MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJ

COLEGIUL „EMIL NEGRUŢIU” TURDA

PROFILUL: SERVICII
DOMENIUL DE PREGĂTIRE: COMERȚ/ECONOMIC
CALIFICAREA PROFESIONALĂ: TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂȚI DE COMERȚ

EXAMENUL DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII

ABSOLVENȚILOR ÎNVĂȚĂMÂNTULUI LICEAL,
FILIERA TEHNOLOGICĂ NIVEL 4

PROFESOR ÎNDRUMĂTOR:
GHERMAN OCTAVIAN THEODOR

ELEV:
TRITEAN CARMEN GABRIELA

TURDA
2019

1|Page
 MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJ
COLEGIUL „EMIL NEGRUŢIU” TURDA

PROFILUL: SERVICII
DOMENIUL DE PREGĂTIRE: COMERȚ/ECONOMIC
CALIFICAREA PROFESIONALĂ: TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂȚI DE COMERȚ

ANALIZA OFERTEI DE APARATE

ELECTROCASNICE PE PIAȚA ROMÂNEASCĂ

PROFESOR ÎNDRUMĂTOR:
GHERMAN OCTAVIAN THEODOR

ELEV:
TRITEAN CARMEN GABRIELA

TURDA
2019

2|Page
 Argument

În condiţiile de piaţă actuale caracterizate printr-o concurenţă puternică, modernitate,

progres tehnologic etc., este foarte important pentru orice întreprindere să-si promoveze cat
mai bine produsele in scopul informării publicului, vizând în primul rând fidelizarea clienţilor
săi.
În ultimele două decenii s-au conturat noi aspecte specifice activităţii comerciale, unul
dintre acestea fiind promovarea unor noi modalităţi de dialogare cu publicul si, în general, o
perfecţionare continuă a sistemului de relaţii comerţ-consumatori.
O firma utilizează promovarea spre a contribui cu ajutorul ei la diferenţierea produselor
sale, pentru a convinge clienţii să ofere mai multe informaţii în procesele decizionale de
cumpărare.
Pieţele operează adesea sub imperiul concurenţei imperfecte, caracterizate prin
diferenţierea produselor, comportamentul emoţional al cumpărătorilor, lipsa de informaţii
asupra pieţei. Tocmai din aceste motive promovarea este esenţială.
Deoarece vânzările unei întreprinderi depind de două categorii de clienţi – cei noi şi cei
vechi, obişnuiţi – este mult mai dificilă şi costisitoare atragerea de clienţi noi decât păstrarea
celor vechi, iar secretul păstrării clientelei constă în satisfacerea nevoilor acesteia.
Pentru a avea succes firmele trebuie să pună în centrul atenţiei clientul deoarece un client
fidel poate reprezenta un adevărat capital al firmei pe viitor.
Atragerea clienţilor şi fidelizarea lor nu este o activitate exclusivă a compartimentului
de marketing sau a celui comercial, ci dimpotrivă, toate compartimentele întreprinderii şi
angajaţii ei trebuie să alcătuiască o echipă unită al cărei obiectiv este elaborarea şi
implementarea unui sistem de satisfacere a consumatorilor prin valoarea creată.

3|Page
 Capitolul I. Piaţa produselor electrice si electrocasnice din
România

1.1. Concurenţa pe piaţa produselor electrice si electrocasnice

Piata internă
Faţă de anul 2002, considerat un an bun, numărul aparatelor vândute în 2004 a fost
substanţial mai mic, constatându-se o scădere a potenţialului de absorbţie al pieţei cu 18%.
De asemenea, în 2005 piaţa aparatelor frigorifice a marcat o nouă scădere, cu 9,5% faţă
de 2004, iar în termeni valorici cu peste 40% în raport cu 2002.
Concomitent, ponderea aparatelor importate, în totalul vânzărilor s-a dublat, ajungând de
la 28% în 2000, la 57% în anul 2004.
Anul 2006 a marcat totuşi un uşor reviriment al pieţei, speculat însă în egală măsură şi
de către importatori, concurenţii firmei Arctic.
Producţia autohtonă de aparate frigorifice este dominată de către Arctic, constatându-se
totuşi în ultimii 5 ani o scădere accentuată a acesteia de la aproximativ 450 000 de bucăţi în
2000, la doar 361 000 de bucăţi în 2005, acest an marcând o stabilizare a pieţei analizate. În
anul 2007 producţia firmei Arctic se ridica la 325.000 de bucăţi, destinate pieţei româneşti.
Factorii principali ai erodării poziţiei firmei Arctic sunt pe de-o parte concurenţa
reprezentată de produsele noi din import şi în al doilea rând de influenţa produselor second-
hand. Importurile de produse noi şi second-hand s-au dublat în decurs de 4 ani, ajungând ca de
la 27% în 2002, să depăşească în 2005 şi 2006 50% din totalul pieţei, atât cantitativ cât şi
valoric , dar scade până la 46% in 2007.
O dată cu creşterea importurilor, sectorul a devenit şi mai competitiv; firme concurente
precum Electrolux sau Whirlpool şi-au mărit influenţa asupra pieţei, ajungând să deţină
împreună peste 35% din piaţa aparatelor frigorifice la sfârşitul lui 2007.
În acelaşi timp, produsele second-hand reprezintă un factor suplimentar de presiune
concurenţială în sectorul studiat, estimările privind incidenţa acestora ajungând la 80.000 de
bucăţi vândute anual în România. Este evident că în aceste condiţii, producătorul autohton
Arctic, împreună cu concurenţii săi importatori au tendinţa de a constitui un front unit de
contracarare a proliferării produselor substitute second-hand, prin limitarea importurilor
acestora, prin campanii de informare privind standardele de securitate în exploatare, utilizarea

4|Page
agenţilor frigorifici ecologici si alte elemente ţinând de fabricare si calitate, ridicând practic
anumite bariere la intrarea în sector.
Între anii 2002 şi 2005 se remarcă un alt fenomen negativ la nivelul pieţei de aparate
frigorifice, anume scăderea destul de importantă (43%) a valorii vânzărilor pe piaţă, asa cum
se poate vedea în figura 1.2. Corelaţia evidentă între această diagramă si cea care prezintă
evoluţia pieţei volumice a aparatelor frigorifice este aceea că scăderea numărului aparatelor
vândute a afectat, cum era de aşteptat valoarea vânzãrilor în sector, însă într-o măsură mult mai
mare; ritmurile celor două serii au evoluat în corelaţie negativă: scăderea cantitativă (cu 18%)
a determinat o diminuare valorică mult mai accentuată (cu 43%) a sectorului analizat.
Principalele motive ale comprimării valorice trebuie căutate în rivalitatea intensă între
competitori, ceea ce a degenerat în perioada menţionată într-un război al preţurilor şi, pe de
altă parte, în diminuarea preţurilor de vânzare pe produs, atât la produsele Arctic, cât şi la cele
de import.
Deşi se bucură de o poziţie dominantă pe piaţa românească la toate clasele de produse
comercializate, firma Arctic se confruntă cu o presiune crescătoare din partea competitorilor
străini şi a produselor de import.
De asemenea, chiar în eşalonul primilor trei concurenţi (Arctic, Zanussi şi Whirlpool),
se produc schimbări care erodează în ritm lent poziţia de lider (atât în termeni valorici, cât si
ca volum al desfacerilor) a firmei româneşti. Constatăm conservarea poziţiilor din top ale
concurenţilor şi în anul 2008.
Una din modaliăţile de contracarare a efectelor negative discutate, este îmbunătăţirea
comunicării între producător şi client, prin intermediul publicităţii. De aceea, Arctic s-a axat
începand cu 2006 pe o politică agresivă de promovare, ceea ce a asigurat succesul lansării şi
susţinerii vânzãrilor produselor din noua gamă de elită. În acest sens, campaniile Arcticool şi
Ce alegi s-au constituit în răspunsuri adecvate la campaniile concurenţilor şi au contribuit la
îmbunătăţirea percepţiei clienţilor faţă de marca Arctic. Aceasta a determinat creşterea cotei
de piaţă volumice a firmei de la 43% în 2005 la 47% în 2006, ajungând la 48% în 2007.
Conform unui studiu de piaţă din 2007 în rândul consumatorilor casnici si industriali,
din topul celor mai bine vândute 10 aparate frigorifice, 7 sunt produse de Arctic (pe locurile
1, 2, 4-8 si 10, partea cea mai ridicată de piaţă fiind de 7,5%) iar celelalte, produse de Zanussi
(două, cu 4%, respectiv 3,5% parte de piaţă, aflate pe locurile 3 si 7) şi Indesit (unul, cu 2,5%

5|Page
parte de piaţă, locul 9 în topul de zece) fac parte din clasa produselor similare cu cele existente
şi în gama de produse de la Arctic.
Prin urmare, observăm că aici se găseşte o sursă de acaparare a pieţei şi, cunoscându-se
preferinţele consumatorilor, este necesară adaptarea minimă a gamei pentru a creşte gradul de
fidelizare al clientelei pentru un număr crescut de produse.
Erodarea poziţiei fruntaşe a primelor trei mărci de aparate frigorifice este evidentă în
graficul 1.5, unde sunt prezentate în evoluţie cotele de piaţă valorice înregistrate la sfârşitul
anului 2007, în raport cu 2006 şi cu 2005.
Începutul anului 2006 marchează o diminuare a cotei de piaţă deţinute de primele trei
mărci, în favoarea urmăritoarelor Indesit şi Daewoo. Firma Whirlpool înregistrează cea mai
mare pierdere de poziţie (cu o scădere valorică de 3 puncte procentuale), iar Arctic câştigă
valoric 5 puncte procentuale la finalul lui 2006, plus incă 1 punct procentual faţă de anul
anterior.
Ca şi în cazul diagramei valorice a cotelor de piaţă deţinute de principalii concurenţi, şi
cea volumică cunoaşte o evoluţie asemănătoare.
În 2005 Daewoo şi Indesit câştigă şi în expresie volumică câte 2 puncte procentuale, iar
Arctic, deşi înregistrează o scădere de 2 puncte, are totuşi o poziţie incontestabil dominantă,
cu peste 40% din volumul vânzărilor din sector. În 2006, Arctic marchează o creştere
importantă a vânzărilor în expresie volumică, ajungând aproape de pragul de 50%, pe care îl
va depăşi în 2008. Dintre mărcile cu cote de piaţă mai reduse, reunite sub eticheta „alte mărci”,
evoluţii semnificative înregistrează firmele Polar (care urcă de la 1,6% la 3,2%) şi Ardo (cu o
creştere de la 0,7% la 2,9%).
Compania Polar, fondată în 1952 la Wroclaw, în Polonia, a fost achiziţionată de
Whirlpool Corporation USA în anul 2006, trecând de atunci printr-un amplu proces de
retehnologizare.
În ceea ce priveşte gradul de acoperire a nevoilor pieţei din gama proprie de produse,
Arctic, ca şi Electrolux, duce o politică de satisfacere extensivă a nevoilor clientelei prin game
extrem de diversificate, în timp ce Whirlpool se concentrează mai degrabă pe gamele cu
potenţial mare de piaţă.
Această orientare a gamei Arctic este mai degrabă rezultatul unei dorinţe de diversificare
fără substrat strategic fundamentat, decât al unei segmentări strategice pertinente, aşa cum este
cazul competitorilor săi.

6|Page
 Creşterea pieţei frigiderelor a fost în 2007 de 40%, cea a combinelor frigorifice de
130%, iar cea a congelatoarelor de 76%, comparativ cu anul 2006. Un procent foarte mare
(84%) din vânzările totale de lăzi frigorifice de anul trecut a fost aferent produselor din
categoria de preţ 8-12 milioane lei.

1.2. Cererea produselor electrice şi electrocasnice

Explozia vânzărilor de electrice şi electrocasnice din 2008 a fost urmată de o reducere a
pieţei în 2009. "Piaţa tradiţională de electrocasnice s-a cifrat la 650 milioane de euro în 2008,
în condiţiile în care a cincea parte din aceaste vânzări au fost realizate în luna cadourilor", a
declarat Marius Ghenea, preşedintele Flanco International. În 2009, aşteptările marilor retail-
eri nu au fost indreptăţite, aşa că bătălia dintre marile lanţuri de electrocasnice s-a acutizat.
Din vânzarea din magazinele de electrice şi electrocasnice, 70% sunt bunuri cumpărate
cu credit de consum. Insă analizele pieţei de electrice şi electrocasnice arată că în viitorii 2-3
ani acest raport va ajunge 50% cu 50%. Pe măsură ce România se va apropia de momentul
aderării la Uniunea Europeană, câştigurile românilor vor creşte, iar achiziţionarea unui produs
cu plata în rate nu va mai renta, ştiut fiind faptul că preţul în rate este mai mare decât cel cash.
In prezent, cele mai vândute produse sunt televizoarele, maşinile de spălat şi aragazele.
Două din trei familii urbane au contractat credite pentru cumpărarea de produse
electrocasnice:1
Pentru achitarea ratelor, majoritatea a optat pentru durata maximă, de trei ani, probabil
datorită faptului că sumele lunare returnate sunt mai mici atunci când perioada de creditare
este mai lungă. Cele mai multe credite de acest tip (92,9%) au fost obţinute în lei. In 36,5%
din cazuri, soţul a fost cel care s-a ocupat de obţinerea ratelor, în timp ce, în 21% din situaţii,
soţia a fost responsabilă cu aceste demersuri. Principalele bănci la care s-a apelat în acest scop
au fost: Banca Comercială Română (33,3%), BRD Société Générale (15,4%), Raiffeisen Bank
(13,7%), Banca Comercială Ion Ţiriac (11,9%) şi CEC (10,5%). Dacă BCR a fost aleasă cu
precădere de gospodăriile din Moldova (47,5%, faţă de 33,3% media la nivel naţional), CEC-
ul a fost alegerea în special a bănăţenilor (26,3%, faţă de 10,5%, media la nivel naţional).
Pentru următoarele 12 luni, ponderea familiilor care doresc să facă rate pentru cumpărarea de
electronice şi electrocasnice scade la 6,7%, ceea ce se explică, printre altele, şi prin faptul că

1
“Capital”,nr.52/25 dec. 2008, „Bucureştenii vor case, iar moldovenii electrocasnice”

7|Page
gradul de dotare a gospodăriilor cu aceste bunuri s-a îmbunătăţit substanţial în anul în curs.
Aproape 7% din orăşeni au contractat în ultimele 12 luni un alt tip de credit de consum
(vacanţe, reparaţii în locuinţă etc.). Acestea au fost obţinute cu precădere de gospodăriile în
care venitul net lunar depăşeşte 200 USD. Perioada de creditare de un an sau mai puţin a fost
preferată mai ales de bucureşteni (38,9%, faţă de media de 22,4%), în timp ce pentru
moldoveni predomină alegerea unui credit de consum cu o durată de doi ani (69,6%, faţă de
media de 45,9%). La nivel naţional însă, cele mai multe astfel de credite au fost încheiate pe
o perioadă de trei ani (58,6%). Muntenia şi oraşele care au între 50.000 şi 200.000 de locuitori
sunt zonele în care moneda natională a fost aleasă în mai mare măsură (99,2%, respectiv
95,9%, faţă de 83,7% la nivel naţional). Obţinerea creditului de consum a fost responsabilitatea
soţului în 39,4% din cazuri, în 23,7% a soţiei, iar în 11,3%, demersurile au fost comune.
Părinţii şi bunicii au jucat un rol important, în special în Bucureşti (25,0%, versus 7,9% la
nivel naţional), în timp ce copiii peste 18 ani s-au implicat şi ei direct, mai ales în Ardeal.
Dificultăţi de plată a împrumutului s-au inregistrat în 6% din cazuri. Pentru următoarele 12
luni, 3,2% din familii se gândesc să solicite un credit de consum, intenţie predominantă în
gospodăriile cu un venit lunar de peste 300 USD. Majoritatea (68,5%) doreşte împrumutul în
lei, dar în ceea ce priveşte valoarea acestuia, părerile sunt împărţite: 28,2% din gospodării au
nevoie de mai puţin de 250 de euro, 11,8% vor o suma între 250 şi 500 de euro, iar 41,7%
intenţionează să ceară mai mult de 500 de euro. Pe de altă parte, 18,2% din potenţialii
solicitanţi nu s-au decis nici asupra valorii şi nici asupra monedei în care vor să primească
suma.
Piaţa românească a produselor electrice şi electrocasnice a fost estimată în 2009 la o
valoare cuprinsă între 650 şi 750 milioane de euro, mai mică decât în anul precedent.
Reprezentanţii industriei speră la o creştere cu 10-15% în acest an2. "Abia în 2010 valoarea
pieţei electrocasnicelor va reveni la nivelul din 2008, când s-a situat între 750-800 milioane
de euro", consideră Oguzhan Ozturk, directorul general al Arctic Găeşti.

2
“Jurnalul”, 20 dec. 2009, „Televizorul, cel mai vândut produs”

8|Page
 Capitolul II. Analiza ofertei de produse electrice si
electrocasnice pe piața din România
Oferta de produse electrice şi electrocasnice de pe piaţa românească este
bogată, având urmatoarea structură :3
1. Aparate pentru prelucrarea termică a alimentelor ( sau electrocalorice
– au ca parte comună elementul încălzitor):
- fierbătoare electrice prin imersiune (termoplonjoane);
- vase fierbătoare;
- plite electrice (reşouri);
- maşina electrică de gătit;
- aparate electrice de prăjit pâine;
- cuptoare cu microunde;
2. Aparate electrice pentru prelucrarea mecanică a alimentelor:
- aparat electric de măcinat cafea;
- mixerul;
- bătătorul;
- aparatul electric de stors legume şi fructe;
- robotul de bucătărie;
3. Aparate electrice pentru păstrare la rece a alimentelor:
- răcitor;
- frigider;
- frigocongelator;

3
Stanciu Ion, “Merceologie - calitatea şi sortimentul mărfurilor nealimentare”. Ed. Oscar Print, Bucureşti, 2007,
p. 75-299

9|Page
 - congelator;
- combină frigorifică.

2.1. Sortimentul de frigidere, congelatoare și combine frigorifice

Pe piaţa românească există o gamă diversificată de frigidere, congelatoare şi combine

frigorifice din producţia indigenă de la întreprinderile din Găeşti, Sadu şi Suceava, şi mai
ales din import (Italia, Suedia, Coreea de Sud, Elveţia etc.).
Frigiderele “Arctic” se produc la Găeşti în trei variante având următoarele caracteristici
principale:
- capacitatea brută de 140 l , 180 l şi 240 l;
- capacitatea utilă în congelator de 14 şi 19 l;
- capacitatea de congelare în 24 de ore de 4,5; 5,5 şi 7,5 kg;
- consumul de energie electrică relativ redus de 0,7 până la 1,26 kwh/24 h;
- degivrarea semiautomată şi automată;
- clasa de funcţionare N (temperatura mediului ambiant de la +16˚C la +32˚C ),
ST ( temperatura mediului ambiant de la +18˚C la +38˚C).
La sortimentele de frigidere, congelatoare şi combine frigorifice din import
se constată următoarele performanţe:
- creşterea capacităţii utile la combine frigorifice ( până la 400 l, din care
frigiderul are 290 l – de exemplu “Electrolux” Suedia);
- dotarea cu un compartiment de răcire care asigură un interval de răcire între 0
şi 3˚C destinat alimentelor uşor alterabile (care îşi păstrează gustul original şi
vitaminele);
- încorporarea vaporizatoarelor în instalaţia din material expandant, ceea ce oferă
un spaţiu interior mai mare şi o curăţire comodă;
- reducerea consumului de energie electrică până la 0,83 kwh/24h la
congelatoarele cu o capacitate utilă de 196 l , datorită realizării unei izolaţii termice
foarte bune;
- dotarea cu acumulator de frig pentru prelungirea timpului de congelare până la
53 de ore cu temperatura între -18˚C şi -9˚C în cazul căderilor de tensiune;

10 | P a g e
 - degivrarea automată la intervale diferite a congelatorului şi frigiderului
(exemplu : “Indesit” Italia);
- compartimentarea modulară a feţei interioare a uşii pentru a oferi multiple
posibilităţi de aşezare a produselor;
- dotarea cu sistemul “NO FROST” ( fără gheaţă ) cu curenţi de aer uscat care
prezintă următoarele avantaje:
a) lipsa mirosurilor caracteristice;
b) timp îndelungat de conservare a legumelor şi alimentelor proaspete;
c) revenirea rapidă la temperatura ideală după deschiderea uşii;
d) compartimentarea mai bună a spaţiului pentru diferite produse (exemplu:
combina frigorifică “Whirlpool” Suedia)

4. Aparate electrice pentru executarea şi ingrijirea vestimentaţiei

- maşinile de cusut electrice;
- maşina electrică de călcat (fierul de călcat);
- maşinile de spălat rufe.
Sortimentul maşinilor de spălat
Maşini care funcţionează cu procedeul ,,JETSISTEM" aplicat de
firma “Zanussi” Italia. Esenţa acestui procedeu constă în reglarea
automată a debitului de apă în funcţie de cantitatea şi tipul rufelor de
spălat.
Avantajele acestor maşini constau în:
- scăderea substanţială a consumului de apă şi de detergent;
- dizolvarea totală a detergentului şi repartizarea uniformă pe suprafaţa rufelor;
- repartizarea uniformă a apei de spălare şi limpezire, ceea ce asigură o eficacitate maximă a
spălării;
- folosirea unui sistem special de reţinere a vaporilor de apă, care previne apariţia condensului,
ceea ce permite montarea maşinilor în orice spaţiu disponibil din locuinţă;
Maşini care utilizează tehnologia ,,NEXUS" la maşinile de spălat şi uscat rufele, care aplică
sistemele de uscare ,,TURBODRY". Principiul acestui sistem constă în:
- suflarea aerului încălzit de un filament electric prin conducte de aer asupra rufelor aflate
într-un tambur cu rotire continuă ceea ce asigură o uscare optimă (rapidă şi uniformă).

11 | P a g e
 Sistemul de spălare ACTIVA utilizat de ,,CANDY" - Italia se bazează pe efectul combinat
al spălării cu jet de apă (WATER JET WASH) şi variaţia turaţiei motorului (HIGH SPEED VARIABLE
MOTOR).
Avantajele combinării celor două principii constau în:
- dublarea vitezei de rotaţie a tamburului (l00 rot/min);
- pomparea apei din cuvă şi pulverizarea direct peste rufe cu un debit de 161/min. Efectul
acestor avantaje se concretizează în trecerea în mai puţin de trei minute a soluţiei de detergent printre firele
ţesăturilor, ceea ce determină o curăţire mult mai eficientă. Clătirea rufelor se realizează prin utilizarea
sistemului ,,WATERJET RINSING" (clătire cu jet de apă), principiu asemănător cu cele de la spălare,
care constă în pulverizarea peste rufe a 16 litri de apă curată pe minut.
Firma ,,Candy" utilizează şi sistemul COMBIWASH, care combină eficient două operaţii:
spălarea prin imersia totală a rufelor în apă şi o ,,ploaie torenţială" de stropi foarte fini, sistem
folosit şi la clătire, oferind astfel protejarea (ţesăturilor la acţiunea mecanică din timpul utilizării;
- eliminarea vaporilor condensaţi în procesul de uscare, captaţi în rezervorul de condens, de
unde se elimină prin conducta evacuare.
Avantajele acestei soluţii tehnice constau în:
- economisirea de timp pentru uscare;
- eliminarea fenomenului de condens;
- golirea rezervorului colector se face automat.
Maşinile de uscat rufe realizate după principii noi oferă urmatoarele avantajele:
- capacitatea ridicată de încărcare cu rufe;
- programarea se adaptează tipului de rufe care asigură o uscare uniformă;
- funcţionarea silenţioasă;
- amplasarea flexibilă datorită dimensiunilor reduse şi modulate cu cele ale maşinilor de spălat,
ceea ce le permite suprapunerea peste cele de spălat, determinând o economie de spaţiu pentru
efectuarea altor operaţiuni.
Accesibilitatea la părţile principale ale maşinilor de spălat şi uscat reprezintă un avantaj
important din punct de vedere al mentenabilităţii.
Maşinile de spălat rufe ale firmei ,,Electrolux" Suedia utilizează sistemul ,,DIRECT SPRAY",
care constă în stropirea continuă a rufelor cu apă şi detergent, permiţând eliminarea operaţiei de
prespălare. Sistemul are un dispozitiv de programare automată care stabileşte consumul optim de apă şi
detergent în funcţie de tipul ţesăturii şi de cantitatea de rufe, ajungându-se la un consum mediu de

12 | P a g e
numai 8 litri de apă pe minut. Acest sistem determină o economie de energie electrică, de apă şi detergent.
Maşinile de spălat rufe ,,Indesit" Italia utilizează un sistem de spălare ,,în cascadă" cnsiderat
un sistem ,,inteligent" care optimizează consumul de detergent şi imbunătăţeşte rezultatele spălării.
Aceste maşini sunt prevăzute cu sistemul ,,HIDROSTOP AUTOMAT" care permite oprirea
ciclului de spălare a rufelor sintetice şi de lână reţinând apa în cuvă înaintea ultimei evacuări, astfel
încât rufele rămân umede şi nu se şifonează. Programul ,,INCARCARE VARIABILA AUTOMATA"
evită risipa prin raţionalizarea consumului de apă şi energie electrică în funcţie de cantitatea de rufe.
Maşini care utilizează sistemul de ,,TIP PLOAIE" (firma KELVINATOR - Italia) care combină
eficient activitatea de spălare cu imersia totală a rufelor şi o spălare fină prin picurare. Maşinile firmei
,,Phico" - Italia utilizează ,,sistemul de preîncărcare" care constă în umplerea cu apă a părţii inferioare
a cuvei, fără detergent, în etapa următoare detergentul este amestecat în totalitate, dar numai cu apa care
vine în contact cu rufele.
Un alt principiu nou de spălare este cel introdus de firma ,,DAEWOO" care a lansat pe piaţa
noastră maşinile care combină acţiunea chimică a detergenţilor cu cea creată de bulele de aer.
Esenţa acestui principiu este impingerea mai rapidă a particulelor de murdărie din rufe cu ajutorul
bulelor de aer şi a curenţilor de apă cu detergent, ceea ce are ca efect creşterea eficacităţii operaţiei
de spălare, şi anume:
- programul de spălare se reduce la 32 de minute;
- puterea de spălare creşte cu 67%;
- uzura hainelor se reduce cu 40%;
- consumul de detergent scade cu 20%.
Maşinile de spălat , “Daewoo" au un program pentru spălat constumele de haine din lână
şi mătase, care asigură pe lângă o bună curăţare şi înlăturarea deficienţelor provocate de
deformarea confecţiilor şi de contracţie la spălare.
Realizări în domeniul maşinilor de uscat independente sau în cadrul combinelor
automatizate pentru spălat - uscat:
- utilizarea unei turbine, care introduce aer fierbinte şi usucă rufele fără să fie nevoie de un
sistem de ventilare, aceasta datorită sistemului interior de condensare (firma KELVINATOR -
Italia);
- dotarea cu un sistem care difuzează un.flux de aer încalzit la 90°C în masa de ţesături,
producând o uscare aproape completă. Un ventilator aspiră vaporii printr-o conductă, pe care se
dispersează un jet de apă rece; vaporii se condensează şi se elimină o dată cu apa de spălare, fără să

13 | P a g e
mai ajungă în mediul inconjurător. La maşinile moderne de spălat şi uscat rufe se utilizează un sistem
de uscare cu turbine (tip ,,ALISE") care suflă aerul încălzit direct peste rufe, fără a mai fi nevoie de
ventilare. Acest tip de maşina permite alegerea nivelului dorit de uscare, de la ,,complet uscat" până
la ”pregătit pentru călcat”.
La maşinile automate de uscat rufe ,,Candy" operaţia de uscare se poate realiza fie prin
condensarea vaporilor fie prin evacuare. La modelul de uscător cu condensare, vaporii nu ies în
exterior, ci sunt condensaţi în interiorul maşinii. Aerul cald, încărcat cu umiditate, trece de-a
lungul unui condensator care transformă vaporii în apă. Aceasta poate fi scursă direct sau adunată
într-un recipient special adaptat şi care poate fi uşor de golit.
Pentru a se evita formarea cutelor în timpul operaţiei de uscare, tamburul are o mişcare de
rotaţie alternativă. Temperatura de uscare poate fi aleasă şi adaptată chiar şi pentru ţesături fine,
datorită faptului că aparatele au 2-3 trepte de temperaturi de uscare.
Maşinile automate de uscat care au dimensiuni relativ mici pot fi aşezate în spaţii reduse,
iar cele cu încărcare frontală se pot suprapune peste maşinile de spălat putând fi conectate direct la
scurgere printr-o tubulatură de evacuare.
Viteza de centrifugare variază între limite foarte largi, în funcţie de operaţiile care le
efectuează: spălarea, clătire şi uscare.
Sunt sortimente care au:
- o singură treaptă de viteză cuprinsă între 400-1200 rotaţii pe minut;
- cu două trepte de viteză: 120/800; 120/1200; 500/800 la firma ,,Whirlpool"
- Suedia, sau 500/1000 rot/min. la firma ,,Laross" - Italia.
- cu trei trepte de viteză: - (ex. 600/800.1100 rotaţii/minut - firma ,,Bosch")
Realizări în domeniul mentenanţei maşinilor de spalăt rufe:
- dotarea cu sistemul ,,INTERNEATER" care micşorează depunerea nedorită a pietrei pe dispozitivele
de încălzire, evitându-se astfel reparaţiile costisitoare (firma Electrolux-Suedia).
- accesibilitatea foarte bună la mecanismele maşinilor care au o probabilitate mai mare de a se
defecta în timpul utilizării (firma Electrolux- Suedia)
- accesibilitatea foarte bună la filtru de scame pentru curăţirea acestuia la perioadele
specificate;
- dotarea maşinilor cu o conductă pentru eliminarea aerului umed şi cald care are trei
posibilităţi de racordare (lateral dreapta, stanga sau pe latura din spate), oferind astfel
posibilitatea unei aşezări optime în funcţie de spaţiul avut la dispozitie;

14 | P a g e
 - tratarea specială a componentelor metalice împotriva coroziunii (ex. la maşinile “Indesit"
- Italia);
- utilizarea materialelor plastice rezistente la temteraturi ridicate. Realizări în domeniul
siguranţei în funcţionare, protecţiei consumatorului şi reducerii vibraţiilor
- dotarea maşinilor cu sistemul ,,HIDRO BLOCK" care blochează intrarea apei când apar
scurgeri la furtunul de încărcare;
- dotarea maşinilor cu un sistem special care întârzie un anumit timp deschiderea
hublonului, atunci când ciclul de spălare s-a terminat.
5. Aparate pentru intreţinerea locuinţei si asigurarea confortului
- aspiratoarele de praf;
- maşina de lustruit parchet;
- hota absorbantă;
- ventilatoarele electrice;
- maşina de spălat vase de uz casnic;
- dispozitive de incălzit apa menajeră (boilere electrice);
- aparate electrice de încălzit locuinţa.

Din 2001 şi până în 2006, numărul frigiderelor, maşinilor de spălat rufe, aspiratoarelor,
aparatelor radio şi televizoarelor fabricate la noi a scăzut continuu. S-a ajuns astfel la
performanţa de a nu mai produce nici un radio ori casetofon, în condiţiile în care Tehnoton
Işsi era numit în anii ‘70 drept “bijuteria industriei electronice româneşti”. După 20 de ani,
societatea a renunţat să mai producă radioreceptoare, deoarece aparatele aduse de afară au
început să câştige piaţa mai ales datorită design-ului. “Brizbizurile şi forma modernă au luat
ochii românilor. Am fost nevoiţi să ieşim de pe piaţă pentru că lucram în pierdere”, spun cei de
la Tehnoton. Electronica Bucureşti era principalul concurent al Tehnoton. În vârf, n-a rezistat
nici ea cu toate că s-a axat pe producţia de televizoare şi se bucură de o poziţie dominantă pe
piaţa internă. În 2009 Electronica a avut o cifră de afaceri de 9,72 miliarde lei şi pierderi de
10,56 miliarde lei. În acelaşi timp, datoriile sale se ridicau la 12,76 miliarde lei.
Ca să poată rezista pe o piaţă dominată de importuri, producătorii autohtoni au început
sa acorde importanţa cuvenită design-ului, dotărilor, materialelor, astfel încât, electrocasnicele
româneşti au ajuns să nu-i mai vizeze doar pe cei cu venituri modeste. Produsele firmei
“Tehnoton” Iaşi nu se adresează doar celor cu venituri mici si foarte mici, mai bine de jumătate

15 | P a g e
din produse încadrându-se în categoria de lux: aragazurile au rotisor, aprindere electrică, sunt
din inox, au sticlă reflexivă la cuptor şi la capac, dotări care ridică preţul. În 2008, Tehnoton a
scos pe piaţă 70.000 de aragazuri şi 25.000 maşini de spălat semiautomate şi neautomate, în
valoarea de peste 200 miliarde lei, respectiv 40 miliarde lei. Tehnoton este singurul producător
autohton de aragazuri color: maro, verzi, albastre, negre, gri.
Oficialii companiei Arctic spun şi ei că cele mai mari vânzari au inregistrat frigiderele
din gama Elite, cu design modern şi consum redus de energie, echipate cu funcţii noi precum
afisaj, control digital al temperaturii, avertizare sonoră pentru uşa deschisă şi tehnologie No
Frost.
Optând pentru materiale şi componente de calitate, producătorii români s-au vazut
nevoiţi să importe bunuri intermediare. Asta pentru ca acestea fie nu se mai fac deloc la noi,
fie nu sunt competitive. Statisticile arată că cel mai mare deficit comercial, 4,5 miliarde euro,
îl avem la aceasta categorie de bunuri. “Prefer să cumpăr sticla de la Gerom Buzau pentru
cuptoarele aragazurilor decât să o aduc din import. Nu pot spune acelaşi lucru despre
furnizorul de robinete sau despre cel de vată minerală”, afirma presedintele grupului Omega-
Tehnoton. Şi aragazurile făcute la Satu-Mare de Electrolux au în proporţie de 30%
componente importate. Ca să nu mai vorbim de televizoarele făcute la noi, în cazul cărora tot
setul de componente, începând cu tuburile şi sfârşind cu carcasa din plastic, sunt aduse de
afară.
Compresoarele pentru frigidere, componentele electronice pentru maşinile de spălat şi
televizoare, robinetele şi vata minerală pentru aragazuri, ba chiar şi butoanele pentru aceste
produse sunt importate. Nici aragazurile facute la Oradea nu sunt 100% românesti. Au si ele
robinete ungureşti.
Importurile de televizoare s-au cifrat la peste 70 milioane dolari în 2008, românii au
fabricat mai puţin de 25.000 de televizoare color, arată statistica oficiala. Irina Manole,
directorul general al Electronica, spune însă că pe întreg anul 2007 numărul televizoarelor
făcute în România s-a apropiat de 42.000. Ambele variante pălesc însă în faţa
impresionantului volum al importurilor: aproape 840.000 de televizoare color, în valoare de
peste 72 milioane dolari. Numai Electronica şi societăţile ei mixte, Eltek Engineering şi Eco

16 | P a g e
Electronics, au scos pe piaţă, în primele zece luni, 30.000 de televizoare color, marca Nei,
Hisense şi Cromatic .
Din fabricile de pe porţile cărora înainte de Revolutie ieşeau tone de echipamente
electronice şi electrocasnice au mai rămas doar câteva, care s-au salvat datorită privatizării şi
managementului potrivit. Astăzi, doar la Găeşti, Iaşi, Satu-Mare, Oradea se mai produc
electrocasnice, în special aragazuri. După o perioadă în care producţia de aragazuri era mai
mică de la an la an, începând cu 2006 am reuşit să depăşim nivelul înregistrat în 2001 (427.000
maşini de gătit ). În 2008, s-au scos pe piaţă aproape 465.000 de aragazuri. De altfel, statisticile
mai arată că, în acelaşi an, 96% din orăşeni aveau în casă un aragaz. La sate, ponderea a fost
mai mică, numai 72%, fiind compensată de numarul mare de sobe. Metalica deţine aproximativ
12,3% din piaţa maşinilor de gătit cu gaz, Tehnoton peste un sfert, Arctic 8%, în timp ce
Electrolux vinde în Romania numai 26% din ce produce, restul luând drumul exportului. Nici
în ce priveşte frigiderele nu avem de ce să ne plângem. Anul trecut, producţia internă a fost
mai mare decât importurile, la fel ca şi în cazul aragazurilor.
La sfârşitul anului 1997, grupul suedez Electrolux AB, a devenit acţionarul majoritar al
fabricii de aragazuri Samus Satu Mare. În retehnologizarea şi modernizarea fabricii au fost
investiţi până acum aproximativ 11 milioane euro, estimează Lucian Anghelescu directorul
fabricii. În primele 8 luni, capacitatea de producţie a acesteia a crescut cu 19%, iar cifra de
afaceri a fost de 2.874 miliarde lei, aproape dublu faţă de anul trecut.
În 1992, Tehnoton Iaşi s-a reprofilat, alegând producţia de aragazuri. Patru ani mai târziu
a început să fabrice şi maşini de spălat automate şi neautomate. În acest interval, societatea a
scos pe piaţă peste 425.000 aragazuri şi mai bine de 72.000 maşini de spălat rufe. Specializată
în producţia maşinilor şi reşourilor electrice şi cu gaz, având în spate cam 15 ani de experienţă,
fabrica de la Oradea a scos, în 2008, în jur de 55.000 de aragazuri. Şefii firmei se mândresc că
modelul Continent, un aragaz electric, se vinde cu succes în Germania şi Ungaria.
Importurile de aparate radio şi casetofoane sunt la fel de însemnate, atât valoric, cât şi
cantitativ. Peste 700.000 de aparate radio şi 380.000 de casetofoane aduse din străinătate au
ajuns anul trecut în casele românilor. În cazul acestor bunuri, design-ul, dimensiunile reduse,
facilităţile şi calitatea produselor de import s-au impus în faţa celor autohtone.
Situaţia este asemănătoare şi în ceea ce priveşte maşinile de spălat automate. În 2009,
am importat cam 310.000 maşini de spălat automate, în valoare de circa 40 milioane dolari, în
vreme ce producţia internă a fost de 600 de ori mai mică.

17 | P a g e
 Electronica - firma este profilată pe producţia de receptoare radio şi televiziune, aparate
de înregistrare audio şi video. În primele nouă luni a scos pe piaţă cu 5.000 mai multe
televizoare color decât anul trecut. Societatea la care statul este proprietar majoritar de acţiuni,
este pe cale să se privatizeze.
Dupa electrocasnice, Arctic debutează şi spre piaţa produselor electronice, cu o gama de
zece televizoare. În fapt, o mişcare strategică, prin care turcii de la Arçelik urmăresc să
dinamizeze vânzările subsidiarei Beko Electronics profitând de reputaţia mărcii româneşti. În
anul 2007, când a preluat Arctic, grupul Arçelik a intuit că, pe lângă o fabrică, cumpără o
platformă excelentă pentru lansarea pe piaţa regională a produselor realizate la diversele sale
unităţi din Turcia. În plus, acţionarul turc a ştiut că o marcă bine poziţionată în memoria
românilor, aşa cum este Arctic, putea oferi avantaje neexploatate până atunci. Prima mutare a
facut-o în primavara anului 2008, când sigla Arctic a fost "transplantată" pe aragazuri, maşini
de spălat şi aspiratoare. Ideea s-a dovedit inspirată: dupa un an, aragazurile astfel rebotezate şi-
au adjudecat o cotă de piaţă de 20%, în vreme ce maşinile de spălat s-au pozitionat pe o felie
de 18%. Acum, proprietarul turc repetă strategia, însă de această dată cu televizoarele fabricate
de Beko, unul dintre cele opt branduri din portofoliul său. În pariul pus pe televizoare, Arctic
a mizat pe combinatia dintre preţ, calitate şi servicii post-vânzare. Dintre toate, însă, în
opţiunile clientului român preţul rămâne de departe determinant. "Studiile de piaţă ne-au aratat
că în zona de jos a pieţei televizoarelor, unde se găsesc numeroase mărci necunoscute, nu exista
nici un lider. Aceasta este zona pe care noi vrem să o atacăm. Din punctul de vedere al
preţurilor, vrem sa ne pozitionam pe segmentul mediu, în partea de jos", explică Iavorski.
Ozguzhan Öztürk, directorul general al Arctic, afirma că preţurile televizoarelor din gama, care
au diagonale de la 37 la 72 cm, vor fi cuprinse între 5,5 si 18 milioane de lei. La rândul său,
Monica Iavorski spune că "nu ne-am propus să fim cei mai ieftini". Scăderea vânzărilor din
2009 nu îi intimideaza, pentru că sunt convinşi că piaţa îşi va reveni din 2010. "Ne propunem
ca în acest an să vindem 30.000 de televizoare, iar în 2010 să ajungem la 100.000 de bucăţi.
Obiectivul nostru este ca până la mijlocul anului viitor să atingem o cotă de 12-13% din piaţa
de profil", spune Ozguzhan Öztürk. Televizoarele ar urma să atingă o pondere de 10% în totalul
cifrei de afaceri aferente anului 2010, preliminată de oficialii societăţii la circa 100 de milioane
de euro. Atunci când şi-a fixat această tintă, conducerea Arctic a luat în calcul şi avantajul
reţelei naţionale de dealeri. "La produsele albe avem o acoperire de 100% a teritoriului şi
mizăm pe aceeaşi reţea", spune Monica Iavorski. Însă observatorii pieţei consideră că

18 | P a g e
momentul ales pentru lansarea noii game de televizoare nu este prea favorabil. Anul acesta s-a
asistat la o veritabilă "invazie" a televizoarelor "no name", care, prin preţurile relativ mici,
reuşesc, fie şi temporar, să distragă atenţia clienţilor de la mărcile consacrate. În plus, dupa
recordul istoric înregistrat în 2008, piaţa de profil dă acum semne de oboseală, estimările
asociaţiei producătorilor din industria electronică şi electrotehnică (APREL) indicând o scădere
a vânzărilor de cel puţin 15-20%. Anul trecut, în casele românilor au intrat 953.000 de
televizoare noi, adică cu peste 80% mai multe decât în 2007, iar valoric piaţa a depăşit cifra de
130 de milioane de euro. Însă această creştere a fost una artificială, fiind susţinută puternic de
sistemul de rate, spun analiştii sectorului, care anticipează pentru acest an vânzări totale situate
între 750.000 şi 800.000 de bucăţi. Mai mult, televizoarele Arctic vor intra în competitie directă
cu mărcile asamblate pe plan local, care au reuşit să se impună destul de rapid. Pentru Romanel,
marca proprie Platinium a fost locomotiva vânzărilor în 2008, când a concurat strans cu rivalul
Samsung. Tot anul trecut, firma a preluat importul si distributia exclusiva in Romania a marcii
Haier, care se alatura LG, cel de-al treilea brand din portofoliul de televizoare al firmei.
Distribuită în Romania de Genco, marca de televizoare Samsung şi-a adjudecat în 2008 prima
poziţie în topul vânzărilor, cu 100.000 de unităţi, iar pentru 2009 este vizată depăşirea acestui
nivel cu 25%. Din galeria importatorilor, Orion Romania, controlat de grupul singaporez
Thakral, a distribuit în anul 2008 pe piaţa autohtonă până în 100.000 de televizoare, iar
reprezentanţii săi se asteaptă ca vânzările să-şi menţină avântul.

Capitolul III. Studiu de caz. Societatea Comercială Altex S.R.L.

pe piaţa produselor electrice şi electrocasnice din România

19 | P a g e
 3.1. Prezentarea firmei
Denumire: S.C. ALTEX IMPEX S.R.L
Sedii: 1. Piatra Neamţ, Jud. Neamţ, Str. Ştefan cel Mare Nr 6,
telefon 0233/210671, fax 0233/230817
2. Bucureşti, Sect. 1, P-ţa Montreal nr. 10, WTC intrarea F, Et. 3
Coduri: Cod fiscal R2864518
Registrul Comerţului J27/2125/1992
Forma juridică: Societate cu răspundere limitată cu capital integral privat.
Capital social: 23.503.500.000 lei
Domeniul de activitate:
Comerţ cu amănuntul - prestări servicii în garanţie. Import şi distribuţie de produse
electronice şi electrocasnice şi totodată distribuitor exclusiv al mărcilor Sanyo, Grundig, Rotel,
Ariete, Cata, Petra, Iner.
Obiectul de activitate, in conformitate cu Legea nr. 31/1991, a fost înregistrat cu Cererea
de Inscriere de Menţiuni nr. 123227/14.02.1992.

Istoricul firmei
 La 14 februarie 1992 - ia naştere firma Altex şi se demarează un program de
comercializare şi service pentru televizoare la mâna a doua aduse din Elveţia care erau
vândute magazinelor second-hand. Era momentul în care repartiţiile guvernamentale
pentru posturi de ingineri fuseseră sistate, iar Dan Ostahie, proaspăt absolvent de
facultate încerca să găsească o soluţie de a „face bani“. Investiţia iniţială a fost de
100.000 lei (mai puţin de 10.000 USD la cursul din acea dată).
 1993 - Pentru prima dată în interiorul firmei se face distincţia: comerţ retail - prestări
servicii în garanţie. Se naşte conceptul de magazine specializate de produse
electronice - electrocasnice.
 1994 - Se înfiinţează primul magazin Altex la Piatra Neamţ.
 1995 - 1997 - Anii poate cei mai fructuoşi, dezvoltare cu o viteză deosebită. Altex se
dezvoltă practic în toate oraşele ţării, deschizându-se peste 50 de magazine.
 1997 - 1999 - Piaţa românească îşi arată primele neajunsuri (inflaţie, dobânzi bancare
excesive). Se impune o restructurare a afacerii - conducere pe principiile rentabilităţii,
analiză pe centru de profit şi pierderi. Altex îngloba activităţi de retail, wholesaler,
transporturi, service etc.
 2001 – 2008 - Încep să se vadă primele efecte ale restructurării. Altex are resurse
proprii şi deschide 22 de magazine noi, mult mai elaborate.

In grupul de firme Altex există în acest moment următoarele entităţi:

20 | P a g e
  Altex – reţeaua de magazine ce comercializează produse electronice şi electrocasnice
 8TIM – firmă de logistică şi transport (fosta ITSAIA) provenită din programul de
privatizare (firma a fost înfiinţată în anul 1999). 8TIM este o fostă întreprindere de
stat (în realitate un parc de camioane vechi) care a fost schimbat integral. În acest
moment 8TIM este un operator de transport intern şi internaţional, având un parc auto
propriu format din 35 tiruri marca Mercedes şi Volvo (dintre care 23 Euro 3 şi 12 Euro
2) şi 25 camionete de tonaj mai mic. Cifra de afaceri realizată de 8TIM în 2008 a fost
de 4 milioane euro.
 ITALROMTEX – firma de distribuţie şi vânzări en-gros (firma a fost înfiinţată în anul
2001). Italromtex este de fapt importatorul şi distribuitorul mărcilor Sanyo, Grundig,
Panasonic, Electrolux, Zanussi, Arctic, Rowenta şi Tefal. Italromtex asigură livrarea
gratuită către magazinele diverşilor detailişti de articole electronice şi electrocasnice
în maxim 48 de ore, fără a percepe taxe suplimentare de transport, asigurând în acelaşi
timp toată gama de consumabile şi accesorii pentru mărcile distribuite. Italromtex a
realizat o cifră de afaceri de 8 milioane euro în anul 2008.

Putem considera un avantaj existenţa şi împărţirea diverselor atribuţii între firmele din
grup, deoarece prin creşterea cerinţelor uneia dintre firme către celelalte este forţat progresul
general şi îmbunatăţirea serviciilor, rezultând astfel o competitivitate sporită. Astfel, în 2008
Altex s-a situat pe locul 77 în topul publicat de Camera de Comerţ pe profilul comercial şi este
reţeaua cu cifra de afaceri cea mai mare din domeniu pentru 2008.
3.4. Distribuţia şi comercializarea produselor firmei
Altex îşi conduce activitatea prin 2 sedii regionale: unul la Piatra Neamţ (pentru nordul
ţării) şi unul la Bucureşti (zona de sud a ţării). Fiecare zonă are un grad ridicat de autonomie
şi o organigramă proprie. Există astfel centre de distribuţie în ambele oraşe, de unde se face
expediţia de marfă către magazinele din ţară. Se evită astfel crearea problemelor de logistică
datorită aglomerării cererilor către un singur centru.
Vânzarea produselor se face direct prin magazinele ALTEX, neavând contracte de
franciză cu nici o alta firmă.
Reţeaua de magazine ALTEX cuprinde în prezent 55 de magazine în peste 40 de oraşe
din ţară.
3.5. Performanţe şi realizările S.C. Altex S.R.L.
 Dezvoltarea reţelei atât cantitativ, prin deschiderea de noi magazine, cât şi calitativ prin
reamenajarea unora dintre cele existente pentru a se ridica la nivelul ultimelor standarde
din domeniu (Brăila, Galaţi, Miercurea Ciuc, Buzău, Iaşi, Alba Iulia, Giurgiu, Timişoara,
Drobeta Turnu Severin, Târgu Jiu şi Târgu Mureş).
 Introducerea sistemului de rate cu avans 0 dezvoltat împreună cu FINANSBANK

21 | P a g e
  Deschiderea noului magazin ALTEX din Carrefour, cel mai mare şi mai modern
magazin de profil din ţară (720 mp)
 Lansarea site-ului ALTEX, site ce are ca punct forte un magazin virtual ce satisface
nevoia clientului de a cumpăra orice produs electronic sau electrocasnic direct de le
domiciliu, fără efort.
 Sistemul de livrare direct la domiciliu în maxim 24 de ore (în Bucureşti) şi 48 de ore (în
provincie) de la lansare.
 Rate on-line - cumpărătorul nu trebuie să se deplaseze nici la magazin, nici la bancă, iar
produsul îi este livrat direct la adresa dorită.

Performanţele financiare şi previziuni pentru anul 2005

S.C. ALTEX IMPEX S.R.L.. in perioada 01.01.2008 - 31.12.2008, conform balanţei de
verificare contabilă şi Situaţiei Indicatorilor economico-financiari depusă la Administraţia
Financiară Sector 1 Bucureşti, a inregistrat următoarele rezultate:

1. Cifra de afaceri = 1.143 677 842 mii lei

2. Venituri din exploatare totale = 1 152 396 378 mii lei
3. Cheltuieli de exploatare totale = 1 065 728 486 mii lei
4. Venituri financiare total = 13 695 289 mii lei
5. Cheltuieli financiare total = 64.429528 mii lei
6. Venituri totale = 1.166.091.667 mii lei
7. Cheltuieli totale = 1.130.158.014 mii lei
5. Profit brut = 86 667 892 mii lei

Conducerea societaţii a previzionat o cifră de afaceri pentru anul 2005 de 70 milioane euro.

Strategia de dezvoltare a lanţului de magazine Altex este atât una extensivă (deschiderea
de noi magazine) cât şi intensivă (modernizarea unora dintre magazinele existente). În decursul
anului 2008 au fost deschise sau reamenajate magazine Altex în Brăila, Galaţi, Miercurea Ciuc,
Buzău, Iaşi, Alba Iulia, Giurgiu, Timişoara, Drobeta Turnu Severin, Târgu Jiu, Târgu Mureş şi
Oradea.
Pentru atragerea clienţilor Altex se axează în principal pe oferirea de accesorii şi servicii
post-vânzare, în condiţiile în care concurenţa prin preţ pe piaţa de produse electronice şi
electrocasnice este practic imposibilă.
Deşi sursa principală de venituri este comercializarea cu amănuntul de produse
electronice şi electrocasnice, vânzările cu ridicata şi serviciile de logistică şi transport au o
importanţă din ce în ce mai mare în cadrul grupului de firme. Altex pregăteşte de asemenea

22 | P a g e
lansarea unei afaceri în domeniul bunurilor imobiliare şi dezvoltarea unui sistem propriu de
finanţare a sistemului de rate.
Conducerea societăţii îşi propune o cifră de afaceri pentru anul 2005 de 70 milioane Euro (o
creştere de aproximativ 75%) şi de asemenea o creştere a suprafeţei comerciale de 30% (în acest
moment suprafaţa comercială Altex însumează aproximativ 12.000 mp).
Pentru dezvoltarea reţelei, Altex a alocat în 2005 un buget de 3 milioane de dolari, iar
obiectivul grupului este de a ajunge la sfârşitul anului 2006 la un total de 150 magazine care să
acopere toate oraşele ţării cu minim 40.000 locuitori.

Volumul şi structura pieţei produselor electronice şi electrocasnice

Piaţa produselor electronice şi electrocasnice se remarcă drept fiind una dintre cele mai
dinamice pieţe ale ultimilor 5 ani. Odată cu relaxarea politicii bancare referitoare la acordarea
de credite pentru achiziţionarea de produse în rate, detailiştii de produse electronice şi
electronice au fost practic luaţi cu asalt. Dacă în 2006, dimensiunile pieţei se situau undeva în
jurul valorii de 80 milioane de Euro, în 2008 dimensiunile pieţei s-au ridicat la aproape 250
milioane, iar în 2005 se estimează 300 – 350 milioane Euro. Specialiştii estimează o creştere
anuală a pieţei de 15-17%.
Principalii competitori la nivel naţional pe piaţa de produse electronice şi electrocasnice
sunt (în ordinea descrescătoare a cifrei de afaceri pe 2008) Flanco, Altex şi Domo. Însumate,
cifrele de afaceri pe 2008 ale acestor trei lanţuri de magazine totalizează peste 50% din totalul
pieţei. La finalul lui 2008, cifrele de afaceri ale principalilor actori şi cotele de piaţă se
prezentau astfel4:

Principalii competitori pe piaţa produselor electronice şi electrocasnice Tabelul 5.1.

Nr.crt Lanţ de magazine Cifra de afaceri (2008) Cota de piaţă

1 Flanco 51.000.000 21.70%

2 Altex 40.000.000 17.02%
3 Domo - Interexpo 28.000.000 11.91%
4 Restul 116.000.000 49.36%
TOTAL 235.000.000 100.00%

După cum se poate remarca, volumul total al pieţei este de aproximativ 250 milioane
Euro, iar poziţia de lider este deţinută de Flanco ce are un avans de 5% faţă de Altex, al doilea
„actor“ major de pe piaţă. Domo, cel de-al treilea nume de pe piaţa produselor electronice şi
electrocasnice încheie lista companiilor cu o cotă de piaţă de cel puţin 10%. Deşi cota de piaţă

4
Datele sunt preluate de pe site-urile fiecărui lanţ de magazine (www.flanco.ro, www.altex.ro, www.domo.ro)

23 | P a g e
deţinută de alte companii este semnificativă (49%) totuşi putem remarca că peste 50% din piaţă
este deţinută de Flanco, Altex şi Domo, în condiţiile în care cotele restului companiilor nu
depăşesc 5%-6%.
Structura pieţei

22%
49%
17%
12%
Flanco
Altex
Domo
Restul

Figura nr. 5.1. Structura pieţei de produse electronice şi electrocasnice

Diferenţa de 49% din piaţă este reprezentată de detailişti de dimensiuni mai reduse (de
exemplu Mondo) şi lanţurile locale de magazine (de exemplu lanţul de magazine Amadeus).
Piaţa de electronice şi electrocasnice este considerată a fi una „deschisă“, în sensul că
românii sunt pregătiţi să întâmpine noi jucători. Într-un interviu acordat revistei Biz, Dl. Dan
Ostahie, directorul general al Altex şi Dl. Marius Ghenea, directorul general Flanco estimau că
pe baza unei investiţii iniţiale de 3 milioane Euro, un nou actor poate atinge în 2-3 ani o cotă
de piaţă de 10% şi tot în 2-3 ani poate fi atins pragul de rentabilitate al unei investiţii de 10
milioane Euro5. Capitalul minim necesar pentru a începe o astfel de afacere este de 10.000 de
Euro, dar în condiţiile în care antreprenorul are un credit direct la furnizor şi nu este nevoit să
apeleze la credite bancare. Suma reprezintă de fapt amenajarea propriu zisă a unui magazin de
aproximativ 100 mp, în condiţiile unui cost mediu pe metru pătrat de 100 de Euro.
Cele mai potrivite locaţii pentru magazinele de electronice şi electrocasnice rămân zonele
cu flux mare de populaţie din oraşele mari şi medii (cel puţin 50.000 de locuitori). Oraşele mai
mici de 50.000 de locuitori nu sunt încă suficient de atractive încât să justifice extinderea reţelei
prin deschiderea unui magazin local. Pentru bunurile de consum de folosinţă îndelungată,
aceste oraşe intră de obicei în sfera de atracţie a celei mai apropiate localităţi cu peste 50.000
– 70.000 de locuitori.

5
Sursa: Biz, nr. 64/2008, pagina 16

24 | P a g e
 Afacerile din domeniul comercializării produselor electronice şi electrocasnice
realizează în general marje de profit sunt relativ mici, undeva în jurul valorii de 3% din cifra
de afaceri, însă la rulaje mari (zeci de milioane de Euro), masa profitului devine satisfăcătoare.
Produsele ce reprezintă peste 80% din piaţă sunt reprezentate de electrocasnicele mari
(frigidere, aragazuri, maşini de spălat – 40%) şi electronicele şi produsele IT (combine audio,
computere – 40%). Diferenţa de 20% este reprezentată de electrocasnice mici şi accesorii şi
consumabile. Cele mai bine vândut produs este televizorul, urmat de maşina de spălat şi frigider,
această ordine fiind în principal respectată la toţi marii detailişti de pe piaţă: Flanco, Altex, Domo.
Desigur, structura pieţei este diferită în funcţie de perioada anului. Vara de exemplu se
înregistrează un boom al vânzărilor de sisteme de aer condiţionat şi ventilatoare de apartament.
În particular piaţa acestor produse este una cu o dezvoltare deosebit de accelerată. În 2008
vânzările de sisteme de aer condiţionat s-au ridicat la aproximativ 70.000 de unităţi dintre care
35.000 de unităţi au fost vândute de către detailiştii de electronice şi electrocasnice iar restul
direct de către companiile specializate. Faţă de 2007, aceste cifre reprezintă o creştere de peste
100%.6
Această creştere a pieţei nu se datorează neapărat unei creşteri a veniturilor populaţiei ci
mai ales dezvoltării sistemului de achiziţionare în rate. Un alt factor important este şi prezenţa
unor veri din ce în ce mai călduroase, ceea ce fac ca, mai ales în marile oraşe, un sistem de aer
condiţionat să nu fie un lux ci mai degrabă o necesitate.
Din punct de vedere al structurii cererii de sisteme de aer condiţionat, 75% este
reprezentată de consumatorii finali (persoane fizice) şi 25% de către companii. Cel mai bine
vândut model în 2008 (peste 70% din totalul sistemelor de aer condiţionat vândute) este
modelul monosplit de 12.000 BTU cu dublă funcţie: încălzire şi răcire.

Preferinţele consumatorilor
Ca pe orice altă piaţă a bunurilor de consum, concurenţa între principalii actori de pe
piaţă nu înseamnă neapărat diferenţierea prin preţ. Motivele care determină consumatorii să
aleagă un anumit detailist în defavoarea celorlalţi sunt variate: comportamentul personalului
de vânzări, uşurinţa în achiziţionare, serviciile post-vânzare, etc.
Un studiu realizat în 2008 de către AMAR MARKETING S.R.O. pe un eşantion
reprezentativ de 467 subiecţi din Bucureşti, cu vârste cuprinse între 20 şi 65 de ani şi cu venituri
peste 6.000.000 lei, a relevat câteva aspecte deosebit de importante referitoare la piaţa
produselor electronice şi electrocasnice.
O primă concluzie trasă a fost aceea că românii consideră achiziţionarea unui bun
electrocasnic o investiţie pe termen lung, iar decizia de cumpărare este luată după vizitarea a cel
puţin 2-3 magazine, distanţa dintre magazin şi domiciliu nefiind un factor major de influenţă.

6
Sursa: Biz, nr. 70 / 2008

25 | P a g e
 100%
90% 24%

80%
70%
30%
60%
50%
40%
30% 40%
20%
10% 6%
0%
2/2006 1/2007 2/2008

unul doua sau trei patru sau cinci mai mult de cinci necompletat

Figura nr. 5.2. Numărul de magazine vizitate până la achiziţionarea unui produs
electrocasnic
100%
90%
29%
80%
70%
60%
33%
50%
40%
30%
20% 36%
10%
0%
2/2001 1/2002 2/2002

necompletat
cu un mijloc de transport gratuit asigurat de magazin
cu mijloacele de transport in comun
cu masina
pe jos
Figura nr. 5.3 Mijlocul de transport până la magazin

Din punct de vedere al formei de plată preferată se remarcă următoarele tendinţe că

sistemul de plată în rate este în principal preferat de persoanele peste 45 ani iar numărul
persoanelor care preferă achiziţionarea în rate este în creştere: de la aproximativ 24% în 2007
la peste 50% în 2008. Este de remarcat că pentru achiziţionarea de produse electrocasnice
consumatorii, indiferent de vârstă sunt interesaţi de programele de fidelitate, deşi în acest
moment nu beneficiază de avantajele unui astfel de sistem. Implementarea unui astfel de
program ar reprezenta deci un plus semnificativ de imagine şi de atractivitate. Deşi există un
sistem de fidelizare a consumatorilor bazat pe acumularea de puncte pe un card este
implementat încă din 2004 de reţeaua de magazine Flanco, acesta este insuficient promovat
către consumatori, peste 80% dintre cei intervievaţi necunoscând existenţa acestuia.

26 | P a g e
 100% 16% 8% 12%
90%
80%
70%
60%
70% 78% 81%
50%
40%
30%
20%
10% 13% 10% 6%
0%
sub 35 ani 35-45 ani peste 45 ani

alta posibilitate
necompletat
Nu, n-am beneficiat, nu sunt interesat in sisteme de loialitate
Nu, n-am beneficiat, dar sunt interesat in sisteme de loialitate
Da, am beneficiat

Figura nr. 5.4. Atractivitatea programelor de fidelizare în rândul consumatorilor

În cazul în care ar trebui să desemneze o categorie preferată de magazine din care ar

cumpăra un produs electrocasnic, preferinţele consumatorilor se îndreaptă către magazinele
specializate, variaţia procentului în funcţie de vârstă fiind nesemnificativă.

4% 3% 4%
100%
90%
80%
70%
60% 77% 78%
80%
50%
40%
30%
20%
18% 19% 15%
10%
0%
sub 35 de ani 35-45 ani peste 45 ani
magazin universal
27 | P a g e magazin specializat de produse electrocasnice
hypermarket, supermarket, centru comercial
 Figura nr. 5.5. Categoria de magazin preferată

Cataloagele de prezentare a produselor reprezintă un instrument important în

comunicarea către consumatori. Aceştia primesc catalogul, studiază oferta existentă şi
condiţiile de rate şi apoi vizitează magazinul pentru a achiziţiona produsul dorit. Distribuţia de
cataloage este deci o metodă eficientă de atragere a clienţilor în magazin şi de informare
permanentă asupra ofertei existente.

16%
14%
12%
10%
8% 15%
6% 11%
4% 6% 6%
2% 4%

0%
Altex

Billa

Flanco
Metro

Domo

Figura nr. 5.6. Vizitarea magazinului în urma citirii unui catalog de produse

28 | P a g e
 Producătorii semnează din ce în ce mai des contracte cu lanţurile de magazine ca într-o
anumită perioadă de timp personalul de vânzare să recomande marca pe care o reprezintă. Unul
dintre exemplele cele mai relevante este a fost cel legat de Whirpool, Altex şi Flanco. Astfel în
momentul în care un consumator dorea să achiziţioneze un frigider sau o maşină de spălat şi
solicita sfatul vânzătorului, acesta recomanda marca Whirpool.7
Această tactică este frecvent utilizată de către producători, ei fiind conştienţi că o
recomandare directă din partea unui vânzător poate reprezenta un argument mai greu decât zeci
de mii de dolari cheltuiţi pentru implementarea de campanii publicitare indirecte.
Serviciile de consultanţă tehnică ale personalului de vânzare ale fiecărui magazin sunt un
factor important în alegerea modelului dorit. Vânzătorii au un statut apropriat de cel al unui
prescriptor, şi aproape o jumătate dintre subiecţii intervievaţi au declarat că sfatul vânzătorului şi
recomandările acestuia joacă un rol deosebit de important în decizia de cumpărare.

100%
90%
41%
80%
70%
60%
50%
40% 45%
30%
20%
10% 12%
0%
2/2001 1/2002 2/2002

necompletat
da, dar sfatul vanzatorului nu influenteaza decizia mea finala
da, sfatul vanzatorului este important pentru decizia mea
nu, nu ma consult

Figura nr. 5.7. Importanţa sfatului vânzătorului în influenţarea deciziei de

cumpărare

Consumatorii sunt influenţaţi în principal de nivelul de preţ practicat şi de gama cât mai
largă de produse oferită. Până în 45 de ani consumatorii sunt interesaţi cu precădere de gama
de produse oferită, după acest prag cel mai important factor devine nivelul de preţ practicat.

7
Campanie derulată la sfârşitul anului 2008 şi promovată atât prin campanii Radio, TV şi insert-uri în presă cât şi prin acţiuni la punctele
de vânzare (poster-e, fluturaşi, etc).

29 | P a g e
 1,80 1,60
1,531,56 1,56
1,60 1,37
1,24
1,40
1,20
1,00 0,84

0,80 0,58
0,520,560,49 0,52 0,53 0,48
0,60 0,41
0,40
0,20
0,00
sub 35 de ani 35 - 44 peste 45 ani
preturi scazute gama diversificata bunavointa personalului
posibilitatea de plata in rate serviciile de garantie

Figura nr. 5.8. Factori de alegere a unui magazin

Din punct de vedere al aprecierilor consumatorilor, primul loc îl ocupă Flanco, urmat de
Metro şi Altex. Deşi nu este un magazin specializat în produse electronice şi electrocasnice,
Metro ocupă al doilea loc datorită segmentului de consumatori care fac în week-end
cumpărăturile pentru 1-2 săptămâni şi profită de această ocazie pentru a achiziţiona şi produse
electronice şi electrocasnice. De asemenea este de remarcat poziţia a IV-a pe care o ocupă
Mondo, înaintea lanţului Domo. Această poziţie este totuşi datorată faptului că localizarea
regională a studiului a fost doar Bucureştiul.

60%

50%

40%

30%
45% 44%
20% 38% 35%
23%
10%
13% 12% 10% 9%
30 | P a g e 0%
Amadeus
Carrefour
Flanco

Altex

Gima
Metro

Domo

Cosmo
Mondo
 Figura nr. 5.9. Magazinul preferat pentru achiziţionarea de produse electronice şi
electrocasnice
Din studiul în cauză a mai fost desprinsă o concluzie îngrijorătoare pentru grupul Altex.
Dacă aproape 80% dintre clienţii principalului concurent (Flanco) plănuiesc să revină pentru a
cumpăra şi alte produse electrocasnice din acelaşi magazin, doar 44% dintre clienţii Altex sunt
dispuşi să facă acest lucru. Piaţa de produse electronice şi electrocasnice este una recunoscută
a avea un grad mare de fidelitate al clienţilor (aproximativ 60%), factorii principali care
determină un client să rămână constant în alegerea magazinului fiind gama de produse, nivelul
preţului şi comportamentul personalului de vânzare. La polul opus, factorii care determină un
client să nu revină la magazin sunt comportamentul necorepunzător al personalului, nivelul
preţului şi distanţa până la magazin.

100%
90%
37%
80%
70%
5%
60%
50%
40%
57%
30%
20%
10%
0%
2/2001 1/2002 2/2002
da nu nu stiu necompletat

Figura nr. 5.10. Fidelitatea faţă de magazinul din care a fost achiziţionat ultima dată un produs
electrocasnic

25%

20%

15%

21%
31 | P a 10%
ge
16% 15%
12%
5%
6%
 Figura nr. 5.11. Factori care determină revenirea consumatorilor în magazin

25%

20%

15%

22%
10%
17% 17%
13%
5% 9%

0%
personalul preturi scazute distanta pana nu am fost calitatea
magazinului la magazin multumit produselor

Figura nr. 5.12. Factori care determină decizia de schimbare a magazinului

100%
90% 20%
32% 24%
41% 38%
80% 46%
50% 8% 51%
70%
60% 8%
8%
50% 6% 7%
5%
40%
70% 67% 70%
30% 51% 55%
44% 44% 46%
20%
10%
0%
Amadeus
Altex

Carrefour

Flanco
Domo

Metro
Cosmo

Mondo

32 | P a g e
da nu nu stiu necompletat
 Figura nr. 5.13. Gradul de fidelizare a consumatorilor

Concluziile desprinse în urma acestui studiu vor fi folosite pentru dezvoltarea unui
program de promovare care trebuie să valorifice punctele tari Altex şi să elimine punctele slabe,
în special gradul de retenţie a consumatorilor.
Concluzii şi propuneri

Promovarea reprezintă una din principalele preocupări ale firmei. Rolul fundamental al
promovării este acela de a genera profit. Promovarea ajută la stimularea cererii: companiile
vor să li se cumpere produsele şi pentru asta încearcă să influenţeze oamenii în direcţia
trecerii la o astfel de acţiune. Clienţilor trebuie să li se amintească avantajele produselor
pentru a-l împiedica să-şi schimbe preferinţele mai ales atunci când cele concurente se
îndoiesc. Planul de promovare trebuie să găsească metode de a atrage cât mai mulţi
consumatori şi de a-i convinge să cumpere în cantitate cât mai mare, ceea ce conduce la
obţinerea de profit.
În urma analizei efectuate la S.C. Altex Impex S.R.L. se poate observa că firma se află
într-o situaţie financiară şi organizatorică foarte bună.
Analiza utilizării resurselor umane şi a managementului a reliefat că, atît nivelul
serviciilor şi sistemului de organizare, cât şi cel de evidenţă economică şi de valorificare a
produselor, este facilitat de experienţa şi competenţa managerilor care sunt procupaţi de
bunul mers al activităţilor în domeniul cărora au responsabilităţi
Din punct de vedere al acţiunilor promoţionale iniţiate de S.C. Altex Impex S.R.L. se
poate observa că în perioada 2006-2008 se manifestă o tendinţa de creştere şi diversificare a
volumului de activităţi promoţionale desfăşurate. Cel mai mare salt a fost înregistrat la sfârşitul
anului 2006 când Altex a planificat lansat pentru prima dată o campanie TV. Campania a
constat în difuzarea la cele mai importante posturi de televiziune cu acoperire naţională (Pro
TV, TVR1, Antena1, Prima TV şi Acasă TV) a unui spot intitulat „Restaurantul“. În acest
moment principalele activităţi promoţionale pe care S.C. Altex Impex S.R.L. le desfăşoară sunt
o campanie ATL (campanii tv, radio, insert-uri în presă, expedierea lunară de cataloage,
distribuţia de cataloage în magazine) de intensitate medie şi o serie de campanii izolate BTL.
În urma analizei poziţiei pe piaţă a societăţii Altex Impex S.R.L. şi a imaginii existente,
programul de promovare pentru perioada 2005-2006 va viza în principal:

33 | P a g e
  Atragerea consumatorilor din categoria de vârstă 18-35 de ani cu venituri medii-mari
pentru că pe termen lung aceştia vor reprezenta cel mai interesant public ţintă.
 Îmbunătăţirea imaginii firmei în oraşele din sudul ţării
 Eficientizarea cheltuielilor cu publicitatea
 Câştigarea poziţiei de lider pe segmentul de consumatori peste 50 de ani
 Diferenţierea mai mare a strategiei de comunicare faţă de cea a concurenţilor
Strategia de dezvoltare a lanţului de magazine Altex este atât una extensivă (deschiderea
de noi magazine) cât şi intensivă (modernizarea unora dintre magazinele existente).
Pentru atragerea clienţilor Altex se axează în principal pe oferirea de accesorii şi servicii
post-vânzare, în condiţiile în care concurenţa prin preţ pe piaţa de produse electronice şi
electrocasnice este practic imposibilă.
Printr-o preocupare constantă de ameliorare a pregătirii şi motivării resurselor umane se
vor putea obţine performanţe sporite, atât ale firmei cât şi ale echipei manageriale. Aceste
eforturi nu se vor putea concretiza pe piaţă decât printr-o susţinută activitate de promovare. In
cazul societăţii ALTEX marketingul de piaţă va permite cunoaşterea clienţilor cerţi dar şi a
celor potenţiali, pe o arie geografică cât mai extinsă; prin personal specializat, va asigura
cunoaşterea cerinţelor individuale ale fiecarui client, etc. Tot marketingul va asigura prezenţa
permanentă şi concomitentă pe toate segmentele de piaţă, cu oferte comerciale şi acţiuni
promoţionale; prezenţa periodică la fiecare client, pentru verificarea comportării în producţie
a mărfurilor livrate acestora; însoţirea produselor livrate de service-ul necesar clientului în
procesul de utilizare a acestora.

34 | P a g e
 BIBLIOGRAFIE

6. V. Balaure (coordonator), V. Adăscăliţei, C. Bălan, Şt. Boboc, I. Cătoiu, V. Olteanu, N.A.

Pop, N. Teodorescu – Marketing – Editura Uranus, Bucureşti 2000
7. Virgil Balaure, Ioana Cecilia Popescu, Daniel Şerbănică – Marketing - Editura Economică,
Bucureşti 2002
8. V. Balaure, V. Pop – Tehnici promoţionale- Editura Economică, Bucureşti

35 | P a g e
 ANEXE
Nomenclatorul de produse

Nr
Familie Clasa Linie Tip Marca
modele
Electronice Electronice Foto Aparate foto digitale Sanyo 2
Sony 2
Panasonic 3
Camere foto Canon 6
Camere video Panasonic 8
Sony 1
Car audio Players Grundig 1
Kenwood 6
Panasonic 6
Boxe Panasonic 2
Home cinema Proiectoare Sanyo 2
Sisteme Sony 3
Panasonic 3
Pioneer 1
Minisisteme audio Minisisteme audio Sanyo 4
Philips 5
Panasonic 6
Sony 5
Technics 5
Portabile audio Portabile audio cu CD Thomson 1
Sony 3

36 | P a g e
 Sanyo 2
Panasonic 4
Philips 2
Portabile audio fără CD Grundig 1
Sanyo 4
Philips 1
Sony 2
Panasonic 2
Televizoare Televizoare Daewoo 9
Hisense 1
Grundig 6
Sanyo 8
Philips 12
Thomson 7
Panasonic 6
Sony 6
Display plasma Display plasma Sony 1
Daewoo 1
Panasonic 1
Videorecordere Videorecordere Panasonic 3
Philips 1
DVD DVD Sanyo 1
Panasonic 3
Philips 1
Accesorii Casti audio Panasonic 4
Philips 8
Cabluri N/A 46
Nr
Familie Clasa Linie Tip Marca
modele
Electrocasnice Electrocasnice mari Aparate Frigorifice Frigidere cu o uşă Zanussi 4
Arctic 2
Frigidere cu două uşi Zanussi 4
Arctic 3
Bosch 4
Indesit 3
Electrolux 1
Whirlpool 1
Ariston 2
Congelatoare Zanussi 3
Arctic 3
Combine frigorifice Arctic 5
Whirlpool 1
Zanussi 5
Indesit 2
Electrolux 3
Siemens 3
Lăzi frigorifice Zanussi 3
Aragazuri Aragazuri Zanussi 4
Arctic 3
Indesit 3

37 | P a g e
 Bosch 4
Maşini de spălat rufe Încărcare frontală Ignis 2
Arctic 4
Candy 4
Zanussi 4
Whirlpool 9
Electrolux 2
Indesit 8
Bosch 7
Siemens 2
Încărcare verticală Ignis 1
Whirlpool 4
Zanussi 2
Bosch 1
Maşini de spălat vase Maşini de spălat vase Zanussi 2
Electrolux 1
Bosch 3
Whirlpool 2
Hote Hote Cata 9
Zanussi 4
Whirlpool 3
Încorporabile Plite încorporabile Zanussi 5
Bosch 7
Electrolux 1
Cuptoare încorporabile Zanussi 7
Bosch 5
Franke 5
Electrocasnice mici Aspiratoare de praf Aspiratoare de praf Siemens 3
Panasonic 4
LG 3
Nr
Familie Clasa Linie Tip Marca
modele
Samsung 1
Electrolux 8
Bosch 3
Philips 8
Rhonson 1
Cafetiere Filtre de cafea Siemens 3
Bosch 3
Philips 2
Rowenta 7
Tefal 4
Moulinex 1
Expressoare cafea Ariete 4
Gaggia 2
Rowenta 3
Moulinex 1
Siemens 1
Bosch 1
AEG 1

38 | P a g e
 Cântare Cântare Tefal 3
Cuptoare cu microunde Cuptoare cu microunde Daewoo 1
Electrolux 1
LG 3
Galanz 6
Whirlpool 9
Epilatoare Epilatoare Braun 3
Philips 2
Feliatoare Feliatoare Bosch 1
Fier de călcat Fier de călcat Rowenta 4
Bosch 2
Siemens 2
Tefal 10
Braun 2
Fierbătoare apă Fierbătoare apă Tefal 2
Siemens 1
Friteuse Friteuse Tefal 3
Grătare Grătare Tefal 1
Ariete 2
Mixere-Blendere Mixere Moulinex 2
Rotel 1
Tefal 1
Siemens 1
Braun 1
Bosch 1
Blendere Moulinex 1
Tefal 1
Uscătoare-ondulatoare păr Uscătoare păr Rotel 1
Philips 4
Rowenta 5
Braun 2
Siemens 3
Ondulatoare păr Braun 2
Nr
Familie Clasa Linie Tip Marca
modele
Prăjitoare pâine-sandwich Prăjitoare pâine Rotel 3
Siemens 1
Bosch 1
Tefal 1
Rowenta 2
Sandwich Rotel 1
Tefal 1
Ariete 1
Râşniţe de cafea Râşniţe de cafea Bosch 1
Moulinex 1
Roboţi de bucătărie Roboţi de bucătărie Rotel 1
Moulinex 2
Tefal 1
Bosch 1
Philips 1

39 | P a g e
 Siemens 1
Braun 1
Storcătoare fructe-citrice Storcătoare fructe-citrice Rotel 2
Moulinex 3
Braun 1
Tocătoare Tocătoare Rotel 1
Moulinex 1
Bosch 1
Consumabile Consumabile Vortex 4
Electrolux 6
Rowenta 1
AEG 5
Siemens 1
Bosch 1
Confort Confort Aer condiţionat Aer condiţionat Osaka 2
Hyundai 2
Samsung 2
LG 2
Aeroterme Aeroterme Cata 2
Calorifere electrice Calorifere electrice Electromureş 1
Whirlpool 2
Bosch 2
Centrale termice Centrale termice Ariston 2
Încălzitoare de apă Încălzitoare pe gaz Electrolux 3
Boilere electrice Ariston 4
Convectoare Convectoare Electromureş 1
Cata 1

40 | P a g e