări pe piaţă.
Marketingul trebuie să sesizeze şi să exploateze consecinţele apariţiei unor tehnologii
noi.
Prima fabrică de îmbuteliat Coca-Cola a fost deschisă în Chattanoga în 1899 şi a doua
în Atlanta, în anul următor. În următorii 20 de ani, numărul de fabrici a crescut de la două la
peste 1000. Odată cu dezvoltarea afacerii, realizarea unui echipament de îmbuteliat de mare
viteză şi a unor mijloace de transport tot mai eficiente au permis îmbuteliatorilor să servească
mai mulţi clienţi, cu un număr mai mare de produse. În 1908, Pepsi- Cola se număra printre
primele companii care-şi modernizează livrarea, trecând de la vehiculele trase de cai la cele
motorizate. Tot atunci, numărulcompaniilor care deţin un contract de a îmbutelia şi este
îmbuteliată de compania QuadrantAmroq Beverages QAB. De asemenea, mediul tehnologic
include şi logistica firmelor. Ambele firme au atât un sistem propriu de distribuţie cât şi
35
colaborări cu firme specializate. Vânzarea se face prin marile magazine, magazine de cartier,
baruri, pub-uri, etc. Pepsi şi Coca-Cola au încheiat contracte de parteneriat cu firme de
alimentaţie publică unde nu se vând decât mărcile firmei respective, de exemplu Panini
comercializează produsele Pepsi. În concluzie, nici una din firme nu are puncte proprii de
difuzare: magazine unde nu se vând decât băuturi răcoritoare Pepsi sau Coca-Cola. În cadrul
mediului tehnologic putem include şi automatele care au condus la creşterea vânzărilor şi la
uşurarea distribuţiei, astfel produsele ajung mai uşor la consumatori.
Clientii
Clientii – “clientii nostri sunt partenerii nostri”
Portofoliu clienti:
 Coca-Cola,
 Centrul Comercial Orhideea, Centrul Comercial Feeria, Centrul Comercial
Carrefour Colentina, Comercial Carrefour Brasov, Comercial Carrefour Ploiesti,
CentrulComercial Esplanada, Centrul Comercial Tom, Penny Market XXL
Masterfoods.
Intermediari
Intermediari – brokeri, jobberi, curieri, comisionari, societati de transport, agentii
de publicitate
Coca-Cola HBC Romania va schimba, pe parcursul acestui an, modalitatea de
distributie si depozitare din Bucuresti, Ploiesti, Constanta, Brasov, Pitesti si Iasi, relateaza
Magazinul Progresiv. Compania a luat decizia de a oferi aceste servicii prin intermediul unor
firme de logistica, dar preluarea comenzilor, facturarea, incasarile si celalalte aspecte ale
relatiilor comerciale vor fi asigurate in continuare de agentii de vanzari ai companiei. Aceasta
decizie este o continuare a procesului de reorganizare a serviciilor de distributie si
depozitare pe care compania Coca-Cola HBC l-a initiat inca din anul 2000. Coca-Cola HBC
foloseste deja serviciile firmelor de logistica in locatii precum Timisoara, Oradea, Cluj, Deva,
Craiova.
Reselleri – angrosistii, detailistii, micii comercianti, agentii de vinzari –
maximizareagradului in care produsele sale satisfac consumatorul final
Distribuitorii fizici – operatorii depozitelor de marfuri, firmele de transport implicate
Agentiile prestatoare de servicii de marketing – sondare, consultanta, publicitate
– identificarea consumatorilor.
Furnizorii

36
 Furnizorii de marfuri – energie, ambalaje , etichete, servicii, informatii
Compania produce concentrat de fapt, care este apoi vândut la diversi licenţiati
imbuteliatori ai Coca-Cola în întreaga lume. La imbuteliere, care deţin teritoriul exclusiv de
contracte cu societatea, produce produsul finit în cutii şi sticle de la concentreze în combinaţie
cu apă filtrată şi îndulcitorii. Apoi se imbuteliaza, se vinde, se distribuie marfa si Coca-Cola în
cutii şi sticle la magazinele de vânzare cu amănuntul şi recuperare automată.Coca-Cola
Company vinde de asemenea, concentrat pentru fântâna de vânzări la mari restaurante şi
distribuitorilor de servicii alimentare.
La fondarea coca cola restul bauturilor erau servite in sticle absolut identice
caracteristice timpului, dar cei de la coca cola au inceput diferentierea, aplicând modelul noii
sticle. Prestatorii de servicii – transportatori de marfuri, comercianti, societatile de asigurari,
firme consultanta Corporatia Coca-Cola solicita tot felul de servicii de transport, inclusiv cel
aerian si cel acvatic.
Furnizorii fortei de munca – oficii de plasare a fortei de munca, persoane in cautare de
munca, institutii de invatamint. Număr de angajaţi în 2008: 90.500 (din care 86% sunt în afara
SUA.
Coca-Cola HBC Romania a întrunit cel mai mare numar de voturi din partea
comerciantilor si a castigat, pentru a patra oara consecutiv, Marele Premiu pentru cel mai bun
furnizor.
Concurentii
Racoritoare carbogazoase au intrat in ring
Se infrunta un Pepsi rebel cu o Cola prietenoasa, un Sprite supradimensionat, o Fanta
exotica, o Orangina mai sportivă, un 7up si o Mirinda aflate in stand-by.
In ultima vreme, bauturile racoritoare carbogazoase se afla in impas din cauza
cresterii preferintelor consumatorilor pentru bauturile din categoria superioara ca
beneficii percepute: still drink, juice si nectar. Întru cât comunicarea pe produs devine tot mai
relevant, lupta de marketing din acest domeniu se dă pe imagine si pe ocuparea platformelor
de comunicare cele mai interesate pentru tinerii intre 14 si 25 de ani, principali consumatori de
bauturi carbogazoase.
PEPSI vs COCA COLA pe platforma de comunicare
Desi par vesnic incrancenate pe acelasi target, Coca-Cola si Pepsi isi cladesc
imaginea pe platforme de comunicare diferite, care ne inspira in mod diferit. Pepsi este un
brand foarte rebel, care isi aduce consumatorii in starea emotionala specifica a competitiei,
Coca-Cola este mai prietenos, mai inclinat spre conectivitate, spre solidaritate.
37
 Sloganul Pepsi este Dare for more (Cere mai mult, Indrazneste mai mult) si
sintetizeaza perfect filosofia brandului. Din ce in ce mai pregnant, cuvantul more (mai mult)
tinde sa devina un slogan de sine stătător, fiind folosit deja ca atare in branding-ul Pepsi. Prin
urmare, autodepasirea continua, lupta pana la atingerea scopului este conceptul cu care Pepsi
vrea sa-si inspire consumatorii. De aici asocierea cu competitia, cu fotbalul si, mai nou, cu
sporturile extreme. Starurile se afla in centrul campaniilor Pepsi, pentru ca la ele vor sa ajunga
spiritele competitive.
Concurentul sau, Coca-Cola, este un brand cat se poate de optimist, mai orientat spre
conectivitate si spre relaxare decat spre competitie. Coca-Cola si-a lansat, inca de anul trecut,
noua campanie de comunicare globala Sete Coca-Cola de viata si merge tot pe aceasta. Este un
indemn de a privi jumatatea plina a paharului, partea frumoasa a vietii si bucuria de a trai. Anul
acesta, Coca-Cola a pus un si mai puternic accent pe conectivitate. Site-ul dedicat brandului te
invita sa intri in comunicarea Coca-Cola si sa-ti faci prieteni, sa te exprimi, sa-ti impartasesti
visurile si opiniile cu ceilalti. Exista mai multe forumuri, in acest sens: Spune lumii care este
visul tau! , Vorbeste despre muzica , Vorbeste despre fotbal . Principala platforma de
comunicare este muzica, iar in centrul campaniilor se situeaza evenimentele care aduna cat mai
multi oameni pentru a se bucura impreuna. Coca-Cola pregateste pentru sfarsitul lunii mega-
evenimentul CokeLive Festival, care include si programul Manifest Yourself , o rampa de
lansare pentru 12 trupe romanesti aflate la inceputul carierei.
Implicarea consumatorilor a devenit noua filosofie a campaniilor derulate de Pepsi,odata cu
recenta lansare a noii platforme globale de comunicare.

De anul acesta, relatia consumatorilor cu brandul s-a schimbat radical, trecand de la o

adresare uni-directionala la o interactiune continua intre brand si consumatorul chemat sa se
implice activ in toate campaniile pe care le deruleaza.
Principala platforma de comunicare Pepsi ramane in continuare fotbalul, insa, conform
filosofiei brandului, consumatorul apare in centru de data aceasta: Cum joci tu Fotbal -How
You Football? este sloganul campaniei in curs. Consumatorul nu mai este, asadar, doar un
membru al fan club-ului altor jucatori celebri, ci este implicat activ,indemnat sa-si arate
abilitatile.
Publicul intreprinderii
Clasificare:
*organele de stat
*mass-media

38
*organizatii cetatenesti
*organisme financiare
*organisme publice locale
*marele public
Factorii de influenţă a pieţei întreprinderii:
Piaţa oricărei întreprinderi îşi modifică dimensiunile sub influenţa a două categorii de
factori: interni şi externi. Primii factori sunt legaţi de puterea economică a întreprinderii
(potenţialul uman, material şi financiar al acesteia), dar şi de etapa din ciclul de viaţă (apariţie
pe piaţă, creştere, maturitate, declin) în care aceasta se află, la un moment dat.Potenţialul uman
al întreprinderii este dat de efectivul şi structura profesională şi de vârstă ale salariaţilor, de
nivelul de calificare şi de inteligenţa acestora, de vechimea lor în întreprindere. Potenţialul
material este evidenţiat de volumul şi calitatea bazei materiale a întreprinderii, de performanţa
tehnologiilor practicate, de gradul de mecanizare, automatizare şi informatizare a proceselor
de muncă, iar potenţialul financiar de capacitatea întreprinderii de a produce profit, de
disponibilităţile băneşti ale acesteia, aflate în conturile bancare, de volumul creditelor şi a altor
datorii pe care le are, precum şi de scadenţa acestora, pe de o parte, şi de volumul creanţelor şi
scadenţa acestora, pe de altă parte.
În categoria factorilor externi sunt cuprinşi:
• efectivul şi structura consumatorilor (pe sexe, vârste, medii dereşedinţă,profesii, etc.)
în cazul întreprinderilor care produc şi / sau comercializează bunuride consum sau numărul şi
capacitatea de cumpărare a utilizatorilor, în cazul întreprinderilor care produc şi / sau vând
echipament industrial sau materii prime,materiale etc.;
• puterea de cumpărare a populaţiei (dată de cantitatea de bunuri pe care o poate
cumpăra o persoană cu salariul mediu net, pensia medie etc.)
Intensitatea consumului bunurilor şi serviciilor oferite de întreprindere, dată de
mărimea medie a unei cumpărături şi frecvenţa cumpărării;
• stabilitatea consumului.Un producător de mărfuri alimentare de cerere curentă (pâine,
lapte etc.), dispune, de exemplu, de o piaţă mult mai stabilă de cât un ofertant de aparatură
electronică de uzcasnic;
• factori conjuncturali-sezonieri (conflicte militare, inundaţii, cutremure de pământ,
epidemii, variaţii climatice etc.), care influenţează cererea şi oferta ce se manifestă pe piaţa
întreprinderii;
• Factori sociologici şi psihologici (statutul, prestigiul social, mobilitatea,cerinţele de
grup ale consumatorilor care determină comportamentul de cumpărare şi consum al acestora,
39
ca şi starea de spirit, temperamentul, aşteptările, deprinderile, conştiinţa de sine), care au o
influenţă semnificativă asupra dimensiunilor pieţei intreprinderilor producătoare de bunuri de
consum.
• Natura bunurilor produse de întreprindere şi categoria de nevoi cărora se adresează cu
aceste bunuri. În cazul bunurilor de natură industrială (cazane metalice de mari dimensiuni,
echipament greu de transportat şi manipulat etc.)
Coca-Cola – Marele public
Pentru o companie internationala precum Coca-Cola, care practic si-ar vinde produsele
si fara publicitate imediata, capitolul "imagine" este unul primordial pentru construirea unui
brand a carei implemetare nu se va finaliza niciodata. Si asta pentru ca, mereu, specialistii in
marketing ai companiei Coca-Cola gasesc noi elemente care se potrivesc cu produsele firmei
ce produce bauturi racoritoare. Vremurile se schimba, iar Coca-Cola este mereu in pas cu
acestea, incercand sa imbine figura clasica cu cea moderna.
O inedita campanie este cea lansata de Coca-Cola in Romania in aceasta iarna, pentru
segmentul outdoor; o campanie clar de imagine, care nu promoveaza ceva anume, ci brandul
in sine. Mai mult decat atat, Coca-Cola nu merge pe o legatura directa cu produsul, ci cauta sa
promoveze mesaje ce, aparent, nu au nicio legatura cu bauturile racoritoare.
Coca-Cola se bucura deja de o rezonanta a numelui astfel incat legatura cu produsu este
implicita, o postare agresiva a acestui link ar fi nu doar banala, ci chiar suparatoare, lipsita de
substanta. Coca-Cola se promoveaza prin niste printuri outdoor de mari dimensiuni, in
intersectii si pe marginea unor strazi cu circulatie intensa in Bucuresti si nu numai.

III.4 Identificarea problemelor de mediu ale intreprinderii

Ca si principale probleme enumeram:
1. Cantitatea mare de apa folosita ca materie prima si cantitatea de apa generata la
sfarsitul procesului tehnologic. Deversarea acestei ape (cu un continut ridicat in
diferite substante) poate polua grav emisarul;
2. Poluarea atmosferei datorita consumului crescut de energie. Aici sunt incluse de la
industrie pana la masinile de serviciu ale angajatilor;
3. Marea problema a unei intreprinderi producatoare de sucuri sunt ambalajele. Aici
includem PET-urile, sticla si ambalajul de aluminiu de la doze.

40
 III.5 Cercetarea impactului problemelor si reglementarilor de mediu in cadrul
organizatiilor

Cantitatea de apa folosita. Modalitati de reducere a acesteia

Dezvoltarea este strans legata de accesul şi calitatea resurselor locale de apa. Prin
urmare, se acordă un interes deosebit protejarii resurselor de apa şi urmăreşte o abordare unitara
a acestor resurse:
 Se stabilesc obiective stricte prin care se reduc cantităţile de apă necesare îmbutelierii
produselor;
 Lucrul cu parteneriate cu scopul protejării surselor de apă şi al promovării unui sistem
durabil de management al apei.
In fabricile de imbuteliere se monitorizează îndeaproape sursele de apa pentru a reduce
cantitatea de apa extrasa. S-a reusit îmbunataţirea eficientă utilizării apei prin introducerea pe
liniile de producţie de tehnologii avansate, ce reduc cantitatea de apa folosită.
De exemplu, in Romania in ultimii ani s-au introdus doua noi tehnologii:
• tehnologia de “ lubrifiere uscata”, ce elimina consumul substantial de apa prin
folosirea unui gel pentru transportarea PET-urilor pe liniile de imbuteliere
• tehnologia cu “ aer ionizat” pentru spalarea PET-urilor.
Cantitatea de energie folosita. Reducerea acesteia si protejarea climei
Schimbarea climei este cea mai mare si cea mai urgenta provocare de mediu cu care se
confrunta planeta noastra. Pentru ca societatea sa se indrepte catre reducerea emisiilor de CO2,
sunt necesare actiuni decisive si imediate. Datorita inovatiilor si investitiilor lor, firmele joaca
un rol critic in aceasta transformare.
S-a propus sa ocupam o pozitie de lider, adaptandu-ne afacerea la cerintele si
oportunitatile unei economii ce produce un nivel scăzut de emisii de CO2. Astfel, se
concentrează eforturile pe domeniile ce utilizeaza cel mai mare volum de energie din activitatea
firmei: fabricile de imbuteliere, flota si echipamentele de racire.
 In fabricile de imbuteliere, se construiesc centrale de co-generare (CHP)- care genereaza
caldura si energie simultan. De asemenea, sedezvoltă si programe de economisire a energiei.
 In cadrul flotei, exploram si extindem utilizarea vehiculelor hibride si folosirea de combustibili
alternativi.Prin programul nostru intern de condus ecologic si responsabil “Grija fata de mediu
incepe din masina ta” schimbam comportamentul soferilor din randul angajatilor nostri.

41
 Noile echipamente de racire plasate pe piata sunt eficiente din punct de vedere energetic si
reduc cu aproape 50% emisiile de CO2 fata de 2004.
Implementarea in cadrul fabricilor programe de economisire a energiei cu scopul de a
reduce emisiile de CO2 pe fiecare litru de bautura imbuteliata. Incercarea de reducere a
emisiilor de CO2 din birouri sau alte unitati. De exemplu, prin programul IT Verde, se
implementează schimbarea echipamentul IT si cu modul in care il utilizează. Apeland la
conferinte audio, video si online se reduce semnificativ calatoriile in interes de serviciu si odata
cu acestea emisiile CO2 asociate.

Ambalajele si reciclarea. Metode de reducere a deseurilor

Ambalajele joaca un rol vital in livrarea produselor catre clienti si consumatori in
conditii de siguranta. Dupa ce bautura din interior a fost consumata, ambalajul poate deveni fie
material valoros pentru reciclare sau pentru valorificare in incineratoarele cu captare a energiei,
fie poate deveni deseu, fiind depozitat in gropile de gunoi.
Se fac eforturi pentru reducerea impactului ambalajelor asupra mediului, in fiecare
etapa a ciclului lor de viata, printr-o abordare integrata care include:
 Reducerea cantitatii de ambalaj utilizată
 Cresterea continutului de material reciclat in ambalaje
 Promovarea reciclarii si valorificarii
Recipientele bauturilor racoritoare sunt fabricate din materiale reciclabile: plastic tip
PET, carton, aluminiu, otel si sticla. Avand in vedere ca acestea sunt pe lista celor mai des
reciclate materiale, o alta metoda de reducere a impactului ambalajelor noastre asupra mediului
consta in cresterea ponderii de material reciclat in continutul acestora.
De exemplu, utilizand aluminiu reciclat in recipientele de bauturi, se economiseşte pana
la 95% din energia necesara in cazul folosirii de aluminiu nou.
Recipientele de aluminiu si de sticla contin deja pana la 60% material reciclat. Folosirea
plasticului tip PET reciclat in recipiente prezinta o provocare din punct de vedere al
disponibilitatii si al costurilor. Desi plasticul tip PET este reciclat pe scara larga in Romania,
este mai ieftin si mai simplu sa fie directionat catre industriile producatoare de covoare si
imbracaminte, deoarece nu trebuie sa intruneasca standardele inalte de calitate impuse
recipientelor alimentare.
Compania utilizeaza deja in sapte tari recipiente ce contin pana la 15% plastic tip PET
reciclat. In Romania se examinează in prezent provocarile pe care le implica utilizarea acestui
tip de material.
42
1. Aveti probleme de poluarea apei?
a. Da
b. Nu
c. Nu stiu
Raspuns: 20% au raspuns DA
60% au raspuns NU
20% au raspuns NU STIU
2. Dar probleme privind poluarea atmosferei?
a. Da
b. Nu
c. Nu stiu
Raspuns: 10% au raspuns DA
85% au raspuns NU
5% au raspuns NU STIU
3. Aveti implementate sisteme de management de mediu pe plan international?
a. Da
b. Nu
c. Nu stiu
Raspuns: 99% au raspuns DA
0% au raspuns NU
1% au raspuns NU STIU
4. Ati fost informati privind gestionarea deseurilor?
a. Da
b. Nu
c. Nu stiu
Raspuns: 85% au raspuns DA
5% au raspuns NU
10% au raspuns NU STIU
5. Aveti implementate certificari privind managementul calitatii?
a. Da
b. Nu
c. Nu stiu
Raspuns: 100% au raspuns DA
43
6. Intreprinderea are colaborari cu ONG-uri sau agentii guvernamentale pentru
conservarea mediului?
a. Da
b. Nu
c. Nu stiu
Raspuns: 98% au raspuns DA
1% au raspuns NU
1% au raspuns NU STIU
7. Ati fost informat despre performantele de mediu?
a. Da
b. Nu
c. Nu stiu
Raspuns: 80% au raspuns DA
8% au raspuns NU
12% au raspuns NU STIU
8. Ati fost informat privind politica de mediu ale firmei SC COCA-COLA HBC?
a. Da
b. Nu
c. Nu stiu
Raspuns: 85% au raspuns DA
7% au raspuns NU
8% au raspuns NU STIU
9. Ati fost informat privind strategiile de dezvoltare ale firmei?
a. Da
b. Nu
c. Nu stiu
Raspuns: 50% au raspuns DA
30% au raspuns NU
20% au raspuns NU STIU
10. Cunoasteti profilul de activitate al firmei SC COCA-COLA HBC ROMANIA?
a. Da
b. Nu
c. Nu stiu
Raspuns: 100% au raspuns DA
44
 Concluzii: Din analiza datelor obtinute se observa ca subiectii cunosc activitatea
societatii, sursele de poluare, performanta de mediu si indicatorii de mediu conform ISO 14031.

45
 Etapa a IV-a Proiectarea sistemului de indicatori de mediu specifici organizaţiei

IV.1. Indicatori de mediu din ISO 14031

Indicatorii de mediu ISO 14031 se împart la nivel microeconomic în:
 indicatori de performanţă operaţionali;
 indicatori de performanţă manageriali;
 indicatori de stare a mediului.
Indicatorii operaţionali se referă la operaţiunile fizice şi la tehnologiile întreprinderii.
Astfel de indicatori pot fi: totalul energiei utilizate într-un an, producţia de deşeuri dintr-un an,
emisia de NOx pe o unitate de produs, apa utilizată pentru obţinerea unei unităţi de produs.
Activităţile unei organizaţii pot fi grupate în mod logic, pe baza intrărilor şi ieşirilor din
utilităţile fizice şi echipamentele organizaţiei. Activităţile organizaţiei includ de asemenea
utilităţile fizice şi echipamentele organizaţiei precum şi aprovizionarea de la şi livrarea la
acestea. Indicatorii de performanţă operaţionali fac referire la următoarele aspecte:
 Materiale
 Energie
 Servicii care sprijină activităţile organizaţiei
 Utilităţi fizice şi echipamente
 Furnizare şi livrare
 Produse
 Servicii furnizate de organizaţie
 Deşeuri
 Emisii
Indicatorii manageriali vizează deciziile manageriale referitoare la efectele activităţii
întreprinderii asupra mediului: sumele de bani necesare pentru activităţile de protecţie a
mediului, instruirea de care au nevoie angajaţii pentru a respecta performanţele de mediu etc.
Exemple de astfel de indicatori pot fi: numărul de obiective şi ţinte de mediu atinse, numărul
de angajaţi instruiţi, numărul de furnizori şi contractori chestionaţi în legătură cu practicile de
management de mediu, frecvenţa reviziilor asupra procedurilor operaţionale. O categorie
importantă a acestei clase de indicatori o constituie indicatorii financiari. Scopul indicatorilor
financiari este de a măsura efectele activităţii manageriale de mediu asupra performanţelor
financiare ale firmei.

46
 Profitul este “regele” indicatorilor care arată performanţa unei afaceri şi este important
să se găsească legătura dintre performanţa de mediu şi cea financiară. Eco-indicatorii financiari
au două roluri:
 de control managerial, constând în monitorizarea costurilor asociate activităţilor
şi iniţiativelor de mediu;
 de a oferi informaţii relevante.
Trebuie avută grijă în definirea şi interpretarea eco-indicatorilor financiari. Multe
cheltuieli îmbunătăţesc performanţele de mediu, deşi scopul efectuării acestora nu este unul
expres în acest sens.
De exemplu, înlocuirea echipamentelor vechi cu altele noi, cu consumuri specifice mai
mici, duce la un necesar de materii prime şi o cantitate de deşeuri generate pe o unitate de
produs diminuate, dar de cele mai multe ori o astfel de acţiune nu este motivată de dorinţa
îmbunătăţirii performanţelor de mediu. Cheltuielile pentru îmbunătăţirea procesului de
fabricaţie se recuperează prin faptul că se reduc cheltuielile cu materiile prime şi cele implicate
de eliminarea deşeurilor, de cele mai multe ori, în timp foarte scurt.
Un set minimal de eco-indicatori financiari este:
 costurile eliminării deşeurilor;
 investiţiile de modernizare (filtre, dispozitive de tratare a apei etc.);
 taxe şi penalităţi: eco-taxe, asigurări obligatorii de răspundere faţă de mediu,
penalităţi pentru nerespectarea standardelor de mediu;
 obligaţii-datorii care decurg din activitatea trecută sau prezentă a întreprinderii;
 costuri de curăţire (de exemplu, curăţirea a pământului contaminat prin
activitatea întreprinderii);
 costurile implicate de un management orientat către respectarea standardelor de
performanţă referitoare la mediu (instruirea angajaţilor, consultanţa externă).
Indicatori de stare a mediului
Reprezintă frecvent atribuţia agenţiilor guvernamentale locale, regionale, naţionale sau
internaţionale, a organizaţiilor neguvernamentale şi instituţiilor ştiinţifice şi de cercetare, mai
degrabă decât a unei organizaţii individuale. Indicatorii de stare a mediului fac referire la
următoarele aspecte:
 Aer
 Apă
 Sol

47
  Flora
 Fauna
 Populaţia umană
 Estetică, patrimoniu şi cultură
Analiza tipurilor reglementate de indicatori, relevă urmatoarele:
 Sunt indicatori cu caracter general;
 Ating toate aspectele de mediu ce ar trebui sa constituie obiective ale
managementului integrat de mediu, fara a stabili o prioritate a lor in raport cu
caracteristicile organizaţiei;
 Sunt dificil de cuantificat, fara o identificare prealabila a tipurilor de poluatori
si a valorilor lor admisibile, precum si cunoasterea metodelor si instrumentelor
de măsurare;
 Nu cuprind indicaţii metodologice privind selecţia indicatorilor;

IV.2. Identificarea factorilor poluatori in cadrul organizaţiei

Surse de poluanti pentru ape:
 Scurgeri accidentale de sucuri din procesul de imbuteliere;
 Urme de sucuri rezultat din splălarea utilajelor de imbuteliere şi de fabricaţie;
 Ape menajere şi pluviale.
Surse de poluanţi pentru aer:
 CO2 generat de aparatele de racire a produselor din unitaţile clienţilor Coca-
Cola;
 CO2 se datoreaza centralelor de producere combinata a caldurii si energiei
(CHP) din Romania;
 Emisii datorate maşinilor de serviciu ale angajaţilor.
Surse de poluanţi pentru sol:
 Cantitatea de deşeuri generată datorită PET-urilor, ambalajelor de aluminiu şi a
ambalajelor de sticlă.
Surse de poluare fonică:
 Datorită instalaţiilor de imbuteliere;
 Datorită echipamentelor de distribuire a produselor

48
Activitate, Aspect de Poluanţi Impact Descrierea
produs sau mediu impactului
serviciu
- ardere - poluarea - deseuri - creşterea - apariţia în sol
combustibili aerului - noxe; concentraţiei a unor
- săruri de produşi substanţe
minerale şi chimici din daunătoare
organice; apă, sol şi aer creşterii şi
dezvoltării
plantelor
- crearea unor
condiţii grele
de muncă
- deteriorarea
stratului de
ozon
- crearea unui
mediu toxic

-producerea - poluarea - compusi de pe - creşterea - efect negativ

apei calde apei conducte; concentraţiei asupra
-ape uzate chimic de produşi vieţuitoarelor
provenite de la chimici din din apă
pretratarea apei in apă, sol
urma procesului
tehnologic

- transportul - poluarea - creşterea - crearea unui

apei apei - esapari concentraţiei mediu toxic
- producerea - poluarea accidentale de
energiei aerului ale cazanelor vapori acizi
electrice - poluare
fonica

49
 - depozitarea - poluarea - afectarea - apariţia în sol
deseurilor solului - scapari solului a unor
accidentale de substanţe
produse, daunătoare
- depozitari creşterii şi
necontrolate dezvoltării
de diverse plantelor
deseuri - crearea unor
condiţii grele
de muncă

IV.3. Performanţe de mediu propuse

Cu convingerea ca se pot crea afaceri prospere intr-un mediu sanatos, s-au stabilit
urmatoarele obiective:
- evaluarea si tinerea sub control a aspectelor de mediu asociate activitatilor,produselor
si serviciilor proprii pentru prevenirea si reducerea poluarii;
- respectarea prevederilor legale si a altor cerinte aplicabile in domeniul nostru de
activitate;
- implicarea si angajamentul deplin al intregului personal si al reprezentantilor
managementului la realizarea programelor de mediu, pentru imbunatatirea continua a
performantei de mediu;
- comunicarea performantei de mediu catre partile interesate;
- respectarea principiului dezvoltarii durabile prin utilizarea tehnicilor prietenoase pentru
mediu, folosirea rationala a energiei si a resurselor naturale.

Pentru atingerea acestor obiective si a dezideratului de imbunatatire continua,

activitatea
noastra vizeaza:
- reducerea impurificatorilor specifici din apele uzate si incadrarea in limitele legale in
vigoare;
- eliminarea utilizarii si comercializarii substantelor care epuizeaza stratul de ozon;

50
 - implementarea unui management al deseurilor in conformitate cu cerintele legale in
vigoare;
- operarea proceselor in conditii de siguranta pentru om si mediu.
Învăţând din trecut şi gândind spre viitor, utilizând eficient toate resursele în procese
orientate spre prevenirea poluarii si in echilibru cu necesitatile socio-economice, constientizăm
că protecţia mediului este o parte importanta din responsabilitatea companiei noastre.
Orientarea spre solutionarea cauzelor problemelor asigura obtinerea rezultatelor
tehnico-economice in armonie cu mediul inconjurator si comunitatea.

IV.4. Stabilirea obiectivelor şi ţintelor de mediu ale organizaţiei

Nr Performante de mediu Obiective Ţinte specifice

crt propuse la S.C.COCA-COLA specifice
HBC ROMANIA S.A.
1. Perfecţionarea tuturor Menţinerea -menţinerea impacturilor
activitatilor pentru a se conformitatii cu in
desfasura in deplina prevederile legale conformitate cu cerinţele
conformitate cu legislaţia in de
in vigoare, cu vigoare mediu pe linie de zgomot
reglementările de mediu si -prevenirea si tinerea sub
cu alte cerinţe de mediu control
aplicabile. a aspectelor de mediu
potenţiale
aferente noilor proiecte
2. Perfecţionarea Tinerea sub -tinerea sub control a
controalelor consumurilor control a consumurilor de apa
de utilităţi consumurilor de - tinerea sub control a
apa şi energie consumurilor de energie
electrica

3. Perfecţionarea Prevenirea -prevenirea si combaterea

controalelor riscurilor si a producerii de accidentelor care pot avea

51
 poluărilor accidentale accidente cu repercusiuni asupra
repercusiuni mediului
asupra
mediului
4. Perfecţionarea gestionarii Reducerea -imbunatatirea calităţii
apelor reziduale si a evacuărilor apelor
emisiilor de poluant in poluante uzate evacuate
atmosfera in mediul -reducerea nivelului de
înconjurător poluare
atmosferica generata de
organizaţie
5. Management performant Imbunatatirea -conformarea cu
al deşeurilor rezultate in managementului prevederile
amplasamentul deşeurilor in legale privind colectarea
organizaţiei organizaţie separata,
depozitarea in siguranţa si
predarea spre
valorificare/eliminare a
deşeurilor
periculoase nereciclabile
-creşterea numărului de
deşeuri
reciclabile
-asigurarea respectării
unui regim
autorizat pentru deşeurile
nepericuloase, inclusiv
menajer

IV.5. Identificarea acţiunilor manageriale şi a resurselor necesare atingerii

performanţelor de mediu

52
Performanţe Acţiuni Resurse necesare Termene
manageriale
Obţinerea avizului de -identificare norme -resurse financiare Lunar
funcţionare – impuse de Agenţia pentru realizarea
încadrarea in normele de Mediu pentru analizelor de
de protecţia mediului avizul de laborator, obţinerea
impuse funcţionare avizului de
-organizarea funcţionare, pentru
activitatii de salarii si pentru
urmărire si materialele necesare
determinării prin înregistrărilor de
analize de laborator mediu
efectuate de
laboratoare
certificate a
indicatorilor de
protecţia mediului
-obţinerea avizului
de funcţionare
Management -organizarea -resurse financiare Permanent
performant al colectării, pentru derularea
deşeurilor rezultate recuperării şi activităţilor de
in amplasamentul reciclării colectare, recuperare
organizaţiei deşeurilor şi reciclare a
deşeurilor
-resurse umane
pentru derularea
activităţilor de
colectare, recuperare
şi reciclare a
deşeurilor

53
 -resurse materiale
pentru
derularea
activităţilor de
colectare, recuperare
şi
reciclare a deşeurilor
Perfecţionarea -organizarea -resurse financiare Permanent
gestionarii apelor gestionării pentru
reziduale si a apelor reziduale si a gestionarea apelor
emisiilor de poluant emisiilor poluante în reziduale
in atmosfera atmosferă si a emisiilor
poluante în
atmosferă
-resurse umane
pentru
gestionarea apelor
reziduale
si a emisiilor
poluante în
atmosferă
-resurse materiale
pentru
gestionarea apelor
reziduale
si a emisiilor
poluante în
atmosferă
Perfecţionarea -organizarea -resurse financiare Permanent
managementului manipulării, pentru
substanţelor chimice utilizării, protecţiei si manipularea,
utilizate deversării protecţia şi
substanţelor

54
 chimice deversarea
substanţelor
chimice
-resurse umane
pentru
manipularea,
utilizarea,
protecţia şi
deversarea
Perfecţionarea -preocupare -resurse financiare, Permanent
tuturor activităţilor permanentă umane şi
pentru a se desfăşura pentru perfecţionarea materiale pentru
in deplina tuturor activităţilor perfecţionarea
conformitate cu firmei tuturor
legislaţia in vigoare, activităţilor firmei
cu reglementările de
mediu si cu alte
cerinţe de mediu
aplicabile
Perfecţionarea -organizarea resurse financiare, Permanent
controalelor activităţilor umane şi
consumurilor de de control a factorilor materiale pentru
utilităţi poluator controlul
factorilor poluanţi

IV.6. Criterii de selecţie a indicatorilor de performanţă de mediu

Criteriul Indicatori de mediu obligatorii pentru avizul de functionare-CO (factori de

mediu aer, factori de mediu apa, nivel de zgomot).

Criterii generale
- CG1-aprecierea corectă a performanţei;

55
 - CG2-aprecierea directă a performanţei;
- CG3-aprecierea facilă a performanţei;
- CG 4-aprecierea relevantă a performanţei.
Criterii specifice firmei
- CS1-relevanţă indicator pentru activitatea firmei
- CS2-disponibilitate resurse organizaţie pentru monitorizare indicator
- CS3-disponibilitate managerială in evaluarea impactului indicatorului asupra activităţii
firmei
- CS4-posibilităţile de informare rapidă asupra evoluţiei indicatorului.

56
IV.7. Aplicarea metodologiei de selecţie a indicatorilor de performanţă de mediu

Tabel. Indicatori de performanţă MCM relevanţi, selectaţi, conform criteriilor pentru firma S.C.COCA-COLA HBC ROMANIA S.A.
Indicatorii de performanţă a managementului C C C C C CS1 CS2 CS3 CS4 Total
O G1 G2 G3 G4 punctaj
Implement -numărul de obiective şi ţinte realizate; 0 9 9 9 9 9 9 9 10 73
are a - numărul de iniţiative implementate
politicilor privind prevenirea poluării ; 0 6 6 7 8 7 6 7 9 54
şi a -numărul de sugestii de îmbunătăţire a
programel mediului provenite de la angajaţi; 0 6 6 7 8 8 5 7 9 56
or
Conformit - numărul şi frecvenţa activităţilor 0 10 9 10 10 9 8 9 10 75
ate specifice (de exemplu,
audituri);
- procentul referitor la pregătirea de 0 7 7 6 7 7 7 8 8 57
urgenţă şi exerciţiile de răspuns care
demonstrează promptitudinea planificată.
- gradul de conformitate cu 10 10 10 10 10 10 10 10 10 90
reglementările;

57
Performan - reinvestirea unei părţi a venitului pentru 0 9 10 9 9 9 8 8 8 70
tă proiectele de îmbunătăţire a mediului;
financiară
Indicatori de performanţă operaţionali
Materiale - cantitatea de apă pe unitatea de 0 9 9 10 10 10 10 9 9 76
produs;

Energie -cantitatea de energie utilizată pe an sau 10 10 10 10 10 9 10 10 9 88

pe unitatea de produs;
- cantitatea din fiecare tip de energie 10 10 10 10 10 10 9 9 9 87
utilizată;
Utilităţi -numărul de situaţii de urgenţă (de 10 8 8 9 8 9 5 7 9 73
fizice şi exemplu, explozii) sau activităţi
echipament care nu sunt uzuale (de exemplu ,
e închideri ) pe an;
-suprafaţa totală de teren utilizată în 10 10 10 10 8 9 9 9 9 84
scopuri de producţie;
-numărul de ore de mentenanţă 10 10 8 9 9 9 9 8 9 81
preventivă a echipamentului pe
an.

58
Produse - numărul de produse cu defecte; 0 9 9 8 9 9 8 9 8 69
- durata utilizării unui produs; 0 8 9 6 8 8 6 7 8 60

Deşeuri -cantitea de deşeuri pe an sau pe 0 10 10 10 10 10 9 9 10 78

unitatea de produs; 0 10 10 9 10 9 9 9 10 76
-cantiatea totală de deşeuri; 10 10 10 10 10 9 9 9 10 87
- cantitatea de deşeuri controlată prin
autorizaţii de mediu;

Emisii -cantitatea de emisii specifice pe an; 10 10 8 10 8 8 8 8 8 78

-zgomotul masurat intr-un anumit 10 9 9 10 10 10 10 10 10 87
amplasament
Indicatori de stare a mediului
AER -nivelurile medii de zgomot măsurate în 10 10 10 5 8 8 4 3 2 60
perimetrul unitatilor
organizaţiei;
APA -temperatura apei într-un curs de apă de
suprafaţă adiacent 10 9 10 7 10 8 8 7 9 78
utilităţilor organizaţiei

59
SOL -concentraţia unui poluant specific în 10 9 10 7 10 8 7 8 9 78
orizonturile de la suprafaţa
solului în anumite zone din apropierea
organizaţiei;

60
IV.8. Sistem de indicatori de performanţă specific firmei

Indicator Concretizare Posibilităţi de Calculare Unitate de

indicator în determinare măsură
firmă
Implementarea politicilor şi a programelor
-numărul de În raport cu Identificare din Numărare Număr
obiective şi obiectivele de obiective, ţinte şi
ţinte realizate mediu program de
stabilite in management de
cadrul firmei mediu

-numărul de Stimularea La nivelul fiecărui Numărare Număr

sugestii de angajaţilor departament al
îmbunătăţire a din toate firmei prin
mediului sectoarele de intervievarea
provenite de activitate ale angajaţilor în
la angajaţi firmei in problema
elaborarea de protecţiei mediului
sugestii de
îmbunătăţire
a
mediului(pra
ctic fiecare
angajat poate
emite astfel
de sugestii)
Număr cât
mai mare
-numărul de Număr Evaluarea la Numărare Număr
iniţiative implementări nivelul fiecărui
implementate departament a
privind numărului

61
prevenirea iniţiativelor de
poluării protecţia mediului
implementate
- numărul de Intruirea Evaluarea Numărare Număr
angajaţi care angajaţilor pe nivelului de
au incluse în probleme de cunostinţe a
fişa postului protecţia angajaţilor pe
responsabilită mediului probleme de
ţi de mediu; protecţia mediului

- numărul de Certificarea Evaluarea Numărare Număr

furnizori de furnizorilor certificării
servicii cu de servicii furnizorilot
contract care
au un sistem
de
management
de mediu
implementat
sau certificat;

Conformitate
-gradul de Gradul de Conform Nr.ind. conf. %
conformitate conformitate procedurilor de G.conf=----------------
cu trebuie să mediu formulate .100
reglementările tindă spre Nr ind.neconf
100%

- gradul de Gradul de Conform Nr.ind. conf. %

conformitate conformitate procedurilor de

62
al furnizorilor trebuie să certificare a G.conf=----------------
de servicii cu tindă spre furnizorilor .100
cerinţele şi 100% Nr ind.neconf
aşteptările
specificate de
organizaţie în
contracte;

-timpul Gradul de Conform Nr.ind. conf.

necesar răspuns sau procedurilor de G.conf=---------------- Unităţi de
răspunsului corectare a corecţie a .100 timp (
sau corectării incidentelor incidentelor de Nr ind.neconf min/ore/zi
incidentelor de mediu mediu le)
de mediu

- numărul de Rezolvarea Conform planului Numărare Număr

acţiuni acţiunilor de acţiuni corective
corective corective în
identificate termenul
care au fost stabilit
rezolvate sau
care nu au fost
nerezolvate;

- numărul de Realizare Număr Numărare Număr

constatări de audituri neconformităţi
audit pe o periodice raportate
perioadă
- numărul de Realizarea Numărul de Numărare Număr
exerciţii exerciţiilor de neconformităţi
pentru situaţii simulare identificate în
de urgenţă timpul exerciţiilor
efectuate de simulare

63
- procentul Pregătirea Numărul de Numărare %
referitor la exerciţiilor de nereguli
pregătirea de răspuns care
urgenţă şi demonstrează
exerciţiile de promptitudin
răspuns care ea planificată
demonstrează
promptitudine
a planificată.

Performanţa financiară
-costurile Costurile de Evaluare costuri Calculare costuri de RON
(operaţionale mediu actiuni de protecţia mediu şi încadrarea lor
şi de capital) cuprinse în mediului in costul produselor
care sunt costul
asociate produselor
aspectelor de
mediu ale
produsului
sau procesului

Evaluarea Calculare costuri de RON

- reinvestirea Costurile proiectelor de mediu şi încadrarea lor
unei părţi a necesare îmbunătăţire a in costul produselor
venitului proiectelor de mediului
pentru îmbunătăţire
proiectele de a mediulu în
îmbunătăţire a costul
mediului; produselor

64
- economiile Costuri Scăderea preţului Calculare costuri de RON
realizate prin reduse produsului datorate mediu şi încadrarea lor
reducerea datorită reducerii in costul produselor
utilizării reducerii consumului de
resurselor, utilizării resurse
prevenirea resurselor
poluării sau
reciclarea
deşeurilor;

Valoare fonduri
-fondurile de alocate si Calculare valoare
cercetare si Alocarea de repartizarea lor pe fonduri totale şi pe RON
dezvoltare fonduri din proiecte proiecte
utilizate în bugetul
proiectele cu firmei pentru
semnificaţie proiectele de
de mediu mediu

- răspunderea Plata Identificarea Calculare costurilor de RON

juridică amenzilor punctelor de prejudicii aduse
referitoare la poluare a mediului mediului
mediu care
poate avea un
impact
material
asupra

65
situaţiei
financiare a
organizaţiei.

Indicatori de performanţă operaţionali

Materiale
- cantitatea de Identificarea Determinarea Calcularea t/an, kg/an
materiale de materiale cantităţilor consumurilor anuale pe
auxiliare pe tipuri consumate, categorii de materiale
reciclate sau reciclate sau
reutilizate reutilizate pe an
-cantitatea de Consum Determinare Calcularea consumului mc
apă pe specific apa consum specific de apa
unitatea de apa/unitatea de
produs produs
- cantitatea de Consum Determinare Calcularea cantităţii de mc
apă reutilizată specific apa cantităţii de apă apă reutilizată
reutilizată
Servicii care sprijină activităţile organizaţiei
-cantitatea de Identificare Deteminare cantităţi Calcularea t/an
materiale materiale materiale reciclabile cantităţilor anuale pe
reciclabile şi reciclabile şi şi reutilizabile categorii de
reutilizabile reutilizabile folosite de furnizorii materiale reciclabile
folosite de folosite de de servicii şi reutilizabile
furnizorii de furnizorii de contractate/an folosite de furnizorii
servicii servicii de servicii
contractate contractate contractate/an
Energie
-cantitatea de Identificare Determinare Calcul cantităţi Kwh, Kcal
energie tipuri de cantităţi energie energie utilizată pe etc
utilizată pe an energie utilizată pe tipuri/an tipuri/an sau unitatea
sau pe utilizate sau unitatea de de produs
produs

66
unitatea de
produs
-cantitatea din Identificare Determinare Calcul cantităţi Kwh, Kcal
fiecare tip de tipuri de cantităţi energie energie utilizată pe etc
energie energie utilizată pe tipuri/an tipuri/an sau unitatea
utilizată utilizate sau unitatea de de produs
produs
Utilităţi fizice şi echipamente
-numărul de Identificare Înregistrări nr ore Sumarea nr.ore de Nr ore.
ore de numărul şi funcţionare funcţionare/utilaj,ma
funcţionare pe tipurile de şina etc.
an pentru un maşini şi utilaje
anumit din cadrul
echipament firmei şi
înregistrarea
numărului de
ore de
funcţionare/an
- numărul de Identificarea Plan cu situaţii de Numărarea Nr. de
situaţii de situaţiilor de urgenţă perioadelor de ore/zile
urgenţă (de urgenţă sau a producere a unor
exemplu, activităţilor accidente
explozii) sau care nu sunt
activităţi care uzuale
nu sunt uzuale
(de exemplu ,
închideri) pe
an;

-numărul de Întocmire plan Înregistrarea orelor Calcul ore Nr ore

ore de de mentenanţă de mentenanţă/
mentenanţă preventivă mentenanţă/echipa echipament si an
preventivă a ment si pe total an

67
echipamentul
ui pe an

- consumul Întocmirea Înregistrarea Calcul litri de Litri

mediu de fişelor de cantităţilor de combustibil/parc
combustibil al evidenţă a combustibil autovehicule
parcului de consumului de
autovehicule; combustibil

- suprafaţa Identificare Înregistrare Sumare suprafeţe Mp

totală de teren suprafeţe suprafeţe construcţii şi dotări
utilizată în construcţii şi din cadrul firmei
scopuri de dotări din firmă
producţie;

- numărul de Identificare Înregistrări nr de Sumarea nr.de utilaje Buc.

echipamente numărul de echipamente
cu părţi echipamente cu reciclate
proiectate părţi proiectate
pentru fi uşor pentru a fi uşor
dezasamblate, dezasamblate,
reciclate şi reciclate şi
reutilizate; reutilizate
Furnizare şi livrare
- numărul de Identificarea Înregistrarea Calcul cantităţilor de Tone
livrări de catităţii de ţiţei cantităţilor de ţiţei ţişei livrat
produse pe tip livrată livrat
de transport
pe zi;

-consumul Identificare Înregistrare consum Calcul consum Litri

mediu de mijloace de de combustibil/tip mediu
combustibil al combustibil/an

68
parcului de transport, tipuri mijloc de transport
autovehicule de combustibil şi an
Produse
- numărul de Identificare Determinare tipuri Calcularea Nr/an
unităţi de produse cu produse cu defecte numărului de
produse defecte sau sau reciclate/an produse cu defecte
secundare reciclate sau reciclate/tip si an
generate pe
unitatea de
produs;

Deşeuri
-cantitatea de Identificare Înregistrare cantităţi Calcularea cantităţii Kg,t
deşeuri deşeuri/tipuri deşeuri/tipuri si de deşeuri pe tipuri
controlată cu precizarea procese sursă deşeuri urmărite prin
prin procesului autorizaţia de mediu
autorizaţii de sursă
mediu
-cantitatea Identificare Înregistrare cantităţi Cumularea Kg,t
totală de deşeuri/tipuri deşeuri/tipuri si cantităţlori de
deşeuri cu precizarea procese sursă deşeuri pe tipuri
procesului deşeuri/an
sursă

- cantitatea de Identificare Înregistrarea Calcularea cantităţii Kg,t

deşeuri cantităţi de cantităţii de deşeuri de deşeuri pe tipuri
depozitate pe deşeuri depozitate pe deşeuri/an sau
amplasamentu depozitate pe amplasamentul unitatea de produs
l organizaţiei amplasamentul societăţii
organizaţiei
Emisii

69
-zgomotul Identificare Măsurare intensitate Citire indicaţii dB
măsurat într- locaţii cu zgomot in diferite aparatura specifică
un anumit zgomot şi locaţii
amplasament; înregistrare
nivel
zgomot/locaţie
-cantitatea de Identificare Înregistrare cantităţi Cumulare cantităţi Mc, t/an
emisii tipuri de emisii emisii pe tipuri şi emisii
specifice pe pe locaţii locaţii
an
Indicatori de stare a mediului
Aer
-nivelurile Identificare Măsurare intensitate Citire indicaţii dB
medii de locaţii cu zgomot in diferite aparatura specifică in
zgomot zgomot şi locaţii şi in perimetru
măsurate în înregistrare perimetru organizaţiei
perimetrul nivel organizaţiei
utilităţilor zgomot/locaţie
organizaţiei cu influenţe in
perimetrul
organizaţiei
-concentraţia Monitorizarea Înregistrare Cumulare Mc,g,kg
unui anumit poluanţi cu concentraţii/perioad concentraţii/tipuri de etc.in
poluant în aer efecte in aerul e determinate de poluatori mediu funcţie de
înconjurător, înconjurător timp înconjurător natura
în zonele alese poluatorul
pentru ui
monitorizare

Apă
-concentraţia Monitorizarea Înregistrare Cumulare Mc,g,kg
unui anumit poluanţi cu concentraţii/perioad concentraţii/tipuri de etc.in

70
 poluant în efecte in apele e determinate de poluatori in apele funcţie de
apele subterane sau timp subterane sau de natura
subterane sau de suprafaţă suprafaţă poluatorul
de suprafaţă ui
Sol
- refacerea Indentificarea Înregistrarea Cumularea timpului Ore/zile/a
terenului într- zonelor poluate perioadei de de reconstrucţie ni
o anumită şi reconstrucţia refacere a solului
zonă solului

concentraţiau Monitorizarea Înregistrare Cumulare Mc,g,kg

nui poluant poluanţilor concentraţii/perioad concentraţii/tipuri de etc.in
specific în e determinate de poluatori în sol funcţie de
orizonturile timp natura
de la poluatorul
suprafaţa ui
solului în
anumite zone
din
apropierea
utilităţii
organizaţiei;

1. Implementarea politicilor si a programelor

Coca-Cola HBC Romania este preocupata de certificarea tuturor fabricilor de
imbuteliere conform standardelor internationale, recunoscute, ale sistemelor de management al
calitatii, sigurantei alimentelor, mediu, sanatate si securitate ocupationala.
Toate fabricile noastre din Romania au obtinut urmatoarele certificari:
 Calitate (ISO 9001:2008)
 Mediu (ISO 1400:2005)
 Sanatate & Securitate Ocupationala (OHSAS 18001:2008)

71
  Siguranta Alimentelor (ISO 22000:2005)
2. Indicatorii de performanţă a managementului
a. Protejarea resurselor de apa:
 Imbunataţirea eficientei utilizării apei;
 Parteneriate pentru obtinerea acestora.
b. Protectia climei si reducerea consumului de energie:
 Centrale de co-generare (CHP);
 Programe de economisire a energiei;
 Vehicule hibride si combustibili alternativi;
 Echipamente de racire eficiente din punct de vedere energetic;
 Parteneriate pentru dobandirea acestor proiecte.
c. Ambalaje si reciclare:
 Reducerea cantitatii de ambalaj;
 Cresterea ponderii de material reciclat din ambalaje;
 Promovarea reciclarii si recuperarii;
 Reducerea cantitatii de deseuri.

72
Politica de Factori de Obiective Ţinte Program Acţiuni Responsabilităţi Resurse Termen
mediu mediu
Protejarea Apa, aerul Echilibrarea - numărul de Program - Încadrarea în Departamentul Resurse -semestrul
mediului şi solul rezultatelor accidente de de cerinţele legislaţiei de de protecţia materiale, II 2014
şi implicit economice cu mediu; investiţii mediu( achiziţionarea mediului financiare şi
a omului cele în - cantitatea de de instalaţii noi de umane
domeniul materiale electroliză cu necesare.
protecţiei reciclate; membrane) -semestrul
mediului şi - reducerea - Managementul II 2013
orientarea cantităţii de deşeurilor prin
către emisii respectarea legislaţiei
eliminarea eliberate. în domeniu şi
cauzelor valorificare
poluării deşeurilor( închiderea
depozitului de deşeuri
nepericuloase);
- Îmbunătăţirea
calităţii apelor -semestrul
reziduale prin II 2010
încadrarea în limitele
impuse de legislaţia în

73
 vigoare(
modernizarea staţiei
de control final şi a
staţiei de epurare
biologică).

74
IV.9. Informatii necesare pentru determinare indicatori de performanta

Informaţii
necesare Mod de Beneficiarii
Sursa informaţii
Indicator pentru prelucrare
informaţiilor
determinare informaţii indicatori
indicator

Implementarea politicilor şi a programelor

-numărul de Informaţii Strategia, - Managerii de vârf

obiective şi manageriale obiectivele şi
ţinte realizate ţintele de
management

-numărul de Informaţii Înregistrările Selecţie, Managerii de la

sugestii de manageriale la pe probleme cumulare, nivelul
îmbunătăţire a nivelul fiecărui de mediu de la analize departamentelor
mediului departament nivelul şi de la vârf
provenite de la fiecărui
angajaţi departament

-numărul de Informaţii Înregistrările Cumulare, Managerii de la

iniţiative manageriale la pe probleme analiză efect nivelul
implementate nivelul fiecărui de mediu de la departamentelor
privind departament nivelul şi de la vârf
prevenirea fiecărui
poluării departament

75
- numărul de Informaţii Înregistrarea Selecţie Managerii de vârf
furnizori de manageriale la furnizorilor
servicii cu nivelul fiecărui care au sistem
contract care furnizor de
au un sistem de management
management implementat
de mediu sau certificat
implementat
sau certificat

- numărul de Informaţii Identificarea Selecţie Managerii vârf

angajaţi care manageriale responsabilităţ
au incluse în referitoare la ilor de mediu
fişa postului responsabilităţ fiecărui
responsabilităţi ile de mediu a angajat
de mediu angajaţilor

Conformitate

-gradul de Norme şi Legislaţia in Calcul indicator Managerii de la

conformitate limite admise vigoare şi nivelul
cu pentru diverşi înregistrările departamentelor
reglementările poluanţi de mediu şi de la vârf

- numărul de Informaţii Procedurile de Identificare, Managerii de la

constatări de sistem de mediu numărare, nivelul
audit pe o referinţă analizare departamentelor
perioadă mediu şi de la vârf şi toţi
(proceduri) angajaţii pentru
responsabilzarea
problemelor de
mediu la toate
nivelurile

76
- gradul de Informaţii Contractele Identificare, Managerii de la
conformitate al despre încheiate cu analizare nivelul
furnizorilor de conformitatea furnizorii departamentelor
servicii cu furnizorilor cu şi de la vârf
cerinţele şi cerinţele şi
aşteptările aşteptările
specificate de organizaţiei
organizaţie în
contracte

- timpul Planificarea Plan de acţiuni Conultare Managerii de la

necesar acţiunilor de corective nivelul
răspunsului corectare a specific departamentelor
sau corectării incidentelor de incidentelor şi de la vârf
incidentelor de mediu de mediu
mediu

- numărul de Planificarea Planurile Consultare Managerii de la

acţiuni acţiunilor de specifice nivelul
corective mediu managementu departamentelor
identificate lui integrat de şi de la vârf
care au fost mediu
rezolvate sau
care nu au fost
nerezolvate

77
- numărul de Planificarea Planurile Consultare Managerii de la
exerciţii pentru exerciţiilor specifice nivelul
situaţii de pentru situaşii efectuării departamentelor
urgenţă de urgenţă exerciţiilor şi de la vârf
efectuate

- procentul Promptitudine Planuri de Consultare Managerii de la

referitor la a exerciţiilor în execuţie a nivelul
pregătirea de situaţii de exerciţiilor departamentelor
urgenţă şi urgenţă şi de la vârf
exerciţiile de
răspuns care
demonstrează
promptitudinea
planificată

Performanta financiara

-răspunderea Reglementăril Documentaţia Consultare Managerii de la

juridică e din de nivelul
referitoare la documentaţia management departamentelor
mediu care de integrat de şi de la vârf
poate avea un management mediu
impact integrat de
material asupra mediu
situaţiei
financiare a
organizaţiei

78
-costurile Valoarea Evidenţele Calculare Managerii de la
(operaţionale costurilor de contabile costuri conform nivelul
şi de capital) mediu metodologiei departamentelor
care sunt contabile, şi de la vârf
asociate costurile de
aspectelor de mediu constituie
mediu ale cheltuieli
produsului sau indirecte
procesului

-fondurile de Valoarea Documentele Repartizare si Managerii de la

cercetare si fondurilor care prevăd calculare nivelul
dezvoltare pentru repartizarea fonduri firmă departamentelor
utilizate în proiectele de fondurilor şi de la vârf
proiectele cu mediu firmei
semnificaţie de (financiare)
mediu

- economiile Valoarea Documentele Consultare Managerii de la

realizate prin economiilor care prevăd nivelul
reducerea obţinute în economiile departamentelor
utilizării urma reducerii efectuate şi de la vârf
resurselor, consumului de
prevenirea resurse şi
poluării sau materii prime
reciclarea
deşeurilor

79
- reinvestirea Valoare Documentele Repartizare si Managerii de la
unei părţi a investiţiilor care prevăd calculare nivelul
venitului pentru repartizarea fondurilor departamentelor
pentru proiectele de investiţiilor în necesare şi de la vârf
proiectele de imbunătăţire a proiectele de proiectelor de
îmbunătăţire a mediului îmbunătăţire a îmbunătăţire a
mediului mediului mediului

Indicatori de performanţă operaţionali

Materiale

-cantitatea de Cantităţi de Documentele Calcule Managerii de la

materiale materiale de evidenţă a specifice pentru nivelul
prelucrate, prelucrate si consumurilor determinarea departamentelor
reciclate sau reciclate/tipuri de materiale consumurilor şi de la vârf
reutilizate, de produse an reciclate specifice,
folosite reciclărilor pe
tipuri de
produse şi an

-cantitatea de Consumul de Documentele Calcule Managerii de la

apă pe unitatea apa pe unitatea de evidenţă a specifice pentru nivelul
de produs de produs consumurilor determinarea departamentelor
de utilităţi consumurilor şi de la vârf
specifice de
utilităţi

cantitatea de Cantităţile de Documentele Calcule Managerii de la

apă reutilizată apă reutilizată de evidenţă a specifice pentru nivelul
cantităţilor de determinarea departamentelor
apă reutilizate cantităţilor de şi de la vârf
apă reutilizată

80
-cantitatea de Cantităţile de Documentele Calcule Managerii de la
materiale materiale/unita de evidenţă a specifice pentru nivelul
utilizate pe tea de produs consumurilor determinarea departamentelor
unitatea de de materiale consumurilor şi de la vârf
produs specifice de
materiale/an

- cantitatea de Cantităţile de Documente de Calcule Managerii de la

materiale materiale evidenţă a specifice pentru nivelul
periculoase periculoase consumurilor determinarea departamentelor
utilizate în de materiale cantităţilor de şi de la vârf
procesul de periculoase materiale
producţie periculoase

Servicii care sprijină activităţile organizaţiei

-cantitatea de Servicii Evidenţele Calcule Managerii de la

materiale contractate serviciilor specifice de nivelul
reciclabile şi contractate şi determinare a departamentelor
Materiale
reutilizabile evidenţele cantităţilor de (mentenanţă) şi de
reciclabile şi
folosite de materialelor materiale la vârf
reutilizabile
furnizorii de reciclabile reciclabile
rezultate din
servicii rezultate din rezultate din
servicii , tip şi
contractate aceste servicii servicii
cantitate

-cantitatea sau Servicii Evidenţele Calcule Managerii de la

tipul de deşeuri contractate serviciilor specifice de nivelul
generate de contractate şi determinare a departamentelor
Deşeuri
furnizorii de evidenţele cantităţilor de (mentenanţă) şi de
rezultate din
servicii deşeurilor deşeuri rezultate la vârf
servicii , tip şi
contractate din servicii
cantitate

81
 rezultate din
aceste servicii

Energie

-cantitatea de Tipurile şi Evidenţele Calcularea Managerii de la

energie cantităţile de consumurilor cantităţii, nivelul
utilizată pe an energie de energie cumularea şi departamentelor
sau pe unitatea utilizată/tip rodus şi an analizarea (mentenanţă) şi de
de produs produsan valorilor la vârf
calculate

-cantitatea din Tipurile şi Evidenţele Calcularea Managerii de la

fiecare tip de cantităţile de consumurilor cantităţii, nivelul
energie energie de energie, cumularea şi departamentelor
utilizată utilizată/tip produs şi an analizarea (mentenanţă) şi de
produs, an valorilor la vârf
calculate

Utilităţi fizice şi echipamente

-numărul de Echipamente- Evidenţele Calcularea, Managerii de la

ore de număr, tip, departament cumularea si nivelul
funcţionare pe orele de mentenanţă şi analizarea nr de departamentelor
an pentru un funcţionare-an producţie ore de (mentenanţă) şi de
anumit precum si funcţionare/tipu la vârf
echipament altele in care ri de
funcţionează echipamente
echipamente

-suprafaţa de Clădiri şi spaţii Evidenţele de Cumularea Managerii de la

teren utilizată amenajate în la suprafeţelor nivelul
în scopuri de incinta firmei Departamentu clădirilor şi departamentelor
producţie pe tipuri şi l Tehnic spaţiilor şi de la vârf
destinaţie, amenajate în
incinta firmei pe

82
 suprafaţa tipuri şi
ocupată destinaţie

-numărul de Echipamente- Evidenţele de Calcularea, Managerii de la

ore de număr, tip, la cumularea si nivelul
mentenanţă orele de Departamentu analizarea nr de departamentelor
preventivă a mentenanţă/an l Mentenanţă ore de (mentenanţă) şi de
echipamentulu mentenanţă la vârf
i pe an /tipuri de
echipamente şi
an

- numărul de Numărul Evidenţa Analizarea Managerii de la

situaţii de situaţiilor de situaţiilor de situaţiilor de nivelul
urgenţă (de urgenţă urgenţă urgenţă departamentelor
exemplu, şi de la vârf
explozii) sau
activităţi care
nu sunt uzuale
(de exemplu ,
închideri ) pe
an

- consumul Numărul de Evidenţa Calcularea Managerii de la

mediu de autovehicule consumului de cantităţilor nivelul
combustibil al din parcul auto combustibil consumate de departamentelor
parcului de combustibil şi de la vârf
autovehicule

- numărul de Echipamente Evidenţele de Calcularea, Managerii de la

echipamente uşor la cumularea şi nivelul
cu părţi dezasamblate, Departamentu analizarea nr de departamentelor
proiectate reciclate şi l Mentenanţă echipamente

83
pentru fi uşor reutilizate- (mentenanţă) şi de
dezasamblate, număr, tip, la vârf
reciclate şi componente
reutilizate

Furnizare şi livrare

- numărul de Cantităţile de Evidenţele Calcularea Managerii de la

livrări de produse livrate contabile livrărilor nivelul
produse pe tip privind departamentelor
de transport pe livrările şi de la vârf
zi produselor

-consumul Nr. şi tipurile Evidenţele Cumulare Managerii de la

mediu de de mijloace de Compartiment consumuri/tip nivelul
combustibil al transport ului de mijloace de departamentelor
parcului de utilizate Administrativ transport şi de la vârf
autovehicule

Produse

- numărul de Consumul de Înregistrările Cumulare si Managerii de la

unităţi de energie de consum analizare nivelul
energie departamentelor
consumate în (AQ) şi de la vârf
timpul
utilizării
produsului

Deşeuri

-cantitatea de Informaţii Fişe de Cumulare si Managerii de la

deşeuri privind gestiune a analizare nivelul
controlată prin cantităţile de deşeurilor departamentelor
autorizaţii de deşeuri din şi de la vârf
mediu

84
 autorizaţia de
mediu

- cantitatea de Cantitatea de Fişe de Cumulare si Managerii de la

deşeuri deşeuri/tip gestiune a analizare nivelul
depozitate pe deşeu deşeurilor de departamentelor
amplasamentul depozitată în pe şi de la vârf
organizaţiei cadrul amplasament
organizaţiei

-cantitatea Cantitatea de Fişe de Cumulare si Managerii de la

totală de deşeuri/tip gestiune a analizare nivelul
deşeuri deşeu deşeurilor departamentelor
şi de la vârf

Emisii

-zgomotul Nivel Înregistrările Înregistrare şi Managerii de la

măsurat într-un zgomot/tip de la analizare nivelul
anumit echipament şi departamentul departamentelor
amplasament; amplasament de mediu (Mediu) şi de la
(acolo unde se vârf
impun
măsurători)

-cantitatea de cantitatea de Înregistrările Înregistrare şi Managerii de la

emisii emisii de la analizare nivelul
specifice pe an specifice pe/ departamentul departamentelor
tip emisie şi an de mediu (Mediu) şi de la
vârf

-cantitatea de Cantitatea pe Înregistrările Înregistrare şi Managerii de la

material tip de material de la analizare nivelul
specific specific departamentul departamentelor
deversată în deversată în de mediu

85
apă pe unitatea apă /tip de (Mediu) şi de la
de produs produs vârf

-cantitatea de cantitatea pe Înregistrările Înregistrare şi Managerii de la

emisii în aer cu de emisii în aer de la analizare nivelul
potenţial de cu potenţial de departamentul departamentelor
distrugere a distrugere a de mediu (Mediu) şi de la
ozonului ozonului vârf

Indicatori de stare a mediului

Aer

-nivelurile Nivel Înregistrările Calculul Managerii de la

medii de zgomot/tip de la nivelului mediu nivelul
zgomot echipament şi departamentul de zgomot, departamentelor
măsurate în amplasament de mediu înregistrare şi (Mediu) şi de la
perimetrul (acolo unde se analizare vârf
utilităţilor impun
organizaţiei măsurători)

-concentraţia Concentraţii Înregistrări Înregistrare şi Managerii de la

unui anumit poluanţi monitorizare analizare nivelul
poluant în aer măsurate la /tip de poluant departamentelor
înconjurător, în monitorizare (Mediu) şi de la
zonele alese în aer, nivel vârf
pentru admis al
monitorizare poluanţilor
conform
normelor şi
legislaţiei în
vigoare în
România

86
- mirosul Mirosul - - -
măsurat la o resimţit în
distanţă zonă
specificată de
utilităţile
organizaţiei

Apă

-concentraţia Concentraţii Înregistrări Înregistrare şi Managerii de la

unui anumit poluanţi monitorizare analizare nivelul
poluant în măsurate la /tip de poluant departamentelor
apele subterane monitorizare (Mediu) şi de la
sau de în apă, nivel vârf
suprafaţă admis al
poluanţilor
conform
normelor şi
legislaţiei în
vigoare în
România

Sol

- refacerea Echipamente Înregistrările Înregistrare şi Managerii de la

terenului într-o utilizate în de la analizare nivelul
anumită zonă reconstrucţia departamentul departamentelor
solului de mediu (Mediu) şi de la
vârf

- concentraţia Concentraţii Înregistrări Înregistrare şi Managerii de la

unui poluant poluanţi monitorizare analizare nivelul
specific în măsurate la /tip de poluant departamentelor
orizonturile de monitorizare (Mediu) şi de la
la suprafaţa în sol, nivel vârf
solului în admis al

87
 anumite zone poluanţilor
din apropierea conform
utilităţii normelor şi
organizaţiei legislaţiei în
vigoare în
România

IV.10. Identificarea responsabilitatilor de mediu organizatiei

Nr. Departament component al Responsabilitati de mediu

crt structurii organizationale
Echipa managerială la vârf
1 director general
- Asigura gestiunea principalelor acţiuni ale
firmei care au avut, au şi pot avea efect asupra
mediului ca de ex. protejarea resurselor naturale,
reducerea poluării şi a riscurilor de mediu etc.
- Analizează şi controlează cu eficacitate
principalii indicatori de mediu ai firmei,
obţinând informaţii pe care le va folosi în
comunicarea cu stakeholderii (clienţi, acţionari,
parteneri de lucru etc.)
- Analizează şi avizează politicile şi strategiile
propuse în sensul creşterii responsabilităţii faţă
de mediu a firmei
- Examinează şi supraveghează activităţile
firmei şi analizează punctele critice pentru mediu
- Asigură respectarea în totalitate a prevederilor
de mediu stabilite la nivelul firmei
- Asigură o abordare credibilă şi riguroasă a
anagementului de mediu

88
 - Asigurarea protectiei apei, aerului si solului din
interiorul firmei si in vecinatatea acesteia
- Îmbunătăţirea continuă a performanţelor de
mediu ale
organizaţiei, concomitent cu evoluţia pe plan
economic şi social
- Respectarea cerinţelor legale şi altor 62 cerinţe
pe care organizaţia le-a adoptat şi care sunt
aplicabile aspectelor sale de mediu
- Crearea condiţiilor tehnico organizatorice
pentru implementarea ISO 14001
2 director tehnic - Asigură şi urmăreşte raţionalizarea şi
economisirea materialelor prime, a apei şi a
energiei, reducerea costurilor prin reciclare
- Propune un program de acţiuni concrete pentru
atingerea scopurilor de mediu
- Urmăreşte obţinerea de date cu privire la
impactul de mediu asociat cu activitatea fiecărei
secţii şi o listã a
principalelor probleme
- Analizează principalii indicatori de mediu ai
firmei şi propune politici şi strategii în sensul
creşterii responsabilităţii faţă de mediu a firmei
- Iniţiază, planifică şi conduce schimbări
tehnologice (ex. Tehnologii cu consum de
materiale şi energie redus)
- Gospodărirea deşeurilor şi ambalajelor
- Controlul si analiza emisiilor – imisiilor
- Gospodărire a substanţelor toxice şi periculoase
- Intocmirea si respectarea programul de
conformare

89

3 director financiar
4 director de marketing
Compartimente şi centre de responsabilitate (CR) aflate în directa subordine a directorului
General
5 compartiment resurse umane
- Adoptarea unor tehnici şi soluţii bazate în
primul rând pe prevenirea poluării, apoi pe
reducerea şi ţinerea ei sub control
- Asigurarea unui management mai bun al
materiilor prime, al deşeurilor rezultate şi a unei
mai bune gestionări a apelor reziduale şi a
emisiilor de poluanţi în atmosferă
- Ţinerea sub control a consumurilor de utilităţi,
precum şi a riscurilor şi poluărilor accidentale
- Analizează principalii indicatori de mediu ai
firmei şi propune politici şi strategii în sensul
creşterii responsabilităţii faţă de mediu a firmei
- Urmăreşte găsirea de resurse interne şi externe
pentru achiziţionarea de echipamente şi utilaje
necesare reducerii impactului asupra mediului a
firmei
- Urmăreşte selectarea furnizorilor care pot
demonstra faptul că metodele folosite în
realizarea materiilor protejează mediul
înconjurător
- Monitorizarea continuă a
preferinţelorconsumatorilor
- Identificarea de noi segmente de piaţă, de ex.
segmentul „verde”
- Promovarea imaginii de firmă „ecoconştientă”
- Propune schimbări efectuate asupra produselor
firmei (ex. folosirea de materiale naturale etc.)
- Asigură formarea şi sensibilizarea întregului
personal cu privire la problemele de mediu
90

6 compartiment calitate
7 Compartiment administrative
8 Protecţie civilă
9 Dispensar medical
10 Managementul mediului
- Identifică principalele responsabilităţi legate de
mediu pe fiecare categorie de angajaţi şi le
menţionează in fişa
postului
- Ia măsuri care urmăresc implicarea mai mare a
oamenilor în protecţia mediului
Asigură colaborarea cu managementul de mediu
în vederea realizării unui system integrat calitate
– mediu
Asigură luarea tuturor măsurilor necesare pentru
prevenirea accidentelor de mediu
Asigură primul ajutor în cazul
producerii de accidente
Inventarierea legislaţiei din domeniu şi
diseminarea celor
mai relevante informaţii în cadrul firmei
- Urmărirea realizării sistematice a obiectivelor
de mediu
64
- Asigura urmărirea principalilor indicatori
vizaţi, analiza lor şi prezentarea informaţiilor
relevante managerului general
- Identificarea celor mai importante efecte de
mediu
- Asigură legătura cu autorităţile de mediu
- Audit intern şi extern
- Defineşte politicii de mediu
- Monitorizarea indicatorilor de mediu si
respectarea procedurilor de mediu prestabilite
- Raportarea rezultatelor monitorizarii de mediu
factorilor de raspundere ierarhici superiori
91
 - Urmarirea si evidentierea deşeurilor şi
ambalajelor
- Urmarirea si analiza emisiilor –imisiilor
- Evidentierea si urmarirea substanţelor toxice şi
periculoase
- Situaţia investiţiilor de mediu şi stadiul
realizării măsurilor din programul de conformare
- Raportarea catre Agenţia de protecţia mediului
cu privire la taxe emisii poluanţi în atmosferă,
analiza factorilor de
mediu, gestiunea deşeurilor în unitate.
- Îmbunătăţirea continuă a performanţelor de
mediu ale
organizaţiei, concomitent cu evoluţia pe plan
economic şi
social
- Respectarea cerinţelor legale şi altor cerinţe pe
care
organizaţia le-a adoptat şi care sunt aplicabile
aspectelor sale de mediu
- Constientizarea problemelor de 65 mediu la
toate nivelurile organizationale
11 Oficiul juridic Asigură conformitatea cu legislaţia din domeniul
protectiei mediului la nivel national si european
12 Control financiar intern
13 Compartiment pază şi control
Compartimente şi centre de responsabilitate (CR) aflate în directa
subordine a directorului tehnic
14 birou plan dezvoltare Dezvoltă strategii care urmăresc o mai bunã
valorificare a materialelor
15 CR proiectare-dezvoltare -Urmăreşte dezvoltarea unor produse
prietenoase faţă de mediu

92
 -Urmăreşte dezvoltarea/implementarea unor
metode de lucru care să protejezemediul
-Evaluarea preliminarã a impactului pe care
activitãţile şi produsele noi o vor avea asupra
mediului
- Luarea de mãsuri pentru diminuarea,
prevenirea şi eliminarea poluãrii mediului
16 CR Mecano-energetic Calculează principalii indicatori de mediu ai CR
Mecano – energetic Asigură refolosirea internă
66
Luarea de mãsuri pentru diminuarea, prevenirea
şi eliminarea poluãrii mediului.
17 Protecţia muncii Asigură cursuri întregului personal privind
protecţia muncii (mijloace de protecţie,
echipamente de protecţie
etc.)
Luarea de mãsuri pentru diminuarea, prevenirea
şi eliminarea poluãrii mediului
Compartimente şi centre de responsabilitate (CR) aflate în directa
subordine a directorului financiar
18 birou contabilitate Contabilitate mediu
19 birou financiar – preţuri Evidentierea in costul produselor a cheltuielilor
de mediu
Evidenta penalizarilor de mediu
20 birou analiză economică Analiza cheltuielilor de mediu
Compartimente şi centre de responsabilitate (CR) aflate în directa
subordine a directorului comercial
21 birou marketing-vânzări Urmăresc conceperea unor strategii care să
educe consumatorul în prelungirea duratei de
exploatare a
produsului
- Informarea clienţilor despre pericolele pe care
produsele le reprezintă faţă

93
 de medi
22 aprovizionare/transporturi/gestiun Identificarea celor mai importante efecte de
mediu
- Obligarea furnizorilor şi subcontractanţilor sã
respecte
normele şi prevederile de mediu aplicate în
cadrul firmei
23 birou export-import

IV.11. Stabilirea deciziilor de mediu specifice diferitor categorii de manageri ai

organizatiei

Compartiment/centru
Decizii de mediu Indicatori de mediu
de decizie
-numărul de obiective şi Managerii de vârf
ţinte realizate (general, tehnic, financiar
contabil, calitate.....
Managerul de mediu
-numărul de sugestii de Directorul tehnic
îmbunătăţire a mediului Managerul de mediu
provenite de la angajaţi
Implementarea politicilor
şi a programelor de mediu -numărul de iniţiative Directorul tehnic
implementate privind Managerul de mediu
prevenirea poluării

Directorul tehnic
numărul de angajaţi care Managerul de mediu
au incluse în fişa postului Responsabilul de mediu
responsabilităţi de mediu

94
 numărul de furnizori de Directorul tehnic
servicii cu contract care Directorul economic
au un sistem de Managerul de mediu
management de mediu Responsabilul de mediu
implementat sau certificat
-gradul de conformitate Managerul general
cu reglementările Directorul tehnic
Managerul de mediu
- numărul de constatări de Directorul tehnic
audit pe o perioada Managerul de mediu
gradul de conformitate al Managerii de vârf
furnizorilor de servicii cu (general, tehnic, financiar
cerinţele şi aşteptările contabil, calitate.....
specificate de organizaţie Managerul de mediu
în contracte

Conformitate timpul necesar Directorul tehnic

răspunsului sau corectării Directorul economic
incidentelor de mediu Managerul de mediu
Responsabilul de mediu
numărul de acţiuni Directorul tehnic
corective identificate care Directorul economic
au fost rezolvate sau care Managerul de mediu
nu au fost nerezolvate Responsabilul de mediu
numărul de exerciţii Directorul tehnic
pentru situaţii de urgenţă Directorul economic
efectuate Managerul de mediu
Responsabilul de mediu

95
 procentul referitor la Directorul tehnic
pregătirea de urgenţă şi Directorul economic
exerciţiile de răspuns care Managerul de mediu
demonstrează Responsabilul de mediu
promptitudinea
planificată
-răspunderea juridică Managerul general
referitoare la mediu care Directorul economic
poate avea un impact Directorul Tehnic
material asupra situaţiei Managerul de mediu
financiare a organizaţiei
-costurile (operaţionale şi Directorul economic
de capital) care sunt Directorul Tehnic
asociate aspectelor de Managerul de mediu
mediu ale produsului sau
procesului
-fondurile de cercetare si Directorul economic
dezvoltare utilizate în Managerul de mediu
proiectele cu semnificaţie
Performanta financiara de mediu
reinvestirea unei părţi a Directorul general
venitului pentru Directorul economic
proiectele de îmbunătăţire Directorul Tehnic
a mediului Managerul de mediu
economiile realizate prin Directorul economic
reducerea utilizării Directorul Tehnic
resurselor, prevenirea Managerul de mediu
poluării sau reciclarea
deşeurilor

96
Performanta operaţională -cantitatea de materiale Directorul Tehnic
in ceea ce priveşte: prelucrate, reciclate sau Managerul de mediu
materialele reutilizate, folosite
-cantitatea de apă pe Directorul Tehnic
unitatea de produs Responsabil SPP
cantitatea de materiale Directorul Tehnic
periculoase utilizate în Responsabil SPP
procesul de producţie Managerul de mediu

-cantitatea de materiale Directorul Tehnic

utilizate pe unitatea de Responsabil SPP
produs
cantitatea de apă Directorul Tehnic
reutilizată Responsabil SPP

Performanţa operaţională -cantitatea de materiale Directorul comercial

in ceea ce priveşte: reciclabile şi reutilizabile Managerul de mediu
serviciile care sprijină folosite de furnizorii de
activităţile firmei servicii contractate
-cantitatea sau tipul de Directorul comercial
deşeuri generate de Managerul de mediu
furnizorii de servicii
contractate
Performanta operaţională -cantitatea de energie Directorul tehnic
in ceea ce priveşte: utilizată pe an sau pe Managerul mecano
energia unitatea de produs energetic
Responsabil SPP
-cantitatea din fiecare tip Directorul tehnic
de energie utilizată Managerul mecano
energetic
Responsabil SPP

97
Performanta operaţională -numărul de ore de Directorul tehnic
in ceea ce priveşte: funcţionare pe an pentru Responsabil SPP
utilităţile fizice şi un anumit echipament
echipamentele -suprafaţa de teren Directorul tehnic
utilizată în scopuri de Manager mediu
producţie
-numărul de ore de Directorul tehnic
mentenanţă preventivă a Managerul de mediu
echipamentului pe an Manager mecano
energetic
numărul de situaţii de
urgenţă (de exemplu, Directorul tehnic
explozii) sau activităţi Managerul de mediu
care nu sunt uzuale (de Manager mecano
exemplu , închideri ) pe energetic
an
consumul mediu de Directorul economic
combustibil al parcului de Managerul de mediu
autovehicule Responsabil SPP

numărul de echipamente Directorul tehnic

cu părţi proiectate pentru Managerul de mediu
fi uşor dezasamblate, Manager mecano
reciclate şi reutilizate energetic

Performanta operaţională numărul de livrări de Manageri mecano

in ceea ce priveşte: produse pe tip de energetic
furnizarea şi livrarea transport pe zi Manager comercial
Director economic

98
 -consumul mediu de Directorul economic
combustibil al parcului de Manager mecano
autovehicule energetic
Performanta operaţională numărul de unităţi de Directorul tehnic
in ceea ce priveşte: energie consumate în Manager calitate
produsele timpul utilizării Responsabil SPP
produsului
Performanta operaţională -cantitatea de deşeuri Managerul de mediu
in ceea ce priveşte: controlată prin autorizaţii Manager general
deşeurile de mediu
-cantitea de deşeuri pe an Directorul tehnic
sau pe unitatea de produs Directorul financiar
Managerul de mediu
Manager calitate
Manageri CR
- cantitatea de deşeuri Directorul tehnic
depozitate pe Manager calitate
amplasamentul Directorul economic
organizaţiei Managerul de mediu
Responsabil SPP
Performanta operaţională -zgomotul măsurat într- Directorul tehnic
in ceea ce priveşte: un anumit amplasament; Manager mecano
emisiile energetic
Managerul de mediu
-cantitatea de emisii Directorul tehnic
specifice pe an Manager mecano
energetic
Managerul de mediu
-cantitatea de material Directorul tehnic
specific deversată în apă Managerul de mediu
pe unitatea de produs Manager mecano
energetic

99
 -cantitatea de emisii în aer Directorul tehnic
cu potenţial de distrugere Managerul de mediu
a ozonului
Starea mediului - AER -nivelurile medii de Directorul tehnic
zgomot măsurate în Managerul de mediu
perimetrul utilităţilor
organizaţiei
-concentraţia unui anumit Directorul tehnic
poluant în aer Managerul de mediu
înconjunrător, în zonele
alese pentru monitorizare

mirosul măsurat la o Directorul tehnic

distanţă specificată de Managerul de mediu
utilităţile organizaţiei
Starea mediului - APA -concentraţia unui anumit Directorul tehnic
poluant în apele subterane Managerul de mediu
sau de suprafaţă
Starea mediului – SOL refacerea terenului într-o Directorul tehnic
anumită zonă Managerul de mediu
concentraţia unui poluant Directorul tehnic
specific în orizonturile de Managerul de mediu
la suprafaţa solului în
anumite zone din
apropierea utilităţii
organizaţiei

100
IV.12. Intocmirea diagramei de relatii pentru fiecare compartiment al structurii organizationale
Sectia instalatii
Sectia distributie Indicatori de mediu
Listă cu probleme de mediu
Atelier chimic
Sectia combustibil
Manager general
- Informaţii privind PSI
nivelul indicatorilor
- Propuneri de
strategii/acţiuni şi
politici de mediu
Indicatori de mediu - Informaţii/date privind
starea mediului
Listă cu probleme de
mediu
Pază şi protecţia
DIRECTOR mediului
- Informaţii privind
nivelul de cunoaştere al
Indicatori de mediu TEHNIC angajaţilor privind
protecţia mediului
Listă cu probleme de - propuneri pentru o - Propuneri de cursuri
mediu bună valorificare a
Indicatori de mediu materialelor - Informaţii privind
impactul
activităţilor/produselor
Listă cu probleme de
firmei asupra mediului
mediu
- Idei de produse no
Birou Dezvoltare – investiţii şi
activitatea secţiei
plan dezvoltare intervenţii
101
Bibliografie

1. Lupu Luminita-Note de curs

2. www.regielive.ro
3. http://www.cchbcjobs.ro/
4. http://www.coca-colahellenic.ro/
5. http://www.actionamresponsabil.ro/membru-retea/coca-cola-hbc-
romania
6. http://www.scribd.com/doc/75468622/Tehnici-Promotion-Ale-
Utilizate-de-Coca-Cola-HBC-Romania
7. http://www.scribd.com/doc/75808312/Micromediul-si-macromediul
8. http://www.coca-colahellenic.ro/Towardssustainabilit/Environment/
9. http://www.coca-
colahellenic.ro/Towardssustainabilit/Reportingourprogress/
10. www.coca-colahellenic.com

102
103