FIŞĂ DE DOCUMENTARE nr.

1
Factorii nutritivi localizaţi în alimente
Competenţa specifică: Analizează valoarea energetică

Valoarea nutritivă a produselor alimentare este dată de substanţele nutritive pe care

acestea le furnizează organismului uman, necesare pentru desfăşurarea proceselor metabolice
fundamentale. Aceste substanţe cu rol diferit în organism sunt: apa, substanţe minerale, glucide,
lipide, protide, vitamine, enzime.
Valoarea nutritivă a unui produs alimentar este dată de următoarele elemente:
 Valoare psiho-senzorială (organoleptică şi estetică)
 Valoare energetică
 Valoare biologică (aminoacizi esenţiali, acizi graşi, vitamine, minerale)
 Valoare igienică (raportul dintre substanţe nutritive/substanţe indiferente, absenţa
substanţelor nocive, a impurităţilor).
Compoziţia chimică a produselor alimentare
Proteine
Proteinele (protide) sunt cele mai importante componente structurale şi funcţionale ale
materiei vii (protos = cel dintâi). Ele îndeplinesc în organism rol plastic, participând la formarea şi
reînnoirea ţesuturilor din organism, iau parte la toate reacţiile din organism, apără organismul de
bolile infecţioase. Proteinele conţin 20 – 24 aminoacizi, dintre care 10 sunt consideraţi esenţiali,
prezenţa lor fiind obligatorie în hrana omului (carne, lapte, brânză, ouă).
Proteinele se clasifică în 3 categorii:
 Proteine de clasa I (complete) – se regăsesc în alimente ca: lapte, carne,
brânzeturi, ouă
 Proteine de clasa a II-a (parţial complete) – se regăsesc în alimente ca: legume şi
leguminoase uscate, cereale
 Proteine de clasa a III-a (incomplete) – se regăsesc în cartilajele oaselor
În concluzie, proteinele animale sunt superioare celor vegetale, deoarece conţin toţi
aminoacizii esenţiali necesari zilnic pentru organism.
Glucide
Glucidele deţin ponderea cea mai importantă în nutriţie (50 – 60% din valoarea energetică
a raţiei alimentare trebuie să se obţină pe seama glucidelor). Rolul lor principal este de a furniza
energie. Ele mai au şi rol plastic, asigurând o bună funcţionare şi tonifiere a ficatului, şi rol
fiziologic, asigurând o acţiune detoxifiantă la nivelul intestinului.
Sursele de glucide sunt aproape exclusiv produsele de origine vegetală.
Glucidele se clasifică în 3 categorii:
 Monoglucide – glucoză (miere, fructe şi flori), fructoză (este cel mai dulce glucid –
fructe, miere), galactoză (glucidul din lapte)
  Oligoglucide – zaharoză, maltoză, lactoză
 Poliglucide – amidon (cartofi, cereale), celuloză (fructe, legume, cereale) glicogen
(glucidul din carne).
Lipide
Lipidele îndeplinesc în organism rol energetic şi reprezintă o formă de stocare a energiei.
Ele se regăsesc în majoritatea alimentelor, cele mai importante surse de lipide fiind: lap tele,
carnea, ouăle, untura, untul, nucile, uleiurile.
Clasificarea lipidelor se prezintă astfel:
 Simple – gliceride, steride
 Complexe – lecitine (gălbenuş de ou), cefaline
Substanţe minerale
Ele sunt absolut indispensabile vieţii, neputând fi sintetizate de organismul uman. De
aceea, ele trebuie procurate zilnic din alimente.
Calciul are rol în fomarea şi întreţinerea scheletului, stimulează circulaţia sângelui,
combaterea rahitismului la copii. Surse de calciu sunt: lapte, produse lactate, ouă, legume,
cereale.
Fosforul participă alături de calciu la formarea scheletului şi la întreţinerea celulelor
nervoase. Se găseşte în: carne, peşte, gălbenuş, lapte, cereale, fructe.
Potasiul intervine în echilibrul vieţii la nivel celular, participă la buna funcţionare a creierului
şi inimii, combate oboseala. Surse: legume, fructe (banane, mere, pere, caise, portocale), cartofi,
carne.
Magneziul participă la formarea scheletului, măreşte rezistenţa la oboseală. Surse:
leguminoase uscate, ficat, creier, peşte, mere, nuci.
Fierul este cel mai important transportor de oxigen din organism. Surse: carne, ficat,
gălbenuş, legume verzi, leguminoase.
Iodul este un element indispensabil glandei tiroide. Surse: peşte, nuci.
Vitaminele
Ele au rol catalitic, fiind necesare în cantităţi mici. Organismul nu poate sintetiza vitaminele,
el primindu-le din alimente zilnic.
Vitaminele se clasifică, după solubilitate, astfel:
 Liposolubile: A (betacaroten), D (antirahitică), E (vitamina antisterilităţii), K
(antihemoragică), F
 Hidrosolubile: B1, B2, B6, B12, C (antiscorbutică), P, PP
Alte elemente care fac parte din compoziţia chimică a alimentelor sunt: apa, enzimele,
acizii, pigmenţii, uleiurile eterice, alcaloizii (cafeina, teina, solanina).
În concluzie, gradul de asimilare a alimentelor este determinat de calitatea substanţelor
organice existente în acestea şi de capacitatea organismului de a sintetiza unele substanţe.
 FIŞĂ DE DOCUMENTARE nr. 2
VALOAREA ENERGETICĂ (CALORICĂ) A PRODUSELOR
ALIMENTARE

Valoarea energetică a unui produs alimentar este determinată de trofinele calorigene:

lipide, glucide, proteine. Prin ardere în organism, acestea furnizează energia necesară
organismului în desfăşurarea funcţiilor vitale.
1g lipide = 9,3 kcal
1g glucide = 4,1 kcal
1g proteine= 4,1 kcal
1g alcool etilic = 7 kcal

Valoarea energetică se calculează pornind de la procentul de lipide, glucide, proteine din

alimente, astfel:

V.E. (kcal) = P(g) x 4,1kcal/g + G(g) x 4,1kcal/g + L(g) x 9,3kcal/g

Exemplu:
Calculaţi valoarea calorică a 200ml lapte ştiind că 100 ml conţine:
- 3,5g proteine
- 3,6g lipide
- 4,8g glucide

V.E. (kcal) = 3,5g x 4,1kcal/g + 3,6g x 9,3kcal/g + 4,8g x 4,1kcal/g

V.E. (kcal) = 14,35 kcal + 33,48 kcal + 19,68 kcal
V.E. (kcal) = 67,51 kcal
V.E. la 200 ml lapte va fi: 67,51 kcal x 2 = 135 kcal
 Fişă de documentare nr. 3
Competenţa specifică: Verifică elementele de
marcare-etichetare

În fişa de documentare sunt prezentate elementele de identificare a produsului pe care

trebuie să le conţină eticheta.

Trebuie să corespundă naturii, proprietăţilor produsului

Denumirea alimentar sau materiilor prime utilizate. Trebuie să conţină
informaţii cu privire la tratamentele la care au fost supuse
produsele (refrigerare, congelare, concentrare, afumare).

- Numele şi adresa fabricantului sau distribuitorului.

În cazul produselor de import, se înscriu numele şi adresa
Provenienţa importatorului înregistrat în România.

Se poate înscrie în diferite moduri: ca dată limită de

Termenul de valabilitate consum – „data expirării...”, „expiră la data de...”, „a se
consuma până la data de...”; ca limită optimă de consum –
„a se consuma de preferinţă înainte de data...”.

Cantitate netă, condiţii

de depozitare şi folosire, Obligatoriu se trece concentraţia alcoolică pentru băuturile
ingrediente la care aceasta este mai mare de 1,2%. De asemenea,
trebuie trecute instrucţiuni de utilizare când lipsa acestora
poate determina o utilizare necorespunzătoare.

Marcarea produselor alimentare se face cu scopul identificării produselor, informării

consumatorilor, dar şi pentru promovarea produselor pe piaţă.
Forme de marcare a produselor alimentare:
 Etichete
 Etichete litografiate, care cuprind şi imaginea produsului ambalat (la borcane şi cutii
ce conţin produse conservate)
 Banderole litografiate (produse zaharoase)
 Litografiere pe ambalaje de hârtie cerată sau metalizată
 Ştanţare pe ambalaje metalice din sticlă, mase plastice
 Ştanţare şi pirogravare pe lemn
 Ştampilare (carne)

l
u
c
r
F u
i
ş n
a r
.
d
e 1
 2. Monoglucid
3. F care îndeplinesc în organism rol plastic.
Factori nutritivi
4. Rolul principalA al glucidelor în organism este de a furniza…………
5. Factori nutritivi
C care degajă prin ardere 9,3Kcal/g.
6. CaracteristicaTvitaminei D.
7. Cea mai importantă
O substanţă de rezervă din regnul vegetal.
8. Lipsa acestuiRmineral din organism determină anemia.
I

N
U
T
R
I
T
I
V
I

FIŞĂ DE LUCRU nr. 2

Prezenta activitate Factori nutritivi şi calculul valorii calorice a alimentelor
se va desfăşura
având la bază Fişa Prezenta activitate se va desfăşura având la bază Fişa de documentare
de documentare nr. 2
nr. 1
1. Identificaţi oligoglucidele din enumerarea de mai jos:
a. lactoza şi maltoza; c. Glicogenul şi amidonul;
A b. glucoza şi fructoza; d. Celuloza şi galactoza 2.Participă ală
a. Mg c. Fe
b. P d. I
1 3.Identificaţi caracteristica principală a vitaminei A:
a. antihemoragică; c. Se
2 regăseşte în alimente sub formă de caroten
b. influenţează procesul de
3 reproducere; d. Antirahitică 4.Proteinele de
a. carne, ouă; c. Cereale;
b. leguminoase uscate; d. Ulei
4
5. Adevărat sau Fals?
5 a.Aminoacizii se regăsesc în structura glucidelor.
b.Valoarea biologică a alimentelor este dată de valoarea
6 organoleptică şi estetică. c.Vitaminele hidrosolubile sunt
D, E, C, B.
7 d.Cafeina, solanina, nicotina sunt alcaloizii din alimente.
e. Deficitul de fier determină tetania.
f. Celuloza este prezentă în fructe, legume, cereale.
8 g. Un gram de lipide dă prin ardere 4,1 calorii.
h. Proteinele sunt predominante în regnul vegetal.
B i. Vitamina A are un rol determinant în procesul vizual.
j. Rolul principal al glucidelor în organism este cel plastic.

1. Elemente 6. Enumeraţi elementele ce definesc valoarea nutritivă a unui

indinspensabile aliment.
vieţii care nu pot
7. Calculaţi valoarea calorică a unei cine formată din:
fi sintetizate de - 200 g catofi natur
organismul - 200g grătar vită
uman. - 150 g salată (50g roşii, 100g varză), cunoscând
c L= 0,2
a Carne vită: P= 20,4; G= 0; L= 2,2
l Roşii: P= 1,3; G= 4,8; L= 0,2
o Varză: P= 1,8; G= 5,8; L= 0,2
r Transformaţi Kcal în Kjouli.
i
i
l
e

d
e
g
a
j
a
t
e

d
e

1
0
0
g
FIŞĂ DE EVALUARE
p
r
Factori nutritivi şi calculul valorii calorice a alimentelor
o
d
u I. Identificaţi varianta corectă: 2 puncte
s 1. Identificaţi poliglucidele din enumerarea de mai jos:
: 0,5p
c. lactoza şi maltoza; c. Glicogenul şi amidonul;
C d. glucoza şi fructoza; d. Celuloza şi galactoza
a 2. Care din următorii factori nutritivi participă la formarea
anticorpilor în organism?
r
a. glucide; c. Proteine;
t
o b. lipide; d. Vitamine
f 3. Identificaţi caracteristica principală a vitaminei D: 0,5p
i c. antihemoragică; c. Se
: regăseşte în alimente sub formă de caroten
d. influenţează procesul de reproducere; d. Antirahitică
P 4. Proteinele de clasa a II-a (parţial complete) se regăsesc în
alimente ca:
c. carne, ouă; c. Cereale;
=
d. brânzeturi; d. Ulei
1
, II. Adevărat sau Fals? 2p
7 a. Aminoacizii se regăsesc în structura lipidelor.
; b. Glucidele reprezintă principala sursă de energie din organism.
c. Vitaminele liposolubile sunt A, D, E, K.
G d. Organismul uman poate sintetiza vitamine şi minerale.
=
III. Enumeraţi elementele ce definesc valoarea nutritivă a unui
1 aliment.
7
, IV. Realizaţi un eseu structurat cu tema: Rolul
4 proteinelor în organism, precizând următoarele
; elemente: 2p
a. clasificarea proteinelor
b. surse de ate de 100g produs: Lapte: P
proteine = 3,5; G = 4,9; L = 1,7
c. importanţ P
a lor în â
alimentaţ i
ie. n
e
V. Calculaţi :
valoarea
calorică a P
unui mic
dejun =
format
din: 9 2p
- 200 ml ,
lapte 1
- 2 felii ;
pâine
graham G
- 25 g unt
- 25 g miere =
-5
0 5
1
g ;

c L
a
ş =
c
a 1
v
a U
l n
, t
:
c
u L
n
o =
s
c 8
â 2
n ,
d 7
Miere: G = 75
c Caşcaval:
a P = 25; G =
l 1; L = 19
o Transforma
r ţi Kcal în
i Kjouli.
i
l
e

d
e
g
a
j
 ea de învăţare: Valoarea nutritivă a
mărfurilor alimentare Unitatea de
competenţă: Analiza ofertei de
mărfuri alimentare

Activitatea 1
În orele de recapitulare şi sistematizare a cunoştinţelor despre
factorii nutritivi
L localizaţi în alimente se poate utiliza cu succes metoda
cubului. Cursantii
E vor fi împărţiţi în grupe eterogene, fiecare primind
câte un cub pe feţele căruia vor fi trecute activităţile: descrie, compară,
C
asociază, analizează, argumentează şi aplică.
Ţ
Cursantii, sub îndrumarea conducătorului de grup, prezintă
cunoştinţele I teoretice referitoare la tema abordată – Descrieţi
importanţa cunoaşterii
E valorii nutriive a alimentelor. Cei care întâmpină
dificultăţi sunt ajutaţi de ceilalţi membrii ai grupului şi pot apela la
schemele recapitulative
R întocmite anterior la lecţii.
DupăE ce prima activitate s-a încheiat, conducătorul grupului
ridică mâna şi profesorul îi prezintă a doua faţă a cubului: compară.
C
Elevii găsesc mai multe asemănări şi deosebiri între diferitele aspecte ale
temei discutateA – Comparaţi lipidele şi glucidele.
P
Lectorul prezintă în continuare a 3-a sarcină – Asociaţi
I
alimentelor prezentate în continuare (fructe, carne de peşte, ficat,
cereale, legume,
T lapte, ouă, leguminoase uscate) factorii nutritivi
localizaţi. U
După ce s-a încheiat şi această activitate, profesorul arată a 4-a
L
faţă a cubului – Analizaţi un meniu zilnic: mic dejun, dejun şi cină, din
punct de vedereA nutritiv.
A 5-a T faţă a cubului prezentată de profesor – Argumentaţi
necesitatea combinării
I optime a factorilor nutritivi în alimentaţia
zilnică. V
Urmează
Ă etapa în care cunoştinţele teoretice recapitulative sunt
aplicate în practică prin rezolvarea unor exerciţii, în mod individual –
Calculaţi valoarea energetică a unui mic dejun format din 2 felii pâine,
F
50 grame unt, un ou, o cană de lapte, cunoscând caloriile la 100 grame
produs. A
C
T
Activitatea 2
O
1.Descrieţi factorii nutritivi
R
localizaţi în alimente.
2.ComparaţiI rolul
vitaminelor şi mineralelor
în organism.N3.Analizaţi
U
compoziţia chimică a
T exemplificaţi.
alimentelor şi
4.ArgumentaţiR importanţa cunoşaterii valorii
I
nutritive a alimentelor. 5.Asociaţi
T cele 2 coloane, dacă între
elementele din
I legătură.
ele există vreo
V
I Factori nutritivi Exemple
1.Glucide a.gliceride, steride
2.Proteine b.glicogen, celuloză
Metoda cubului 3.Lipide c.peptide, albumine
U 4.Vitamine d.A, D, E, K
n
5.Substanţa minerale e.Fe, Ca, P, Mg
i
t
a 6.Aplicaţi cunoştinţele de la acest capitol calculând valoarea
t nutritivă şi calorică a unui mic dejun compus din:
- lapte de vacă ajuta elevii să cunoască noţiuni legate de
integral – 200ml modalităţile de marcare şi etichetare a
- unt – 20g produselor alimentare. Prezenta activitate
- gem de prune – se va desfăşura având la bază Fişa de
25g documentare nr. 3.
- ou fiert moale – 2
buc. 1. Prezentaţi elementele de identificare a produselor şi de
informare a consumatorilor pentru 2 produse alimentare, la
- brânză topită –
alegere.
25g

2. Adevărat sau fals?

a. Termenul de valabilitate se înscrie pe etichete numai ca limită optimă de
consum.
b. Tremenul de valabilitate este mai mare decât durabilitatea minimală.
c. Necomestibilitatea produselor alimentare apare după expirarea
termenului de valabilitate.
Fişă de d. Marcarea produselor alimentare se face cu scopul identificării
lucru nr. 3 produselor şi promovării acestora pe piaţă.
Elemente 3. Completaţi schema de mai jos:
de
marcare -
etichetare
a
măfurilor
alimentare Forme de
marcare a
A produselor
c alimentare
e
a
s
t
ă

a
c
t
i
v
i
t
a
t
e

v
ă

v
a Fişă de lucru nr. 4
Fişa de
documentare nr. 3.

În
fişa de 2. Clasificarea sortimentului de mărfuri alimentare:
documenta
 produse din cereale şi derivate
re nr. 3 vă
sunt  legume, fructe şi produse industrializate
prezentate
 carne şi produse din carne
informaţii
legate de  produse zaharoase
marcarea
şi  peşte şi produse din peşte
etichetarea  produse gustative
mărfurilor
alimentare.  laptele şi produsele din lapte
Pe  grăsimi alimentare.
baza
acestei Clasificarea merceologică a sortimentului de mărfuri alimentare
fişe Caracteristicile organoleptice ale mărfurilor alimentare (LT):
completaţi
următoarel  aspect
e grafice,
 culoare
identificân
d  miros
elementele
pe care le  consistenţă
conţine  gust
eticheta
produselor  grad de prospeţime
alimentare
 grad de maturitate
prezentate
mai jos.

Cicolată „Poiana”

Lapte pasteurizat „La Dorna”

 Fişa de documentare 4

Sortimentul mărfurilor alimentare

Sfera de cuprindere a mărfurilor alimentare este foarte largă şi

diversificată.
1. cereale şi derivate

2. legume, fructe şi derivate

3. zahăr şi produse din zahăr

4. produse gustative

5. lapte şi produse din lapte

6. carne şi produse din carne

7. peşte şi produse din peşte

8. produse gustative

9. grăsimi alimentare.
 Fişa de documentare 5
Cereale şi derivate
Produsele din cereale cuprind următoarele:
1. crupe - produse obţinute printr-o prelucrare specială a boabelor de
cereale Sortiment:
a. crupe naturale:
- normale: întregi (orez), fragmentate (mălai, griş)
- laminate: opărite, prăjite (fulgi de porumb)
- expandate: din orez (fulgi de orez), grâu (pufarini), porumb (pufuleţi);
b. artificiale: tapioca, orez artificial
2. făina - sub formă de pulbere fină, obţinută prin măcinarea boabelor de cereale
Sortiment:

- făină albă superioară tip 000 sau tip 480

- făină albă superioară tip 00sau tip 550
- Făină albă tip 700
- Făină semialbă tip 800
- Făină neagră tip 1350
3. Pastele făinoase – produse dintr-un aluat crud, nefermentat, modelat în forme diferite şi
uscat până la o umiditate de 12 – 13%, cu sau fără adaosuri (ou, spanac, pastă de
tomate).
Sortiment:
a. după formă şi dimensiune:
- lungi (macaroane, spaghete, tăiţei)
- medii (fidea, lazane)
- scurte (melci, spirale, pene, litere, steluţe)
b. după compoziţie:
- simple
- cu adaosuri (ouă, pastă de tomate, pastă de spanac, brânză, miere,
nucuşoară, etc).
4. Produsele de panificaţie: produse obţinute dintr-un aluat dospit preparat din făină, drojdie,
apă, sare şi diverse adaosuri (ouă, grăsimi, zahăr, condimente).
Sortiment:
- pâine simplă (albă, semialbă, neagră)
- pâine dietetică (acalorică, graham, cu calciu, hipoglucidică),
- pâine cu adaos de cartofi
- produse de franzelărie: simple (cornuri, chifle, batoane), cu adaosuri
(batoane cu lapte, împletituri)
5. Produse de patiserie: produse obţinute prin afânarea chimică a unui aluat preparat din
făină, grăsimi, zahăr cu sau fără adaosuri (ouă, miere, unt, arome).
Sortiment:
- biscuiţi (simpli, desert, aperitiv, dietetici, cu cremă, cu unt, cu cremă),
- napolitane (cu cacao, cu vanilie, cu fructe, cu ciocolată),
- fursecuri,
- turtă dulce.
 Caracterisiticile organoleptice
1. Produse de morărit: făina de grâu
Caracterisitici Făină albă Făină semialbă Făină neagră
Aspect Pulbere fină fără Pulbere fină fără impurităţi Pulbere fină fără
impurităţi impurităţi
Culoare Alb – gălbui cu nuanţe Alb – gălbui cu nuanţe Cenuşiu deschis, cu
cenuşiu deschis cenuşiu deschis cu urme particule de tărâţe
de tărâţe
Miros şi gust Specifice, de făină de grâu, fără miros şi gust străin, de mucegai, de închis
Umiditate % 14,5 14,5 14,5
Gluten umed % 26 26 24
Aciditate 2,8 3,2 4

2. Produsele de panificaţie
Pâine albă Pâine semialbă Pâine neagră Pâine dietetică

Condiţii de Format specific Format specific Format specific Format specific

admisibilitate sortimentului, sortimentului, sortimentului, sortimentului,
exterior neaplatizat neaplatizat neaplatizat neaplatizat
general
Coajă Rumenă, galben Rumenă, brun- Rumenă, brun Cu
auriu Masă cu pori deschis Masă cu până la brun- asperităţi(rugoasă),
fini, uniformi pori uniformi roşcat Neumed la brun roşcat
palpare
Aspect miez Elastic (după o uşoară apăsare, revine imediat la starea iniţială), fără cocoloaşe
(în secţiune sau urme de făină nefrământată
Aromă Plăcută, caracteristică pâinii bine coapte, fără miros străin (de mucegai, de rânced
etc)
Gust Plăcut, caracteristic pâinii bine coapte, fără gust acru sau amar, fără scrâşnet
datorat impurităţilor minerale (pământ, nisip etc.)

3. Biscuiţi
Aspect exterior Suprafaţa superioară netedă, semilucioasă, nearsă, fără băşici, cu
desen specific
Aspect în secţiune Bine copt, cu porozitate şi stratificare uniformă
Culoare Galbenă până la galben brună, uniformă Galben aurie până la brună,
uniformă Caracteristică biscuiţilor şi glazurii utilizate Caracteristică
biscuiţilor şi cremei utilizate, în funcţie de sortiment
Consistenţă Crocanţi Fragezi, uşor sfărâmicioşi, în funcţie de sortiment
Miros şi gust Plăcute, caracteristice aromelor utilizate, fără miros şi gust străin
 FIŞĂ DE DOCUMENTARE 6
LEGUMELE, FURCTELE ŞI DERIVATE

Legumele şi fructele sunt alimente de origine vegetală cu rol deosebit

în alimentaţie, datorită însuşirilor organoleptice şi elementele nutritive
preţioase pe care le conţin. Ele sunt consumate în stare proaspătă, dar
şi în diferite preparate culinare, sau în stare conservată, asigurându-se
consumul permanent.
 Sortimentul de legume curprinde:
 Legume bulboase: ceapă, praz, usturoi
 Legume cucurbitacee: castravete, dovlecei, pepene,
 Legume Solano-fructoase: ardei, tomate, vinete,
 Legume frunzoase: lobodă, salată, spanac,
 Legume păstăioase: fasole verde, bame, mazăre
 Legume rădăcinoase: morcov, pătrunjel, ridiche, sfeclă roşie, ţelină,
 Legume vărzoase: varză, conopidă, guile
 Legume condimentare: cimbru, hrean, leuştean, mărar, pătrunjel.
Sortimentul de fructe cuprinde:
 Fructe seminţoase: gutui, mere, pere
 Fructe sâmburoase: caise, cireşe, vişine
 Fructele arbuştilor fructiferi: afine, agrişe, căpşune, coacăze, fragi
 Fructe nucifere: alone, nuci, castanet comestibile, migdale
 Fructe subtropicale: lîmâi, mandarine, portocale
 Fructe tropicale: banane, ananas.

Conserve din legume şi fructe

Prin prelucrarea legumelor şi fructelor se obţin conservele şi semiconservele.
Sortimentul conservelor de legume:
 Legume şi fructe conservate prin congelare: mazăre, fasole verde, spanac, ardei,
 Legume conservate prin deshidratare: radăcinoase, ceapă, cartofi, varză,
amestecuri de legume
 Legume conservate prin concentrare: pastă de tomate, de ardei, bulion de tomate,
ardei
 Legume conservate prin murare: castraveţi, varză, gogoşari
 Legume conservate în oţet: castraveţi, gogoşari
 Legume conservate prin sterilizare: vinete, bame, ciuperci, mazăre, castraveţi,
tocană de legume

Sortimentul conservelor de fructe:

 Fructe congelate: căpşuni, vişine, zmeură, caise
 Fructe conservate prin sterilizare : creme, nectaruri, compoturi
 Fructe conservate prin concentrare: marmeladă, dulceaţă, gem, siropuri
 Fructe conservate prin deshidratare: prune, struguri, caise, vişine, cireşe
 Fructe conservate prin murare.
Pentru a fi corespunzătoare din punct de vedere organoleptic, conservele din legume şi fructe
trebuie să îndeplinească o serie de proprietăţi organoleptice ale căror condiţii de admisibilitate sunt
precizate în standardul de produs.
Proprietăţile organoleptice ale conservelor de legume
Caracterisitici Descrierea caracterisiticilor
Recipient de sticlă curat, închis ermetic, cu capacul nebombat.
Aspect recipient Cutie metalică nebombată, neturtită, fără pete de rugină; se admit
la exterior uşoare deformări ale capacului cutiei, dar nu la falţ. Etichetă curată,
vizibil imprimată cu toate elementele de identificare, lipită simetric în
plan, pe recipient.
Aspect recipient Cutie, capac fără pete de rugină sau exfolieri ale peliculei protectoare.
la interior Recipient de sticlă curat.
Aspect conţinut Legume întregi, de aceeaşi varietate, apropiate ca mărime, culoare şi
grad de coacere Legume divizate(cuburi, rondele, tăiţei) în funcţie de
varietate sau masă semifluidă în cazul piureurilor Legume întregi, de
aceeaşi varietate, apropiate ca mărime, culoare şi grad de coacere
Legume divizate sau amestec de legume întregi şi divizate
Culoarea Caracteristică legumelor fierte
legumelor
Lichidului de Limpede, uşor gălbuie Roşu-deschis până la roşu-cărămiziu
acoperire
Consistenţă Legume sau bucăţi de legume bine fierte şi nedestrămate
Gust şi miros Specifice legumelor componente, fără gust şi miros străin
 FIŞĂ DE DOCUMENTARE 7
CARNEA ŞI PRODUSELE DIN CARNE
Carnea este un produs cu o valoare nutritivă ridicată: proteine 22%,
lipide, săruri minerale, vitamine, glucide – glicogen.
Se consumă sau se prelucrează în principal carnea obţinută
de la: animalele de măcelărie (bovine, porcine, ovine, caprine,
cabaline), păsări domestice (găini, curci, raţe, gâşte).

Clasificarea produselor din carne

Sortimentul produselor din carne se prezintă extrem de variat si complex, el fiind în funcţie
de materiile prime şi auxiliare folosite, de tehnologiile aplicate şi de metodele de conservare
pretabile (sărarea, uscarea, afumarea, pasteurizarea şi sterilizarea).

- Preparate crude
- Preparate pasteurizate
- Preparate afumate
CU - Preparate afumate la cald şi pasteurizate
COMPOZITIE - Preparate afumate la cald, pasteurizate şi
TOCATA afumate la rece
- Preparate afumate la cald, pasteurizate,
afumate la rece şi uscate
PREPARATE
DIN CARNE

- Preparate sărate şi afumate

NETOCATE - Preparate pasteurizate
- Preparate pasteurizate şi afumate
PRODUSE
DIN CARNE

SEMICON- - Preparate sărate şi afumate

SERVE (PAS- - Preparate pasteurizate
TEURIZATE) - Preparate pasteurizate şi afumate

CONSERVE
DIN CARNE
- Preparate sărate şi afumate
CONSERVE - Preparate pasteurizate
(STERILI- - Preparate pasteurizate şi afumate
ZATE)
 Criterii de apreciere organoleptică în stabilirea prospeţimii cărnii

Criteriile Proaspătă Relativ proaspătă Alterată

de
apreciere
Aspectul La suprafaţă carnea La suprafaţă carnea Suprafaţa poate fi uscată şi
exterior prezintă o peliculă prezintă uneori o lipicioasă, deseori acoperită cu
uscată; grăsimea are peliculă uscată, pete de mucegai; grăsimea are
coloraţia, consistenţa alteori e parţial aspect mat şi coloraţie cenuşie,
şi gustul normale; acoperită cu mucus consistenţă micşorată; miros de
tendoanele sunt lipicios, în cantitate rânced; tendoanele sunt moi,
lucioase, elastice şi mică; uneori se pot cenuşii, umede şi acoperite cu
tari, suprafeţele observa pete de mucus abundent; lichidul sinovial
articulare sunt netede mucegai; grăsimea este tulbure.
şi lucioase; lichidul are aspect mat şi
sinovial este limpede. consistenţa
micşorată;
tendoanele sunt
ceva mai moi, mate
sau chiar cenuşii;
suprafeţele
articulare sunt
acoperite cu mucus;
lichidul sinovial este
tulbure.
Culoarea La suprafaţă carnea La suprafaţă şi în La suprafaţă culoarea este
are culoare roz până secţiune culoarea cenuşie sau verzuie, pe secţiune
la roşu; în secţiune este mată şi mai este umedă şi foarte lipicioasă;
este lucioasă, uşor închisă în uneori e decolorată, cenuşie sau
umedă, fără a fi comparaţie cu cea verzuie.
lipicioasă, de culoare proaspătă; în
caracteristică speciei secţiune este
şi regiunii musculare umedă, fără a fi
respective; sucul lipicioasă; o hârtie
muscular se obţine cu de filtru aplicată pe
greutate şi este secţiune absoarbe
limpede. multă umiditate;
sucul muscular este
tulbure.
Măduva Umple în întregime Uşor dezlipită de Nu umple tot canalul medular;
oaselor canalul medular, marginea osului; mai consistenţă mult micşorată;
elastică, de culoare şi moale şi mai închisă culoare cenuşiu-murdar; periostul
consistenţă normală, la culoare decât închis la culoare, adeseori
în secţiune este măduva proaspătă; negricios.
lucioasă. în secţiune este
mată, uneori
cenuşie.
Bulionul Transparent, limpede Tulbure, cu gust Tulbure, murdar, cu flocoane;
după şi plăcut aromat; la puţin plăcut sau miros rânced şi de mucegai; la
fierbere suprafaţă se separă chiar uşor rânced; la suprafaţă aproape nu se observă
un strat de suprafaţă grăsimea picături de grăsime.
sedimentare şi se separă sub formă
grăsime. de picături mici,
uneori cu gust
rânced.
 Materiile auxiliare specifice produselor din carne sunt: apa potabilă, sarea, azotiţi şi azotaţi,
polifosfaţi (agenţi de hidratare), zahărul, acidul ascorhic, aromatizanţi, condimente, potenţatori de
arome (glutamatul monosodic), fum lichid, membrane (naturale şi sintetice), culturi pure de
microorganisme (bacterii şi mucegaiuri).
Pentru obţinerea preparatelor din carne tocată tip mezeluri sunt folosite două sem ifabricate:
bratul şi şrotul.
Bratul – este o pastă ce se obţine prin tocarea fină la cutter a cărnii de vită sau porc; iniţial
carnea este mărunţită la cutter sau maşină coloidală. Pentru asigurarea consistenţei pastei se
adaugă apă răcită sau gheaţă; capacitatea de reţinere a apei depinde de adaosurile folosite: sare,
polifosfaţi, plasmă sanguină, cazeinat de sodiu, ovoalbumină, derivaţi de soia, care contribuie şi la
stabilizarea emulsiei.
Şrotul – reprezintă bucăţi de carne de vită sau de porc (de 200-300 g) tratate cu amestec de
sărare (sare, azotat şi azotiţi de sodium etc.), care se menţin în frigider la +4 grade C, timp de 3 -4
zile pentru maturare. După maturare, bucăţile se toacă (grosier) la maşina Wolf, cu sita specifică
fiecărui produs (frecvent cu sita de 20 mm).
Pentru a fi corespunzătoare din punct de vedere al proprietăţilor organoleptice, preparatele din
carne trebuie să îndeplinească condiţiile de admisibilitate precizate în standardul de produs.
Examinarea organoleptică a preparatelor din carne presupune:

. -tipul ambalajului;
Examinarea ambalării -starea în care se află ambalajul (aspect exterior, integritate, curăţenie,
şi marcării etc.).
Referitor la marcare se va observa dacă acesta conţine toate
elementele referitoare la identificarea produsului şi producătorului,
precum şi elementele necesare informării consumatorului cu privire la
cantitate, calitate, termen de valabilitate şi condiţii de păstrare
Examinarea
caracteristicilor
organoleptice
a) Aspectul exterior, La produsele cu membrană se examinează natura membranei, gradul ei
culoarea şi forma de umezire, integritatea, luciul, culoarea şi uniformitatea culorii, precum
şi modul de legare la capete (clipsate sau cu
sfoară). Totodată se observă dacă este curată, netedă şi continuă sau
dacă prezintă defecte precum: încreţituri, crăpături, pete de mucegai (cu
excepţia celor la care se acceptă o pulbere de mucegai uscat, de
exemplu, salamul de Sibiu).
La preparatele fără membrană se urmăreşte integritatea bucăţilor,
modul în care s-a făcut fasonarea, gradul de uscare, starea de
curăţenie, prezenţa mucegaiului, a impurităţilor etc.

b) Aspectul în se examinează atât în secţiune longitudinală cât şi transversală

secţiune apreciindu-se dacă compoziţia este bine legată, compactă şi uniformă.
De asemenea, se urmăreşte: culoarea şi uniformitatea ei în toată masa
sau în alternanţă, conform ingredientelor (caşcaval, măsline), aderenţa
membranei la conţinut, prezenţa golurilor de aer sau a grăsimii topite în
masa compoziţiei sau sub membrană, existenţa pungilor de lichid sau
precipitat albuminic, prezenţa în masa produsului a cartilagiilor, a
flaxurilor, a bucăţilor de oase, dar şi uniformitatea răspândirii
ingredientelor.
c) Consistenţa se apreciază prin palpare printr-o apăsare uşoară cu degetul observând
dacă este elastică (va reveni la forma iniţială) sau este moale. De
asemenea, se apreciază fermitatea
produsului (acesta trebuind să nu fileze la rupere sau la desfacerea
membranei de compoziţie), gradul de frăgezime, suculenţa şi modul de
comportare la tăiere
d) Mirosul şi gustul se apreciază prin degustare urmărindu-se autenticitatea acestora
(specific sortimentului, condimentelor folosite şi a ingredientelor pe care
le conţine), precum şi prezenţa mirosurilor şi gusturilor străine (rânced,
mucegai, de stătut, acru, de putrefacţie).
În situaţia în care produsele prezintă început de alterare, încep să se
observe modificări în proprietăţile organoleptice normale. Astfel,
consistenţa produselor scade, masa devine afânată datorită gazelor ce
se formează prin descompunerea substanţelor proteice, iar mirosul şi
gustul devin neplăcute. De asemenea, învelişul pierde aderenţa la
compoziţie.

Semiconserve şi conserve din carne

Semiconservele din carne sunt reprezentate prin sortimentul: semiconserve de şuncă

(cotlet, pulpă, spată); semiconserve din carne de porc tocată (Chopped Pork, Chopped Ham, Piept
afumat – Slab Bacon, Roll Pork, Roll Ham, Luncheon Meat, Mortadela etc); semiconserve de
crenvurşti şi semiconserve de limbă.
La controlul calităţii aceste semiconserve trebuie să îndeplinească condiţiile de gramaj,
prospeţime să nu aibă mai mult de 3,5% NaCl şi max. 7 mg % nitrit.

Conservele de carne se realizează din carne sau carne şi legume.

1.După modul de preparare, conservele de carne sunt:
 conserve de carne în suc propriu;
 conserve de carne tocată;
 conserve de carne sub formă de pastă sau de diverse mâncăruri gătite.
2.Din punct de vedere comercial interesează şi clasificarea:
 conserve sterilizate obişnuite;
 conserve sterilizate pentru alimentaţia copiilor;
 conserve sterilizate dietetice.

Caracteristicile fizico-chimice şi senzoriale ale conservelor de carne sterilizate

Caracteristică Valori
Carne de vită în suc Carne de porc în suc propriu
propriu
Carne şi grăsime, % max. 60 65
Grăsime, % max. 12 15
Aspectul conţinutului La rece (10°C) – masă compactă ce conţine bucăţi de
carne în aspic gelifiat, aproape clar; la suprafaţă strat
de grăsime
La cald (40°C) – bucăţi de carne de 20-30 g în suc
opalescent de culoare cenuşie-gălbuie; se admite 10%
firimituri de carne
Culoare Specifică de carne fiartă
Consistenţă Normală de carne fiartă fără fibre musculare distruse
Miros şi gust Plăcute, specifice cărnii fierte şi condimentelor
adăugate; fără condimentare excesivă, fără miros şi
gust străin; prin încălzire să nu degaje miros neplăcut
Corpuri străine Lipsă
 Defectele tipice conservelor de carne
 Bombajul fizic – considerat un fals bombaj (nu conduce la scoaterea conservelor din
consum) care se datorează supraumplerii cutiilor, neehaustarea, creşterea volumului
bucăţilor de carne prin absorbţie de lichid, supradimensionarea capacelor, utilizarea unei
table subţiri etc. Pentru a preveni bombajul fizic se recomandă ca în recipienţi să se asigure
un vid de 200-300 mm Hg;
 Bombajul chimic – mai rar întâlnit la conservele de carne, de obicei însoţeşte fenomenul
de coroziune. În urma reacţiilor chimice dintre recipientul metalic şi componenţii produsului
se degajă hidrogen care provoacă arcuirea capacelor;
 Bombajul microbiologic – are drept cauză activitatea microfibrei reziduale rămasă după
sterilizare (substerilizare), în acest caz are loc alterarea conţinutului, cu formarea în mediu
a unei cantităţi mari de gaze (CO 2,H2, H2S) ca urmare a descompunerii proteinelor. De
regulă flora bacteriană este formată din: bacterii termofile, micrococi, bacterii aerobe şi
anaerobe sporulate. Conservele cu bombaj microbiologic sunt toxice şi trebuie scoase din
consum;
 Marmorarea – constă în apariţia pe suprafaţa internă a cutiilor, a petelor albăstrui violacee
de sulfură de staniu sau a unor pete cenuşii brune de sulfură de fier. Marmorarea este
rezultatul reacţiei chimice dintre metalele recipientului şi sulful care se eliberează din
proteine în timpul sterilizării, cu predilecţie la conservele de carne de pasăre şi peşte. Acest
defect poate fi evitat prin folosirea unei pelicule de lac sulforezistent şi acidorezistent cu o
aderenţă bună la tablă, prin pasivizarea tablei, prin cromare etc.;
 Îngălbenirea suprafeţei conţinutului – datorită oxidării peliculei de grăsime de sub capac,
defect ce poate fi însoţit şi de râncezire.
 FIŞĂ DE DOCUMENTARE 8
PEŞTELE ŞI PRODUSELE DIN PEŞTE

Sortimentul este foarte diversificat, importanţa acestei grupe fiind

dată de sărurile minerale conţinute, vitamine, proteine, lipidele conţinute.
Sortimentul cuprinde peşte proaspăt (diverse specii), semiconserve (peşte
sărat, peşte afumat, peşte marinat, pastă de peşte, salată de icre),
conserve din peşte (în ulei, în sos tomat, în suc propriu).

SORTIMENTUL PRODUSELOR DIN PEŞTE

Nr. Tip de preparat Mod de prezentare

crt.
1. Semiconserve din peşte peşte sărat
peşte afumat;
peşte marinat;
peşte în salată de icre;
pastă de peşte;
peşte marinat cu maioneză
2. Conserve sterilizate din peşte în ulei(obişnuit, picant, aromatizat cu fum, ulei cu sos
picant);
în sos tomat
peşte tocat cu adaos de legume şi sos;
organe comestibile (lapţi de hering, cod, ficat de peşte);
peşte cu legume;
peşte în suc propriu.

CARACTERISTICILE DE CALITATE ALE PEŞTELUI PROASPĂT

Nr. Caracteristica Descrierea caracteristicii

crt.
1. Aspectul general Aspect metalic, strălucitor, culoare normală, specifică
speciei, corp rigid.
2. Aspectul ochilor Limpezi, bombaţi, umplu orbita, corneea transparentă, se
admit şi ochii retraşi la nivelul orbitei şi corneea puţin mată.
3. Aspectul branhiilor Roz-roşii, fără miros, fără mucozităţi.
4. Aspectul pielii şi al solzilor Lucioasă, întinsă, solzi lucioşi, bine fixaţi, care se desprind
greu, cu mucus transparent.
5. Aspectul anusului Retractant (înfundat), albicios
6. Aspectul muşchilor Bine legaţi de oase, elastici
7. Aspectul viscerelor Lucioase, bine individualizate, fără lichid în cavitatea
abdominală, miros caracteristic.
8. pH-ul cărnii 6,2 – 6,4
9. Reacţia Krebs Negativă

Peştele proaspăt, refrigerat sau congelat care prezintă defectele : solzi decoloraşi, care se
desprind uşor, corp acoperit cu mucus rău mirositor, ochi rectractaţi în orbite, corneea opacă,
bronhiile de culoare cenuşie sau brună, mucus abundent, rău mirositor, miros uşor putred, şesut
muscular flasc, miros neplăcut, musculatura se desprinde uşor de pe oase, peretele abdomenului
moale, rupt, viscere înmuiate, cu miros neplăcut, lichid în cavitatea generală, bulionul după
fierbere-tulbure, cu miros neplăcut, nu se admite în consum.
Conservele din peşte:
Materia primă pentru aceste conserve este peştele proaspăt şi uneori, cel congelat. Peştele este
curăţat, porţionat, parţial deshidratat, realizat prin uscare, aburire, fierbere şi prăjire.
Adaosurile sunt foarte diferite şi se pregătesc separat folosindu-se amestec de legume, sos tomat,
ulei, sos picant.
Sortiment Caracteristici de calitate
Conserve din peşte în ulei  ambalajul trebuie să fie curat, ermetic închis,
nebombat, neruginit, elemente de marcare vizibile
Conserve din peşte în sos tomat  în interior nu prezintă pete negre de sulfură de fier,
 peştele trebuie să fie bucăţi întregi, fără resturi de
Conserve din peşte cu adaos de eviscerare, acoperite cu sos.
legume  Consistenţa cărnii să fie compactă, suculentă, să nu
se sfărâme la scoaterea din cutie.
Conserve din peşte în suc propriu  Gustul, mirosul să fie plăcute, specifice peştelui şi
adaosurilor folosite.

Icrele
Au valoare alimentară întucât conţin: lecitină, substanţe proteice, vitaminele A, D, E, foarte mult
iod, 130 – 280 calorii/100g.
Se comercializează sortimentele următoare:
Icre negre Provin de la sturioni (morun, nisetru, păstrugă).
Se prepară sub formă de icre negre moi
(caviar) cu 4% sare, şi icre negre tescuite cu 5 –
7% sare.
Icre roşii Se recoltează de la peşti de apă dulce. Icrele de
crap şi ştiucă se comercializează cu 8 – 12%
sare, iar cele de la alte specii, sub formă de icre
de „Tarama” 14% sare.
Icrele trebuie să fie uniforme ca aspect şi mărime, consistenţă elastică, să nu fie umede sau
lipicioase, gustul şi mirosul să fie plăcute, caracteristice, fără gust sau miros străin.
 FIŞĂ DE DOCUMENTARE 9
PRODUSE GUSTATIVE
Produsele gustative includ în mod convenţional următoarele categorii:

Nr. Conţinut Produse Mod de obţinere

crt.
1. Stimulente (conţine Cafea Cafea boabe.
cofeină - un alcaloid cu Cafea boabe prăjită.
efect stimulativ asupra Cafea măcinată.
sistemului nervos, cardiac, Cafea decofeinizată.
cu rol diuretic; abuzul de Extracte de cafea naturală (cafea instant sau
astfel de produse este nesscafe)
dăunător sănătăţii) Ceai verde.
Ceai Ceai negru.
2. Condimente (sunt produse Condimente naturale. Din flori şi muguri florali: capere, şofran,
alimentare de origine cuişoare.
vegetală sau minerală, Din fructe: chimen, coriandru, enibahar, piper,
care se adaugă în anason, ienupăr, chimion, vanilie.
preparatele culinare Din seminţe: muştar, nucşoară.
pentru a le da un gust Din scoarţă: scoţişoară.
deosebit-acru, Din frunze : dafin.
sărat,picant,aromat).
Produse Pastă de muştar.
condimentare Muştar pulbere.
industriale. Boia de ardei.
Sosuri condimentate.
Condimente sintetice.

Acid acetic (oţetul alimentar).

Condimente acide Acid lactic.
(acizii condimentari). Acid citric.
Acid tartric (sarea de lămâie).

Minerale saline (sarea

de bucătărie).
3. Băuturi alcoolice. Distilate. Alcool etilic.
Rachiuri, ţuica sau rachiul de prune, ţuica
bătrână, şliboviţa, rachiuri de fructe (caise,
cireşe, pere), rachiu de drojdie, de ţescovină, de
vin, rom natural, whisky, gin.
Rachiuri industriale :
-simple, obţinute prin diluarea alcoolului rafinat
din cereale cu apă distilată, rachiu alb, votcă;
- aromatizate cu extracte de fructe, plante,
coloranţi alimentari, zahăr, rachiu de mentă, de
chimion, portocale, brad, vişine.
- rom industrial.
Băuturi speciale.

Berea blondă, brună, specialitate (slab alcoolică,

caramel, fără alcool, dietetică, nutritivă).
Nedistilate Vinul, cidrul, hidromelul.

Berea este băutura naturală obţinută prin zaharificarea plămezii de orz germinat (malţ), fierberea
cu hamei şi fermantarea alcoolică a mustului obţinut.
CARACTERISTICILE DE CALITATE ALE BERII

Nr.crt. Caracteristici Descrierea caracteristicilor

1. Aspect Lichid limpede, fără sediment, fără impurităţi. Prezenţa
tulburelii sau depunerea de sediment indică procesul de
alterare pentru berea blondă, brună. Pentru berea caramel –
lichid brun închis, opalescent.
2. Miros Caracteristic fiecărui tip, plăcut, cu aromă de hamei, fără miros
străin de acru, mucegai.
3. Gust Caracteristic, amărui, plăcut, fără gust străin. Pentru berea
caramel – dulce amărui.
4. Spumă Turnată în pahare, berea trebuie să formeze o spumă
compactă, bogată, fină, persistentă, bulele de dioxid de
carbon să se degaje lent. Spuma trebuie să aibă înălţimea de
30-40 mm şi să dispară în timp de 3 minute.

CARACTERISTICILE DE CALITATE ALE VINULUI

Nr.crt. Caracteristici Descrierea caracteristicilor

1. Culoarea Corespunzătoare soiului, schimbarea culorii arată casarea
vinului.
2. Limpiditatea Vinul trebuie să fie limpede, cristalin, strălucitor, prezenţa
tulburelii indică boli ale vinului.
3. Aroma (buchetul) Trebuie să fie specifică tipului, bine pronunţată, fără miros
de mucegai, pământ, doagă, sau de hidrogen sulfurat.
4. Concentraţia alcoolică 16% la vinuri tari;
13-16% la vinuri simple;
8-10% la vinuri uşoare.
5. Aciditate totală (g acid 4 – 4,9 la vinuri de calitate.
tartric/l)
6. Conţinutul în zahăr Variabil în funcţie de tip :
-vinuri seci max. 4g/l; vinuri demiseci 4-12 g/l; vinurile
demidulci 12-50 g/l, vinuri dulci peste 50 g/l; vinurile
licoroase min.80 g/l.
7. Aciditate volatilă 0,75 – 1,25 % la vinurile de calitate.

Bolile vinurile sunt provocate de microorganisme, şi anume :

- Floarea vinului este provocată de drojdii. Vinul are gust fad, apos, se tulbură, capătă
miros străin şi se formează o pânză alburie la suprafaţa vinului;
- Oţetirea vinului este provocată de bacteriile acetice, care transformă alcoolul în acid
acetic. Se modifică gustul (devine acru) şi mirosul;
- Băloşirea vinului vinul are aspectul unui lichid vâscos, care se întinde la curgere şi
are miros respingător;
- Băloşirea (manitarea vinului) vinul are gust acru, dulceag respingător şi este tulbure;
- Amăreala apare la vinurile roşii, îmbuteliate. Vinul are gust amar, înţepător, culoarea
închisă (neagră-albăstruie) şi se tulbură;
- Casarea este produsă de enzime, care schimbă culoarea , gustul, mirosul, vinul se
tulbură şi depune sediment.
Bolile apar la vinurile cu o concentraţie alcoolică redusă – sub 10o - , păstrate la temperaturi mari
peste 15oc, în vase umplute parţial.
 FIŞĂ DE DOCUMENTARE 10
ZAHÃRUL ŞI PRODUSELE ZAHAROASE

Produsele zaharoase sunt caracterizate prin valoare energeticã

ridicatã şi proprietãți psihosenzoriale superioare. Materiile prime
zaharoase sunt: zahãrul, glucoza, mierea.
Produsele zaharoase sunt produse alimentare apreciate de cumpărători datorită
proprietăţilor psihosenzoriale de gust, aromă, culoare, aspect, formă. Ele au o valoare energetică
ridicată datorită conţinutului ridicat în glucide ( zaharoză, glucoză, amidon, fructoză etc.)
Consumate în cantităţi moderate, produsele zaharoase au acţiune favorabilă asupra
organismului:
 se digeră şi se asimilează uşor şi înlesnesc digestia altor alimente;
 completează necesarul caloric zilnic al organismului;
 sunt indicate în special în activităţi fizice grele, în hrana
sportivilor.
Consumate în exces, au urmări negative asupra sănătăţii, determinând:
 instalarea obezităţii;
 suprasolicitarea pancreasului;
 apariţia diabetului;
 creşterea colesterolului, a tensiunii arteriale;
 formarea cariilor dentare;
La fabricarea produselor zaharoase se folosesc:
MATERII PRIME DE BAZĂ: zahărul;
glucoza;
zahărul invertit;
laptele
concentrat;
mierea;
amidonul;
MATERII AUXILIARE: grăsimile (unt de vacă, unt de
cacao, margarina, plantolul).
fructele (sub formă de gemuri sau paste de
fructe pentru umpluturi, fructe confiate, fructe în
alcool);
sâmburi graşi ai unor fructe (sâmburi de nucă,
 alune, arahide, caise);
seminţe oleaginoase (de floarea-soarelui, de
susan);
lecitina;
acizii alimentari (citric, tartric);
arome( naturale sau sintetice);
agar-agar;
coloranţi alimentari (naturali, sintetici).

SORTIMENTUL PRODUSELOR ZAHAROASE

Nr. Tip produs Mod de prezentare
crt.
1. Produsele de caramelaj Bomboane sticloase neumplute (formate din masã de caramel
simplu sau cu adaosuri) dropsuri , roxuri, rolsuri
Bomboane sticloase umplute (formate din înveliş de caramel
70-80% şi umpluturã 20-30% ;umplutura poate fi : pastã de
fructe , miere , fondant , siropuri , cafea , ciocolatã)
2. Drajeuri Simple, cu cacao , cu aromã de mentã , cu gemuri , cu aromã
de lãmâie, de ciocolatã , cu nucleu de alune şi înveliş de
ciocolatã
3. Caramele Cu lapte ,cu lapte şi rom , cu fructe, cacao, cu mentã
4. Produse de laborator Bomboane fondante , jeleuri, bomboane spumoase , şerbet,
cremoze
5. Ciocolatã şi produse Neumplutã Simplã :amãruie, cu vanilie , cuverturã, menaj
din ciocolatã Cu adaosuri : cu lapte, cu cafea , alune, stafide,
arahide,fructe confiate
Ciocolatã Cu fondant simplu aromat , cu fondant în amestec
umplutã cu fructe , cu marțipan, praline, cu lichior, coniac,
whisky, cu creme de ciocolatã, sâmburi graşi, cu
nuga
6. Halvaua Simplã : din pastã de semințe de floarea soarelui sau susan şi
halvițã
Cu adaosuri : cacao , cafea , ciocolatã, alune, fructe, nuci

7. Rahatul Simplu: produs gelificat preparat prin fierberea unui amestec

de zahãr, glucozã, amidon , cu adaos de arome şi coloranți
Cu adaos de cacao , fructe, nuci , suc de mere
 CARACTERISTICILE DE CALITATE ALE CIOCOLATEI
Nr. crt. Caracteristici Descrierea caracteristicii
1. Aspect exterior Suprafaţă lucioasã , netedã, nestratificată, fără pete sau bule de aer ;
se admit mici zgârieturi pe partea inferioarã a tabletei ; fără brumã de
zahãr şi brumã de grăsime(albirea grasã)
2. Aspect în secţiune Masã omogenã, matã , fãrã bule de aer
3. Culoarea Uniformă , în funcţie de compoziţie : de la maron deschis până la
maron închis
4. Consistența Tare, casantã la rupere la 16-180C
5. Miros şi gust Plăcute, cu aroma caracteristicã tipului de ciocolatã , fără senzația de
asprime la gust
6. Conținutul în apã max. 2%
7. Conținutul în zahãr În funcție de sortiment , între 40-60%

CARACTERISTICILE DE CALITATE ALE ZAHÃRULUI

Nr. crt. Caracteristici Descrierea caracteristicii

1. Aspectul -zahãrul cristal : cristale uscate , nelipicioase,fãrã aglomerãri
-zahãrul bucãți :bucãți curate, fãrã pete
-zahãrul pudrã :aspect de fãinã finã , uscatã, nelipicioasã, fãrã
aglomerãri
2. Culoarea -zahãrul cristal :alb-lucios
-zahãrul bucãți şi pudrã : alb-mat
3. Miros şi gust -dulce , fãrã miros şi gust strain
4. Grãsime -lipsã
5. -0,05-0,10%
6. Conținutul în -99,75-99,60%
zaharozã
7. Conținutul în cenuşã -max. 0,1%
8. Solubilitatea în apã -soluția de 10% zahãr trebuie sã fie clarã, fãrã sediment
 FIŞĂ DE DOCUMENTARE 11
LAPTELE ŞI PRODUSELE DIN LAPTE

Lapte şi produsele din lapte

Laptele este un produs cu valoare nutritivă ridicată,
determinată în principal de substanţele proteice şi de conţinutul în calciu şi fosfor care favorizează
creşterea, dezvoltarea şi funcţionarea organismului. Laptele conţine 3,5% proteine, lipide 3,6% ,
glucide 4,8%.
Sortimentul de lapte:
 Lapte normalizat: cu conţinut de grăsime de 3,6%, 3%, 2%;
 Lapte smântânit, cu conţinut de grăsime de 0,1%,
 Lapte cu compoziţie modificată: hipoproteic (5,4% proteine), fluorizat (3% fluoruri de
sodiu), vitaminizat (cu D2, C),
 Conserve din lapte: lapte sterilizat, lapte concentrat (8% apă), lapte praf.
Sortimentul produselor din lapte:
 Produse lactate dietetice: iaurt, lapte bătut, chefir,
 Produse de smântânire: smântână (dulce pentru frişcă 32%, pentru cafea 10 – 12%,), unt
(unt superior 80%, unt extra 74%, unt de masă 65%)
 Brânzeturi:
- după felul laptelui: de vacă, lapte de oaie, lapte de bivoliţă;
- după conţinutul de grăsime: dietetice, cu maximum 10% grăsime, grase,
forate grase, creme, creme duble.
- După calitate: superioare, calitatea I, calitatea a II-a
- După procesul tehnologic: brânzeturi topite, proaspete, frământate, opărite
(caşcavaluri), maturate şi fermentate în saramură, fermentate şi maturate
(moi cu mucegaiuri, semitari, tari).
Pentru a fi corespunzătoare din punct de vedere al proprietăţilor organoleptice, produsele
lactate trebuie să îndeplinească, conform standardelor de produs, anumite condiţii de
admisibilitate. Exemplificăm acest aspect prin precizarea proprietăţilor organoleptice la unt, brânză
telemea, brânzeturi cu pastă opărită (caşcavaluri).
 APRECIEREA ORGANOLEPTICĂ A CALITĂŢII
LAPTELUI

LAPTELE este un aliment cu valoare biologică mare, deosebit de importantă în alimentaţia

omului, indiferent de vârstă. Datorită substanţelor nutritive pe care le conţine, laptele asigură
dezvoltarea normală a organismului tânăr în primele luni de viaţă.
Pentru stabilirea calităţii laptelui prezintă importanţă caracteristicile organoleptice: aspectul,
culoarea, consistenţa, mirosul şi gustul.
Aspectul .
Se urmăreşte prin trecerea laptelui dintr-un vas în altul; laptele normalizat trebuie să se
prezinte sub forma unui lichid omogen, fără impurităţi vizibile şi fără sedimente.
Culoarea.
Se examinează într-un cilindru de sticlă incoloră la lumina zilei. Laptele are coloarea albă,
cu nuanţă uşor gălbuie, uniformă în toată masa. Laptele smântânit are culoarea albă, cu nuanţă
uşor albăstruie..
Consistenţa.
Se observă scurgerea laptelui. Un produs de calitate este fluid şi nu formează la scurgere
un şuvoi gros continuu.
Mirosul şi gustul.
Gustul se apreciază la temperatura camerei, iar mirosul se stabileşte asupra unei probe de
lapte încălzit la 50........60 oC. Un lapte normal prezintă un miros şi gust plăcut, dulceag,
caracteristic laptelui, fără gust şi miros străin. Laptele pasteurizat prezintă uneori un uşor gust fiert.
 Fişă de calitate
Laptele de consum

Nr. crt. Caracteristici Descrierea caracteristicii

1. Aspectul Lichid omogen, fără impurităţi , fără consistenţă fluidă
2. Culoarea Albã , alb-gălbuie , uniformã în toatã masa
3. Miros şi gust Plăcut , dulceag , caracteristic de lapte proaspăt ; se admite un uşor gust
de fiert
4. Grăsime 3,6% ; 3% ; 2% pentru lapte normalizat şi 0,1% pentru lapte smântânit
0
5. Aciditate( T) 15-200 T
6. Proteine % min. 3,2 la lapte normalizat ; 3,3 la laptele smântânit
7. Reacţia de control Negativã
a pasteurizării

Proprietăţile organoleptice ale untului

Caracteristici Unt de masă Unt extra Unt superior

Culoare De la alb-gălbuie până la galben deschis, uniformă în Albă sau galbenă, cu luciu
toată masa, cu luciu caracteristic la suprafaţă şi în slab sau mată
secţiune
Aspect în Suprafaţă continuă, Cu rare picături de apă limpede, Cu picături mici şi rare de
secţiune fără picături vizibile goluri de aer mici, accidentale, apă tulbure, repartizate
de apă, goluri de aer fără impurităţi satisfăcător, cu goluri de aer
sau impurităţi mici şi rare
Consistenţa la . mai puţin omogenă, Masă mai puţin onctuoasă, Masa onctuoasă, compactă,
temperatura puţin unsuroasă, suficient de compactă, în omogenă, nesfărâmicioasă
de 10...120C nesfărâmicioasă secţiune

Miros Cu aromă specifică, Cu aromă satisfăcătoare, fără Plăcut, cu aromă bine

mai puţin pronunţată, nuanţe străine de aromă exprimată, fără nuanţe
fără nuanţe străine străine de aromă
de aromă
Gust Slab aromat, specific Satisfăcător, specific de unt, Plăcut, aromat, specific de
de unt, fără nuanţe suficient de aromat, fără gust unt proaspăt, fără gust străin
străine străin

Proprietăţile organoleptice ale brânzei telemea

Caracteristici Descrierea caracterisiticilor
-bucăţi întregi, cu suprafaţa curată, pe care pot apare seminţe de negrilică
(se admit urme de sedilă);
Aspect
-nu se admit bucăţi cu suprafaţa mucegăită, mucilaginoasă (mâzguită),
• exterior înroşită, îngălbenită sau cu urme de impurităţi
-pastă omogenă, curată, uniformă, poate prezenta seminţe de negrilică;
-se admit rare goluri de presare şi foarte rare ochiuri de fermentaţie;
-în ruptură prezintă aspect porţelănos;
-nu se admite pastă neomogenă, cu impurităţi, roşcată, galbenă sau cu
• în secţiune
mucegai şi nici aspect buretos.

-masă compactă, legată, de consistenţă uniformă, potrivit de tare, se rupe

uşor fără a se sfărâma;
Consistenţă
-la telemea de vacă, consistenţa este fină, moale, uşor elastică,
asemănătoare caşului prospăt.
Culoare -albă, uniformă în toată masa la telemea de oaie;
-albă, până la albă cu nuanţă uşor gălbuie, uniformă în toată masa la
telemea de vacă şi de bivoliţă.
Miros şi gust -plăcut, specific sortimentului, uşor sărat, acrişor;
-nu se admit gusturi şi mirosuri străin: de amar, de fermentaţie (de ex.
butirică), de furaje, de rânced, de chimicale, metalic.

Proprietăţile organoleptice ale brânzeturilor cu pastă opărită (caşcavaluri)

Caracterisitici Descrierea caracterisiticilor
Coajă sau suprafaţă netedă, curată, fără cute sau goluri, fără pete
Aspect exterior sau crăpături, de culoare albă până la cenuşiu-gălbuie. Roţile sau
bucăţile pot fi acoperite cu o peliculă protectoare uniformă, avizată
conform dispoziţiilor sanitare în vigoare. Se admit roţi sau bucăţi cu
uşoare denivelări, cu uşoare urme de răzuire şi crăpături la
suprafaţă, cu urme şi/sau pete mici de mucegai de culoare verde, la
un număr de max. 5% din lot.
Aspect în secţiune Pastă curată, compactă, omogenă, fără urme de mucegai, cu rare şi
mici ochiuri de fermentare. Se admit rare goluri alungite de formare
şi presare, incluziuni de grăsime.
Culoare De la albă la galbenă deschis, uniformă în toată masa. Se admite
intensificarea culorii galbene către marginile roţilor şi bucăţilor, în
special pentru brânzeturile afumate; cele condimentate prezintă
pigmentaţie specifică produsului de condimentare folosit.
Consistenţă Pastă fină, onctuoasă, uşor elastică, la rupere se desface în fâşii.
Miros Plăcut, caracteristic brânzeturilor cu pastă opărită provenite din
lapte de oaie, lapte de vacă sau lapte în amestec, fără miros străin.
Brânzeturile afumate prezintă miros specific de fum
Gust Plăcut, cu aromă specifică brânzeturilor cu pastă opărită provenite
din lapte de oaie, lapte de vacă sau lapte în amestec, potrivit de
sărat, fără gust străin. Brânzeturile afumate prezintă gust uşor de
fum. Se admite gust uşor picant.
 FIŞĂ DE DOCUMENTARE NR.12
GRĂSIMI ALIMENTARE

Grăsimile sunt alimente importante din punct de vedere

energetic deoarece, prin consumarea unor cantităţi relative mici,
organismul beneficiază de un număr mare de calorii în
comparaţie cu alte elemente.
Grăsimile se obţin din seminţele plantelor oleaginoase, din anumite fructe (nuci, arahide
etc.), din ţesuturile animalelor şi din lapte.

 Valoarea alimentară a grăsimilor rezultă din compoziţia lor chimică.

 Abuzul de grăsimi duce la îmbolnăviri (obezitate), iar un conţinut redus duce la
subalimentaţie.
 Un gram de grăsime dezvoltă în organism 9,3 kcal.
 Alimentaţia bogată în grăsimi tari (de bovine, ovine) face să crească
concentraţia de colesterol din sânge, iar regimul în care predomină acizi graşi nesaturaţi( uleiul
de floarea-soarelui, uleiul de porumb) are efect de reducere a colesterolului.

Clasificarea grăsimilor

Ulei de floarea Ulei de soia

soarelui

Unt Ulei de
Grăsimi măsline
alimentare
vegetale şi
animale

Untură de Margarină
porc şi pasăre

Unt de cacao
şi palmier
 Prezentarea comparativă a caracteristicilor de calitate ale grăsimilor

În tabelul sunt prezentate comparativ caracteristicile organoleptic e ale

uleiului şi ale margarinei.
Caracteristici Ulei Margarină

Aspect Limpede, fără suspensii  lucios, uscat în

La 15 grade C pentru şi fără sediment
uleiul neîmbuteliat
Culoare În funcţie de tip: galben,
galben-roşcat sau verzui
Miros şi gust Plăcut, fără miros şi gust
străin
secţiunea proaspăt tăiată.
Specifică tipului de margarină.
La margarina albă se vede o
închidere a culorii la suprafaţă
pe o aâncime de 1-2 mm.

Consistenţă la 19 Plăcut, aromat, fără gust amar,

grade C rânced.
Masa onctuoasă compactă.
 FIŞA DE LUCRU
Produse de morărit şi panificaţie

1. Asociaţi termenii:

A B
1. Făină A. se obţin din aluat crud, nedospit,
modelat în diferite forme şi uscate.

2. Pastele făinoase B. se obţin prin prelucrarea specială a

3. Produse de panificaţie
4. Crupele
5. Produse de patiserie
boabelor de cereale
C. se obţine prin măcinarea boabelor de
grâu şi cernere
D. produse obţinute dintr-un aluat dospit
preparat din făină, drojdie, apă, sare şi
diverse adaosuri (ouă, grăsimi, zahăr,
condimente).
E. produse obţinute prin afânarea chimică
a unui aluat preparat din făină, grăsimi,
zahăr cu sau fără adaosuri (ouă, miere,
unt, arome)

2. Completaţi schema

Produse de
morărit şi
panificaţie
 Activitatea 1
Fişă de lucru

1. Identificaţi grupa şi subgrupa de mărfuri din care fac parte produsele prezentate:
Imaginea produsului Grupa de Subgrupa de Exemple de produse din
mărfuri mărfuri aceeaşi subgrupă
 FIŞĂ DE LUCRU
LEGUME, FRUCTE ŞI DERIVATE

1. Daţi patru exemple de semiconserve din legume şi patru exemple de semiconserve din fructe.

2. Precizaţi sortimentul fructelor:

3. Verificaţi organoleptic un produs la alegere din subgrupa conserve din fructe, completând
tabelul:
Denumire produs:
Subgrupă:

Nr. Caracteristici Descrierea caracteristicii conf. Constatări

crt. Standard
1.
Aspect recipient la
exterior
2. Aspect recipient la
interior
3. Aspect conţinut
4. Culoarea legumelor
5. Lichidului de
acoperire
 Fisă de lucru
Carnea şi produsele din carne

Completaţi schema de mai jos:

PREPARATE
DIN CARNE

PRODUSE
DIN CARNE

CONSERVE
DIN CARNE

2. Descrieţi aspectul exterior al cărnii proaspete şi alterate şi aspectul măduvei oaselor.

3. Prezentaţi condiţiile de calitate ale conservelor de carne în suc propriu.

 4. În diagrama de mai jos sunt ascunse pe orizontală 8 tipuri de carne, în funcţie de provenienţa
lor.
Găsiţi-le şi încercuiţi-le!

M Ş ł G D C K A B L R U J X B O V I N E
A C B N P O R C I N E S T ł Z Y X D F G
M X A V U T ł O V I N E S Ş C D F E Z C
X V T Ş S M L C A P R I N E A X Z C J K
C D I E P U R I D E C A S Ă S J O M N T
D E V Â N A T S Ş T I Z U A C E M O S X
S T ł V D E P A S Ă R E M V X F G H O A
N D A X F C V T X Z S T ł D E P E Ş T E
S X A C R U S T A C E E K L H O P R X Z
V M M O L U Ş T E D F H G I J L M R R S
U V B V X A D F G S B A T R A C I E N I
 FIŞĂ DE LUCRU
PESTELE ŞI PRODUSELE DIN PEŞTE

1. Notaţi cu A (adevărat) şi F (fals) următoarele enunţuri:

a. Peştele sărat este o semiconservă.
b. Peştele afumat la cald este o conservă sterilizată.
c. Icrele roşii se obţin de la peşti precum păstrugă, nisetru.
2. Pentru un produs la alegere din grupa „Peşte şi produsele din peşte”, completează urătorul
tabel:

Elemente de informare Observaţii

Denumirea firmei producătoare
Denumire produs
Conţinut
Termen de păstrare
Cantitatea ambalată
Data fabricaţiei
Termenul de valabilitate
Concluzii privind observarea

3. Clasificaţi sortimentul produselor din peşte.

4. Rezolvaţi rebusul:

P
E
S
T
E

1. Peştele conţine ..................

2. Se folosesc ca adaos pentru obţinerea conservelor de peşte.
3 ...................... şi semiconserve de peşte.
4. Icrele conţin ................... A, D, E.
5 .............pot fi negre şi roşii.
 Fisă de lucru
Sortimentul produselor gustative
Identificaţi sortimentul de produse gustative completând schema
de mai jos.

Produse
gustative

II. Asociaţi termenii din cele două coloane:

Bolile vinurile Descriere
Floarea vinului este provocată de bacteriile acetice, care
transformă alcoolul în acid acetic. Se modifică
gustul (devine acru) şi mirosul
Oţetirea vinului apare la vinurile roşii, îmbuteliate. Vinul are gust
amar, înţepător, culoarea închisă (neagră-
albăstruie) şi se tulbură;
Băloşirea vinului vinul este provocată de drojdii. Vinul are gust fad,
apos, se tulbură, capătă miros străin şi se
formează o pânză alburie la suprafaţa vinului;
Băloşirea (manitarea vinului) are aspectul unui lichid vâscos, care se întinde
la curgere şi are miros respingător;
Amăreala vinul are gust acru, dulceag respingător şi este
tulbure;
Casarea este produsă de enzime, care schimbă culoarea,
gustul, mirosul, vinul se tulbură şi depune sediment

III. Enumeraţi sortimentul de condimente naturale:

_
_
_
[Type text]

Fisă de lucru nr. 5

Sortimentul produselor zaharoase

Identificaţi sortimentul de produse zaharoase completând schema de

mai jos.

Produse
zaharoase
[Type text]
FIŞÃ DE LUCRU NR. 6

Această activitate vă va ajuta cursantii să cunoască noţiuni legate de

mărfurile alimentare: produse zaharoase, lapte şi produse lactate.

1. Completaţi schema de mai jos cu elementele necesare:

-
Lapte şi produse lactate
-
-
-

2. Produsele de caramelaj sunt urmãtoarele :

a) caramele ;
b) drajeuri ;
c) bomboane fondante ;
d) bomboane sticloase neumplute ;
e) bomboane sticloase umplute ;
3. Aspectul exterior al ciocolatei se caracterizeazã prin :
a) suprafața netedã , lucioasã ;
b) suprafața netedã , matã ;
c) fãrã brumã de grãsime şi brumã de zahãr ;
d) suprafațã fãrã pete sau bule de aer.
4. Produsele lactate dietetice sunt urmãtoarele
a) iaurtul ;
b) laptele bãtut ;
c) smântâna ;
d) laptele praf ;
e) chefirul.
[Type text]
FIŞA DE LUCRU NR. 7

I. Încercuiţi varianta corectă:

1. Untul este un produs de smântânire cu un conţinut de grăsime de:
a) 10-12% b) 80%, 74% c) 20-40% d) 30%
2. Identificaţi produsul lactat dietetic:
a) smântâna c) untul
b) brânza a la creme d) iaurtul
3. Una din următoarele variante conţine sortimentul de lapte normalizat:
a) 0,1% grăsime b) 3,6% grăsime, 3% grăsime, 2% grăsime
c) 5,4% grăsime d) 6,1% grăsime
4. Identificaţi tipul de ambalaj al laptelui de consum:
a) butelie de sticlă c) folie de aluminiu
b) hârtie pergament d) folie metalizată

II Apreciaţi cu adevărat sau fals următoarele afirmaţii:

a) Laptele, ca aliment de bază, prin componentele nutritive, are o valoare calorică
redusă.
b) Iaurtul nu este un produs dietetic.
c) Untul de masă se ambalează în hârtie pergament vegetal sau în hârtie pergaminată şi
folie de aluminiu.
d) Depozitarea produselor din lapte se face în camere frigorifice igienizate, la temperaturi
de 9-12 grade Celsius.

II. Pentru un produs din grupa Lapte şi produse din lapte, completează următorul tabel:

Elemente de informare Observaţii

Denumirea firmei producătoare
Denumirea produsului, tipul de lapte
Conţinutul de grăsime , în %
Procedeul de tratament termic
Temperatura de păstrare
Cantitatea, în ml
Data fabricaţiei
Termenul de valabilitate
Concluzii
[Type text]

Activitatea
Temă

1. După studierea fiecărei grupe de mărfuri elaboraţi o fişă de lucru, după

modelul de mai jos, în care lipiţi sau desenaţi imaginea sau ambalajul ori
eticheta produselor cuprinse în grupa respectivă având grijă să le sortaţi pe
subgrupe. Dacă nu găsiţi imagini pentru anumite produse scrieţi numai
denumirea.

Fişă pentru grupa de mărfuri

Subgrupa de mărfuri Imaginea produsului

(denumirea)
[Type text]

Test de evaluare

1. Realizaţi o schemă de clasificare a grăsimilor, după origine şi după starea

fizică.
2. Prezentaţi comparativ caracteristicile organoleptice ale uleiului şi ale margarinei.
3. Marcarea cuprine :
a. data fabricaţiei
b. calitatea
c. masa netă
d. condiţii de păstrare
e. STAS
f. Termenul de garanţie
Încercuiţi răspunsurile corecte.
4. Notaţi cu adevărat sau fals următoarele enunţuri:

a.Etalarea grăsimilor se face pe grupe de produse.

b.Transportul grăsimilor alimentare se face la temperatura de 4-10 grade Celsius.
c.Margarina face parte din grupa grăsimilor animale solide.
d.Uleiul de peşte face parte din grupa grăsimilor vegetale solide.
e. Untura de porc face parte din grupa grăsimilor solide.

5. Completaţi spaţiile punctate:

a) Transportul grăsimilor alimentare se face în vehicule… ................... , curate, uscate, fără miros
străin, la temperatura de ……………………… .
b) Depozitarea grăsimilor se face în încăperi lipsite de........................................... , curate, uscate,
aerisite, la o temperatură de 4-10 grade Celsius.
[Type text]

FIŞĂ RECAPITULATIVĂ
SORTIMENTUL DE MĂRFURI ALIMENTARE

1. Marfuri de morărit şi panificaţie.

- Importanţa alimentară.
- Criterii de clasificare a mărfurilor de morărit şi panificaţie şi caracterizarea acestora.
a. Făina: albă (0 – 30%); semialbă (0 – 75%); intermediară (0 – 85%); neagră (0 – 90%)
b. Crupele: mălai, griş, arpacaş, pufuleţi, pufarin, orez, fulgi de ovăz)
c. Pastele făinoase: obişnuite, extra, super
d. Produsele de panificaţie: pâine, cornuri, chifle, batoane
e. Produse de patiserie: biscuiţi, napolitane.
- condiţii de calitate

2. Legume, fructe şi produse industrializate din legume şi fructe.

- importanţa alimentară
- clasificarea fructelor şi legumelor
- metode de conservare a fructelor şi legumelor: congelare, deshidratare, zdrobire şi
strecurare, fierberea cu zahăr, sărare, sterilizare
- condiţii de calitate

3. Produse zaharoase.
- Importanţa şi rolul produselor zaharoase în consumul alimentar al populaţiei
- Materii prime zaharoase: zahăr, glucoza, zahăr invertit, lapte concentrat, mierea, amidonul,
unt, unt de cacao, plantol
- Materii auxiliare: fructe, sâmburi de fructe, seminţe oleaginoase, lecitina, arome, acizi
alimentari, agar-agar, coloranţi alimentari.
- Clasificarea produselor zaharoase: produse de caramelaj, drajeuri, produse de laborator
(fondante, jeleuri, şerbet), produse de ciocolată, produse orientale (halvaua, rahatul).
- Condiţii de calitate.

4. Produse gustative.
a. Băuturi alcoolice şi nealcoolice
- băuturile alcoolice sunt produse alimentare obţinute prin fermentaţia alcoolică a
substanţelor dulci din materii prime vegetale (fructe, cereale) cu ajutorul drojdiilor.
[Type text]

nedistilate (berea, vinul)

distilate (rachiuri naturale, rachiuri industriale)
- băuturile nealcoolice sunt acele băuturi care nu conţin alcool fiind consumate pentru
caracteristicile lor gustative, valoarea alimentară şi terapeutică.
ape minerale, apa gazoasă (sifonul), sucuri de fructe, siropuri de fructe,
băuturi răcoritoare
b. Stimulente şi condimente
- importanţa alimentară
- stimulente: cafea, ceai, cacao
- condimente: acide (oţet, sare de lămâie, acid citric)
Picante (piper, muştar, boia de ardei)
Aromate (vanilia, scorţişoara, cuiţoare, foi de dafin, enibahar)
Saline (sare de bucătărie)
5. Grăsimi alimentare
- Importanţa alimentară
- Grăsimi vegetale: lichide (ulei de floarea soarelui, soia, măsline, porumb); solide
(margarina, unt de cacao, unt de palmier)
- Grăsimi animale: lichide (ulei de peşte); solide (untura de porc, untura de pa săre, seu de
bovine, unt)

6. Laptele şi produsele industrializate din lapte

- importanţa alimentară
- pasteurizarea, normalizarea laptelui
- Produse lactate:
Conserve din lapte (lapte praf, lapte sterilizat, lapte concentrat)
Produse lactate acide (iaurt, lapte bătut, sana, chefir)
Produse obţinute prin smântânirea laptelui (unt, smântâna)
Brânzeturi: proaspete (din lapte de vacă, urda); fermentate şi maturate în saramură
(telemea, Fetta); fermentate şi maturate (brânza cu mucegai); frământate (burduf); opărite
(caşcavalul), topite

7. Ouăle
- Importanţa alimentară
- Clasificare (ouă foarte proaspete, proaspete, conservate)
- Criterii de apreciere a propseţimii ouălor (camera de aer, albuşul, gălbenuşul, aspectul cojii)

8. Carnea şi produsele din carne

- Importanţa alimentară
[Type text]

- Tipuri de carne: bovine, porcine, ovine, pasăre

- Condiţii de calitate
- Produse din carne: preparate tip salamuri (de vară, de porc, Victoria, cabanos, Sibiu),
specialităţi din carne (şunca fiartă şi presată, muşchi ţigănesc, pastramă), prepar ate din
carne (cârnaţi, leber, caltaboş, tobă, parizer, crenvurşti), semipreparate din carne
(cârnăciorii de bere), semiconserve din carne, produse dietetice şi pentru copii, conserve
din carne (pateu de ficat)

9. Peştele şi produsele industrializate din peşte

- Valoarea alimentară a peştelui proaspăt
- Condiţii de calitate
- Grupe de produse din peşte: semiconserve din peşte (peşte afumat, sărat, marinat, pastă
de peşte); conserve de peşte (în ulei, în sos tomat, în suc propriu); icrele (negre, roşii)
[Type text]

TEST DE EVALUARE

1. Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:

Din grupa grăsimilor vegetale face parte:

a. uleiul de floarea soarelui b. ulei de măsline c. ulei de soia d. ulei solidificat.
Untul este un produs de smântânire care cuprinde:
a. unt superior 80% grăsime b. unt de masă 74% grăsime c. unt cu 65% grăsime d. unt
cu 32%grăsime
Produsele gustative includ în mod convenţional:
a. stimulente b. condimente c. băuturi d. minerale
Alegeţi varianta care conţine un concept referitor la marfă :
a. schimbul b. calitatea c. clasificarea mărfurilor
Obiectul clasificării mărfurilor îl reprezintă:
a. grupa b. sortimentul de produse c. sortul

2. Răspundeţi prin adevărat (A) sau fals (F) la următoarele propoziţii:

Margarina face parte din grupa grăsimilor alimentare solide.
Peştele afumat la cald este o conservă sterilizată.
2.3 Peştele este un aliment valoros, datorită calităţilor gustative, a gradului de asimilare şi a
conţinutului nutritiv diminuat.
2.4. Laptele şi produsele din lapte au o valoare biologică scăzută, fiind o grupă de alimente
deosebit în alimentaţia omului.

3. În coloana A sunt enumerate sortimentul de produse, iar în coloana B – componentele

acestora. Asociaţi cifrele din coloana A şi literele din coloana B.

A. Sortimentul produselor gustative B. Componentele

1. stimulente a. sarea extra fună, fină, măruntă, uruială, bulgări

2. condimente acide b. pasta de muştar, muştar pulbere, boia de ardei,

3. condimente industriale
4. condimente minerale saline
5. condimente naturale
sosuri
c. condimente sintetice, scorţişoara
d. din fructe, frunze, seminţe, scoarţă, flori şi muguri,
rizomi
e. oţetul de fermentaţie, oţetul de distilaţie
f. cafea, ceai

A. Produse din carne B. Sortimentul produselor din carne

1. preparate tip prospături a. parizer, cârnat trandafir
2. preparate afumate la cald, la rece, pasteurizate b. şuncă presată, rulade, muşchI ţigănesc
3. preparate afumate la cald c. salam de Sibiu
4. preparate crude care suferă tratament special d. cârnaţi de porc
5. preparate- specialităţi e. salam de vară
f. cârnaţi, caltaboş, crenvuşti

A. Sortimentul de lapte şi produse din lapte B. Componentele

1. lapte normalizat a. smântâna, untul
2. lapte smântânit b. lapte sterilizat, lapte concentrat, lapte praf
3. lapte cu compoziţie modificată c. hipoproteic, fluorizat, vitamizat
4. conserve din lapte d. conţinut de grăsime de 0,1%
5. produse de smântânire e. conţinut de grăsime de 3,6%, 3%, 2%
f. conţinut de grăsine de 5,4%, 3%, 2%
[Type text]

A. Produse din cereale B

1. după modul de prelucrare crupele
2. după materia primă crupele
3. după formă şi dimensiuni pastele
făinoase
4. după compoziţia pastelor făinoase
5. după materia primă şi auxiliară a pâinii
Componentele
a. simple, cu adaos
b. pâine simplă, cu adaos de cartofi, dietetică
c. naturale , artificiale
d. semialbă, albă, neagră
e. arpacaş, griş, fulgi, orez expandat
f. lungi, medii, scurte

4. Definiţi noţiunea de: grăsimi alimentare

5. Daţi patru exemple de conserve sterilizate din peşte.

6. Precizaţi sortimentul brânzeturilor:

7. Enumeraţi sortimentul băuturilor alcoolice:

8. Precizaţi sortimentul grăsimilor:

9. Enumeraţi sortimentul de condimente naturale:

10. Daţi patru exemple de semiconserve din peşte.

11. Daţi patru exemple de conserve de fructe.

12. Precizaţi sortimentul de făină de grâu şi paste făinoase:

13. Enumeraţi sortimentul de legume:

[Type text]

Fişa de documentare 1
Sortimentul mărfurilor nealimentare

Sfera de cuprindere a mărfurilor nealimentare este foarte largă şi diversificată. În

continuare este prezentată o clasificare a principalelor grupe de mărfuri nealimentare, clasificare
realizată în concordanţă cu curriculum-ul pentru clasa a IX-a ciclul inferior - liceu tehnologic,
profilul: Servicii, domeniul pregătirii : Comerţ, Economic.

Grupe de mărfuri:

 textile-încălţăminte
 metalo-chimice
 cosmetice
 sticlă şi ceramică
 lemn
 tehnico-sanitare
 materiale de construcţii
 electrotehnice şi electronice
 autoturisme
 birotică şi papetărie
 sport-voiaj – turism
 bijuterii şi gablonţuri












[Type text]


Fişa de documentare 2
Mărfurile textile
Este o grupă ce cuprinde un număr foarte mare de articole cuprinse în subgrupe diferite:
- fibre textile;
- fire textile;
- ţesături;
- tricoturi;
- confecţii.

Sortimentul fibrelor textile

Fibrele textile reprezintă materia primă de bază folosită la obţinerea celorlalte mărfuri
textile. După proveninţa fibrelor textile acestea se clasifică astfel:

1. Fibre textile naturale

a) vegetale (celulozice)
- monocelulare (ex. bumbac)
- policelulare (liberiene) : *din tulpini: in, cânepă, iută
*din frunze: manila, sisal
* de pe fructe: cocos
b) animale (proteice)
- cu structură celulară: lâna, păr de cămilă, păr de capră, etc.
- fără structură celulară: mătase
c) minerale: fibra de azbest

2. Fibre textile chimice

a) din polimeri naturali
- celulozice: * hidratcelulozice: vâscoza, cupru
* estercelulozice: acetat
- proteice: din cazeina, soia, zeina
- hidrocarburi: fibra de cauciuc
b) din polimeri sintetici
- obţinute prin polimerizare: poliacrilonitrilice, polietilenice, polipropilenice, etc.
- obţinute prin policondensare: poliamidice, poliesterice, etc.
- obţinute prin poliadiţie: poliuretanice, poliuretanice elastomere

3. Alte fibre industrializate: fibre de sticlă, fibre de zgură, etc.

[Type text]

Fişa de documentare 3

Sortimentul şi caracteristici de calitate ale firelor textile

Firele textile sunt obţinute prin reunirea mai multor fibre scurte sau continue consolidate
prin torsionare. Ele se folosesc pentru obţinerea ţesăturilor, tricoturilor şi a altor produse textile.

Clasificarea firelor textile:

1. După materia primă şi sistemul de obţinere:
a) fire obişnuite – fire din bumbac şi tip bumbac;
- fire din fibre liberiene;
- fire din lână şi tip lână;
- fire din mătase naturală;
- fire din fibre chimice.
b) fire texturate;
c) fire de efect: fire cu îngroşări, fire buclate, fire vopsite, etc.
2. După destinaţie:
a) fire pentru ţesături;
b) fire pentru tricoturi;
c) fire pentru aţe de cusut şi brodat;
d) fire pentru perdele;
e) fire pentru textile neţesute etc.
3. După fineţe:
a) fire fine;
b) fire de fineţe medie;
c) fire groase.
4. După structură:
a) fire simple;
b) fire răsucite;
c) fire cablate.

Caracteristici de calitate ale firelor textile

Nr.
Caracteristici Descrierea caracteristicilor
crt.
1. Fineţea (densitatea Exprimă gradul de subţirime a firelor şi este influenţată de fineţea
de lungime) fibrelor şi de procedeul de filare aplicat. La rândul ei influenţează
anumite proprietăţi ale produselor textile finite, cum ar fi:
greutatea, destinaţia în consum.
2. Torsiunea Se exprimă prin numărul de torsiuni (la firele simple) sau
numărul de răsuciri (la firele multiple) pe care le are firul pe
unitatea de lungime. Se poate efectua în două sensuri: spre
dreapta (în Z); spre stânga (în S).
3. Rezistenţa la rupere Depinde de natura fibrelor utilizate, de torsiunea şi grosimea
firelor etc. Se măsoară prin forţa sau greutatea la care rezistă
firul până la rupere.
4. Alungirea la rupere Se măsoară prin gradul de întindere a firului până când se rupe
şi depinde de natura fibrelor şi de structura firelor.
5. Uniformitatea Se referă la aspectul exterior, cât şi la uniformitatea grosimii
firelor.
[Type text]

Fişa de documentare 4
Ţesăturile şi tricoturile
Sortimentul de ţesături

Ţesăturile sunt produse obţinute prin încrucişarea perpendiculară într-o anumită ordine,
stabilită iniţial, a două sisteme de fire: urzeală şi bătătură.
Clasificarea ţesăturilor:
1. După materia primă:
a) ţesături din bumbac şi tip bumbac;
b) ţesături din in şi tip in, tip cânepă, tip iută;
c) ţesături din lână şi tip lână;
d) ţesături din mătase şi tip mătase.
2. După sistemul de filare al firelor utilizate
a) ţesături din fire cardate;
b) ţesături din fire pieptănate;
c) ţesături din fire semipieptănate;
d) ţesături din fire vigonie;
e) ţesături din fire filamantare.
3. După compoziţia fibroasă:
a) ţesături omogene;
b) ţesături neomogene;
c) ţesături pure.
4. După caracterul finisării
a) ţesături crude;
b) ţesături albite;
c) ţesături vopsite;
d) ţesături mercerizate;
e) ţesături imprimate.
5. După destinaţie:
a) ţesături pentru îmbrăcăminte;
b) ţesături pentru uz casnic şi decorativ;
c) ţesături pentru ambalaje;
d) ţesături pentru furnituri de croitorie;
e) ţesături pentru uz industrial etc..

Sortimentul de tricotaje

Tricotajele materiale textile formate din ochiuri legate elastic între ele prin buclarea unuia
sau mai multor fire într-o anumită ordine în funcţie de textură.
[Type text]
Clasificarea tricoturilor:
1. După felul materiei prime:
a) tricoturi din bumbac şi tip bumbac;
b) tricoturi din lână şi tip lână;
c) tricoturi din fire chimice.
2. După numărul, poziţionarea şi
mărimea defectelor:
a) clasa I de calitate;
b) clasa a II-a de calitate;
c) clasa a III-a de calitate.
[Type text]

Fişa de documentare 5
Sortimentul de confecţii

Confecţiile sunt produse textile folosite exclusiv ca articole de îmbrăcăminte şi se obţin în

principal din ţesături şi tricoturi.

Clasificarea sortimentului de confecţii:

1. Din punct de vedere al calităţii materiilor prime şi auxiliare, al calităţii execuţiei şi al comlexităţii
produsului:
a) confecţii „De masă”;
b) confecţii de calitate „ Superioară”;
c) Confecţii de calitate „Extra”;
d) confecţii de calitate”Lux”.

2. Din punct de vedere al frecvenţei cererii:

a) confecţii cu vânzare sezonieră;
b) confecţii cu vânzare în tot timpul anului.

3. După materia primă:

a) confecţii din ţesături: - ţesături din bumbac şi tip bumbac;
- ţesături din in şi tip in, tip cânepă, tip iută;
- ţesături din lână şi tip lână;
- ţesături din mătase şi tip mătase.
b) confecţii din tricoturi (tricotaje): - tricoturi tip bumbac;
- tricoturi tip lână;
- tricoturi tip mătase;
- tricoturi din fire PNA.
c) confecţii din textile neţesute;
d) confecţii din materiale textile impregnate şi apoi acoperite cu materiale plastice.

4) După destinaţie:
a) confecţii pentru copii şi adolescenţi;
b) confecţii pentru femei;
c) confecţii pentru bărbaţi.

Observaţie: În fiecare din aceste grupe se regăsesc articole precum:

 îmbrăcăminte exterioară (paltoane pardesie etc.);
 costume, taioare, rochii, fuste, pantaloni, etc.;
 lenjerie de corp: pijamale, halate, etc.;
 lenjerie de pat: cearceafuri, feţe de perne, etc.;
 articole pentru acoperirea capului: şepci, pălării, căciuli, etc.;
 diverse confecţii: prosoape, etc.
Fişa de documentare 6
[Type text]
Caracteristicile de calitate şi

defectele confecţiilor

Confecţiile trebuie să îndeplinească anumite condiţii de calitate:

1. Condiţii estetice, care se referă la următoarele aspecte:
 modelul confecţiei: aceasta are o influenţă mare în declanşarea deciziei de
cumpărare;
 aspectul exterior al confecţiei: este dat de tuşeu, luciu, capacitatea de drapare,
culoare, desen etc.;
 capacitatea de păstrare a formei confecţiei.
2. Condiţiile de durabilitate care se referă la rezistenţa confecţiilor la acţiunea diferiţilor agenţi
fizico-mecanici şi chimici (rezistenţa la frecare, la cusut, la îndoiri repetate, rezistenţa la intemperii
etc.)
3. Condiţii fiziologice şi de confort care se referă la următoarele aspecte:
 comoditatea în purtare – este determinată de masa confecţiei, higroscopicitate,
capacitatea de izolare termică, permeabilitatea la aer etc.;
 uşurinţa în întreţinere-este determinată de curăţenia şi călcarea uşoară.

Abaterile de la calitatea confecţiilor duc la apariţia defectelor.

Defecte cauzate de materiile prime şi auxiliare pot fi:
 noduri, fire duble în urzeală;
 dungi de la imprimare;
 diferenţă de tuşeu;
 scămoşare neuniformă etc.
Defecte cauzate de procesul tehnologic pot fi:
 croirea necorespunzătoare a pieselor;
 cusături strâmbe, paşi săriţi;
 piese cu deformări cauzate de montarea incorectă a căptuşelilor;
 luciu pronunţat sau pete de apă de la călcat;
 nesimetria buzunarelor sau altor elemente componente;
 butoniere amplasate diferit faşă de model sau la distanţe inegale între ele, etc.
[Type text]
Fişa de documentare 7
Articolele de încălţăminte

Articolele de încălţăminte sunt produse ce îndeplinesc pe lângă funcţia de protecţie a

picioarelor şi o funcţie ortopedică şi igienică.

Sortimentul articolelor de încălţăminte cuprinde.

1. După natura feţelor: încălţăminte cu feţe din piele, cu feţe din înlocuitori şi din
cauciuc.
2. După destinaţie: încălţăminte pentru copii, pentru adolescenţi, pentru femei, pentru
bărbaţi.
3. După tipul de piele folosit: bizon, năbuc, lac, velur, etc.
4. După felul tălpii: piei de bovină, talpă oglindă, duroflex,etc.
După felul încălţămintei: papuci, pantofi, sandale, ghete, cizme, etc.
5. După sistemul de confecţionare: încălţăminte cusută prin branţ, cusută pe ramă,
lipită, vulcanizată, etc.

Condiţiile de calitate ale articolelor de încălţăminte se referă la:

1. Comportarea în utilizare – care presupune menţinerea la nivelul piciorului a unui
microclimat optim.
2. Comoditatea şi confortul – care sunt asigurate de dimensiunile, greutatea şi modelul
încălţămintei precum şi materialele folosite la confecţionarea ei.
3. Durata de exploatare – care este influenţată de materia primă folosită, de modul de
executare a procesului tehnologic, precum şi de condiţiile de purtare şi întreţinere.
4. Caracteristici estetice – care se referă la forma, modelul, culoarea încălţămintei.

Defectele articolelor de încălţăminte pot fi cauzate de materiile prime şi auxiliare folosite,

precum şi de procesele de proiectare şi confecţionare a încălţămintei.
1. Defecte cauzate de materiile prime şi auxiliare – se referă la: rezistenţa mică la apă, la
uzură, feţe pătate, zgâriate, diferenţe de nuanţă, etc.
2. Defectele cauzate de proiectare – se referă la incomoditatea la încălţat şi descălţat,
poziţia incorectă a accesoriilor, etc.
3. Defectele cauzate de procesul de confecţionare – includ: piese asimetrice,
desprinderea tălpilor şi a tocurilor, cusături strâmbe, pete de vopsea, etc.
[Type text]

Fişa de documentare 8
Mărfurile metalo-chimice

Mărfurile metalice se clasifică după următoarele criterii:

1. După metalul întrebuinţat:

a) mărfuri din aliaje feroase;
b) mărfuri din aliaje neferoase;
c) mărfuri din metale neferoase.

2. După prelucrare:
a) mărfuri turnate;
b) mărfuri laminate (profile, benzi, etc.);
c) mărfuri trefilate (sârme, lanţuri), etc.;
d) mărfuri pentru asamblare, (şuruburi, nituri, piuliţe,etc.).

3. După întrebuinţare:
a) articole din metal pentru construcţii;
b) scule şi unelte de mână(cleşti, ciocane, burghie, chei metalice, etc.);
c) lacăte, încuietori, feronerie (balamale, broaşte, cârlige, zăvoare, etc.);
d) articole de măsurat (metru, rulete, şubler, etc.);
e) unelte de grădinărit/gospodărie (sape, lopeţi, greble, furci, etc.);
f) articole pentru apicultură (stupi, daltă apicolă, cuţit apicol, etc. );
g) articole de menaj (cratiţe, oale, tăvi, etc.);
h) articole diverse pentru uz gospodăresc (foarfece, inele pentru perdele, cuiere de pereţi, etc.).

Notă: Verificarea calităţii produselor metalice se face organoleptic şi prin măsurători, în

funcţie de caracteristicile urmărite pentru fiecare tip de articol metalic, şi de prevederile din
standarde.

Mărfurile chimice sunt produse utilizate pentru consumul casnic şi pentru consumul
industrial.
Clasificarea mărfurilor chimice se face în funcţie de importanţa şi rolul acestora astfel:

1. Produse chimice de bază: acizi, săruri, baze.

Ex. acid clorhidric, acid azotic, soda caustică, amoniacul, clorura de var, etc.
2. Îngrăşăminte chimice: a) naturale şi chimice
b) simple şi complexe
Ex. crisalide de viermi de mătase, făină de peşte, făină de oase, turte de rapiţă, azot, etc.
3. Insecticide şi raticide
4. Mărfuri chimice de uz casnic pentru spălat şi curăţat
a) produse chimice pentru spălarea şi curăţarea rufelor: săpun de rufe, detergenţi, produse pentru
apretare, produse pentru emoliere şi condiţionare, produse pentru scoaterea petelor şi albire,
produse pentru dedurizarea apei.
b) produse chimice pentru curăţat obiecte de uz casnic: pentru veselă, faianţă, gresie, instalaţii
sanitare, tâmplărie, geamuri,etc.
c) produse chimice cu utilizări diverse: produse pentru curăţat mobila, pentru curăţat mochete şi
covoare, produse dezinfectante, produse pentru parfumarea spaţiilor, etc
[Type text]

Mărfurile cosmetice

Produsele cosmetice au un rol important în asigurarea sănătăţii şi frumuseţii corpului

omenesc, în întârzierea procesului de îmbătrânire.
Sortimentul mărfurilor cosmetice include:
1. Produse de igienă
a) săpun de toaletă: standard, superior, fin şi extrafin, pentru copii, medicinal;
b) produse pentru bărbierit: creme de ras, loţiuni preras electric, loţiuni după bărbierit;
c) produse pentru îngrijirea gurii şi a dinţilor: pasta de dinţi, apă de gură, produse pentru curăţat
proteze dentare.
2. Produse cosmetice propriu-zise
a) produse pentru îngrijirea feţei: creme cosmetice, loţiuni pentru faţă, produse pentru curăţat faţa
(demachiante), pudre cosmetice, produse pentru machiaj (fond de ten, farduri, etc.), măşti
cosmetice, produse contra petelor (emulsii, măşti, etc.);
b) produse pentru îngrijirea părului: produse pentru curăţare (şampoane), produse pentru
condiţionare (balsamuri, uleiuri, etc.), produse pentru vopsire (nuanţatoare, decolorante,
vopsele, etc.), produse pentru coafare (fixative, spume, etc.)
c) produse pentru îngrijirea mâinilor şi a unghiilor: loţiuni, emulsii, creme, pudre, lacuri pentru
unghii, etc.
d) produse pentru îngrijirea corpului: produse deodorante şi antiperspirante, produse pentru
epilare, produse antisolare şi pentru bronzare, produse pentru şi după baie, produse contra
celulitei, etc.
3. Produse de parfumerie: ape de colonie, ape de parfum, parfumuri, esenţe de parfum.
4. Articole de toaletă: articole pentru bărbierit (aparat de ras, lame, etc.), articole pentru îngrijirea
gurii (periuţe de dinţi) articole pentru îngrijirea părului (ondulator, uscător, agrafe, perii, etc.),
articole pentru îngrijirea feţei (bureţi, pensule, etc.), articole pentru îngrijirea mâinilor, unghiilor şi
corpului (truse de manichiură, perii de corp, etc.).

Caracteristici de calitate ale cremelor cosmetice

Nr.
Caracteristici Descrierea caracteristicilor
crt.
1. Aspectul şi consistenţa Moale, onctuoasă, omogenă, fără separarea uleiului de
apă, fără aglomerări.
2. Culoarea Uniformă, pe toată suprafaţa.
3. Mirosul Parfumat, corespunzător substanţelor odorante folosite,
nu se admite miros de rânced.
4. Acţiunea asupra pielii Cremele grase să fie emoliente şi să pătrundă uşor în
piele;
Cremele uscate să nu lase urme lucioase sau lipicioase
pe piele.

Principalele defecte care se pot întâlni la cremele cosmetice sunt:

 modificarea consistenţei;
 apariţia mirosului de rânced;
 separarea uleiului de apă;
 apariţia de aglomerări.
[Type text]

Sortimentul mărfurilor din sticlă şi ceramică

Mărfurile din sticlă prezintă o importanţă deosebită pentru diferite domenii de

utilizare: articole de menaj, ambalaje, geamuri, optică, etc. care nu pot fi înlocuite cu alte mărfuri.
Mărfurile din sticlă se clasifică în mărfuri din sticlă pentru construcţii (pentru geamuri şi specială-
izolantă termic şi fonic) şi mărfuri din sticlă pentru menaj.
Sortimentul mărfurilor din sticlă pentru menaj include:
1. Articole de menaj
a) după destinaţie: - piese detaşate: pahare, căni, platouri, etc.
- servicii: de apă, lichior, vin, etc.
b) după compoziţia chimică a sticlei: - articole din sticlă comună;
- articole din sticlă cristal;
2. Articole decorative
a) după destinaţie: vaze, scrumiere, bomboniere, etc.
b) după compoziţia chimică a sticlei: - articole din sticlă comună;
- articole din sticlă cristal;
3. Articole întrebuinţate ca ambalaje: butelii, borcane, damigene, etc.
4. Articole din sticlă termorezistentă: căni şi farfurii de ceai, cafea, ibrice,etc.
5. Diverse articole de menaj: storcător de fructe, răzătoare de fructe, etc.

Mărfurile ceramice sunt articole fasonate din argilă amestecată cu alte substanţe
ajutătoare şi arse apoi la temperaturi ridicate, unele având suprafaţa acoperită cu un strat de
glazură.
Sortimentul mărfurilor ceramice include:
1. Mărfuri ceramice pentru menaj;
a) din porţelan: - piese detaşate: căni, farfurii, platouri, etc.;
- piese care compun servicii complete: de ceai, cafea, de masă, etc.;
b) din faianţă: - piese separate: căni, farfurii, etc.
- piese care compun servicii complete: de ceai, cafea, etc.;
2. Mărfuri ceramice decorative;
a) din porţelan: bibelouri, statuete, etc.
b) din faianţă: vaze, bomboniere,etc.
c) articole din ceramică populară: ceramică roşie, neagră, comună termorezistentă.
3. Mărfuri ceramice pentru construcţii;
a) produse pentru zidărie: cărămizi, ţigle;
b) placaje ceramice: faianţă, gresie;
c) obiecte ceramice sanitare;
d) tuburi din gresie ceramică;
4. Mărfuri ceramice pentru uz industrial
a) recipiente pentru industria chimică;
b) produse pentru aşchiere şi abraziune;
c) produse pentru diferite ramuri industriale: electronică, electrotehnică, textilă, etc.
[Type text]

Fişa de documentare 11

Defectele articolelor din sticlă şi ceramică

Defectele articolelor din sticlă pentru menaj provin de la diferite etape ale
procesului tehnologic, precum şi de la procesul de manipulare şi depozitare.

1. Defecte de topitură:
 incluziuni de sticlă cauzate de neomogenitatea masei sticloase: se prezintă sub
formă de aţe, picături, perle etc.
 incluziuni de gaze în sticlă cauzate de limpezirea incompletă: se prezintă sub
formă de goluri de aer;
 incluziuni de corpuri străine;
 defecte de culoare.
2. Defecte de fasonare:
 defecte de formă: conicitate, abateri de la verticalitatea produsului, etc.
 defecte de integrare: zgârieturi, fisuri, crăpături, etc.
3. Defecte de recoacere:
 deformarea produsului;
 modificarea nuanţei.
4. Defecte de finisare:
 perete străpuns din cauza şlefuirii prea adânci;
 asimetria semnelor de decorare;
 scurgeri de colorant,etc.
5. Defecte de manipulare, transport, depozitare:
 crăpare, fisurare, spargeri;
 voalarea suprafeţei din cauza umezelii, etc.

Defectele articolelor ceramice

1. Defecte de aspect:
 scurgeri de glazură, băşici, fisuri, scurgeri de colorant, decor ars, decor
asimetric, pete, exfolieri sau lipsa glazurii, etc.
2. Defecte de formă şi dimensiuni:
 deformarea marginilor faţă de o suprafaţă plană, abateri de la formă şi
dimensiunile corespunzătoare ale obiectului, etc.
[Type text]

Fişa de documentare 12

Sortimentul mărfurilor din lemn

Lemnul constituie o importantă materie primă pentru o serie de ramuri ale economiei
naţionale, datorită avantajelor pe care le prezintă, respectiv: rezistenţă mecanică bună, masă
specifică redusă, se prelucrează cu uşurinţă, se regenerează prin creştere.
Produsele obţinute din lemn se clasifică astfel:
1. Semifabricate din lemn
a) semifabricate din lemn obişnuit: cherestea, furnire, parchet, semifabricate folosite în
construcţii (duşumele, şipci, etc.);
b) semifabricate din lemn ameliorat: placaj, panel, plăci celulare, lemn diversificat, lemn
stratificat, plăci din aşchii de lemn (PAL), plăci din fibre de lemn (PFL);
c) semifabricate din lemn înnobilat: produse melaminate, produse înnobilate prin emailare,
produse înnobilate prin imprimare şi lăcuire.
2. Mobilă
a) După natura materiei prime: - mobilier din lemn masiv;
- mobilier din PAL, PFL;
- mobilier din materiale lemnoase combinate;
- mobilier din placaj;
b) După modul de asamblare: - mobilier demontabil;
- mobilier fix;
- mobilier mixt;
c) După modul de finisare: - mobilier cu suprafaţă şlefuită;
- mobilier cu suprafaţă ceruită;
- mobilier cu suprafaţă băiţuită;
- mobilier cu suprafaţă naturală;
- mobilier cu suprafaţă lăcuită,etc.,
d) După criteriul constructiv: - mobilier pe schelet;
- mobilier pe rame;
- mobilier din panouri;
- mobilier curbat, etc.;
e) După destinaţie: - mobilier pentru locuinţe;
- mobilier pentru instituţii publice;
- mobilier pentru învăţământ;
- mobilier comercial, etc.;
f) După modul de aranjare în încăperi: - mobilier aparent;
- mobilier camuflat;
- mobilier modulat;
- mobilier pliant, etc.
g) După stil: - mobilier clasic;
- mobilier rustic;
- mobilier contemporan, etc.;
h) După felul ornamentelor: - mobilier sculptat;
- mobilier încrustat;
- mobilier gravat;
- mobilier pictat, etc.
[Type text]

Fişa de documentare 13

Mărfurile tehnico-sanitare

Sortimentul mărfurilor tehnico-sanitare include:

1. Mărfuri sanitare din ceramică (porţelan sanitar, semiporţelan) – lavoare, bideuri,
vase şi rezervoare pentru wc; etc.;
2. Mărfuri sanitare din fontă emailată: căzi de baie, etc.
3. Armături (robinete, baterii, racorduri, etc.)
4. Fitinguri (piese de legătură, de asamblare a ţevilor);
5. Ţevi şi tuburi: - ţevi din oţel;
- ţevi din plumb;
- ţevi din PVC;
- tuburi şi piese de legătură din fontă.

Caracteristici de calitate ale ţevilor din PVC

Ţevile din PVC trebuie să respecte următoarele condiţii de calitate:

 să fie drepte;
 să aibă lungimea corespunzătoare ;
 pereţii să aibă grosime uniformă;
 diametrul să fie uniform;
 să nu prezinte crăpături, fisuri, deformări;
 să corespundă marcării;
 culorile materialului să fie în concordanţă cu presiunea pentru care au fost
realizate: pentru presiune medie până la 6 atmosfere – tip M – de culoare crem
şi pentru presiune de până la 10 atmosfere - tip G - de culoare cenuşie opacă.
[Type text]

Fişa de documentare 14

Materiale de construcţii

Clasificarea materialelor de construcţii după destinaţia acestora:

1. Materiale de zidărie
a) naturale: piatră brută, blocuri de piatră şi calcar, granit, gresie;
b) artificiale: cărămidă, etc.

2. Lianţi: var, ciment, ipsos, argilă, bitumuri, răşini, etc.

3. Agregate
a) naturale: calcar, nisip, piatra ponce, pietriş, azbest, etc.
b) artificiale: zgura, rocile arse, etc.

4. Materiale hidroizolante
a) materiale în rulouri: carton, hârtie, etc.
b) materiale hidroizolante protectoare: cartonul asfaltat, etc.

5. Materiale termoizolante
a) dure: beton celular, perlită, sticlă spongioasă,etc.
b) flexibile: vata minerală, pâsla, etc.

6. Materiale fonoizolante: vata minerală, plăci fibro-lemnoase, panouri prefabricate,etc.

7. Materiale de finisare: mortare, lacuri, vopsele, etc.

[Type text]

Fişa de documentare 15

Sortimentul mărfurilor electrotehnice şi electronice

Mărfurile electrotehnice sunt necesare pentru producerea, transportarea, distribuţia şi

utilizarea energiei electric.
Aceste produse se pot clasifica astfel:
1. Surse electrochimice de curent electric
a) pile şi baterii electrice: pentru autovehicule, lanterne,
aparate foto şi de filmat, etc.
b) acumulatoare electrice: acide şi alcaline.;

2. Articole pentru instalaţii electrice

a) conductori electrici: neizolaţi şi izolaţi;
b) articole electroizolante: tuburi de izolare şi protecţie, izolatoare de susţinere şi trecere, alte
articole izolatoare(benzi, lacuri, răşini, etc.);
c) aparataj electric de joasă tensiune: aparataj de conectare, comutare şi întrerupere
(comutatoare, prize, fişe), aparataj de protecţie (tablouri, siguranţe,etc.), aparataj de semnalizare
(semnalizator acustic, buton de sonerie,etc.);

3. Articole de iluminat
a) surse electrice de iluminat: lămpi electrice cu incandescenţă
(becuri); lămpi electrice cu fluorescenţă;
b) corpuri de iluminat: lanterne, lustre, pendule, plafoniere, aplice, etc.

Mărfurile electronice se grupează după destinaţie astfel:

1. Aparate electronice: amplificatoare, stabilizatoare de tensiune, combine, CD-playere,

receptoare TV, aparate videofonice, etc.;

2. Accesorii şi instrumente pentru aparatele electrice: antene radio şi TV, cabluri, microfoane,
difuzoare, relee, etc.;

3. Piese şi subansambluri (componente) pentru aparatele electrice:

a) active: tranzistore, diode;
b) pasive: rezistoare, condensatoare, bobine şi transformatoare;
c) circuite integrate obţinute din piese active şi pasive asamblate în module.

Bobine
[Type text]

Fişa de documentare 16

Caracteristici de calitate ale autoturismelor

1. Caracteristici ergonomice, care se referă la:

 asigurarea confortului general maxim posibil în habitaclu;
 accesibilitatea optimă a comenzilor acţionate de conducătorul auto şi de
pasagerii autoturismului;
 funcţionarea instrumentelor de bord;
 asigurarea unor servicii suplimentare, cum ar fi: casetofon, brichetă, dezaburire,
acţionarea geamurilor şi a uşilor, etc.;

2. Caracteristici referitoare la dimensiuni şi masă, care se referă la:

 lungimea, lăţimea, şi înălţimea maxime;
 masa proprie sau specifică în stare echipată;
 masa portantă sau utilă,
 masa motorului;
 masa repartizată pe perechile de punţi,etc.;

3. Caracteristici dinamice, care vizează comportarea în mers a autoturismului:

 viteza maximă;
 vitezele maxime şi minime pe trepte de viteză;
 autonomia de mers (capacitatea rezervorului şi de consum);
 stabilitatea în mers;
 distanţa minimă de frânare, etc.;

4. Caracteristici economice care se referă la cheltuielile generate de exploatarea unui

autoturism.
[Type text]

Fişa de documentare 17

Sortimentul şi caracteristicile de calitate ale mărfurilor birotice

Mărfurile birotice includ aparatele, maşinile, instalaţiile cu care sunt echipate birourile,
materialele, accesoriile, piesele de schimb necesare într-un birou. Ele contribuie la creşterea
calităţii şi eficienţei muncii.
Clasificarea mărfurilor birotice:
1. maşini de scris electronice;
2. copiatoare,
3. telefoane;
4. roboţi telefonici;
5. aparate telefax;
6. pagere;
7. dictafoane, reportofoane;
8. accesorii, materiale, piese de schimb.

Copiatoarele – realizează reproducerea textelor sau a imaginilor de pe un original pe

hârtie.
Clasificarea copiatoarelor:
1. După manevrabilitate: - staţionare şi portabile;
2. După principiul de funcţionare: termice, cu cerneală, electrostatice;
3. După culoarea copiei: alb-negru şi color;
4. După operaţiile realizate: simple (numai copiere) şi complexe (copiere, sortare, legare);
5. După posibilitatea de mărire sau micşorare: fără posibilităţi de mărire-micşorare sau cu
scară reglabilă;
6. după formatul maxim al originalului:A5, A4, A3, sau formate mai mari.

Caracteristici tehnico-funcţionale ale copiatoarelor

 viteza de lucru: 5-120 copii/minut;
 dimensiunile maxime ale originalului (în cm sau mm sau formatul standard
al hârtiei);
 factorul de mărire/micşorare şi pasul minim de reglare: 20-400% cu pasul
de 1%;
 modul de alimentare cu hârtie: manual sau automat;
 puterea absorbită (W).
[Type text]

Fişa de documentare 18

Articole pentru sport-voiaj-turism

1. Articole pentru sport:

a) pentru sporturi de iarnă: schiuri, patine, crose pentru hochei, etc.;
b) pentru gimnastică: trambulina, inele, bârna, cercul, măciuca, etc.;
c) pentru atletism: discul, greutatea, ciocanul, suliţa,etc.;
d) pentru box, lupte, haltere: mănuşi, saltele, etc.;
e) mingi pentru jocuri sportive: handbal, fotbal, tenis, baschet, etc.;
f) pentru sporturi de apă: ambarcaţiuni,etc.;
g) pentru tir şi vânătoare: arcul, săgeţi, arma, etc.;
h) pentru pescuit sportiv: lansete, mulinete, cârlige şi fir de pescuit, plute,etc.;

2. Echipament sportiv: îmbrăcăminte şi încălţăminte tip sport

3. Articole pentru turism şi voiaj

a) echipamente pentru voiaj şi turism: corturi, saltele, saci de dormit, etc.;
b) articole pentru transportul echipamentelor şi a altor produse: geamantane, trolere, truse,
sacoşe, rucsac, etc.;
c) articole pentru păstrarea şi pregătirea hranei: termos, cutii pentru alimente, etc.
[Type text]

Fişa de documentare 19

Bijuterii şi gablonţuri

1. Bijuterii – inel, lănţişor, brăţări, etc. din metale şi pietre preţioase şi semipreţioase;

2. Gablonţuri – cercei, inel, brăţări, etc. in diverse materiale.

Aprecierea calităţii se realizează organoleptic urmându-se următoarele cerinţe de calitate:

 Calitatea/titlul marcat al materialului de bază;

 Operaţiile de execuţie şi finisare;

 Sistemul de prindere, modelul, formatul şi valoarea estetică a

produsului finit.
[Type text]

Activitatea 1
Lucru pe grupe

Cine ştie câştigă – joc de întrebări şi răspunsuri, orchestrat de obicei ca o

competiţie între grupuri; grupurile îşi construiesc seturi de întrebări pentru celelalte
grupuri, pe o temă dată cu modele de răspuns.

Exemplu – Tema: Clasificarea mărfurilor nealimentare

Se pun întrebări legate de:
 clasificarea mărfurilor nealimentare după destinaţie
 clasificarea mărfurilor nealimentare după frecvenţa cererii
 clasificarea mărfurilor nealimentare după nevoi
Grupa cu cele mai multe răspunsuri corecte câştigă.

Activitatea 2
Lucru în perechi

Miniproiect

Întocmiţi un miniproiect care sa cuprindă o colecţie de mostre de ţesături şi tricoturi.

Pentru fiecare mostră, specificaţi :
 natura materiei prime;
 domenii de utilizare;
 consultând pliante, reviste, pagini web, desenaţi sau ataşaţi prin decupaj articole
care au ca material de bază mostrele voastre.
1. Miniproiectul trebuie să reflecte:
- capacitatea voastră de a sistematiza şi sintetiza cunoştinţele specifice;
- inventivitatea;

2. Miniproiectul cuprinde:
- tema miniproiectului (ataşată la începutul acestuia);
- cuprins;
- conţinutul propriu-zis (structurat pe cele trei cerinţe menţionate);
- mostre de ţesături şi tricoturi;

3. Dispoziţii finale:
- termenul de predare: o săptămână de la data primirii temei;
- miniproiectul va fi întocmit si elaborat de către perechea de elevi;
- miniproiectul va fi ataşat într-un dosar.
[Type text]

Discutaţi cu colegii de clasă despre caracteristicile de calitate ale articolelor de

încălţăminte prezentate mai jos .

Caracteristici estetice
Confort în utilizare

Durata de exploatare
Caracterictici
de calitate

Comoditate în confort

Activitatea 4

Turul galeriilor Lucru pe echipe

Tema: Caracteristicile organoleptice ale mărfurilor nealimentare

 Elevii sunt împărţiţi în grupe.
 Fiecare echipă primeşte câte o fişă, care are scris în centrul ei, într-un oval, Caracteristici
organoleptice
 Fiecare echipă primeşte un produs nealimentar din grupa de mărfuri chimice.
 Elevii transpun fişa de lucru pe foi de flipchart şi trasează săgeţi din acel oval, scriind
caracteristicile organoleptice ale mărfurilor nealimentare primite.
 După ce au finalizat, cei care au fost desemnaţi raportori, vin la tabla şi prezintă în tregii
clase, caracteristicile organoleptice, pe care a reuşit să le găsească.
Notă: Toate foile de flipchart vor fi lipite pe tablă realizându-se turul galeriilor.

Activitatea 5

Fişă de lucru
1. Completaţi căsuţele libere cu exemple de produse din grupa specificată.
2. Umpleţi căsuţele cu culoarea potrivită, în funcţie de subgrupa din care fac parte, după
exemplul dat.
3. Adăugaţi fişa la portofoliu.
[Type text]

săpun

Produse cosmetice

Produse de Cosmetice Produse de Articole de

igienă propriu-zise parfumerie toaletă

Activitatea 6

Temă individuală

După studierea fiecărei grupe de mărfuri nealimentare sticlă şi ceramică elaboraţi câte o fişă de
lucru, după modelul de mai jos, în care lipiţi sau desenaţi imaginea produselor nealimentare cuprinse
în grupa respectivă având grijă să le sortaţi pe subgrupe. Dacă nu găsiţi imagini pentru anumite
produse scrieţi numai denumirea.

Ex: Fişă pentru grupa de mărfuri din sticlă

Subgrupa de Imaginea produsului

mărfuri (denumirea)

Articole de menaj

Piese detaşate: pahare

Articole decorative

Articole din sticlă cristal

……………… ……………………………………………..
[Type text]

Activitatea 7

Test de evaluare

Tema: Sortimentul şi caracteristicile de calitate ale mărfurilor din lemn

oficiu 1p
I. Folosind săgeţi asociaţi produsul din prima coloană cu subgrupa din care face parte
aferentă coloanei doi:
1p
1 2
a) Semifabricate din lemn obişnuit 1. plăci celulare
b) Semifabricate din lemn ameliorat 2. parchet
c) Semifabricate din lemn înnobilat 3. produse melaminate

II. Notaţi cu A pentru adevărat şi cu F pentru fals: 2p

a) Produsele din lemn se clasifică în semifabricate din lemn şi mobilă.
b) Lemnul stratificat face parte din categoria semifabricatelor din lemn înnobilat.
c) În categoria semifabricatelor folosite în construcţii se includ: duşumele, şipci, tâmplărie
pentru uşi şi ferestre.
d) Calitatea mobilierului se datorează doar calităţii materiilor prime şi materialelor cu rol
estetic şi funcţional.

III. Completaţi spaţiile libere cu informaţiile potrivite: 3p

a) La aprecierea calităţii mobilierului se au în vedere ……(1)……. şi ……..(2)……….
b) Semifabricatele din lemn obişnuit includ: Semifabricate folosite în construcţii,
…….(3)……., furnire, ……..(4)……..
c) După modul de asamblare mobilierul se clasifică în: ……..(5)……., …….(6) ........ ,
mobilier mixt.

4. Realizaţi un eseu liber cu tema „Aprecierea calităţii mobilei”. 3p

[Type text]

Activitatea 8

Fişă de lucru individuală

Efectuaţi studiul grupei de mărfuri tehnico-sanitare şi completaţi tabelul de mai jos. Adunaţi
informaţii descoperite în unităţile comerciale.

Exemple Marcarea
Nr.
Grupa Subgrupa de
crt. Elemente de Elemente de Elemente de
articole
informare identificare etichetare

Pentru un singur articol– nota 5

Pentru 3 articole – nota 8
Pentru 5 articole – nota 10
[Type text]

Activitatea 9
Lucru individual

Fişă de lucru

Tema: Materiale de construcţii

Identificaţi grupa şi subgrupa de mărfuri din care fac parte produsele prezentate:

Grupa de Subgrupa de Exemple de produse din

Imaginea produsului
mărfuri mărfuri aceeaşi subgrupă
[Type text]

Activitatea 10

Test de evaluare

Tema: Mărfuri electrotehnice şi electronice

I. Încercuiţi varianta corectă: 1p

1. Articolele pentru instalaţii electrice sunt:

a) pile şi baterii electrice;
b) acumulatoare electrice;
c) surse electrice de lumină;
d) conductori electrici, articole electroizolante, aparataj electric de joasă tensiune.

2. Caracteristicile tehnico-funcţionale ale radioreceptoarelor se referă la:

a) sensibilitate, fidelitate, selectivitate;
b) fiabilitate, mentenabilitate;
c) gamele de lungime, principiile constructive.

II. Răspundeţi cu adevărat sau fals la următoarele afirmaţii: 1p

a) Corpurile de iluminat fac parte din categoria surselor electrochimice de curent electric.
b) Caracteristicile de calitate ale televizoarelor se pot grupa în caracteristici constructive,
tehnico-funcţionale, de disponibilitate şi estetice.

III. Asociaţi noţiunile din cele două coloane dacă între ele există o legătură: 2p

1. aparataj de semnalizare a) surse electrochimice de curent electric

2. acumulatoare b) aparate electronice
3. radioreceptoare c) articole pentru instalaţii electrice
4. surse electrice de iluminat d) articole de iluminat

IV. Răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Clasificaţi mărfurile electronice. 3p
2. Enumeraţi condiţiile tehnice de calitate ale lămpilor electrice de iluminat. 1p
Oficiu 2p
[Type text]

Activitatea 11

Tema: Autoturisme

Realizaţi un referat cu tema:

“Marcarea sortimentului de autoturisme”

Surse de informare:
 Vizitaţi dealerii auto oraşul vostru.
 Cărţi de specialitate, manuale, reviste de specialitate.
 Internet.
Probleme de urmărit:
 Produsele auto distribuite în cadrul societăţii respective.
 Caracteristici ale autoturismelor.
 În funcţie de tipurile de produse, elementele de informare şi
identificare privind marcarea acestora.
 Semnele folosite ca mărci


 Timpul recomandat pentru realizarea referatului – 1 săptămână.
 La termenul stabilit discutaţi, la nivelul clasei, despre tema studiată.
Notaţi concluziile.
[Type text]

Activitatea 12
Lucrul în echipă

Tema: Mărfuri birotice şi papetărie

Descrierea activităţii:
Se împarte clasa pe grupe de 5-6 elevi care primesc ca temă de lucru: „Realizarea unui
catalog cu mărfuri nealimentare din grupa Birotice şi papetărie.
Elevii vor întocmi raportul de lucru pe echipe şi fişa de autoevaluare pentru lucrul în
echipă prezentate mai jos. Fiecare din aceste fişe se realizează pe o foaie.

RAPORT DE LUCRU
(LUCRUL ÎN ECHIPĂ)

1. Tema (sarcina) de lucru

2. Asumarea de roluri în echipă
3. Aspecte privind comunicarea în echipă
4. Dificultăţi întâmpinate
5. Probleme rămase nerezolvate
6. Rezultatul temei de lucru

FIŞA DE AUTOEVALUARE

Data:
Nume:
Tema:
Grupul:

În timpul rezolvării temei date mi-am asumat următoarele componente:

DA NU
1. Am reflectat înainte de a interveni  

2. Am întrerupt intervenţiile celorlalţi  

3. Am adus o contribuţie importantă la rezolvarea temei  

4. Am ascultat punctele de vedere ale celorlalţi  

5. Am preluat rolul de lider de opinie  

6. Am acceptat rezultatul la care s-a ajuns  

[Type text]

Activitatea 13

Fişă de lucru

Tema: Sport-voiaj – turism

1. Completaţi căsuţele libere cu exemple de produse din grupa sport-voiaj turism.

2. Umpleţi căsuţele cu culoarea potrivită, în funcţie de subgrupa din care fac parte, după
exemplul dat.
3. Adăugaţi fişa la portofoliu.

Echipamente
sportive

Grupa
sport-voiaj-turism

Sport Turism
Voiaj
[Type text]

Activitatea 14

Metoda mozaicului Lucru pe echipe

Tema: Defectele mărfurilor nealimentare – bijuterii şi gablonţuri

 Elevii sunt împărţiţi în grupe de câte patru.
 Fiecare primeşte un număr 1; 2; 3; şi câte o fişă de lucru individuală (fiecare fişă conţine
după caz următoarele –produs/marfă, defecte posibile, identificare, cauze).
 Elevii se regrupează după numărul pe care l-au primit, de exemplu toţi elevii care au grupa
numărul 1 formează o grupă, toţi elevii care au numărul 2..., toţi elevii care au numărul 3...,
 Astfel grupaţi ei lucrează în grupul lor, se consultă acolo unde nu ştiu sau au nelămuriri,
dacă este cazul sunt ajutaţi de profesor.
 După ce au finalizat fişa de lucru, elevii se regrupează ca la început şi devin EXPERŢI în
grupul lor. Le prezintă şi colegilor conţinutul fişei, le dau lămuririle necesare acolo unde
este cazul.
 Profesorul monitorizează activitatea elevilor.

Exemplu de fişă de lucru individuală

Completaţi următorul tabel cu trei tipuri de produse nealimentare din grupa de mărfuri bijuterii şi
gablonţuri identificând defectele posibile ale produselor alese precum şi cauzele care generează
defectele.
Nr.
Produs nealimentar Defecte posibile Cauze
crt.
[Type text]

Activitatea 15
Test final de evaluare
Tema: Mărfurile nealimentare

I. Încercuiţi varianta corectă: 1p

1. Condiţiile estetice ale confecţiilor se referă la:
a) rezistenţa la acţiunea agenţilor fizico-mecanici şi chimici;
b) model;
c) comoditate în purtare;
d) tuşeu, luciu, culoare, design.
2. După felul încălţămintei acestea se clasifică în:
a) încălţăminte pentru copii, femei şi bărbaţi;
b) papuci, pantofi, ghete;
c) încălţăminte din cauciuc, cu feţe din piele şi înlocuitori.
3. Articolele pentru instalaţii electrice sunt:
a) pile şi baterii electrice;
b) acumulatori electrici;
c) surse electrice de lumină;
d) conductori electrici, articole electroizolante.
4. La aprecierea calităţii mobilierului se au în vedere:
a) aspectul şi calitatea execuţiei;
b) durata de exploatare;
c) comportarea în utilizare.

II. Asociaţi noţiunile din cele două coloane dacă între ele există o legătură: 1p

1. comoditate şi confort a. materia primă şi procesul tehnologic

2. durata de exploatare b. dimensiunea şi modelul încălţămintei
3. comoditate în utilizare c. formă, model, culoare
4. caracteristici estetice d. permeabilitate la vapori de apă şi aer

III. Răspundeţi cu adevărat sau fals la următoarele afirmaţii: 2p

a) Ţesăturile sunt produse obţinute prin încrucişarea perpendiculară a două sisteme de fire:
bătătură şi urzeală.
b) Defectele produselor ceramice pot fi: de topitură, de fasonare, de recoacere şi finisare.
c) Cremele cosmetice fac parte din grupa produselor de igienă.
d) Ovalitatea mărfurilor din sticlă se exprimă prin măsurarea distanţei dintre diametrele
perpendiculare ale produsului.

IV. Prezentaţi sortimentul mărfurilor chimice. 2p

V. Realizaţi un eseu cu tema “ Marcarea mărfurilor nealimentare” evidenţiind elementele
de informare, de identificare şi de etichetare ale mărfurilor nealimentare.
3p
of. 1p
[Type text]

Activitatea 16

Portofoliu

Portofoliul cuprinde un ansamblu de documente elaborate de către elev,

produse ale acestuia: probleme, eseuri, contribuţii mai mult sau mai puţin
reuşite.

Tema: Grupele de mărfuri nealimentare

Pe parcursul capitolului II elevul demonstrează că este capabil să recunoască
grupele de mărfuri nealimentare întocmind un portofoliu personal care să cuprindă:
 Definirea mărfurilor nealimentare
 Criteriile de clasificare ale mărfurilor nealimentare
 Clasificarea merceologică a mărfurilor nealimentare
 Marcarea mărfurilor nealimentare
 Defectele mărfurilor nealimentare

Notă: Nu trebuie să lipsească exemplificările pe sortimente diferite de mărfuri nealimentare

[Type text]

Soluţii pentru testele de evaluare

Activitatea 7
Test de evaluare
Tema: Sortimentul şi caracteristicile de calitate ale mărfurilor din lemn
I. a-2; b-1; c-3.
II. a-A; b-F; c-A; d-F.
III. (1) aspectul; (2) calitatea execuţiei; (3) cherestea, (4) parchet; (5) demontabil; (6) fix.

Activitatea 10
Test de evaluare
Tema: Mărfuri electrotehnice şi electronice
I. 1: d, 2: a.

II. a- F; b- A;

III. 1-c; 2-a; 3-b; 4-d.

IV 1. Mărfurile electrotehnice sunt necesare pentru producerea, transportarea,

distribuţia şi utilizarea energiei electric.
Aceste produse se pot clasifica astfel:
1. Surse electrochimice de curent electric
a) pile şi baterii electrice: pentru autovehicule, lanterne, aparate foto şi de filmat, etc.
b) acumulatoare electrice: acide şi alcaline.;
2. Articole pentru instalaţii electrice
a) conductori electrici: neizolaţi şi izolaţi;
b) articole electroizolante: tuburi de izolare şi protecţie, izolatoare de susţinere şi trecere, alte
articole izolatoare(benzi, lacuri, răşini, etc.);
c) aparataj electric de joasă tensiune: aparataj de conectare, comutare şi întrerupere
(comutatoare, prize, fişe), aparataj de protecţie (tablouri, siguranţe,etc.), aparataj de semnalizare
(semnalizator acustic, buton de sonerie,etc.);
3. Articole de iluminat
a) surse electrice de iluminat: lămpi electrice cu incandescenţă (becuri); lămpi electrice cu
fluorescenţă;
b) corpuri de iluminat: lanterne, lustre, pendule, plafoniere, aplice, etc.

2. Caracteristicile de calitate ale lămpilor de iluminat se pot grupa astfel: Aspectul, dimensiunile, durata de
funcţionare, eficacitatea luminoasă, tensiunea de alimentare, tipul soclului.

Activitatea 15
Test final de evaluare
Tema: Mărfurile nealimentare
I. 1: d; 2: b; 3: d; 4: a.
II. 1-b; 2-a; 3-b; 4-c.
III. a-A; b-F; c-F; d-A.
IV a) Mărfurile chimice sunt produse utilizate pentru consumul casnic şi pentru
consumul industrial.
Clasificarea mărfurilor chimice se face în funcţie de importanţa şi rolul acestora astfel:

1. Produse chimice de bază: acizi, săruri, baze.

2. Îngrăşăminte chimice: a) naturale şi chimice
b) simple şi complexe
3. Insecticide şi raticide
4. Mărfuri chimice de uz casnic pentru spălat şi curăţat
[Type text]

a) produse chimice pentru spălarea şi curăţarea rufelor: săpun de rufe, detergenţi, produse pentru
apretare, produse pentru emoliere şi condiţionare, produse pentru scoaterea petelor şi albire,
produse pentru dedurizarea apei.
b) produse chimice pentru curăţat obiecte de uz casnic: pentru veselă, faianţă, gresie, instalaţii
sanitare, tâmplărie, geamuri,etc.
c) produse chimice cu utilizări diverse: produse pentru curăţat mobila, pentru curăţat mochete şi
covoare, produse dezinfectante, produse pentru parfumarea spaţiilor, etc.
[Type text]

Fişa de documentare 1
Serviciile – definire

Cele mai multe definiţii surprind faptul că serviciile sunt activităţi al căror rezultate este
imaterial, adică nu se concretizează într-un produs.
Standardul ISO SR EN 9000 : 2001 – Sisteme de management al calităţii. Principii
fundamentale şi vocabular – defineşte serviciul astfel:

„rezultatul a cel puţin unei activităţi necesare, realizată la interfaţa dintre furnizor şi client;
este în general intangibil şi imaterial.”

Prestarea unui serviciu poate implica:

o activitate desfăşurată asupra unui livrarea unui produs imaterial (ex:

produs material furnizat de client (ex: livrarea de informaţii)
repararea unui autoturism)

o activitate desfăşurată asupra unui

crearea ambianţei pentru client (ex:
produs imaterial furnizat de client (ex:
în hoteluri şi restaurante )
declaraţia de venit care necesită pregătirea
unui metode de impozitare)

Stiaţi că...
Sectorul serviciilor mai este numit în economia naţionale şi sector terţiar.
[Type text]
b. servic
Serviciile sunt clasificate după mai multe criterii astfel: ii
transf
1. După sursele de procurare:
erabil
a. servicii marfă – procurate prin actul de vânzare- e
cumpărare, în cadrul pieţei (neco
merci
b. servicii ne-marfă – servicii publice, poliţia, învăţământ, alizabi
sănătate etc. le)

2. După natura nevoilor satisfăcute:

a. servicii private – satisfac nevoi materiale ale
indivizilor sau ale familiei – furnizate de organizaţii private;
b. servicii publice – activităţi organizate şi
autorizate de o autoritate administrativă centrală sau locală
pentru satisfacerea unor nevoi sociale de interes public ;

3. În funcţie de beneficiarul (utilizatorul) serviciilor:

a. servicii intermediare – activităţi utile pentru producerea
altor produse sau servicii;
b. servicii finale: satisfac nevoi de consum a populaţiei

4. După funcţiile economice îndeplinite:

a. servicii de distribuţie: transport, comunicaţii, comerţ cu

ridicata, comerţ cu amănuntul
b. servicii de producţie: bancare, de asigurare, contabile, de
publicitate
c. servicii sociale: sănătate, educaţie, servicii publice non-
profit.
d. servicii personale: hoteluri şi restaurante, reparaţii,
îngrijire personală, etc.

5 După natura efectelor activităţilor de servicii:

a. materiale: sunt servicii încorporate în bunuri şi
cele care vizează în mod direct producţia de bunuri (de
exemplu transportul, distribuţia) ; asigură satisfacerea nevoilor
b. nemateriale:
nu se concretizează în
bunuri materiale
spirituale, sociale,
colective ale
consumatorilor.

6. În funcţie de modalităţile de comercializare:

a. servicii transferabile (comercializabile) – pot fi schimbate la distanţă, încorporat
bunuri materiale sau cu ajutorul unui suport (electronic sau de alt gen)
[Type text]
[Type text]

7. După modalităţile de furnizare:

a. servicii care necesită deplasarea producătorului;

b. servicii care presupun deplasarea consumatorului la locul ofertei;(turiştii)

8. După raportul capital-muncă în procesul de producţie a serviciilor:

a. servicii care se bazează pe personal – rolul principal revine forţei de muncă;

b. servicii bazate pe echipamente - rolul principal revine echipamentelor.

9. În funcţie de prezenţa clientului în timpul prestării serviciului:

a. servicii care necesită prezenţa consumatorului în timpul prestării

b. servicii care nu necesită prezenţa consumatorului în timpul prestării

10. În funcţie de forma de proprietate şi modul de organizare a prestatorului de

servicii:
a. sectorul public: şcoli, spitale, tribunale
b. sectorul asociativ: biserici, muzee
c. sectorul privat: organismele finaciar-bancare, asigurări.

11. După momentul apariţiei şi dezvoltării:

a. servicii tradiţionale: medicină, comerţ, servicii bancare

b. servicii moderne: de informatică, cărţi de credit, internet

Fişa de documentare 3
Caracteristicile serviciilor

Serviciile prezintă o serie de trasaturi caracteristice care permit, pe de o parte, identificarea

lor, iar pe de alta parte, se pot constitui în criterii de delimitare fata de celelalte domenii ale
activităţii economico - sociale.

1. FORMA NEMATERIALĂ

Majoritatea serviciilor nu se concretizează în bunuri materiale, ci îmbracă forma unor

activităţi sau faze ale unor procese economico-sociale.
[Type text]
2. INTANGIBILITATEA SERVICIILOR
Exprimă faptul ca ele nu pot fi percepute sau evaluate cu ajutorul simturilor omenesti (auz,
miros, vaz, gust etc.) înainte de a fi cumparate sau chiar consumate.
De exemplu, spectatorul unui film artistic nu stie în momentul în care cumpara biletul în ce
masura prestatia actorilor îl satisface; un pacient nu stie daca tratamentul medicului îl va vindeca
etc.
3. INSEPARABILITATEA ÎN TIMP SI SPAŢIU A SERVICIILOR
Producerea (prestarea) si consumul serviciilor au loc simultan. Serviciul nu poate exista
separat de prestatorul sau si implicit, calitatea serviciului este inseparabilă de calitatea
prestatorului.

4. NESTOCABILITATEA
Pentru că nu au formă materială, serviciile nu pot fi stocate pentru a fi consumate
ulterior.
5. ETEROGENITATEA SAU VARIABILITATEA SERVICIILOR

Serviciile sunt activităţi cu conţinut diferit. Fiecare serviciu depinde de specificul

prestatorului sau utilizatorului, deci diferă de la o prestaţie la alta.

Fişa de documentare 4
Caracteristici calitative pe tipuri
de servicii

Sunt apreciate după:

timpul de aşteptare,
atenţia care se acordă solicitantului,
politeţea funcţionarilor,
Servicii bancare competenţa de a răspunde cererilor,
condiţii financiare oferite,
informaţii despre serviciile bancare care se oferă,
punctualitatea,
siguranţa operaţiilor,
timpul de răspuns la cererea de credit.

Sunt apreciate după:

preţul asigurării,
Servicii de viteza de plată,
asigurare transparenţa operaţiilor,
siguranţa asigurărilor,
accesul la asigurare,
credibilitatea.

Sunt apreciate după:

Ambianţa locului;
Atitudinea personalului;
Sunt apreciate
Atmosfera după:
existentă;
Servicii
Sunt apreciate după:promtitudine;
Punctualitate,
Punctualitate, promtitudine;
comerciale Tariful
Atenţie,folosit
Comodităţile oferite;
gentileţe, onestitate;
Siguranţa
Relaţiile deoferită
Sfaturile stabilite cu personalul
utilizare oferite; (prin comunicare vizuală,
Servicii de
Servicii Accesul gestică)
la serviciul
Atenţia acordată
verbală, oferitclientului
părerii
transport
hoteliere Ambianţa
Reacţia la locului;
reclamaţii
Atitudinea personalului;
[Type text]

Activitatea 1
Fişă de lucru

1. Încadraţi următoarele servicii în clasificarea lor după criteriile de mai jos,

completând următorul tabel:

SERVICII
SERVICII SERVICII SERVICII SERVICII
TURISTICE COMERCIALE PUBLICE BANCARE
CRITERII
1.După sursele de
procurare:
2.După natura nevoilor
satisfăcute:
3. În funcţie de beneficiarul
(utilizatorul) serviciilor:
4. După funcţiile economice
îndeplinite:

5 După natura efectelor

activităţilor de servicii:
6. În funcţie de modalităţile
de comercializare:
7. După modalităţile de
furnizare:
8. După raportul capital-
muncă în procesul de
producţie a serviciilor:

9. În funcţie de prezenţa
clientului în timpul prestării
serviciului:
10. În funcţie de forma de
proprietate şi modul de
organizare a prestatorului
de servicii:
11. După momentul
apariţiei şi dezvoltării