Aspecte practice ale elaborarii procesului tehnologic

de prelucrare prin aschiere

Elaborarea procesului tehnologic de prelucrare

prin aschiere a pieselor de tipul arborilor

Piesele din categoria arborilor sunt componente mecanice cu rol

foarte important in structura instalatiilor si masinilor deoarece trebuie sa
preia sau sa transmita sarcini (forte , moment de torsiune) de marime
considerabila.Calitatea executiei lor influenteaza direct siguranta in
functionare a produselor din care fac parte si de aceea este necesar ca
procesul tehnologic de prelucrare prin aschiere aplicat acesat sau tora sa
asigure respectarea conditiilor de precizie impuse.
Structura generala a unui process tehnologic de prelucrare prin
aschiere aplicat pieselor de tip axe si bucse este urmatoarea:

• Debitarea semifabricatului

- operatia ce se executa in cazul cand semifabricatul supus

prelucrarii este laminat, calibrat sau necalibrat, sau chiar
forjat.Operatia de debitare se refera si la taierea capetelor
semifabricatului in cazul in care acesta este forjat sau matritat la
dimensiunile aproximative ale piesei finite.Operatia se executa pe
masini de taiat ca fierastraie mecanice cu panza sau freze disc, cu
ghilotina sau strunguti special.
• Indreptarea semifabricatului

- Seexecuta la cald sau la rece , find necesara in scopul reducerii

deformatiilor spatial ale arborilor. Operatia se executa pe masini
de indreptat cu role inclinate pentru calibrare si indreptarea
cilindrilor. Semifabricatele forjate sau matritate se indreapta pe
ciocane sau prese hidralice.

• Strunjirea suprafetelor frontale

- Este operatia prin care se genereaza suprafete ale piesei care

constituie neori baze de cotare sau generare.
La strunjirea suprafeţelor plane frontale se disting două situaţii,
în funcţie de direcţia de avans a sculei şi de modul de generare a
suprafeţei:

Generarea suprafeţelor plane prin forma şi poziţia tăişului

sculei
Generarea cu avans generator

• Strunjirea de degrosare:
 - Strunjirea reprezinta procedeul de prelucrare prin aschiere,cu cea
mai frecventa utilizare, fiind metoda de baza pt obtinerea
corpurilor de revolutie.In constructia de masini piesele care
contin suprafete de revolutie au o pondere insemnata, cele mai
caracteristice fiind arborii si bucsele, fapt care justifica
raspandirea pe care o au in prezent prelucrarile prin strunjire.

• Strunjirea de finisare :

- Se realizeaza prin mai multe treceri, prima trecere de prefinisare

pentru a obtine o anume precizie si forma semifabricatului si un
adios uniform pe toata suprafata acestuia. A doua trecere este de
finisare si asigura marimile de forma si rugozitate.

• Prelucrarea canalelor de pana sau a canelulilor.

• Tratament termic

• Rectificarea

- Rectificarea este un procedeu de prelucrare prin aşchiere care

constă în detaşarea de pe suprafaţa de prelucrat a unor aşchii
subţiri cu ajutorul unor scule abrazive.
 Prelucrarea prin rectificare asigură o precizie dimensională mare şi
o bună netezime a suprafeţelor. în general, rectificarea se aplică în
vederea finisării pieselor, de regulă, după alte prelucrări executate
în prealabil, ca: strunjire, frezare etc.

Tema proiect:
Sa se proiecteze procesul tehnologic de prelucrare prin aschiere a
reperului *Arbore in trepte* prezentat in anexa 1.1 .Materialul prelucrat
este OL. 60 STAS 500 / 2 – 80 .

OPERATIA 1
A. Orientarea si fixarea semifabricatului pe (MU) masina-unealta:

1.a Strunjirea frontal baza tehnologica de masurate.

Se alege semifabricatul bara laminata Ø 50 x 110 mm.
Pntru operatia de strunjire fronltal se foloseste Sn 400 iar semifabricatu
este prins intre bacurile (falcile ) MU . ca in fig 1:
1. semifabricatul are rotatie,
2. Cutitul strungului are avas.
 2.a
3.a Strunjirea cilindrica
exterioara Ø 40 x 40 mm.

Ø 30 x 20 mm.
Fig 2.

Pentru stunjirea cilindrica se

utilizeaza cutitul de strung
universal .

4.a Centruirea gaura de centrare A2 –STAS 1361 - 83

Centruirea se face pentru a fixa si orienta spatial semifabricatul

pentru a putea efectua operatiile de prelucrare aferente obtineri piesei
finite.
Acestea pot asigura orientarea cat si fixarea dar pot fi considerate
si baze de cotare.
 Daca fixarea se face în universal si vârful papusii mobile, este
necesara o prelucrare a portiunii ce va fi fixata în universal Fig 3.

B . Desprins , introdus , orientat si prins semifabricatul.

5.b Strunjirea la cota frontal 104mm si

8.8 Centruirea gaura de centrare A2 –STAS 1361 - 83

Pentru a asigura lungimea finala a piesei se va face a doua gaurire

pentru centruire astfel se va asigura a doua baza de generare si cotare.
 6.b Strunjirea cilindrica exterioara Ø 30 x 20 mm.
7.b Strunjirea cilindrica exterioara Ø 25 x 15 mm.

La strunjirea cilindrica exterioara se va genera suprafata exterioara

la cota cu adaosul de prelucrate in vederea finisarii.

C. Desprinderea piesei
La desprinderea piesei se vor actiona falcile mandrinei de prindere a
strungului SN 400.
D. Controlul intreoperational
Controlul interoperational se va face cu ajutorul unui subler pentru a se
asigura gama de dimensiuni prestabilite in urma procesului de aschiere,
urman a se efectua operatia de finisare.
 Fisa film a proceselor tehnologice:

Numărul
de ordine Utilajulşi
şi SDV-urile
denumire Schiţa simplificată a operaţiei
a (ca tip)
operaţiei
1.
U: Strung
Strunjire S
de N
degrosar
4
e
0
0
D: Falcile
MU
S: Cutite
de
strung ,
bara de
alezat
V: Şubler
 U: Strung
S
N

4
0
0
2 D: Falcile
Strunjire MU
de S: Cutite
finisare de strung
pentru
finisare
V: Şubler
 U: Strung
S
N
3
4
Frezare 0
canal 0
pana D:Falcile
MU
S: Freza
cilindro
frontala
V: Şubler

Alegerea sculei aschietoare :

In functie de natura si de proprietatile fizico-mecanice ale

materialului semifabricatului se alege materialul partii active a cutitului,
pentru realizarea unei prelucrari in conditiile date.
Materialul partii active poate fi otel carbon pentru scule, otel aliat pentru
scule, otel rapid, carburi metalice si mineraloceramine, diamante
industriale etc.
O raspandire foarte larga (~80%) au cutitele armate cu placute din
carburi metalice, care pot fi alese din STAS-ul 6374-80.
T a = 90 min
*Cutit drept pentru strunjire interioara prevazut cu placuta din
carburi metalice P20 STAS 6384 – 80, cu geometria 45o ; α 10o ; γ
120 ; r 2 mm
In functie de adaosurile de prelucrare se alege cutitu de degrosat
si cutitul de finisare din dotarea SN 400.

Stabilirea avansului de aschiere:

Avansurile pentru strunjirea de finisare se adopta conform tabelului :
 Viteza, forta si puterea de aschiere :
V = 19,3 [ m/min ]; Fz = 344,0 [daN]; P = 1,38 [kW].

Turatia piesei:

Puterea de aschiere :
unde :

Mai = momentul de aschiere

[daN×m] ;
 nS = turatia sculei [rot/min] ;

OPERATIA 2

Strunjirea de finisare:

A. Orientarea si fixarea semifabricatului pe (MU) masina-unealta:

1.a Strunjirea cilindrica exterioara de finisare.
Procedeul este asemanator strunziri de degrosare insa rugozitatea
scade si se pastreaza dimensiunile stabilite de constructor in cadrul
desenului de executie si asiguratea tolerantelor.
Deosebirea este cutitul folosit
care poate fi de mai ulte feluri:

Cutitul este unu classic dar

se pot folosi si cutite cu geometrie
diferita ,cu cap rotund pentru o
finisare prin tasare. Necesar este
de asigura campul de tolerante .
 Filetarea cu cutit M25 x 1.5mm
Pentru aceasta operatie se va folosi un cutit de strung pentru filetat
exterior - dreapta DIN 282 .

Avansul de aschiere este egal cu pasul filetului

s = p= 1.5 mm
s –avansul p-pasul
 Viteza de aschiere:
V-= 14.8 / T1.38*p1.3*t0.7
Astfel V= 23.8 /min

Controlul interoperational al semifabricatului:

Se va face cu ajutorul unui micromere sa cu sublerul pentru a

verifica clasa de precizie.
 OPERATIA 3

Frezarea canal pana.

A. Orientarea si fixarea semifabricatului pe (MU) masina-unealta

1.a Frezarea canalului de pana de dimensiunea 5mm cu respectarea

cotei de 40mm.
 Frezarea canalului de pana se face pe o MU masina-unealta de frezat
universal folosint o freza cilindro frontal de dimensiunea Ø 10 mm.

Pentru a asigura pozitia si geometria corecta a frezarii se vor folosi

urmatoarele caracteristici:
1. Semifabricatul se va aseza pe masa MU pe cale in forma de V
pentru a asigura stabilitarea si prelua gradele de libertate.

2. Orientarea se va face in directia de avans a SA sculei aschietoare,

pentru a reduce efortul si a eficientiza operatia de prelucrare.

3. Selectarea avasnului la frezarea canalului de pana:

Adâncimea de aschiere o aleg în functie de rezistenta sculei cu
dimensiunile cele mai mici, numarul de treceri si de rigiditatea
sistemului tehnologic.
Se recomanda ca adaosul de prelucrare sa se ia la o valoare
maxima admisa de rezistenta sculei pentru a micsora numarul de treceri.
 4. Viteza de aschiere :
Viteza de aschiere aleasa din normative se corecteaza cu o serie de
coeficienti care tine seama de materialul de prelucrat, materialul sculei,
avansul, adncimea de aschiere, etc.

v= va x k1 x k2 x … x kn
în care: v- viteza de aschiere corecta,
va- viteza indicata în tabel,
k1,k2,…kn- coeficienti de corectie.
Valorile recomandate pentru viteza de prelucrare a otelului si
coeficientii de corectie sunt date în tabelul:

Pentru, materialul de prelucrat OLC 60, calitatea otelului, duritatea

marerialului HB= 207, materialul taisului: Rp3 rezulta coeficientul k2 de
corectie a vitezei de aschiere la gaurire, adâncire si tesire în functie de
adâncimea de prelucrare a otelului din tabelul ; K2=1,3;
 Viteza de aschiere corectata:
V= 18·1·1,3=23,4 [m/min]
În continuare se calculeaza turatia sculei ns [rot/min] cu rela
în care:

v- viteza de aschiere în [m/min];

D- diametrul sculei în [mm];

Pentru alegerea turatiei arborelui principal trebuie respectate

urmatoarele conditii: n min <nv min < nv max < n max
Conform tabel C.F.G. 2(capitolul 6) , se alege turatia nSC =560
[rot/min] ; n min= 180 [rot/min] ; n max= 710 [rot/min] ;
Deci inegalitatea de mai sus se verifica .

Stabilirea adâncimii de aschiere.

Se vor anexa :
-Desen executie al reperului ARBORE IN TREPTE
-Tabel adaosuri de prelucrare
-Abateri limita pentru otelul rotund laminat.
ANEXA 1 (Desen executie)
 ANEXA 2

Calculul adaosurilor de prelucrare pentru suprafaţa

cilindrică exterioară

Elementele adaosului Dim. limită Ab. efective Notarea

Denum. R z, k −1 m k −1 ρk −1 εa ,k Amin,c dmin Tk dmin dmax Amin,k An,k cotei
fazei µm µm µm µm µm µm
mm mm mm mm mm mm
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Semifab. - - - - - 76,938 4000 77,0 81,0 - - 81 0
−4 ,0

Str.degr. 1000 1000 134 4268 72,67 460 72,7 73,16 4,3 7,84 73 .16 0
−0 ,46
T.T. - - - - - - - - - - - -
Str.semif 250 240 834 86 2820 69,85 300 69,85 70,15 2,85 3,01 70 ±0.15

Calculul adaosurilor de prelucrare pentru suprafaţa frontală

Elementele adaosului Dim. limită Ab. efective

Denum. R z, k −1 m k −1 ρk −1 εa ,k Amin,c Lmin Tk Lmin Lmax Amin,k An,k Notarea
fazei cotei
µm µm µm µm µm mm µm mm mm mm mm -
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Semifab. - - - - - 127,64 6000 128,0 134,0 - - 134 0
−6 ,0

Str. degr. 1000 83 514 3194 123,97 2200 124,0 126,2 4,0 7,8 126 ,20
−2 ,2
T.T. - - - - - - - - - - - -
Str. 250 240 9 86 1170 122,8 400 122,8 123,2 1,2 3,0 123± 0,2
semif. 0
ANEXA 3