COLEGIUL ECONOMIC „ VIRGIL MADGEARU „

PROIECT PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE

CALIFICARE PROFESIONALĂ
NIVEL 3

SPECIALIZAREA : TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI

ECONOMICE

BUCUREŞTI

- 2014 –

1
 COLEGIUL ECONOMIC „ VIRGIL MADGEARU „

TEMA NUMARUL 6

STRATEGIA DE MARKETING ŞI REUŞITA IN AFACERI

BUCUREŞTI

- 2014 –

2
 CUPRINS

ARGUMENT.........…………………………………………………………………....……4

Cap. 1 Portofoliul S.C SAMSUNG S.A........................................................................... 6

1.1. Prezentarea generală a S.C. SAMSUNG S.A.......................................................6

1.2. Domeniul de activitate a S.C. SAMSUNG S.A………………………………….......9

1.3. Structura organizatorică a societăţii...................................................................10
Cap.2 Noţiuni teoretice privind strategia de marketing ..............................................11

2.1. Conceptul şi rolul strategiei de marketing................................................................11

2.2. Strategia  –  componentă  esenţială  a politicii  de  marketing……………………...12

2.3. Obiectivele strategice……………………………………………………………...…15

2.4. Strategii de marketing utilizate de S.C. SAMSUNG S.A………………….…....….18

Cap.3 Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţii privind strategia de

marketing...................................................................................................................20

3.1. Contabilitate – monografie contabile la S.C. SAMSUNG S.A............................20

Cap. 4 Analiza SWOT asupra strategiei de marketing la S.C.SAMSUNG S.A..................34

4.1. Noțiuni teoretice privind analiza SWOT ..................................................................34

4.2. Matricea SWOT…..………………………………………………………………….36

4.3. Strategii………………………………………………………………………………37

Concluzii …………………………………………………………………….…………........39

Bibliografie.......................................................................................................................41

Anexe.................................................................................................................................42

3
 ARGUMENT

Mi-a făcut o deosebită plăcere să realizez această lucrare cu tema „STRATEGIA DE

MARKETING ŞI REUŞITA ÎN AFACERI”, astfel să evidenţiez o parte din marea cunoștință
de informaţii primite de-a lungul celor patru ani privind contabilitatea.

Consider că ceea ce am lucrat pentru acest proiect este folositor în cariera mea
viitoare de contabil.

Acesta este primul meu proiect pe care l-am realizat privitor la cele studiate la
contabilitate şi învăţate la marketing şi îmi doresc sa fi îndeplinit toate standardele cerute.

Am lucrat cu multă atenţie, plăcere şi devotament deoarece mi-a plăcut foarte mult
tema dezbătută în această lucrare.

Contabilitatea este mai mult decât o materie în orarul nostru de elevi, e o materie
utilă. Consider că acest proiect mă “cizelează” şi iniţiază în contabilitate, pe viitor dorind să
urmez Facultatea de Contabilitate şi Gestiune. Astfel, am un atuu în faţa viitorilor mei colegi,
eu fiind deja iniţiată în domeniul economic şi familiarizată cu termenii economici.

Aceşti patru ani de liceu au însemnat muncă, devotament şi plăcere să am ca mentori

profesori minunaţi care m-au îndrumat şi sfătuit întotdeauna extraordinar de bine.

Şi în cazul acestui proiect am avut parte de profesori minunaţi care m-au ajutat cu
absolut orice informaţie şi mi-au clarificat orice nelămurire, fapt pentru care le voi fi veşnic
recunoscătoare.

În următoarele rânduri , vă prezint pe scurt conținutul acestei lucrări :

În primul capitol al lucrării am realizat prezentarea generală a firmei S.C.SAMSUNG

S.A: un scurt istoric, statutul juridic, obiectul de activitate, poziția deținută pe piață,
obiectivele și resursele firmei .

Am continuat cu date despre structura organizatorică , organigrama firmei și câțiva dintre

cei mai importanți oameni din firmă (director general , director marketing vânzări , director
economic , director tehnic producție) .

4
 În cel de-al doilea capitol sunt prezentate informațiile legate de temă , ce se regăsesc în
activitatea de bază a societății . De asemenea am întocmit un studiu legat de obținerea
profitului .

În capitolul trei al lucrării am rezolvat o monografie contabilă a firmei S.C.SAMSUNG

S.A, înregistrând operațiile din cursul unui exercițiu financiar, întocmind documentele
aferente monografiei (bilanț , balanța de verificare , registru jurnal) .

În capitolul patru al lucrării , pornind de la obiectivele principale ale firmei , am

realizat analiza SWOT a societății, prezentând cele patru componente : punctele tari
(Strengths) , punctele slabe (Weaknesses), oportunitățile (Opportunities) și amenințările
(Threats) . După analiza matricei SWOT am ajuns la concluzia că firma are mai multe puncte
tari (tehnologii moderne, diversitate sortimentala, extinderea internațională) decât cele slabe,
numeroase oportunități de extindere și dezvoltare și câteva amenințări, reprezentate de
principalii concurenți ai firmei : Apple și Nokia

În încheierea lucrării sunt prezentate concluzii și propuneri referitoare la extinderea

societății și obținerea profitului la firma S.C.SAMSUNG S.A .

5
 CAPITOLUL 1 - Portofoliul S.C SAMSUNG S.A.

1.1. Prezentarea generală a S.C. SAMSUNG S.A.

MOTTO: “Nu Rezişti Nicio Zi Fără Samsung !!!”

FORMÃ JURIDICÃ: SOCIETATE PE ACŢIUNI

SEDIU: Șos. București-Ploiești, nr. 172-176, Clădirea A, etajul 5, Sector 1,

București

SIGLÃ:

Scurt istoric:

 1938: Byung-Chul Lee înființează mica lui afacere la Daegu, numită Samsung Store
 1950: Byung-Chul Lee este fondatorul companiei comerciale Samsung din Seul

 1953: Samsung începe cu producția de zahăr, ce a fost mai apoi preluată de

Corporația CJ

 1954: Se fondează Cheil Industries

 1958: Samsung începe afaceri în domeniul asigurărilor

 1963: Se deschide primul magazin universal/depozit în Seul

 1964: Samsung înființează Tongyang Broadcasting Company (TBC), ce mai târziu s-a

unit cu KBS

 1965: Samsung dă naștere ziarului Joong-Ang Ilbo, ce în prezent nu mai este afiliat

companiei

 1969: S-a fondat Samsung Elecronics

 1974: Ia naștere ramura de Industrie Grea și Petrochimie

6
 1976: Compania a primit din partea guvernului un premiu pentru export, deoarece
făcea parte din programul de dezvoltare național

 1977: Ca rezultat al acestui premiu, a apărut Samsung Construction. În plus, e

înființată și ramura Samsung Shipbuilding

 1982: Samsung pregătește o echipă profesionistă de baseball

 1983: Samsung produce primul său cip pentru computer, 64k DRAM

 Spre sfârșitul anilor 1980, Samsung s-a extins și în domeniul petrochimiei și al

electronicii

Din 1990 până în prezent :

În anii 90’ Samsung s-a dezvoltat ca și corporație internațională. Nu numai că s-a extins
și pe plan extern, dar a început, de asemenea, să-și croiască drum în domeniul anumitor
componente electronice. Ramura de construcții a companiei Samsung a obținut un contract
pentru construcția unuia dintre cele două turnuri Petronas din Malaiezia în septembrie 1993 și
a lui Burj Dubai în 2004, hotel ce reprezintă cea mai înaltă structură creată vreodată de
omenire. Față de alte mari companii coreene, Samsung a supraviețuit aproape fără a fi atinsă
de către criza financiară asiatică din 1997-1998. Cel mai important, Samsung Elecronics
(SEC) s-a desprins de Grupul Samsung și de atunci a ajuns să domine grupul și întreaga
afacere cu semiconductori, depășind până și liderul mondial în investiții – Intel – în anul
fiscal 2005. Brand-ul Samsung s-a îmbunătățit semnificativ în ultimii ani. Considerat de către
rivalii săi ca fiind un competitor de temut, Samsung Electronics și-a extins foarte mult
producția, pentru a deveni cel mai mare producător mondial de cipuri DRAM, flash memory,
optical storage drivers, având drept țintă să dubleze vânzările și să devină producătorul
principal a 20 de produse la nivel global până în 2010. În prezent, el este unul dintre cei mai
importanți producători mondiali de display-uri cu cristale lichide și de telefoane mobile din
noua generație.

Samsung Electronics, ce a atins recorduri la nivel de profit și venit în 2004 și 2005, a

depășit Sony, devenind unul dintre cele mai populare branduri de electronice din lume. La
sfârșitul lui 2005, Samsung avea o rețea ce valora 77.6 miliarde de dolari.

7
 În anul 2011:

8
 1.2. Domeniul de activitate al firmei S.C. SAMSUNG S.A.

Firma SAMSUNG  este o companie din Coreea de Sud, înființată în anul 1938,

având ca obiect principal de activitate producția de produse electronice și IT. Compania este
numărul 1 mondial în producția de memorii, monitoare TFT și telefoane CDMA. Samsung
are aproximativ 188.000 de angajați în 185 de birouri din 65 de țări, fiind alcătuită din opt
divizii principale de afaceri. Veniturile Samsung reprezintă aproximativ 20% din PIB-ul
Coreei de Sud.

De la începuturile sale, ca o companie mică de comerţ, SAMSUNG a evoluat la statutul

de corporaţie la nivel mondial cu afaceri care fac să progreseze tehnologia, semiconductorii,
zgârie-norii şi construcţiile de fabrici, industria petrochimică, cea a modei, medicina,
finanţele, hotelurile şi multe altele. Descoperirile, invenţiile şi produsele revoluţionare i-au
adus pe primul loc în aceste zone, contribuind neîncetat la progresul acestor domenii.

Brand-ul SAMSUNG s-a îmbunătățit semnificativ în ultimii ani. Considerat de către

rivalii săi ca fiind un competitor de temut, SAMSUNG și-a extins foarte mult producția,
pentru a deveni cel mai mare producător mondial de cipuri DRAM, flash memory, optical
storage drivers, având drept țintă să dubleze vânzările.

9
 De la inovaţiile din domeniul produselor electronice de consum până la realizările din
domeniul biofarmaceutic, SAMSUNG a împărtăşit mereu experienţele sale cu impact
puternic asupra oamenilor din întreaga lume. Prin angajamentul de a crea produse şi servicii
superioare în toate domeniile de afaceri, se străduie să îmbunătăţeasca vieţile oamenilor de
pretutindeni şi să aducem schimbări pozitive în lumea din jurul nostru.

SAMSUNG produce şi furnizează cele mai bune produse din lume prin excelenţă
funcţională şi prin excelenţă în inovaţie.

SAMSUNG va continua să construiască peste realizările actuale noi abilităţi şi

experienţe pentru a-şi dezvolta în continuare competitivitatea şi istoricul de inovaţii.

1.3. Structura organizatorică a societăţii

10
 CAPITOLUL 2 - Noţiuni teoretice privind Strategia De Marketing

2.1. Conceptul şi rolul strategiei de marketing

În economia de piaţă, orice organizaţie şi în mod deosebit o organizaţie cu scop

lucrativ îşi concepe o politică proprie, prin care îşi desemnează direcţiile de evoluţie în viitor,
precum şi modalităţile concrete de înfăptuire a acesteia, politică ce trebuie să-i asigure
permanenţa pe piaţă şi mai ales dezvoltarea de ansamblu.

11
 O componentă de bază a politicii întreprinderii este politica de marketing care-i oferă
posibilitatea receptării promte şi reale a semnalelor pieţii şi-i permite adaptarea rapidă la
modificările apărute pe piaţă, cu maximă eficienţă. Astfel, întreprinderea poate să evalueze
corect parametrii pieţii şi să aloce resursele de care dispune corespunzător cererii reale, poate
să sesizeze segmentele neacoperite de pe piaţă şi avantajele comparative faţă de concurenţi.

În condiţiile actuale, nici o întreprindere nu-şi permite să activeze fără a avea o

perspectivă clară, atât pe termen scurt cât şi pe termen lung, care  să –i asigure subzistenţa,
dar şi raţionalitatea, eficienţa în condiţiile în care mediul ambiant devine tot mai complex şi
mai dinamic.

Faţă de multiplele schimbări ce apar atât în micromediul cât şi în macromediul în care

activează, întreprinderea trebuie să manifeste un anumit comportament, o anumită atitudine,
ce se concretizează în delimitarea direcţiilor strategice şi a modalităţilor practice de înfăptuire
a acestora, şi se reflectă în conţinutul politicii de marketing a întreprinderii. 

I. Petrescu şi Gh. Seghete formulează trei tipuri de tactici de marketing:

- activă – ce presupune studierea continuă şi sistematică a modificării mediului ambiant, a

oportunităţilor, activităţi prin care tactica ne apare ca permanent inovatoare;

- anticipativă - care caută să prevadă situaţiile avantajoase şi riscurile, încercănd să pună în

acţiune măsurile de prevedere coercitive;

- adaptivă  - prin care întreprinderea respectă schimbările intervenite şi se adaptează la ele.

2.2. Strategia  –  componentă  esenţială  a politicii  de  marketing

În activitatea oricărei organizaţii alegerea strategiei de marketing marchează un

moment important, ce finalizează etapa în care s-au definit misiunea şi scopurile urmărite, pe
baza unei analize atente şi pertinente a situaţiei sale.

Strategia de marketing, desemnează liniile definitori ale atitudinii şi conduitei

întreprinderii în vederea atingerii anumitor obiective  (C. Florescu). Ea este reprezentată de

12
ansamblul obiectivelor concrete care trebuie înfăptuite într – o perioadă de timp, a
mijloacelor şi metodelor prin care acestea se transpun în practică, exprimând tendinţele şi
exigenţele ce se impun pentru atingerea performanţelor stabilite, a căror nivel se măsoară cu
ajutorul unor indicatori economici, cum ar fi: volumul activităţii, cota de piaţă, profit etc.

Prin strategia de marketing adoptată se precizează:

●          poziţia pe care organizaţia îşi propune să şi-o asigure pe piaţă;

●          scopurile urmărite ;

●          intenţiile prin care acestea se vor atinge într-o anumită perioadă de timp.

●          ca suită de decizii, strategia de marketing are ca scop finalitatea optimă a activităţii
întreprinderii într-o perioadă optimă şi reflectă:

- sfera de activitate;

- orientarea pe termen lung;

-  reacţiile la solicitările pieţii;

- atitudinea faţă de mediul ambiant şi comportamentul său în raport cu componentele lui;

- maniera adaptării la dinamica mediului ambiant

- corelaţia activităţii sale cu resursele disponibile;

- opţiunea pentru o anumită cale de urmat, aleasă dintre mai multe alternative posibile.

  Strategiile de succes sunt cele prin care se determină oportunităţile de piaţă şi

avantajul competitiv, având la bază rezultatele controlului de marketing ce pun în evidenţă:
riscurile, situaţiile favorabile, punctele tari şi slabe ale organizaţiei. Prin transpunerea lor în
practică trebuie să se creeze un asemenea sistem de raporturi între întreprindere şi mediul
ambiant încât să se asigure plasarea ei într-o poziţie cât mai bună în confruntarea cu ceilalţi
competitori.

13
 O strategie de succes marchează o perioadă definitorie în viaţa întreprinderii, în care
s-au adoptat cele mai bune decizii cu privire la consumatorul – beneficiar şi la căile prin care
sunt satisfăcute necesităţile lui. O asemenea strategie ne indică ce se urmăreşte în esenţă în
perioada respectivă, cum se intenţionează să se înfăptuiască scopurile respective şi care sunt
răspunsurile la întrebările fundamentale:

●     ce trebuie să se producă şi ce produse noi vor fi introduse în fabricaţie?;

●     care este segmentul de piaţă ce trebuie ţintuit de fiecare produs în parte?;

●     până la ce nivel pot fi ridicate preţurile?;

●     ce trebuie comunicat segmentului de piaţă?;

●     cum este mai bine să fie distribuit produsul sau serviciul respectiv?.

Răspunsurile la aceste întrebări se concretizează în principalele forme pe care le

îmbracă strategia de marketing şi anume strategie de: piaţă, produs, preţ, promovare şi
distribuţie (plasare) în care se oglindesc toate funcţiile marketingului.

Pentru a fi eficientă, strategia trebuie să respecte câteva cerinţe  (I. Petrescu şi Gh.
Seghete) care să-i asigure o congruenţă perfectă cu scopurile şi funcţiile marketingului cum
ar fi:

●     menţinerea unei concordanţe între acţiune şi rezultate;

●     realizarea unei legături strânse între producători şi beneficiari;

●     impulsionarea vânzărilor prin adaptarea producţiei la cerinţele pieţii în timp scurt;

●     asigurarea condiţiilor pentru obţinerea informaţiilor rapid şi permanent cu privire la

fizionomia, exigenţele şi tendinţele evoluţiei pieţii etc.

Ca element central al activităţii de marketing, strategia este produsul ţelurilor

stabilite, a valorilor, a atitudinilor şi ideilor predominante dintr-o organizaţie într-o anumită
perioadă. Ea formulează clar obiectivele etapei respective în scopul orientării eforturilor ce le

14
poate mobiliza. Se constată că orice întreprindere are la dispoziţie un număr mic de
posibilităţi strategice şi de aceea ele trebuie nu numai identificate ci şi selectate.

În final, strategia de marketing adoptată de o întreprindere pentru o anumită perioadă

este rezultatul combinării experienţei, intuiţiei şi speranţei managerilor de marketing, a
ştiinţei şi artei pe care ei o posedă, este rezultatul confruntărilor, compromisului, negocierilor
şi al consensului.

De obicei, întreprinderile elaborează strategii pe termen lung, mediu şi scurt cu

obiective clare, concrete, precise, realiste, care se detaliază prin tacticile corespunzătoare. În
acest mod întreprinderile răspund atât solicitărilor imediate ale schimbărilor survenite în
mediul ambiant, cât şi încadrării într-un comportament de lungă durată, ceea ce permite o
viziune unitară, coerentă şi de perspectivă

2.3. Obiectivele strategice

Punctul de pornire îl constituie determinarea poziţiei competitive prin audit, ce

asigură baza pentru stabilirea obiectivelor strategice ce se vor înfăptui prin căile şi mijloacele

15
alese prin formularea strategiei şi se vor regăsi în planurile de implementare ce constituie
“vehiculul necesar pentru a ajunge la destinaţie, urmând itinerariul stabilit”.

Obiectivele strategice reprezintă enunţarea formală a scopului urmărit prin care se

defineşte statutul viitor al organizaţiei într-un orizont de timp mai lung.

Obiectivele de marketing rezultă direct din obiectivele globale ale întreprinderii şi ele
trebuie precis definite pentru a nu – şi pierde sensul, cu atât mai mult cu cât este dificil de
verificat dacă au fost sau nu îndeplinite.

Orice obiectiv este format din trei elemente:

- un atribut prin care se exprimă (V. Munteanu), cum ar fi: realizarea unui anumit nivel al
vânzărilor; păstrarea sau mărirea cotei de piaţă; cucerirea de noi pieţe; atragerea unor noi
segmente de cumpărători;

- un indicator prin care se măsoară atributul, cum ar fi: volumul vânzărilor, cota de piaţă,
rentabilitatea etc.

- un scop ce indică mărimea indicatorului pe care îşi propune să-l atingă.

De toate cele trei elemente trebuie să se ţină seama în formularea obiectivelor de

marketing, care nu este o misiune uşoară, cu atât mai mult cu cât ele diferă nu numai de la o
întreprindere la alta, dar şi în cadrul aceleiaşi întreprinderii de la un moment la altul. Astfel,
se determină obiective pe termen lung dar şi pe termen scurt, dar ele trebuie  definite realist,
raţional pentru a fi compatibile cu viitoarele aprecieri despre piaţă.

De obicei se delimitează mai întâi obiectivele cu caracter general ce sunt apoi

detaliate la nivel particular, pentru că este mai uşor şi pentru că se pot mai bine valorifica
atuurile firmei şi oportunităţile oferite de piaţă.

Nr. Tipuri de strategii

caract. Caracteristica Firma Economica Functionala

16
 Scopuri si -Supraveţuire- Misiunea Limitări produs/ Limitari cotă
obiective firmei - obiectivele privind segment de parte din
de ansamblu si profitul piata. Obiective piaţă.
1 privind Lidership -
dezvoltarea de tehnologic
ansamblu si
profitul
Importanţa Conglomerat Firma
relativă a diversificată
FF F
componentelor
srategice
- domeniul FFF FFF
2
- competenţa
F FF FFF FFF
semnificativă
- avantajul
F FF FFF FF
competitiv
Sinergia F FF FFF
Caracteristica Sfera de cuprindere a Armonizarea Dezvoltarea
comportamentului portofoliului de comenzi produs/segment produs/piata.
strategic de piata. Marca
Diversificarea produselor
concentica
- domenii Diversificarea
conglomeratului
- competenţa Financiară. Tehnologică. Variaza în Variază în
semnificativă Organizatorică. funcţie de funcţie de
3
evoluţia zona
raporturilor funcţională a
produs/piata raporturilor
produs/piaţă
avantaj La nivel de industrie Vizează anumiţi Vizează
competitiv concurenţi produsul
specificat
- sinergie La nivel de firma Între funcţiuni În cadrul
funcţiunilor

17
 Deciziile majore Politici Politici de Proiectarea Politici de
de politici financiare diversificare sistemelor de preţ. Politici
funcţionale Politici producţie. de promovare.
tehnologice, Politici de Politici de
financiare fabricare a programare a
productiei. producţiei de
4 Politici de stocuri.
dezvoltare a Politici de
pieţii. Politici de personal.
distribuţie.
Politici de
cercetare/
dezvoltare
Natura resurselor Probleme de Integrare
5 Probleme de portofoliu ciclu al vieţii funcţională

Legenda: FFF - foarte importanta;

FF - ocazional importanta;

F – neimportanta

2.4. Strategii de marketing utilizate de S.C. SAMSUNG S.A.

Viziune 2020
Aşa cum indică acest nou motto, viziunea companiei Samsung Electronics pentru noul
deceniu este „Inspire the World, Create the Future” (Inspiră lumea, creează viitorul).

Această nouă viziune reflectă angajamentul companiei Samsung Electronics de a

inspira comunităţile prin aplicarea celor trei puncte forte cheie ale Samsung: „Tehnologie
nouă”, „Produse inovatoare” şi „Soluţii creative” – şi de a promova noi valori pentru reţelele
de bază ale Samsung – industrie, parteneri şi angajaţi. Prin aceste eforturi, Samsung speră să
contribuie la crearea unei lumi mai bune şi a unei experienţe mai bogate pentru toţi.

18
 Ca parte a acestei viziuni, Samsung a conceput un plan specific de a atinge
performanţa unui venit de 400 de miliarde de USD şi de a deveni una din primele cinci mărci
de top până în 2020. În acest scop, Samsung a pus şi bazele a trei abordări strategice de
management: „Creativitate,” „Parteneriat” şi „Talent”.

Samsung este entuziasmat de viitor. Pe măsură ce construim pe baza realizărilor

anterioare, aşteptăm cu nerăbdare să explorăm teritorii noi, inclusiv sănătatea, medicina şi
biotehnologia. Samsung se angajează să devină un lider creativ în noile pieţe şi să devină cu
adevărat o afacere de primă clasă şi de viitor.

La Samsung, urmăm o filozofie de afaceri simplă: să ne punem talentul şi tehnologia

în slujba creării de produse şi servicii superioare care să contribuie la crearea unei societăţi
globale mai bune. Oamenii noştri alimentează în fiecare zi această filozofie. Liderii noştri

19
caută cele mai strălucite talente şi le dau resursele de care au nevoie pentru a fi cei mai buni
în ceea ce fac. Rezultatul este că toate produsele noastre — de la carduri de memorie care
ajută firmele să-şi stocheze informaţii vitale, până la telefoanele mobile care fac legătura între
oameni de-a lungul continentelor — au puterea de a îmbogăţi vieţile. Și asta înseamnă să
creezi o societate globală.

CAPITOLUL 3 - Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţii

privind strategia de marketing

3.1. Contabilitate – monografie contabilă la S.C. SAMSUNG S.A.

Se consideră că soldurile iniţiale din conturi, la data de 01.01.2013 se prezintă astfel:

Simbol
Denumire Cont Suma
Cont
2131 Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru) 16.000
2132 Aparate si instalatii de masurare, control si reglare 40.500

20
2133 Mijloace de transport 24.500
Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane
214 4.500
si alte active corporale
301 Materii prime 3.500
302 Materiale consumabile 517
3024 Piese de schimb 100
303 Materiale de natura obiectelor de inventar 50
4111 Clienti 400
5121 Conturi la banci in lei 25.000
5311 Casa in lei 28.500
TOTAL ACTIV 143.567
Simbol
Denumire Cont Suma
Cont
1012 Capital subscris varsat 82.000
1061 Rezerve legale 13.000
1068 Alte rezerve 17.000
401 Furnizori 11.517
404 Furnizori de imobilizari 3.900
441 Impozitul pe profit 3.200
4423 TVA de plata 4.450
461 Debitori diversi 6.300
472 Venituri inregistrate in avans 2.200
TOTAL PASIV 143.567

Operaţiile economice care au loc in luna ianuarie sunt urmatoarele:

2 ianuarie

1. Factura nr. 10/02 ian, emisă de SC ARHIDESIGN SRL indică livrarea a 200 topuri
hârtie copiator, pentru S.C. SAMSUNG S.A.. Preţul unitar fără TVA – 20 lei/top, TVA 19%.
Materialele consumabile au fost recepţionate, fiind emisă Nota de Recepţie şi Constatare
Diferenţe nr. 1/02 ian. Datele din factură şi nota de recepţie sunt concordante.

401 „ Furnizori „ P+/ C

302 „ Materiale consumabile „ A+/ D

21
4426 „ TVA deductibilă „ A+/D

% = 401 4.760 lei

302 4.000 lei

4426 760 lei

2. Factura nr. 11/02 ian., emisă de SC ROMSOFT TOTAL SA indică livrarea a 50

piese componente pentru calculatoare, reprezentând materie primă pentru S.C. SAMSUNG
S.A.. Preţul unitar fără TVA – 50 lei/piesa, TVA 19%. Materia primă a fost recepţionată,
fiind emisă Nota de Recepţie si Constatare Diferenţe nr. 2/02 ian. Datele din factură şi nota
de recepţie sunt concordante.

401 „ Furnizori „ P+/C

301 „ Materii prime „ A+/D

4426 „ TVA deducibilă „ A+/D

%= 401 2.975 lei

301 2.500 lei

4426 475 lei

3. Bonul de consum nr. 1/02 ian. atestă utilizarea următoarelor materiale consumabile:
hârtie de scris 5 topuri x 15 lei/top, hârtie xerox 7 topuri x 20 lei/top, instrumente de scris 100
buc x 3 lei/buc.

602 „ Cheltuieli cu materialele consumabile „ A+/ D

22
 302 „ Materiale consumabile „ A-/C

515 lei 602 = 302 515 lei

5 ianuarie

4. Bonul de consum nr. 1/05 ian. atestă utilizarea a 2 piese componente pentru
calculatoare, reprezentând materii prime.

601 „ Cheltuieli cu materiile prime „ A+/D

301 „ Materii prime „ A-/C

100 lei 601 = 301 100 lei

5. Raportul de producţie şi bonul de predare nr. 1/05 ian. evidenţiază obţinerea şi,
respectiv, predarea pentru depozit a 5 componente pentru calculator, evaluate la costul de
200 RON/buc.

345 „ Produse finite „ A+/ D

711 „ Venituri aferente costurilor stocurilor de produse „ P+/C

1.000 lei 345 = 711 1.000 lei

6. S.C. SAMSUNG S.A.livrează clientului LEON SERV COM SRL 3 componente pentru
calculator (produse finite), preţul de livrare 300 lei/buc + TVA 19%. In urma acestei operaţii
se emite factura nr. 1/05 ian.

4111 „ Clienţi „ A+/D

701 „ Venituri din vânzarea produselor finite „ P+/C

4427 „ TVA colectată „ P+/ C

4111 = % 1.071 lei

701 900 lei

23
 4427 171 lei

7 ianuarie

7. Bonul de consum nr. 1/07 ian. atestă utilizarea a 5 piese componente pentru
calculatoare, reprezentând materii prime.

601 „ Cheltuieli cu materiile prime „ A+/D

301 „ Materii prime „ A-/C

250 lei 601 = 301 250 lei

8. Raportul de producţie si bonul de predare nr. 1/07 ian. evidenţiază obţinerea şi,
respectiv, predarea pentru depozit a 10 componente pentru calculator (produse finite),
evaluate la costul de 320 lei/buc.

345 „ Produse finite „ A+/D

711 „ Venituri aferente costurilor stocurile de produse „ P+/C

3.200 lei 345 = 711 3.200 lei

9. S.C. SAMSUNG S.A.livrează clientului GIPROM SRL , 5 componente pentru

calculator, preţul de livrare 450 lei/buc + TVA 19%. In urma acestei operaţii se emite factura
nr. 1/07 ian.

4111 „ Clienţi „ A+/D

701 „ Venituri din vânzarea produselor finite „ P+/C

4427 „ TVA colectată „ P+/C

4111 = % 2.677,5 lei

701 2.250 lei

4427 427,5 lei

24
10 ianuarie

10. Dispoziţia de plată către casierie nr. 01/10 ian. confirmă eliberarea sumei de 100
lei şoferului Popescu Alexandru, pentru alimentarea cu benzină a mijlocului de transport.
Bonul emis de PETROM, indică suma de 100 lei pentru benzina cu care a fost alimentat
mijlocul de transport (justificarea avansului acordat).

a. 542 „ Avansuri de trezorerie „ A+/D

5311 „ Casa in lei „ A-/C

100 lei 542 = 5311 100 lei

b. 542 „ Avansuri de trezorerie „ A-/C

6022 „ Cheltuieli privind combustibilul „ A+/D

4426 „ TVA deductibilă „ A+/ D

% = 542 100 lei

6022 84,03 lei

4426 315,97 lei

11. Extrasul de cont confirmă încasarea sumei de 5.600 lei pentru produsele livrate in
anul precedent, din care 3.600 lei de la SMARALD IMOB SRL si 2.000 lei de la DENTA
2004 SRL.

5121 „ Conturi la bănci in lei „ A+/D

4111 „ Clienţi „ A-/C

5.600 lei 5121 = 4111 5.600 lei

25
 12. Au fost emise ordinele de plată nr. 1/10 ian. si 2/10 ian. pentru achitarea datoriei
faţă de furnizori, existentă la 01.01.08, ARHIDESIGN SRL – 1.000 lei si ASUS
TECHNOLOGY PTE. LTD. – 2.000 lei. Extrasul de cont confirmă plata furnizorilor si a
comisionului bancar de 20 lei.

5121 „ Conturi la bănci in lei „ A-/C

401 „ Furnizori „ P-/D

627 „ Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate „ A+/D

%= 5121 3.020 lei

401 3.000 lei

627 20 lei

17 - 30 ianuarie

13. Extrasele de cont şi registrul de casă consemnează depunerea de numerar în contul

deschis la bancă a sumei de 3.500 lei.

a. 581 „ Viramente interne „ A+/D

5311 „ Casa in lei „ A-/C

3.500 lei 581 = 5311 3.500 lei

b. 5121 „ Conturi la bănci in lei „ A+/D

581 „ Viramente interne „ A-/C

3.500 lei 5121 = 581 3.500 lei

14. Facturile emise de furnizorii de servicii prezintă următoarele date:

- SC ROMTELECOM SA – factura nr. 1022/25 ian. – 2.500 lei + TVA 19%;

- SC DISTRIGAZ SA – factura nr. 645/29 ian. – 500 lei + TVA 19%;

26
 - SC APA NOVA SA – factura nr. 355/30 ian. – 255 lei + TVA 19%;

- SC ELECTRICA SA – factura 555/30 ian. – 3.500 lei + TVA 19%;

- SC COMUNICATII LOCALE ABD SRL (internet) – factura 301/30 ian. – 1.500 lei
+ TVA 19%

401 „ Furnizori „ P+/C

626 „ Cheltuieli poştale si taxe de telecomunicaţii „ A+/D

6022 „ Cheltuieli privind combustibilul „ A+/D

605 „ Cheltuieli privind energia şi apa „ A+/D

4426 „ TVA deductibilă „ A+/ D

%= 401 9.823,5 lei

626 4.000 lei

6022 500 lei

605 3.755 lei

4426 1.568,5 lei

15. Salariile calculate pentru personalul unităţii privind luna ianuarie însumeaza
38.400 lei. Reţinerile din salarii reprezintă: impozitul pe salarii 6.144 lei, contribuţia la
asigurările sociale 9,5%, contribuţia la asigurările sociale de sănătate 6,5%, contribuţia la
fondul de şomaj 0,5%.

a. 641 „ Cheltuieli cu salariile personalului „ A+/D

421 „ Personal – salarii datorate „ P+/C

27
 38.400 lei 641 = 421 38.400 lei

b. 421 „ Personal - salarii datorate „ P-/D

444 „ Impozitul pe venituri de natura salariilor „ P+/C

4312 „ Contribuţia personalului la asigurările sociale „ P+/C

4314 „ Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate „ P+/C

4372 „ Contribuţia personalului la fondul de şomaj „ P+/C

421 = % 12.480 lei

444 6.144 lei

4312 3.648 lei

4314 2.496 lei

4372 192 lei

16. Se înregistrează si contribuţiile datorate de angajator, respectiv: contribuţia la

asigurările sociale 19,5%, contribuţia la asigurările sociale de sănătate 5,5%, contribuţia la
fondul de somaj 1%, contribuţia la fondul pentru accidente de muncă si boli profesionale
0,5%.

a. 6451 „ Contribuţia unităţii la asigurările sociale „ A+/D

4311 „ Contribuţia unităţii la asigurările sociale „ P+/C

7.488 lei 6451 = 4311 7.488 lei

b. 6453 „ Contribuţia angajatului pentru asigurările sociale de sănătate „ A+/D

4313 „ Contribuţia angajatului pentru asigurările sociale de sănătate „ P+/C

2.112 lei 6453 = 4313 2.112 lei

c. 6452 „ Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj „ A+/D

28
 4371 „ Contribuţia unităţii la fondul de şomaj „ P+/C

384 lei 6452 = 4371 384 lei

d. 635 „ Cheltuieli cu alte impozite, taxe si vărsăminte asimilate „ A+/D

447 „ Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate „ P+/C

192 lei 635 = 447 192 lei

17. Extrasul de cont, cecul de numerar si registrul de casă confirmă ridicarea

numerarului pentru plata salariilor. Comisionul bancar – 200 lei. Statele de plată atestă plata
salariilor pentru angajaţii unitatii.

a. 5311 „ Casa in lei „ A+/D

581 „ Viramente interne „ P+/C

25.920 lei 5311 = 581 25.920 lei

b. 5121 „ Conturi la bănci in lei „ A-/C

581 „ Viramente interne „ P-/D

627 „ Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate „ A+/D

%= 5121 26.120 lei

581 25.920 lei

627 200 lei

c. 421 „ Personal – salarii datorate „ P-/ D

5311 „ Casa in lei „ A-/C

25.920 lei 421 = 5311 25.920 lei

29
 18. Extrasul de cont şi ordinele de plată confirmă achitarea impozitului pe salarii,
contribuţia la asigurări sociale, contribuţia la fondul de şomaj, contribuţia la fondul pentru
accidente de muncă şi boli profesionale.

5121 „ Conturi la bănci in lei „ A-/C

444 „ Impozitul pe venituri de natura salariilor „ P-/D

4311 „ Contribuţia unităţii la asigurările sociale „ P-/D

4312 „ Contribuţia personalului la asigurările sociale „ P-/D

4313 „ Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate „ P-/D

4314 „ Contribuţia angajaţiilor pentru asigurările sociale de sănătate „ P-/D

4371 „ Contribuţia unităţii la fondul de şomaj „ P-/D

4372 „ Contribuţia personalului la fondul de şomaj „ P-/D

447 „ Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate „ P-/D

%= 5121 22.656 lei

444 6.144 lei

4311 7.488 lei

4312 3.648 lei

4313 2.112 lei

4314 2.496 lei

4371 384 lei

4372 192 lei

447 192 lei

30
30 ianuarie

19. Se achiziţionează componente reprezentând materii prime de la

COMUNICATIONS TECHNOLOGY din Grecia, in valoare de 10.000 Euro, la cursul de 3,6
lei / Euro + TVA. Se achită cu numerar taxele vamale de 10%. Datoria faţă de furnizor se
achită la cursul valutar de 3,7 lei / Euro.

a. 301 „ Materii prime „ A+/D

401 „ Furnizori „ P+/C

36.000 lei 301 = 401 36.000 lei

b. 301 „ Materii prime „ A+/D

446 „ Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate „ P+/C

3.600 lei 301 = 446 3.600 lei

c. 446 „ Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate „ P-/D

5311 „ Casa in lei „ A-/C

3.600 lei 446 = 5311 3.600 lei

d. 4426 „ TVA deductibilă „ A+/ D

5311 „ Casa in lei „ A-/C

7.524 lei 4426 = 5311 7.524 lei

e. 5124 „ Conturi la bănci in valută „ A-/C

401 „ Furnizori „ P-/D

665 „ Cheltuieli din diferenţe de curs valutar „ A+/D

31
 % = 5124 37.000 lei

401 36.000 lei

665 1.000 lei

31 ianuarie

20. La sfârşitul lunii se calculează şi se înregistrează amortizarea imobilizărilor

corporale, (mijloace fixe).

6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor „ A+/D

2813 „ Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor

„ P+/C

2814 „ Amortizarea altor imobilizări corporale „ P+/C

6811 = % 625,25 lei

2813 408,33 lei

2814 247,92 lei

21. La sfârşitul lunii se realizează regularizarea TVA (deductibilă)

a. 4427 „ TVA colectată „ P-/D

4426 „ TVA deductibilă „ A-/C

598,50 lei 4427 = 4426 598,50 lei

b. 4424 „ TVA de recuperat „ A+/D

4426 „ TVA deductibilă „ A-/C

32
 2.220,97 lei 4424 = 4426 2.220,97 lei

22. La sfârşitul lunii se realizează decontarea cheltuielilor si veniturilor

a. 121 „ Profit sau pierdere „ A-/C

701 „ Venituri din vânzarea produselor finite „ P-/D

711 „ Venituri aferente costurilor stocurilor de produse „ P-/D

%= 121 7.350 lei

701 3.150 lei

711 4.200 lei

b. 121 „ Profit sau pierdere „ A+/D

601 „ Cheltuieli cu materiile prime „ A-/C

6022 „ Cheltuieli privind combustibilul „ A-/C

605 „ Cheltuieli privind energia şi apa „ A-/C

626 „ Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii” A-/C

627 „ Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate „ A-/C

635 „ Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate „ A-/C

641 „ Cheltuieli cu salariile personalului „ A-/C

6451 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale „ A-/C

6452 „ Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj „ A-/C

6453 „ Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate „ A-/C

33
 6811 „ Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor „ A-/C

121 = % 58.656,28 lei

601 350 lei

602 515 lei

6022 584,03 lei

605 3.755 lei

626 4.000 lei

627 220 lei

635 192 lei

641 38.400 lei

6451 7.488 lei

6452 384 lei

6453 2.112 lei

6811 656,25 lei

CAPITOLUL 4 – ANALIZA SWOT

4.1 Noțiuni teoretice privind analiza SWOT

Potrivit specialiștilor 1 „Analiza SWOT este o metodă ce permite managerului unei

întreprinderi sa identifice punctele forte și punctele slabe în relațiile pe care le are cu piața
precum și oportunitațile și amenințările ce apar in mediul de marketing.Prin această
analiză,managerii anticipeaza fenomenele importante care au impact potențial asupra
întreprinderii și elaborează strategii de marketing potrivite conjuncturii respective.”

Cei patru factori de marketing sunt grupați în două categorii. Primii doi factori:
(strengths & weaknesses) sunt factori interni ai unei afaceri. Ceilalți doi (opportunities &
threats) vin din exterior si au un impact la fel de puternic asupra bunei funcționari ai unei
companii.
Analiza Swot este importantă deoarece pe baza rezultatelor se pot lua cele mai bune

34
decizii in funcție de avantajele și dezavantajele unei afaceri în industria în care activează, în
comparație cu afacerile competitoare și în contextul economic specific. De asemenea, se pot
lansa proiecte de lucru și produse pe baza informațiilor revenite din această analiză.
Factorul oportunități spune marketerilor ce trendu-uri sunt prezente pe piața, ce sector
de consumatori este activ și în ce direcție trebuie indreptate procesele de productie. Mai
mult, ne spune ce canale de media să folosim atunci cand promovăm servicii și produse.
Punctele forte sunt cele care trebuie folosite în campaniile de advertising și cele care
diferențiaza o afacere de concurenții săi.
Factorul amenințari ne spune ce puncte trebuie să modificăm, să eliminăm sau să
imbunătățim pentru a ajunge la o optimizare a factorului de puncte forte ale unei afaceri.
Obiectivele unei afaceri trebuie stabilite luand în considerare în principal punctele slabe și
factorii ce reprezinta riscuri și amenințări.

___________________________________________________________________________

1 Ion,Raluca Andreea,Marketing.Studii de caz și lucrări aplicative,Biblioteca digitală,www.bibliotca-

digitală.ase.ro

Marketerii trebuie să stabilească studii de piață și să prospecteze situația

competitorilor afacerilor pe care le reprezintă. Spre exemplu, să spunem că dețineți un
restaurant, iar principalul dvs competitor iți va micșora prețurile în mod vizibil. Acest lucru
reprezintă o amenințare pentru dvs și va trebui să luați o decizie de acțiune înainte de a se
resimți efecte negative în afacerea dvs.

35
4.2 MATRICEA SWOT

36
 Tipul de factor
Localizarea
factorilor favorabil nefavorabil

Puncte forte Slabiciuni

- produse cu tehnologie avansata - cota de piata detinuta

- ritmul rapid de innoire si diversificare a

- disponibilitatea produselor la vanzare
Intreprindere gamei produselor oferite
- imaginea favorabila a produselor pe
piata datorita calitatii acestora

- raport calitate-pret atractiv

- existenta in cadrul intrepriderii a unui

compartiment eficient de marketing

- existenta fortei de vanzare proprii

- notorietatea marcii

- competenta profesionala a personalului

vanzator

- nivelul service-ului acordat

Oportunitati Amenintari

- puterea de cumparare scazuta a

- potential amplu al pietei
consumatorilor potentiali
- penetrarea pietei de catre concurenti
Mediul extern puternici

- cotele de piata detinute de concurenti

- nivelul ridicat al inflatiei

4.3 STRATEGII

37
 Cum foloseşte Samsung punctele tari?

-> având o gamă largă de produse acoperă o foarte mare parte a pieței produselor
electornice și electrocasnice satisfăcând o gamă variată de consumatori;

-> crearea unor produse de calitate, folosind tehnologii moderne, contribuie la urcarea
în topul preferințelor consumatorilor, reprezentând un jucător important și un etalon al
calității pe piața pe care activează;

-> având un raport calitate preț superior concurenților (sau egal concurenților)
produsele Samsung sunt în topul preferințelor consumatorilor;

Cum poate Samsung înlătura punctele slabe?

->realizarea unor spoturi publicitare pentru produsele nepromovate (mp3 playere,

camere foto și video, proiectoare

->realizarea unui concurent direct pentru iPod și Mac, produsele celor de la Apple.

Cum poate Samsung explora oportunitățile?

-> Samsung trebuie să pregătească o politică pentru momentul ieșirii din recesiune
(introducerea de produse noi, politici pe promovare adecvate), dar poate profita și de
momentul recesiunii prin promovarea mai intensă a produselor low-cost.

-> Prin intrarea pe noi piețe, samsung ar putea să îți mărească aria de satisfacere a
clienților și implicit ar putea să-și mărească profitul,dar și imaginea pe piață.

Cum se poate apăra Samsung în fața amenințărilor din mediul extern?

->în cazul apariției unor chimbări în nevoile și gusturile clienților, Samsung poate
apela la know how-ul acumulat pentru a crea produse care să satisfacă noile gusturi și nevoi
ale clienților, însă se poate baza și pe diversitatea gamei de produse existenă în momentul
acutal .

->în momentul actual sunt pe piață concurenți foarte puternici pentru Samsung, dar în
eventualitatea în care apar noi amenințări, Samsung are capacitatea de a se adapta rapid la

38
schimbările peței și poate implementa o tegnologie de top în așa fel încât să facă față
concurenței

CONCLUZII

Într-un 2010 tot mai vizibil afectat de criză, Samsung a decis o schimbare a
structurii operaţionale şi a deschis subsidiare în mai multe ţări din lume, inclusiv în România.

39
 "Câte un birou în fiecare ţară unde desfăşurăm activităţi prin intermediul
distribuitorilor locali", rezuma YoungLak Jung, presedintele Samsung Electronics Romania,
planul companiei sud-coreene pentru următorii ani la nivel mondial, alături de obiectivul de
creştere a veniturilor anuale până la 400 de miliarde de dolari (peste 308 de miliarde de euro).
Inaugurarea subsidiarelor si, implicit, gestionarea directă a operaţiunilor de distributie de
produse este doar una dintre componentele strategiei Samsung, cu scopul ca în următorii ani
cifra de afaceri înregistrată anul trecut la nivel global să ajungă cel puţin să se tripleze."

România este doar una dintre tările în care, începând cu luna iulie, compania a aplicat
schimbarea modelului operaţional, alături de exemple precum Austria, Bulgaria sau Grecia,
unde subsidiara nou-înfiinţată gestioneaza momentan doar distribuţia de telefoane mobile,
urmând ca din 2011 să extindă activitatea la toate segmentele de produse din portofoliu.

În sine, strategia Samsung este însă mult mai amplă, implicând mai multe tari din
America de Sud, Africa si Europa Centrală şi de Est, după cum spune YoungLak Jung într-o
discuţie cu BUSINESS Magazin. Iar momentul nu este deloc întâmplător, dificultăţile
economice din toata lumea fiind privite ca o oportunitate de a menţine terenul şi chiar de a
creste în anumite pieţe, prin intermediul operaţiunilor directe, în condiţiile în care, în faţa
diminuării consumului, multe companii decid să restrangă şi să optimizeze businessul.

"Experienţa de aproape zece ani pe piaţa din România reprezintă o bază solidă pentru
un nou început", apreciază presedintele Samsung Electronics România, care lucrează în
companie din 1987, în ţări, precum: Coreea, Ungaria si Kazahstan. în tot acest timp,
compania a derulat activităţi pe piaţă, de aici exclusiv prin intermediul unor distribuitori,
precum: Genco, Hat, Deck si RHS, care au asigurat prezenţa produselor Samsung în lanţurile
de retail din România.

Odată cu înfiinţarea subsidiarei unde lucrează în prezent 80 de angajaţi, la care se

adaugă alţi 20 în Bulgaria, birou ce va fi coordonat tot de YoungLak Jung, o bună parte din
operaţiuni, în special din zona de vânzari şi marketing, va fi preluataă de Samsung România,
însă parteneriatele cu distribuitorii nu vor fi încheiate, ci doar restrânse, după cum spune
preşedintele subsidiarei. Anul trecut, afacerile companiei în România şi Bulgaria s-au cifrat la
420 de milioane de dolari (327,4 de milioane de euro), în scădere faţă de nivelul de 480 de
milioanede dolari (374,2 de milioane de euro), atins in 2008.

40
 Consider că SAMSUNG reprezintă un model pentru orice posibil antreprenor. Acesta
este tipul de afacere care nu se poate construi în ani puţini de muncă, însă de la care ai
satisfacţii, atât băneşti, cât şi morale. Este tipul de afacere “bloc de beton”: se contruieşte
greu, dar rezistă în timp.

Felul în care SAMSUNG îşi promovează produsele este unul foarte bun, nu foarte
agresiv, însă foarte atrăgător. Exclusivitatea pentru anumite produse, eleganţa stilului şi
utilitatea produselor SAMSUNG, te fac să le îndrăgeşti încă din primul moment în care le
achiziţionezi: fie ca vorbeşti de aparate foto, smartphone-uri, telefoane low-cost, tablete
ş.a.m.d.

Pentru tema aleasă de mine, am considerat că aceasta companie este potrivită să

reprezinte ideile pe care trebuia sa le susţin în legătură cu marketingul. Totodată,
SAMSUNG-ul este un model de afacere prosper, care necesită, însă, multă muncă şi
devotament.

BIBLIOGRAFIE

CĂRȚI ...

41
  Cartea “Fundamentele Practicii Manageriale” – I. Petrescu, Gh. Seghete, Ed.
Maiko Buc. 1994

 Bozgan Vasile, Sârbu Adela – Economia Întreprinderii și elemente de

legislație, Editura Economică Preuniversitară, București, 2011

 Ilie Camelia Suzana coord. – Mediul Concurențial Al Afacerilor, Editura

Oscar Print, București, 2007

INTERNET

 http://ro.wikipedia.org/wiki/Samsung_Group

 http://www.businessmagazin.ro/business-hi-tech/it/strategia-de-criza-a-
samsung-extinderea-6683937

 http://www.scritube.com/management/marketing/Tipologia-
strategiilor1351922245.php

 http://www.samsung.com/ro/aboutsamsung/

ANEXE

- Registrul Jurnal
- Balanţa cu 4 serii de egalităţi

42
- Înregistrarea cronologică şi sistematică

Registrul Jurnal
Nr. pagina 1.

Nr. Data Documentul Simbol

Suma
Explicatii conturi
crt. inreg. (felul/nr./data) D C D C
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.
% 401 4.000 4.760

302 760
1. 2 ian. NRCD/01/2 ian. Receptionat materiale consumabile

4426
% 401 2.500 2.975

301 475
2. 2 ian. NRCD/02/2 ian. Receptionat materii prime

4426
3. 2 ian. BC/01/2 ian. Consumat materiale consumabile 602 302 515 515
4. 5 ian. BC/01/5 ian. Consumat materii prime 601 301 100 100
5. 5 ian. BP/01/5 ian. Receptionat produse finite 345 711 1.000 1.000
4111 % 1.071 900

701 171
6. 5 ian. F/01/5 ian. Livrare produse finite

4427
7. 7 ian BC/01/7 ian. Consumat materii prime 601 301 250 250
8. 7 ian BP/01/7 ian Receptionat produse finite 345 711 3.200 3.200
4111 % 2.677,5 2.250

701 427,5
9. 7 ian F/01/7 ian. Livrare produse finite

4427
10 ian DP/01/10 ian Acordare avans de trezorerie 542 5311 100 100
% 542 84,03 100
10. 15,97
10 ian BON/01/10 ian Justificare avans acordat 6022

4426
De reportat 16.748,5 16.748,5

S.C. SAMSUNG S.A.

Registrul Jurnal
Nr. pagina 2.

43
Nr. Data Documentul Simbol
Suma
Explicatii conturi
crt. inreg. (felul/nr./data) D C D C
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.
Report: 16.748,5 16.748,5
11. 10 ian Extras de cont Incasari de la clienti 5121 4111 5.600 5.600
% 5121 3.000 3.020
Plati furnizori si comisionul 20
12. 10 ian Extras de cont 401
bancar
627
17 – 30 Depunere de numerar in 581 5311 3.500 3.500
13. Extras de cont
ian contul bancar 5121 581 3.500 3.500
17 – 30 Facturi: 1022/25 Prestatii facturate de % 401 4.000 9.823,5
ian ian. furnizori (telefon, gaze, apa,
energie electrica, internet) 626 500
645/29 ian
6022 3.755
14.
355/30 ian.
605 1.568,5
555/30 ian
4426
301/30 ian.
17 – 30 Stat salarii Salarii cuvenite angajatilor
641 421 38.400 38.400
ian
17 – 30 Stat salarii Retinerile din salarii 421 % 12.480 6.144
ian
444 3.648
15.
4312 2.496

4314 192

4372
De reportat 93.072 93.072

S.C. SAMSUNG S.A.

Registrul Jurnal
Nr. pagina 3.

44
Nr. Data Documentul Simbol
Suma
Explicatii conturi
crt. inreg. (felul/nr./data) D C D C
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.
Report 93.072 93.072
17 – 30
Situatia de calcul CAS angajator 6451 4311 7.488 7.488
ian
17 – 30
Situatia de calcul CASS angajator 6453 4313 2.112 2.112
ian
16. 17 – 30 Contrib. fond de somaj
Situatia de calcul 6452 4371 384 384
ian angajator
Contrib. fond de accidente
17 – 30
Situatia de calcul de munca si boli 635 447 192 192
ian
profesionale
5311 581 25.920 25.920

% 5121 25.920 26.120

17 – 30 Cec numerar si Ridicare numerar pentru
ian extras de cont salarii si comision bancar
17. 581 200

627
17 – 30
Stat de salarii Plata salariilor 421 5311 25.920 25.920
ian
De reportat 181.208 181.208

45
S.C. SAMSUNG S.A.

Registrul Jurnal
Nr. pagina 4.

Nr. Data Documentul Simbol

Suma
Explicatii conturi
crt. inreg. (felul/nr./data) D C D C
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.
Report 181.208 181.208
% 5121 22.656
6.144
444
7.488
4311
3.648
4312
Virat pe destinatii obligatiile 2.112
17 – 30
18. Extrase de cont fiscale, sociale si protectie 4313
ian
sociala 2.496
4314
384
4371
192
4372
192
447
30 ian F. 7999/30 ian Receptionarea materiilor prime 301 401 36.000 36.000

30 ian Situatie de calcul Inregistrarea taxelor vamale 301 446 3.600 3.600

30 ian Extras de cont Plata taxelor vamale 446 5311 3.600 3.600

19. 30 ian Extras de cont Plata TVA-ului 4426 5311 7.524 7.524

% 5124 36.000 37.000

30 ian Extras de cont Plata furnizorului 401 1.000

665
6811 % 656,25 408,33
Inregistrarea amortizarii 247,92
20. 31 ian Situatie de calcul 2813
mijloacelor fixe
2814
De reportat 292.244,25 292.244,25

45
S.C. SAMSUNG S.A.

Registrul Jurnal
Nr. pagina 5.

Nr. Data Documentul Simbol conturi Suma

Explicatii
crt. inreg. (felul/nr./data) D C D C
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.
Report 292.244,25 292.244,25
31 ian Jurnal de cumparari si Decontat TVA deductibila
4427 4426 598,5 598,5
vanzari
21. 31 ian Jurnal de cumparari si TVA de recuperat
4424 4426 2.220,97 2.220,97
vanzari
% 121 3.150 7.350
Decontarea veniturilor la 4.200
22. 31 ian. Rulaje conturi
sfarsitul lunii
701

711
121 % 59.656,28  

601 350

602 515

6022 584,03

605 3.755

626 4.000

627 220
Decontarea cheltuielilor la sfarsitul
23. 31 ian. Rulaje conturi
lunii
635 192

641 38.400

6451 7.488

6452 384

6453 2.112

665 1.000

6811 656,25
De reportat 362.070 362.070

47
BALANŢA DE VERIFICARE

SOLD LA RULAJE LUNA

TOTAL SUME SOLD LA 31.01.2013
CONT 31.12.2012 CURENTA
DEBIT CREDIT DEBIT CREDIT DEBIT CREDIT DEBIT CREDIT

CLASA 1 – CONTURI DE CAPITALURI

1012 0 82.000 0 0 0 82.000 0 82.000
1061 0 13.000 0 0 0 13.000 0 13.000
1068 0 17.000 0 0 0 17.000 0 17.000
121 0 0 59.656,28 7.350 59.656,28 7.350 52.306,28 0

CLASA 2 – CONTURI DE IMOBILIZARI

2131 16.000 0 0 0 16.000 0 16.000 0
2132 40.500 0 0 0 40.500 0 40.500 0
2133 24.500 0 0 0 24.500 0 24.500 0
214 4.500 0 0 0 4.500 0 4.500 0
2813 0 0 0 408,33 0 408,33 0 408,33
2814 0 0 0 247,92 0 247,92 0 247,92

CLASA 3 – CONTURI DE STOCURI SI PRODUCTIE IN CURS DE EXECUTIE

301 3.500 0 42.100 350 45.600 350 45.250 0
302 517 0 4.000 515 4.517 515 4.002 0
3024 100 0 0 0 100 0 100 0
303 50 0 0 0 50 0 50 0
345 0 0 4.200 0 4.200 0 4.200 0

CLASA 4 – CONTURI DE TERTI

401 0 11.517 39.000 53.558,5 39.000 65.075,5 0 26.075,5
404 0 3.900 0 0 0 3.900 0 3.900
4111 400 0 3.748,5 5.600 4.148,5 5.600 0 1.451,5
421 0 0 38.400 38.400 38.400 38.400 0 0
4311 0 0 7.488 7.488 7.488 7.488 0 0
4312 0 0 3.648 3.648 3.648 3.648 0 0
4313 0 0 2.112 2.112 2.112 2.112 0 0
4314 0 0 2.496 2.496 2.496 2.496 0 0
4371 0 0 384 384 384 384 0 0
4372 0 0 192 192 192 192 0 0
441 0 3.200 0 0 0 3.200 0. 3.200
4423 0 4.450 0 0 0 4.450 0 4.450
4424 0 0 2.220,97 0 2.220,97 0 2220,97 0
4426 0 0 10.343,47 2.819,47 10.343,47 2.819,47 7.524 0
4427 0 0 598,5 598,5 598,50 598,5 0 0
444 0 0 6.144 6.144 6.144 6.144 0 0
446 0 0 3.600 3.600 3.600 3.600 0 0
447 0 0 192 192 192 192 0 0
461 0 6.300 0 0 0 6.300 0 6.300
472 0 2.200 0 0 0 2.200 0 2.200

48
CLASA 5 – CONTURI DE TREZORERIE
5121 25.000 0 9.100 51.796 34.100 51.796 0 17.696
5124 0 0 0 37.000 0 37.000 0 37.000
5311 28.500 0 25.920 40.644 54.420 40.644 13.776 0
542 0 0 100 100 100 100 0 0
581 0 0 29.420 29.420 29.420 29.420 0 0

CLASA 6 – CONTURI DE CHELTUIELI

601 0 0 350 350 350 350 0 0
602 0 0 515 515 515 515 0 0
6022 0 0 584,03 584,03 584,03 584,03 0 0
605 0 0 3.755 3.755 3.755 3.755 0 0
607 0 0 0 0 0 0 0 0
626 0 0 4.000 4.000 4.000 4.000 0 0
627 0 0 220 220 220 220 0 0
635 0 0 192 192 192 192 0 0
641 0 0 38.400 38.400 38.400 38.400 0 0
6451 0 0 7.488 7.488 7.488 7.488 0 0
6452 0 0 384 384 384 384 0 0
6453 0 0 2.112 2.112 2.112 2.112 0 0
665 0 0 1.000 1.000 1.000 1.000 0 0
6811 0 0 656,25 656,25 656,25 656,25 0 0

CLASA 7 – CONTURI DE VENITURI

701 0 0 3.150 3.150 3.150 3.150 0 0
711 0 0 4.200 4.200 4.200 4.200 0 0

TOTAL 143.567 143.567 362.070 362.070 505.637 505.637 214.929,25 214.929,25

49