Parazitologie curs 1

Helmintoze
Helmintii- organisme triploblastice (tridermice) cu corpul moale si
simetrie bilaterala, cu viata libera si parazita
Speciile parazite - incr Plathelmintes
- incr Nemathelmintes

Plathelmintes - clasa Trematoda = plati, nesegmentati (frunza)

- clasa Cestoda = plati, segmentati (panglica)
Nemathelmintes - clasa Nematoda = cilindrici
- clasa Acantocephala = cilindrici, cu trompa

Trematodoze

Definitie
Parazitoze produse de helminti din cls Trematoda, care contine specii
exclusiv parazite in stadiul adult, parazitand in diverse org, tesuturi la
mamif,om, pasari, pesti, reptile.

Caractere generale
Trematodele sunt helminti cu corpul plat, nesegmentat, diverse forme:
frunza, lance, butoias; prevazut cu o cuticula neteda sau cu spini
chitinosi, avand una sau m multe ventuze ca org de fixare
Ap digestiv este incomplet - prezinta orif buco-anal
Ap reproducator hermafrodit, cu exceptia fam Schistosomidae
Hranirea este specifica in fct de modul de viata (hematofage,
histiofage, chimiofage)
Reproducerea se realizeaza prin oua - dimens mari, operculate, la int
prezinta un mugure germinativ inconjurat de blastomeri
Ciclul biol este complex, prezentand stadii libere si parazite,
realizandu-se cu participarea a cel putin o GI. Specific realizarii
ciclului biol este aspectul de poliembriogenie - formarea unui nr > de
elem ale stadiului urmator. Stadii: ou - miracidium (liber, ciliat) - ingerat
de GI (gasteropod) - sporocist - redii (uneori cu redii fiice) - cercari (2
ventuze) - parasesc GI - metacercar = elem infestant ingerat de GD -
forma tanara a trematodului.
Cercarii pot sa se fixeze pe vegetatie si sa se inchisteze formand
metacercari; la alte specii cercarii patrund in GI2 repr de pesti,
crustacee, amfibieni, in corpul carora se form metacercari; la alte
specii cercarii patrund in GD si formeaza initial metacercari care vor
elibera forma tanara.
Trematodele sunt grupate in 5 categorii:
1. Distome - 2 ventuze: anterioara cu orif buco-anal si ventrala
2. Amphistome - ventuza anterioara si posterioara (acetabulum)
3. Holostome - 3 ventuze: anterioara, ventrala si organ tribocitic
4. Monostome - o ventuza ventrala
5. Schistostome - sexe diferite, femela prez canal ginecofor in
care este prezent masculul

Fascioloza (galbeaza, ocnita, anemie verminoasa, oi gusate)

Definitie
Trematodoza ce afecteaza in special rumeg, mai frecv ovinele, det de
parazitismul in parenchimul hepatic a formelor tinere si in can biliare a
formelor adulte de Fasciola hepatica din fam Fasciolidae.
Fascioloza are o frecv mare in Ro, evoluand clinic obisnuit in sezonul
rece sub forma cronica, dar prezentand si forme acute si supraacute la
sf sez de pasunat.
Fascioloza produce pagube prin mortalitate in formele supraacute si
acute, pierderi econ datorate scaderii productiilor, confiscarea
organelor si taierile de necesitate

Etiologie
Fasciola hepatica raspandit in maj tarilor, trematod foliaceu, 1-3 cm,
prezentand 2 ventuze: anterioara si ventrala pt fixare. Pe cuticula
prezinta spini chitinosi, f dezv in portiunea anterioara.
Orif buco-anal, faringe scurt, musculos cu rol de pompa aspiro-
respingatoare, esofag, 2 cecumuri ramificate, infundate. Cecumurile
sunt f dezv si ocupa tot parenchimul la fasciolele tinere, iar la
fasciolele adulte sunt prezente pana in treimea ant.
La formele adulte ap reprod ocupa marea parte a parenchimului: org
genitale femele si mascule. Prezinta 2 glande vitelogene laterale care
se deschid in ootip prin 2 viteloducte.
Mai exista 2 specii: Fasciola gigantica (2.5-7.5 cm), la rumeg in tarile
tropicale, dar si in Ro; Fascioloides magna (10 cm) la cervidee si rumeg
dom in Am de N si mai putin in Eu.
Ciclul biologic
Se realizeaza prin oua, fiind de tip dixen. Oul de fasciola are aspect
specific: ovalar, dimens mari 130-145 microni, operculat, la int mugure
germinativ inconj de bule viteline, culoare galben aurie. Ouale ajunse
in mediu evolueaza, la int formandu-se miracidiumul, la 25-28 C in 8-12
zile. Odata cu scaderea temp, timpul se mareste, sub 10 C ouale nu
evolueaza.
Miracidiumul este o larva libera ciliata si este mobil in mediul acvatic,
fiind in cautarea GI repr de gasteropode acvatice sau amfibii,
deoarece are viata f scurta 24h. Patrunde activ in corpul GI in cavit
paleala si se realizeaza dezv specifica, formarea sporocistului:
saciform, cu numeroase celule germinative care vor genera redii (1
sporocist = mai multe zeci de redii). Rediile sunt alungite, cu ventuza
ant si intestin infundat, parasesc sporocistul si formeaza redii fiice. In
int rediilor se form cercarii. Cercarii sunt discoidali, 2 ventuze si
codita, parasesc GI si se deplaseaza in mediul acvatic, ajung pe
vegetatie, unde se fixeaza si se inchisteaza formand metacercari
(punctiformi, albiciosi). Metacercarii sunt ingerati de GD cu hrana,
exchisteaza in tubul dig si se elibereaza forma tanara. Fasciolele tinere
strabat peretele intestinal, ajung in cavit peritoneala, patrund prin
capsula hepatica si ajung in parenchim pe care il parcurg hranindu-se
cu hepatocite (histiofage). Creeaza tunele prin ficat orientandu-se
catre canalele biliare. Parcursul ficatului dureaza 2-3 luni, cand ajung
in can biliare, unde sunt forme adulte. Se prind de peretii can biliare cu
ventuza ventarala, fiind hematofage.
Dezv exogena obisnuit in cond favorabile 1-2 luni, parasirea melcului de
catre cercari realizandu-se mai ales dupa ploi reci. Dezv endogena
dureaza aprox 3 luni. Longevitatea fasciolelor intre 4-6 ani. Producerea
de oua se realizeaza mai intens in primii 2-3 ani, un adult producand
3000-5000 oua/zi.

Epidemiologie
a) Surse de contaminare
Animale bolnave care elim oua, care rezista in mediu 2-3 luni, distruse
mai rapid in cond de uscaciune.
GI - limneidele care asigura mentinerea si viabilitatea cercarilor de la
un an la altul.
Metacercarii, rezistenti, se pot mentine si peste iarna sub un strat de
zapada si in fanurile din adapost. Distrusi de insilozare, fermentatie.
b) Infestarea gazdelor
De obicei la pasune, cu posibilitatea infestarii in sez rece cu fan cu
metacercari.
Contaminare transplacentara.
c) Receptivitate
Cea mai mare receptivitate: ovinele, apoi bovine si caprine. Mai
sensibil tineretul si anim cu stare precara de intretinere.
d) Dinamica si evol bolii
In sez estival, la pasune se realiz infestarea, boala debuteaza in sez
rece, existand particularitati: evol clinica a bolii si in sez cald, mai ales
in anii ploiosi, care favorizeaza dezv GI.
Fascioloza este prezenta in zonele fasciolagene (soluri argilo-
calcaroase ce favorizeaza dezv masiva a GI), unde se intalnesc si
evolutiile acute si supraacute.

Patogeneza
Datorata actiunii fasciolelor, procesele patogenetice fiind dependente
de gradul infestatiei si de rezistenta gazdei.
Principalele actiuni:
1. Mecanic iritativa - fasciolele tinere prin histiofagie sapa
tuneluri in parenchimul hepatic, determinand hemoragii urmate de
procese de fibrozare si calcificare. Fasciolele adulte determina iritatii
permanente si inflamatia cronica a can biliare rezultand colangita.
2. Spoliatoare - datorata modului de hranire: histiofag (tinere) si
hematofag (adulte). Perturba activitatea ficatului.
3. Toxica - toxine care det hemoliza, diminuarea hematopoiezei,
perturba metabolisme si act a numeroase enzime.
4. Inoculatoare - vehicularea anumitor germeni microbieni pe
cuticula, transportati din tractusul digestiv in ficat (Clostridium
perfringens - in cond de anaerobioza in canalele sapate de fasciolele
tinere se dezv si det hepatita necrozanta a oilor care coevolueaza cu
fascioloza).
5. Antigenica si imunogena - aparitia Ac care det rezistenta la
reinfestari dar si reactii de hipersensibilitate.

Vezi curs 2 parazitologie

Parazitologie curs 3

Paramfistomoza
Trematodoza digestiva a rumegatoarelor produsa prin parazitismul in
duoden si cheag, rar in ficat, a formelor tinere si in rumen si retea, rar
in foios a formelor adulte de Paramphistomum, infestatiile fiind
obisnuit cronice la animalele adulte si posibil cu forme acute mai ales
la tineret.
Boala afecteaza productia si productivitatea cresterii animalelor,
rareori mortalitate.

Etiologie
Paramphistomum cervi, specia cea mai raspandita, trematod de 12-15
mm, corpul cu aspect de butoias, usor curbat, 2 ventuze, una anterior
si una la polul opus terminal = acetabulum. Culoare roz-rosietica,
ovarul si masele testiculare cu aspect lobat, uterul pornind posterior si
orientandu-se anterior.
Mai exista si Paramphistomum daubney, Paramphistomum ikigawai.

Ciclul biologic
Se realizeaza prin oua, de dimens mari 160 microni, culoare maronie,
operculat, polul opus operculului este mai ingrosat. Ciclul biologic este
dixen, asemanator cu cel de la Fasciola. Metacercarii ingerati
elibereaza in intestin formele tinere, care se prind, chiar se afunda in
mucoasa duodenului, unele ajung in cheag si in 3-4 pana la 8
sapatamani realizeaza dezvoltarea, in aceasta perioada fiind
hematofage. Se deplaseaza retrograd ajungand in rumen si retea,
fixandu-se intre papilele rumenale si ochiurile retelei cu acetabulumul,
portiunea anterioara fiind libera. Adultele sunt chemofage.

Epidemiologie
Asemanatoare cu cea a fasciolozei, infestatiile si boala fiind prezente
in zonele in care se dezv gasteropodele ce repr GI. Infestarea se
realizeaza predominant la pasune, iar manifestarile clinice obisnuit in
sezonul rece cand cond de intretinere sunt mai precare.

Patogeneza
Datorata in princ formelor tinere care sunt hematofage si care prin
fixare si prin hranire smulg portiuni de mucoasa. Actiunea acestor
forme tinere este mai intensa mai ales in infestatii masive cand
determina hemoragii, necroze locale, antrenand procese de
maldigestie, malabsorbtie, perturbari ale metabolismului, evidente si
prin determinarea profilului biochimic. La animalele tinere se pot
produce hemoragii masive, perturbari generale inclusiv colaps
circulator si mortalitate.
Formele adulte sunt mai slab patogene, nehematofage, dar prin modul
de fixare det distrugeri ale mucoasei, usoare necroze locale. In
infestatiile masive pot determina edeme si infiltratii ale peretelui
digestiv.

Tabloul clinic
La adulte, infestatiile sunt de obicei cronice, chiar asimptomatice, mai
ales la bovine. Pot aparea tulburari digestive intermitente.
La tineret, in infestatii masive pot aparea evolutii acute cu tulburari
digestive, inapetenta, polidipsie, diaree, uneori de culoare rosie (ddx
cu eimerioza) datorita eliminarii trematodelor tinere, slabire masiva
uneori pana la cahexie, inclusiv mortalitate dupa 7-10 zile daca nu se
intervine.

Diagnostic
Dificil de stabilit clinic, mai ales la adultele asimptomatice. Confirmare
prin ex coproscopic, in formele acute spalarea fecalelor pe sita si
evidentierea trematodelor tinere.

Prognostic
Obisnuit favorabil, rezervat in infestatiile masive la tineret.

Tratament
Compusi fenolici: bitionol, oxiclosamid; derivati ai salicil anilidei cu
restrictiile lor; benzimidazoli: triclabendazol; niclosamid 50-150 mg/kg

Profilaxie
Tratamente strategice cu 2 sapt inainte de scoaterea la pasune si 2
sapt dupa intrarea in stabulatie, completate cu un alt tratament. La
pasune masuri care vizeaza combaterea populatiilor de GI si de
distrugere a formelor libere, depozitarea gunoiului la bioplatforma,
sterilizarea gunoiului, insilozarea furajelor.

Opistorcoza (trematodoza hepato-pancreatica a carnivorelor)

Trematodoza a carnivorelor dar si a omnivorelor produsa prin
parazitismul in canalele biliare si pancreatice a trematodelor din
familia Opistorchiidae. Obisnuit infestatiile evolueaza cronic,
inaparente, chiar asimptomatice, dar in infestatii masive apar
simptome caracteristice: icter, ascita, slabire.

Etiologie
Trematodele din familia Opistorchiidae: Opistorchis felineus,
Clonorchis sinensis, Metorchis albidus. Dimensiuni 10-12 mm, corpul cu
aspect lanceolat, culoare roz-rosietica, 2 ventuze: anterioara si
ventrala, ovarul si cele 2 mase testiculare cu aspect lobat, situate
posterior (deosebire cu Dicrocelium).

Ciclul biologic
Trixen: GI1 = gasteropode acvatice in care se realizeaza stadiile pana
la nivel de cercari, care sunt eliminati in apa si patrund transcutanat in
corpul GI2 = pestii dulcicoli. In corpul pestilor, in musculatura sau SC
se formeaza metacercarii. Contaminarea GD prin consumul pestilor
parazitati. In duoden se elibereaza formele tinere care migreaza catre
organele de electie, ficat si pancreas, ajungand in canalele biliare si
pancreas care repr locul de parazitism.

Patogeneza si tabloul clinic

In corelatie cu gradul infestatiei. Infestatiile slabe sunt asimptomatice,
eventual usoare tulb digestive. In infestatiile masive se observa
inapetenta, icter, slabire, ascita. Leziunile constatate in infestatiile
masive: hipertrofie hepatica, ciroza, angiocolita, pancreatita.

Diagnostic
Suspectat pe baza manifestarilor clinice in infestatiile masive si a
datelor epidemiologice, prezenta bolii fiind in zonele piscicole.
Confirmarea prin examen coproscopic: ouale au un mic pinten caudal.

Tratament
Dificil: CCl4 si hexacloretan - toxice, nu se mai folosesc; in prezent:
bitionol 100mg/kg 7 zile consecutiv; fenbendazol 50 mg/kg 7-10 zile
consecutiv; praziquantel 25 mg/kg 2 zile consecutiv -> doze masive la
toate medicamentele

Profilaxie
Sa nu fie administrat peste crud in hrana speciilor receptive.
Trematodoza intestinala a carnivorelor
Produsa prin parazitismul in int subtire a trematodelor din familiile
Echinostomidae, Heterophyidae, Diplostomide. Obisnuit infestatiile
sunt cronice, latente, cu simptome sterse, in special tulb digestive.

Etiologie
a) Familia Echinostomidae: include speciile cele mai patogene,
specific lor fiind discul adoral, care este o dilatatie cuticulara la niv
ventuzei anterioare, pe care se afla numerosi spini chitinosi.
Reprezentant: Echinochasmus perfoliatus 3-4 mm, ovarul si masele
testiculare lobate, globuloase, dispuse longitudinal.

b) Familia Heterophyidae: 2-4 mm; Heterophyes heterophyes,

Apophalus donicus, Metagonimus yokogawai; mai slab patogene.

c) Familia Diplostomidae: Alaria alata

Ciclul biologic
Trixen: GI1 = gasteropode acvatice, pana la cercari, GI2 = pesti
dulcicoli pt primele 2 familii si mormolocii de broasca pt
Diplostomidae. Contaminare prin ingerarea GI2. Pt Diplostomidae
adesea intervin gazde paratenice: muride si chiar porc.

Patogeneza si tabloul morfoclinic

In functie de gradul infestatiei si de speciile parazite, echinostomidele
fiind mai patogene, putand determina eroziuni ale mucoasei, inflamatii,
necroze antrenand maldigestie, malabsorbtie si alte perturbari.
Infestatiile usoare sunt asimptomatice, cele masive in princ tulb
digestive care pot merge de la o diaree discreta, intermitenta pana la
o diaree mucoasa, chiar negricioasa, rar hemoragica, slabirea si
deshidratarea animalelor.
Leziuni: obisnuit duodenita catarala, rar necrotica, foarte rar
hemoragica.

Diagnostic
Suspectat clinic, epidemiologic. Confirmat prin ex coproscopic.

Tratament
Derivatii salicil anilidei: rafoxanid; benzimidazoli in doze crescute;
praziquantel.

Profilaxie
Neadministrarea pestelui crud sau a mormolocilor in hrana gazdelor
receptive.

Parazitologie curs 4

Trematodozele pasarilor
Grupate in trematodoze ale ap reprod si digestiv.

Prostogonimoza
Trematodoza predominant la galinacee, mai rar la palmipede, produsa
prin dezv in oviduct, cloaca si bursa Fabricius a trematodelor din genul
Prosthogonimus din fam Plagiorchiidae.
Boala evolueaza obisnuit cu anomalii ale ouatului, bursita si
imunodepresie.

Etiologie
Produsa de Prostogonimus ovatus, P. cuneatus si P. pelucidus.
Trematode cu corpul ovoidal sau piriform, de dimens pana la 10 mm,
cuticula rosietica, cu spini chitinosi. Cecumuri lungi, masele
testiculare globuloase, situate fata in fata, ovar globulos.
Ciclul biologic
Trixen: GI1: gasteropode acvatice in care se realizeaza stadiile pana la
cercar. GI2 repr de insectele odonate (libelule) in care se form
metacercarii. Infestarea pasarilor se realizeaza prin ingerarea GI2 sau
mai ales a larvelor de libelule, dimineata sau dupa ploi. In tubul
digestiv al pasarilor metacercarii sunt eliberati din care rezulta
formele tinere care au tropism pt oviduct, cloaca si bursa in care se
dezv parazitii adulti.

Epidemiologie
Boala intalnita la pasarile crescute in sist extensiv. Contaminarea la
pasune. Manifestari in sez cald, dar se continua si in cel rece.

Patogeneza si tablou lezional

In org in care paraziteaza trematodele det iritatii, inflamatii locale, in
timp chiar necroze si edeme mai ales in infestatii masive, actiune
imunosupresoare. Actiune inoculatoare, formele tinere transportand in
migrarea lor catre org specifice diferiti germeni din tubul digestiv.
Leziuni: inflamatii ale oviductului si intregului ap reprod, ale cloacei,
obisnuit catarale dar posibil in infestatii masive si leziuni hemoragice,
uneori edeme. Peretele oviductului este ingrosat, cel mai adesea in
lumen se afla o magma albicioasa sau uneori chiar resturi de oua sau
de coaja. Toate acestea se pot gasi si in cloaca. Sunt intalnite
frecvente cazuri de peritonita.

Tablou clinc
Obisnuit caracterizat prin anomalii ale ouatului: eliminarea de oua cu
coaja groasa, rugoasa, deformata sau posibil oua cu coaja subtire sau
chiar fara coaja. Deseori pasarile elimina resturi de oua, albus sau
resturi de coaja. Cresc cazurile de peritonita intr-un efectiv infestat:
pasarile stau in cuibar, slabesc, cavit abdominala marita, apatice,
uneori mor.

Diagnostic
Suspicionat pe baza semnelor clinice si a datelor epidemiologice.
Confirmare prin examen coproscopic evidentiind ouale (aspect de
pinten caudal). Oua sau chiar helminti pot fi inglobate si in interiorul
oului, mai ales la niv salazelor.

Tratament
S-a folosit si inca se mai fol CCl4 (Avipar); derivati imidazolici si
niclosamid. Tratamente profilactice in zonele in care evolueaza boala.

Trematodozele digestive ale pasarilor

Helmintoze cronice produse prin parazitismul in tubul digestiv al
pasarilor a unor specii de trematode din fam Echinostomidae,
Heterophiidae, Strigeidae, Notocotilidae.
Obisnuit infestatiile sunt cronice, doar in infestatii masive mai ales la
tineret pot fi inregistrate si evolutii acute.

Etiologie
Fam Echinostomidae: E. revolutum, Echinopariphium recurbatum.
Fam Heterophiidae: Cryptocotilae concavum
Fam Strigeiidae: Apotemon gracilis
Fam Notocotilidae: Notocotilus atenuatus
Au dimensiuni de cativa mm, echinostoma pot ajunge pana la 10-12
mm. Corpul alungit, disc adoral la Echinostomidae cu spini chitinosi
(mareste patogenitatea).

Ciclul biologic
Trixen: GI1 gasteropode acvatice, GI2 alte specii de gasteropode sau
mormoloci de broasca si in unele cazuri de pesti. Infestarea pasarilor
se face prin consumul GI2 cu metacercari.

Epidemiologie
Infestatiile obisnuit la pasarile din sist extensiv mai ales cele crescute
pe langa apa.

Patogeneza si tablou lezional

Patogeneza datorata act mecanic-iritative, inflamatorii si toxice, mai
pronuntate in infestatiile masive si mai ales in cele asociate cu alti
paraziti sau agenti patogeni. Aceste trematode creaza cond favorabile
pt dezv altor patogeni (ex: Eimeria).

Tablou lezional
Hiperemii, congestii, inflamatii ale peretelui digestiv, in infestatii
masive hemoragii si ulceratii.

Tablou clinic
Infestatiile sunt obisnuit cronice cu evol clinice sterse. In infestatii
masive se pot inregistra inapetenta, diaree obisnuit apoasa, slabire,
polidipsie, adinamie, anemie si chiar moarte.

Diagnostic
Suspectat pe baza semnelor clinice si a datelor epidemiologice.
Confirmare prin ex coproscopic la pasarile in viata si ex necropsic cu
examinarea cu atentie a peretelui intestinal mai ales in cazul
abundentei mucusului.

Tratament
Avipar, niclosamid 50-60 mg/kg, derivati imidazolici, rafoxanid 50
mg/pasare, oxiclosanid 15-30 mg/kg. Tratamente profilactice in focare.
--------------------------------------------------------------------------------- partial 1

Parazitologie curs 5
Cestodoze
Helmintoze produse de parazitismul viermilor din cls Cestoda, incr
Plathelmintes.
Sunt paraziti obligatoriu. Stadiul adult se dezv in tubul digestiv la maj
speciilor in int subtire, stadiile larvare se dezv in gazdele intermediare
in diverse tesuturi. Parazitismul formelor adulte determina cestodozele
imaginale iar parazitismul unor forme larvare la animale de interes si
la om determina metacestodoze.

Caractere generale
a) morfologice
Helminti cu corpul plat, segmentat, aspect de panglica. Corpul este
format din 3 parti: scolex, gat, strobila.
Scolexul are rol in fixare: 4 ventuze (discuri adezive) la cestodele din
ordinul Cyclophylidea, doua botridii (fante) la Pseudophylidea. La unele
Cyclophylidee partea anterioara a scolexului (rostrum) prezinta niste
carlige = rostrum armat, celelalte = rostrum inerm. La unele cestode
de la pasari (fam Davaineidae) prezinta niste mici spini chitinosi si pe
marginea ventuzelor.
Gatul are rolul de a produce strobila (strobilizare).
Strobila este alcatuita din proglote: tinere - in apropierea gatului,
mature - hermafrodite, batrane - ovigere.
Nu au aparat digestiv.
Aparat excretor alcatuit din protonefridii simple care se deschid in
doua siruri de canale excretoare longitudinale care impart proglotele
in 3 campuri: unul median si doua laterale si au si rol osmoreglator.
Aparatul reproducator ocupa aproape tot parenchimul proglotei, repr
de org genitale mascule si femele in aceeasi proglota.
In proglotele tinere nu exista organe genitale, in ultimele incepand
formarea acestor organe: aparitia foliculilor testiculari.
In proglotele mature org genitale sunt complet formate, pe langa
foliculii testiculari apare si ovarul bilobat in partea posterioara a
proglotei, in spatele lui gl vitelina, iar anterior uterul, initial redus.
In proglotele ovigere uterul se dezv tot mai mult in detrimentul
celorlalte org genitale care se atrofiaza astfel incat ultimele proglote
contin doar uterul. Acesta poate fi reticulat iar la unele cestode este
compartimentat in organe paruterine.
Proglota ovigera repr adevarati saci cu oua la cestodele din orinul
Cyclophylidea -> uter inchis. La cestodele Pseudophylidee uterul
prezinta un orificiu = tocostom prin care ouale sunt eliminate dupa
producere astfel incat proglotele ovigere sunt golite de oua -> uter
deschis.
Oul Cyclophylideelor de regula este sferic (oncosfera), coaja groasa, in
interior un embrion complet format. Pseudophylideele au oul
asemanator cu trematodele: ovalar, operculat, mugure germinativ cu
bule viteline.

b) biologice
Hranire prin osmoza (pinocitoza), hrana fiind preluata prin peretele
cestodului, la nivelul cuticulei.
Ciclul biologic se realizeaza prin oua, dezv ulterioara realizandu-se in
cadrul unui ciclu dixen la Cyclophylidee si trixen la Pseudophylidee.
0. Pseudophylidee: ouale evolueaza intr-un mediu acvatic,
dezvoltandu-se o larva (coracidium) libera, ciliata; coracidiumul
patrunde in GI1 = crustacee copepode (dafnii) in corpul carora se
dezv larva procercoida; GI2 repr de pesti in corpul carora se dezv
larva plerocercoida = elementul infestant. GD se infesteaza prin
ingerarea pestilor cu larve plerocercoide, care sunt eliberate in
intestin, se fixeaza de perete si isi continua dezvoltarea generand
cestodul adult.
1. Cyclophylidee: GI = nevertebrat (cel mai adesea un artropod) sau
vertebrat, in corpul caruia se formeaza stadiul larvar. Cand GI este
nevertebrat, se realizeaza o larva neveziculara = larva cisticercoida.
Cand GI este vertebrat, se realizeaza o larva veziculara ce are in
interior unul sau mai multi scolecsi embrionari = embrioscolex. In
fct de struct lor si de nr embrioscolecsilor, formele larvare
veziculare sunt de 3 tipuri:
• tip cisticerc - m.m. = monochistic, monocefalic = o vezicula cu un
embrioscolex
• tip cenur - m.p. = monochistic, policefalic
• tip echinococ - p.p. = polichistic, policefalic
Dezvoltarea acestor tipuri de larve determina metacestodozele
respective: cisticercoze, cenuroze si echinococoze.
Cazuri particulare:
• strobilocerc - cisticerc cu o usoara inmugurire;
• tetratiridium - la cestodele Cyclophylidee din fam
Mesocestoididae la care se realizeaza initial o larva cisticercoida,
apoi larva tetratiridium intr-un vertebrat.

Infestarea GD prin ingerarea GI sau a organelor GI cu formele larvare,

in intestinul GD se elibereaza embrioscolecsii care se fixeaza pe
peretele intestinal si genereaza forma adulta prin strobilizare.

Cestodoze imaginale
Cestodozele rumegatoarelor: anoplocefalidoze, miei tobosari
Produse prin parazitismul helmintilor cestodelor din fam
Anoplocephalidae, infestatiile cu aceste cestode prezentand
importanta indeosebi la tineret la care se pot inregistra chiar episoade
acute inclusiv cu mortalitate, pierderi economice insemnate prin
intarzierea cresterii si animale rahitice.

Etiologie
Fam Anoplocephalidae cu 2 subfamilii: Anoplocephalinae si
Thysanosominae.
Anoplocephalinae:
• Moniesia expansa
• Moniesia benedeni
Thysanosominae:
• Thysaniesia ovilla
• Avitelina centripunctata
• Stilesia globipunctata

Cestode de dimens mari, peste 1 m, scolex cu rostrum inerm, 4

ventuze circulare sau usor alungite in fct de specie. Proglotele
hermafrodite sunt mai late decat lungi, cu unul sau doi pori genitali pe
marginile laterale. Uterul este reticulat la Anoplocephalinae si
compartimentat prezentand organe paruterine la Thysanosominae.

Ciclul biologic
Se realizeaza prin oua, la Moniesia avand aspect specific: M. expansa -
piramidal, M. benedeni - cubic; in interior un embrion cu aspect
piriform. La Thysanosominae ouale sunt sferice , cu embrion piriform.
Tip dixen, GI = acarienii de pasune (acarieni oribatei) in corpul carora
se formeaza larvele cisticercoide consecutiv ingerarii oualor din
proglotele elim de anim infestate. Infestarea animalelor prin ingerarea
acarienilor ce prezinta larve cisticercoide, care eliberate in intestin se
fixeaza de peretele intestinului si genereaza cestodul adult prin
strobilizare.
In zonele in special tropicale sunt intalnite la rumeg si cestode cu
localizare hepatica:
• Thysanosoma actinoides
• Stilesia hepatica.

Epidemiologia
Sursele de infestatie: anim parazitate mai ales tin din al doilea an de
viata care produce un nr mare de oua: 1 milion pe an. Importanti sunt
acarienii de pasune in corpul carora sunt larvele cisticercoide si care
prin fen de diapauza asigura infestarea anim din anul urmator.
Infestarea se realizeaza la pasune.
Receptivitatea usor specifica: M. expansa mai mult la ovine, benedeni
la bovine. Mai sensibil este tineretul.
Dinamica: curba ascendenta din sez estival.

Patogeneza
In fct de gradul infestatiei si varsta animalelor, act princ este mecanic-
iritativa dat fixarii cestodului si mobilitatii strobilei (antiperistaltica).
Act spoliatoare dat dimensiunii cestodelor care realizeaza un consum
masiv al nutrientilor.
Act toxica evidentiata mai ales in infestatii masive cand se
inregistreaza si frecvente manif nervoase ale gazdei.
Act inoculatoare la locul de fixare a cestodelor fiind porti de
patrundere ale patogenilor bacterieni.

Tabloul lezional
Enterita catarala uneori cu mici hemoragii la locul de fixare, eroziuni
ale mucoasei intest. In infestatii masive obstructii, ocluzii, volvulus.

Tabloul clinic
Consemnat la tineret. Obisnuit la adulte manif subclinice. La tineret:
anemie cu paliditatea mucoaselor, slabire, balonament abdominal (miei
tobosari), sindrom diareic sau constipatie, instalarea rahitismului chiar
cu caderea lanii, lipsa vioiciunii, prefera decubitul. In infestatii masive
frecvent semne nervoase.

Diagnostic
Suspectat clinic si epidemiologic. Confirmat prin ex coproscopic:
macroscopic (fecale coafate cu proglote) si microscopic (evidentierea
oualor).

Tratament
Sulfat de cupru 1-2% in apa distilata sau de ploaie, nu in vas de metal.
Se adauga 1-2 ml HCl la 1 L sol si timol. Se admin 2 ml/kg.
Carbonat bazic de cupru in uruiala 0,5 g la mieii neintarcati, 0,75 g la
intarcati, 1g la adulte.
Niclosamid 50-75 mg/kg, bunamidina 25-50 mg/kg, praziquantel 3-5
mg/kg.
Benzimidazoli: fenbendazol 5-7,5 mg/kg, febantel 7,5 mg/kg, albendazol
5 mg/kg.

Profilaxie
Dehelminitizari profilactice: 2 sapt inainte de scoaterea la pasune si 2
dupa retragerea in stabulatie. Distrugerea acarienilor cu cianamida de
calciu 300 g/ha. Pasunatul separat al tineretului de adulte utilizand
pasuni libere pt tineret. Tratam de necesitate in infestatiile masive.

Cestodozele cabalinelor
Cestode din fam Anoplocephalidae:
• Anoplocephala magna,
• Anoplocephala perfoliata,
• Paranoplocephala mamilana.
Aceste cestode au un scolex globulos, foarte dezv, cu ventuze
cupuliforme la A. magna sau cu o deschidere lineara la P. mamilana.
Strobila cu dimens mai reduse ca lungime (A. magna max 80 cm) dar
proglotele sunt mult mai late. Localizarea este obisnuit in int subtire
insa au fost gasite si in stomac, iar A. perfoliata care obisnuit este in
ileon a fost gasita si in colon.

Ciclul biologic
Identic cu anoplocefalidele rumegatoalor. GI = acarieni oribatei in care
se dezv larve cisticercoide. Infestarea la pasune.

Patogeneza
Asemanatoare cu rumeg. Act mecanic-iritativa este mai pronuntata dat
scolexului mai globulos. Au fost inregistrate leziuni specifice: noduli,
microabcese, ulcere, chiar formatiuni cu aspect tumoral (A. perfoliata
care se aglomeaza la niv valvulei ileo-cecale).

Tabloul clinic
Consemnat de regula la tineret sub 2 ani: anemie, slabire, aspect
neingrijit, par mat, casant, tulb. digestive cu dese colici.

Diagnostic: ex coproscopic macroscopic si microscopic

Tratament
Bithionol 7-10 mg/kg, niclosamid 70-80 mg/kg, praziquantel 1 mg/kg,
benzimidazoli: rintal 7mg/kg, oxfendazol, fenbendazol 5-10mg/kg,
albendazol 5-10 mg/kg; pyrantel; neguvon

Profilaxia
Asemanatoare cu rumegatoarele.

Parazitologie - curs 6
Cestodozele carnivorelor

Helmintoze intestinale cel mai adesea asimptomatice, rar cu

manifestari clinice digestive sau si mai rar tulburari generale,
determinate de parazitismul uneia sau mai multor specii de cestode
din ord Cyclophylidea sau Pseudophylidea. Unele cestode de la
carnivore determina prin dezv formelor larvare grave zoonoze
(Echinococcus granulosus -> chist hidatic), iar unele cestode de la
carnivore pot fi intalnite ele insele la om (Dypilidium caninum,
Dyphilobotrium latum).

Etiologie
Ord Cyclophylidea
• Fam Taeniidae (teniile)
tenii mari:
• T. hydatigena,
• T. pisiformis,
• T. ovis,
• T. taeniaeformis - toate produc cisticerci;
• Multiceps multiceps,
• M. serialis - produc cenuri
 tenii mici:
• Echinococcus granulosus,
• E. multilocularis
Cestodele din fam Taeniidae au rostrum armat, obisnuit cu 2 coroane
de carlige, un singur por genital altern neregulat, proglotele ovigere
sunt mai lungi decat late, uterul reticulat plin cu oua situat anterior

• Fam Dilepididae
• Dipylidium caninum
Cestod de 40-60 cm, rostrum armat cu 3-4 coroane de carlige, 2 pori
genitali, proglotele ovigere alungite asemanatoare cu niste seminte de
castravete la interior cu capsule ovifere pline cu oua. Proglotele au
musculatura proprie f dezv si activa a.i. se elimina si in afara scaunului
si sunt mobile.

• Fam. Mesocestoididae
• Mesocestoides lineatus
Rostrum nearmat, proglotele ovigere cu aspect de butoias continand la
int un organ paruterin plin cu oua.

Ord. Pseudophylidea
• Fam. Diphilobotridae
• D. latum
Poate ajunge pana la 6 m la carnivore, la om pana la 12 m. Scolex cu 2
botridii, proglote cu aspect trapezoidal si cele ovigere sunt golite de
oua si au un aspect rasucit.

Ciclul biologic
Se realizeaza cu participarea GI specifice.
1) Cyclophylidaee
• Fam Taeniidae
GI = vertebrate in corpul carora se dezv formele larvare veziculare
T. hydatigena - GI rumegatoare si suine - cisticercus taenuicolis (pe
seroase)
T. pisiformis - GI leporide - cisticercus pisiformis pe seroase
T. ovis - GI ovine - cisticercus ovis in musculatura
T. taeniaeformis - GI rozatoare - cisticercus fasciolaris pe ficat
M. multiceps - GI rumegatoare - coenurus cerebralis in SNC
M. serialis - GI leporide - coenurus serialis in tes conj subcutanat
E. granulosus - GI ierbivore, mai ales rumegatoare, omnivore -
echinococcus granulosus larvae (chist hidatic unilocular) in ficat,
pulmoni si alte org interne
E. multilocularis - GI rozatoare si alte specii inclusiv omul - chist
multilocular (tip alveococcus)

• Fam Dilepididae
GI = nevertebrate: puricele (Ctenocephalides) si paduchele
(Trichodectes) cainelui in corpul carora se dezv o larva cisticercoida =
cryptocistis trichodectes

• Fam Mesocestoides
GI1 = acarieni sau insecte coprofage in corpul carora se realizeaza o
larva de tip cisticercoid
GI2 = pasari sau rozatoare in care se dezv larva de tip tetrathyridium

2) Pseudophylidaee
D. latum
GI1 = crustacei acvatici in corpul carora se dez larva procercoida
GI2 = pesti in corpul carora se dezv larva plerocercoida

Ingerarea GI sau a organelor provenite de la GI cu formele larvare

infestante va determina eliberarea embrioscolecsilor care se fixeaza
pe peretele intestinal al carnivorelor si incepe procesul de strobilizare
a.i. in 35-45 zile cestodul adult este complet format.

Epidemiologie
Surse - carnivorele infestate care elimina proglote ovigere sau oua. La
Dypilidium proglotele se elimina si in afara scaunului iar proglotele lui
Echinococcus sunt f friabile si adesea se sparg chiar in intestinul
gazdei si se elimina ouale.
Infestarea - ingerarea GI sau a organelor GI cu elem. infestant.
Receptivitate mai mare la animalele tinere.

Patogeneza
Depinde de gradul infestatiei si varsta animalelor afectate. Cestodele
de dimens mari sunt mai patogene, cele mici f slab patogene pt GD.
Actiunea mecanic-iritativa este datorata fixarii si mobilitatii strobilei
determinand iritatii ale mucoasei dig., inflamatii. In infestatii masive
posibil obstructii intestinale si chiar volvulus.
Actiunea spoliatoare in cazul cestodelor de dimens mari, importanta
mai ales la animalele tinere la care consecutiv consumului principiilor
nutritive det tulburari metabolice variate.
Actiunea toxica in cazul parazitismului cu cestode mari si infestatii
masive cand apar inclusiv semne nervoase.
Actiunea inoculatoare in fct de gradul infestatiei.

Tablou morfo-clinic
Leziuni usoare la niv intestinului, obisnuit enterite catarale cronice,
rareori ulcerative, obstructii si volvulus in infestatii masive.
Clinic obisnuit infestatiile la animalele adulte sunt asimptomatice.
Manifestari clinice predominant digestive, rareori cu tulburari generale
la tineret: diaree pasagera, balonament abdominal cu sensibilitate la
palpare, uneori coprostaza, slabire, anemie, aparitia distrofiilor.
La infestatia cu Dypilidium: prurit anal (sanius) datorita proglotelor
ovigere care se elim in afara scaunului si adera de tegumentul sau
perii din reg perianala.

Diagnostic
Orientat pe baza semnelor clinice. Certitudine prin ex coproscopic
macroscopic si microscopic. Arecolina bromhidrica (cestodofug) fol ca
diagnostic.

Tratament
Praziquantel 5 mg/kg; niclosamid 50-100 mg/kg, 150 mg la
Echinococcus, 200 mg la Dypilidium; bunamidina 50-100 mg/kg;
albendazol 10 mg, mebendazol 20 mg, oxfendazol, fenbendazol 10 mg;
nitroscanat (Lopatol) 50 mg/kg; preparate compuse gen Drontal,
Drontal plus, Cestal

Parazitologie - curs 7

Cestodozele aviare
Produse de specii din mai multe familii:
Ord. Cyclophylideea:
Fam. Davaineide: specii de talie mica sau medie (mm pana la cm)
cu scolex cu rostrum armat cu 2-3 coroane de carlige, ventuzele
 prezinta pe margini spini chitinosi. Proglotele ovigere contin un uter
saciform, org paruterine sau capsule ovifere.
• Davainea proglotina,
• Railletina echinobothrida,
• Railletina tetragona,
• Railletina cesticillus,
• Cotugnia digonophora

Fam Hymenolepididae: specii de talie mica si medie, cu rostrum

retractil, armat cu o singura coroana de carlige, proglote mai late
decat lungi, uter saciform, rar reticulat sau sub f de capsule ovifere
• Hymenolepis carioca,
• Hymenolepis cantagnana -> galinacee;
• Hymenolepis columbae,
• H. serrata -> porumbel;
• H. anatina,
• H. collaris -> rate;
• Drepanidotaenia lanceolata -> gaste.

Fam. Dilepididae: rostrum retractil, superarmat

• Choanotaenia infundibulum,
• Amoebataenia sphenoides

Fam. Anoplocephalidae: rostrum inerm

• Aporina delafondi

Ord. Pseudophylidaea
Fam. Dyphylobothriidae: scolex triunghiular cu 2 botridii, uter
deschis comunicand cu exteriorul prin tocostom
• Ligulla intestinalis

Ciclul biologic
La speciile din fam Davaineidae, Hymenolepididae, Dilepididae,
Anoplocephalidae, este dixen, GI = insecte (coleoptere, furnici,
muscide), gasteropode (limacidele la Davaineidae), crustacei, in corpul
carora se dezv larva cisticercoida.
La speciile din fam Dyphylobothriidae, ciclul biologic este trixen, GI1 =
crustacei in corpul carora patrunde coracidiul, se dezv in larva de tip
procercoid, GI2 = pesti dulcicoli in care se form larva plerocercoida.
Infestarea GD are loc fie prin ingerarea GI cu larva cisticercoida, fie a
pestilor cu larva plerocercoida. Larva ajunge in intestin, se fixeaza la
niv mucoasei si incepe dezvoltarea, adica generarea de proglote.

Epidemiologie
Surse: pasarile bolnave, indeosebi cele cu forme latente de boala;
pasarile salbatice; GI in care pot supravietui un nr f mare de larve
Contaminarea: in sez cald, in special la pasune
Receptivitate: crescuta la tineret la care mortalitatea poate ajunge
pana la 15%
Evolutia bolii: sezoniera, dependenta de GI si de sist de crestere

Patogeneza si tabloul lezional

Sunt corelate cu varsta si gradul de infestare. Cele mai patogene
specii sunt cele din fam Davaineidae care det actiune mecanic-iritativa
intensa (enterita nodulara la fazani in inf cu Railletina
echionobothrida). Pot aparea ulceratii, eroziuni.
Act spoliatoare, in infestatii masive determinand perturbari
metabolice, intarzieri in crestere. Datorita spolierii selective de vit B1
apare carenta si unele semne nervoase.
Act toxica datorata toxinelor, exprimata prin tulb nervoase, mai ales la
boboci: incoordonari in mers, pareze, paralizii, decubit dorsal, exitus.

Tabloul clinic
Apare indeosebi la pui si la boboci intre 1-3 luni. Abatere, anemie,
inapetenta, intarziere in crestere, diaree inconstanta, pareze, paralizii,
incoordonari in mers.

Diagnostic
Pe baza datelor epidemiologice si a semnelor clinice. Confirmarea prin
ex coproscopic macroscopic si microscopic. La necropsie se
examineaza cont intestinal.

Tratament
Praziquantel 10mg/kg, niclosamid 50 mg/kg 2 zile consecutiv,
bunamidina 25-40 mg/kg; flubendazol, fenbendazol, oxfendazol 60 ppm
7 zile consecutiv in hrana.
Profilaxie
Dehelmintizari periodice, biosterilizarea deseurilor, dezinsectii pt GI.

Metacestodoze
Boli parazitare produse de larvele unor cestode, in special cele din fam
Taeniidae. Se pot dezvolta in diferite org si tesuturi si in fct de tipul si
aspectul larvei exista trei grupe:
1) cisticercoze - produse de larvele de tip Cysticercus; veziculara,
monochistica, monocefalica (mm)
2) cenuroze - larve de tip Coenurus; veziculare, monochistice,
policefalice (mp)
3) echinococoze - larve de tip hidatic; veziculare, polichistice,
policefalice (pp)

Cisticercozele
Produse prin dezv larvelor de tip Cysticerc si in fct de localizare pot fi
cisticercoze musculare si cisticercoze hepato-peritoneale sau ale
seroaselor.

Cisticercoza musculara
Frecvent la bovine si suine, mai rar la ovine si alte specii.

Etiologie
La bovine: Cysticercus bovis - larva a Taenia saginata, care
paraziteaza ca adult in int subtire la om.
La suine: Cysticercus cellulosae- larva a Taenia solium de la om
Ambele specii au importanta epidemiologica deosebita, putand det
infestatii parazitare cu tenii la om.
Cisticercii sunt forme larvare veziculare care se dezv in general in
musculatura scheletica, cu zona de electie maseteri, linguali,
intercostali, diafragm dar si cord in special la porc. Veziculele se
formeaza consecutiv ingerarii oualor sau a proglotelor de T. saginata
sau T. solium eliminate de om. Eliminarea proglotelor se poate realiza
in timpul scaunului sau in afara acestuia (T. saginata - miscari de
reptatie). Ouale si proglotele pot fi diseminate pe pasune de ploi sau
chiar insecte si ape reziduale. Animalele ingera elem infestante, in
intestin este eliberat embrionul hexacant care patrunde in peretele
intestinal, iar de aici in circulatie, ulterior in musculatura, unde incepe
vezicularea cu aparitia cisticercului cu struct completa in aprox 3
luni.
Cy. bovis este o vezicula de 5-8 mm, cu perete subtire, transparent. Pe
fata interna a peretelui se gaseste un scolex invaginat = protoscolex,
localizat catre unul din poli.
Cy. cellulosae este o vezicula de 8-12 mm, pe fata interna a peretelui in
zona ecuatoriala se gazeste protoscolexul armat.
Longevitatea cisticercilor este de 1 an, dupa care pot suferi procese
de calcificare, aparand ca niste graunte calcaroase.
Consumul carnii infestate de catre om duce la eliberarea
protoscolecsilor care se fixeaza pe peretele intestinal si in cateva luni
formeaza adultul.

Epidemiologie
Surse de infestare: oamenii infestati care pot polua pasunea, furajele,
apele. Apele reziduale.
Contaminare: pe cale orala, cel mai adesea la pasune, dar posibil si in
stabulatie. Contaminare transplacentara la bovine in a 2-a parte a
gestatiei.
Receptivitate: mai mare la tineret, adultele sunt mai rezistente. La
suine tineretul imediat intarcat este mai receptiv.
Dinamica bolii: obisnuit are evolutie sezoniera, dar pot aparea
infestatii si in stabulatie. De regula se intalneste in sist extensiv, dar
pot aparea si in sist intensiv. Boala nu este contagioasa, insa are o
extensivitate mai mare la bovine (80% in tarile africane, 5% in Eu, 10%
in Ro). Intensivitatea parazitismului este mult mai mare la suine.

Patogeneza
Data de mai multe actiuni:
1) mecanic-iritativa: det de embrionul hexacant in timpul migrarii si
dilacerarea fibrelor musculare in timpul formarii cisticercilor, mai ales
la suine.
2) toxica: datorata fie metabolitilor rezultati in timpul dezv
cisticercilor, fie consecutiv spargerii cisticercilor cu eliberarea
continutului.
3) antigenica: de slaba intensitate

Tabloul clinic
Pot aparea semne specifice: dificultati in masticatie. In general
semnele sunt sterse, la bovine chiar absente.
Pot exista localizari in cord, creier, glob ocular la porc si om
(autoinfestare cu T. solium).

Diagnostic
Greu de precizat la animalele in viata. Exista teste serologice, folosite
doar experimental, sensibilitate redusa.
Confirmare prin examenul carcaselor, mai ales a musculaturii de
electie. La porc musc are aspect de carne presarata cu boabe de orez
(mazariche), pe sectiune aspect buretos, fibre dilacerate.
Controlul cu lampa Wood la care in lichidul vezicular se obs subst de
culoare rosu-caramiziu.

Prognostic
Vital: favorabil. Economic: rezervat, datorita confiscarilor in cazul
identificarii cisticercilor.

Tratament
Nu se practica la scara larga. Praziquantel, mebendazol, flubendazol.

Profilaxie
Supravegherea epidemiologica a pop umane, in special a celor care vin
in contact cu animalele. Diagnosticul infestatiilor cu cestode adulte la
om, educatia igienico-sanitara de baza, nefolosirea pasunilor 45 zile de
la inundarea lor cu ape reziduale. Tratarea apelor din comunitatile
umane. Controlul obligatoriu al carcaselor de bovine si suine in
abatoare.

Cisticercoza musculara la ovine

Mai rara, produsa de Cy. ovis, forma larvara a T. ovis - GD carnivorele.
Vezicula de 5-6 mm, localizata in musculatura. In general slab patogen.
Mai frecv in Am de N, Noua Zeelanda. Rar in Ro, mai ales la ovinele din
import.

Cisticercoza musculara la capre

Produsa de Cy. ovis, sau mai rar de Cy. bovis.

Cisticercoze hepato-peritoneale
La diverse specii, cel mai frecvent afectate sunt rumeg, suinele si
leporidele. Determinate de dezv pe ficat si seroasele abdominale a
unor cisticerci specifici:
• rumeg si suine - Cy taenuicolis (T. hydatigena GD cainele),
• leporide - Cy pisiformis (T. pisiformis GD cainele),
• rozatoare - Cy fasciolaris (T. taeniaeformis GD pisica)
Ciclul biologic si dezv acestor cisticerci se realizeaza consecutiv
ingerarii oualor teniidelor care le genereaza. Embrionul hexacant
eliberat din ou in intestinul GI, trece in sistemul port si migreaza prin
parenchimul hepatic catre suprafata ficatului unde veziculeaza si
formeaza cisticerci. O parte din embrioni cad in cavitatea peritoneala
pe seroase si mezenter unde vor forma cisticerci.
Cy taenuicolis este o vezicula de 2-5 cm, ovoidal sau piriform, cu o
gatuitura in care se afla embrioscolexul.
Cy pisifomis 2-6 mm, ovalar, cu o pata opaca pe peretele veziculei ce
repr embrioscolexul. Frecvent la iepure cisticercii sunt dispusi in
ciorchine.
Cy fasciolaris dimensiuni de cativa mm.
Ingerarea de catre GD a ficatului si seroaselor cu cisticerci va
determina eliberarea embrioscolecsilor in intestin, care se vor fixa pe
mucoasa si vor genera cestodul.

Patogeneza
Determinata de migrarea embrionilor hexacanti prin ficat, adesea
evidentiindu-se la animale sacrificate sau la cadavre traseele de
migrare cu o subst albicioasa sau chiar formarea de tesut conjunctiv.
Alaturi de aceasta act mecanic iritativa se mai consemneaza si
actiunea toxica si antigenica. Toxinele eliberate de cisticerci sunt
responsabile de anemie, slabire, afectarea apetitului.
Aceste cisticercoze nu se manifesta prin tulburari generale grave, cel
mai adesea nefiind sesizate la animalele in viata si apar ca surprize la
abator.

Diagnostic si tratament
Greu de pus la anim in viata, nu se face nici tratament.

Profilaxie
Controlul si deparazitarea carnivorelor, in special cele de pe langa
efectivele de animale de ferma. Controlul animalelor fara stapan.
Controlul animalelor receptive la sacrificare si distrugerea
cisticercilor. Neadministrarea cisticercilor la carnivore.

Cenuroze
Metacestodoze produse prin dezv formelor larvare de tip cenur (mp).
Exista cenuroze cerebro-spinale si subcutanate.

Cenuroza cerebro-spinala a ovinelor si caprinelor (capiala)

Metacestodoza predominant la ovine si caprine, mai rar la alte
rumegatoare si specii, produsa prin dezvoltarea lui Coenurus
cerebralis (forma larvara a Multiceps multiceps GD cainele). Cenuroza
se manifesta cu tulburari psihice, motorii si generale, finalizandu-se cu
moartea.

Etiologie
Infestarea animalelor receptive se realizeaza prin ingerarea oualor de
Multiceps sau a proglotelor, obisnuit la pasune. In intestinul GI este
eliberat embrionul hexacant care pe cale circulatorie sunt diseminati
in tot organismul dar se dezvolta doar cei care ajung in sistemul
nervos (creier sau maduva spinarii). Aici veziculeaza si se genereaza
astfel o vezicula de 1-2 mm la cca 21 zile, la 40 zile incepand si
formarea embrioscolecsilor, la 3 luni cenurul fiind complet format
(dimensiuni de la o aluna pana la un ou, peretele veziculei transparent,
pe el aflandu-se intre 400-500 mici pete opace care sunt
embrioscolecsi grupati in insule de 20-25, lichid limpede clar).
Ingerarea cenurilor de catre GD (cainele) va duce la eliberarea
embrioscolecsilor care se fixeaza de perete intestinal si genereaza
adultul.

Epidemiologie
Surse de infestatie: cainii parazitati cu Multiceps care traiesc pe langa
turme
Receptivitate: ovinele, mai sensibil tineretul, in studii experimentale la
tineret de 3-4 luni au veziculat 70-80% din embrioni.
Infestarea: obisnuit la pasune,dar posibil si in stabulatie
Manifestari clinice: dupa 7-8 luni, in sezonul rece
Patogeneza
Actiune mecanic-iritativa datorata embrionilor hexacanti in migrare,
care atunci cand sunt numerosi provoaca encefalite traumatice grave.
Consecutiv dezvoltarii cenurilor se realizeaza compresiunea si
atrofierea tesutului nervos cu formarea unor adevarate caverne.
Actiunea toxica este evidentiata prin necroza tesutului din jurul
cenurului, responsabila de semnele nervoase.

Tablou morfo-clinic
Poate evolua sub 2 forme:
• Acuta
La tineretul de 3-4 luni cu infestatie masiva. Obisnuit in aceasta forma
se dezv peste 6 cenuri. Se exprima printr-o encefalita apoplectica
finalizata cel mai frecvent cu moartea. La necropsie se evidentiaza
numeroase trasee de migrare a embrionilor hexacanti si eventual
cenuri in diverse stadii de dezvoltare.

• Cronica
Este forma obisnuita a bolii. Are o evolutie stadiala: 3 faze - debut,
remisie, stare.
2. Faza de debut inregistrata la 20-21 zile p.i. cand veziculele au 1-2
mm. Evolueaza ca o encefalita difuza: tulburari generale (tristete,
abatere), tulburari locale (cresterea T locale, durere), tulburari
locomotorii si tulburari de vedere. Dureaza 2-3 saptamani.
3. Faza de remisie - aparent animalele sunt vindecate. Dureaza 3-5
luni si corespunde cu dezvoltarea cenurilor.
4. Faza de stare se manifesta ca o encefalita localizata.
Caracterizata prin tulburari psihice si motorii cu intensitate si
manifestari diferite in functie de numarul si localizarea cenurilor.
Animalele sunt abatute, indiferente, raman in urma turmei, le atarna
mancarea din gura (animalele "pipeaza"), diverse tulburari
locomotorii: mers in manej (paiele impletite), mers cu capul pe
spate, se izbesc. In final animalele nu se mai hranesc, sunt in
decubit prelungit si mor.

Localizarea cenurilor in maduva spinarii atrage pareze, paraplegii,

caderi, se taraie cu trenul posterior.
La necropsie cenurii prezenti la diverse niveluri ale creierului
(superficial sau profund). Uneori in localizarile superficiale se produce
ramolirea cutiei craniene.
La bovine boala evolueaza cronic, f rar acut.

Diagnostic
Clinic si epidemiologic. Ddx cu alte boli (listerioza, estroza) cu cauze
nervoase.

Tratament
Nu exista. Se poate efectua extractia chirurgicala a cenurilor in
localizarile superficiale.

Profilaxie
Controlul carnivorelor, mai ales cele din ferme si dehelmintizarea lor.
Reducerea nr de caini la strictul necesar. Combaterea vagabondajului
cainilor. Controlul animalelor cu cenuroza si distrugerea cenurilor.
Neadministrarea cenurilor in hrana cainilor.

Hidatidoza (echinococoza chistica, boala chistului hidatic)

Metacestodoza la rumegatoare si alte ierbivore, omnivore, rozatoare si

grava parazito-zoonoza produsa prin dezv lui Echinococcus granulosus
larvae (EGL)/chist hidatic/hidatida/chist unilocular - larva lui E.
granulosus (caine).
Chistul hidatic se dezv in org interne (ficat, pulmon), boala prezentand
manif clinice polimorfe in infestatiile masive, dar obisnuit infestatiile
sunt subclinice la animale. Hidatidoza determina pierderi insemnate in
sect cresterii anim, in principal datorita confiscarii organelor afectate,
dar si datorita scaderii productivitatii animalelor. La om determina
spitalizare, interventie chirurgicala, traume fizice.

Etiologie
E. granulosus, cestod de 3-6 mm, 3 proglote, cea ovigera repr jumatate
din lungimea corpului = saculet cu oua: 800-1000 oua. Se elimina la 1
luna 1 proglota ovigera. Obisnuit infestatiile canidelor sunt cu sutele
sau miile de E. granulosus si sunt asimptomatice. Proglota ovigera
este friabila si se sparge din tubul digestiv al gazdei astfel incat in
fecalele cainilor se elimina ouale.
Oul aprox rotund, 30-35 microni, peretele striat, in interior 1 embrion
hexacant.
Oul ingerat de GI (cel mai receptiv = rumeg), in intestin se realizeaza
eliberarea embrionului determinata de actiunea bilei. Bila
rumegatoarelor realizeaza aceasta eliberare in timpul cel mai scurt.
Embrionul patrunde in peretele intestinal, apoi in circulatie, raspandit
in diverse organe unde se localizeaza si veziculeaza generand chistii
hidatici. La 21 zile se formeaza o vezicula de 1-2 mm, la 3 luni 4-5 cm,
chistul fiind complet format la 8-9 luni. Majoritatea chistilor (>90%) se
formeaza in ficat si pulmon, apoi splina, rinichi, cord, mai rar creier si
canalul medular al oaselor lungi.

Structura chistului hidatic

Formatiune intre 2-20 cm, delimitat de o reactie a gazdei = adventice
care se formeaza odata cu chistul. Chistul este alcatuit dintr-un perete
dublu, elemente interne si lichid hidatic = chist hidatic fertil.
5. Peretele are la exterior o cuticula cu structura lamelara, culoare
albicioasa, elastica, la sectionare se rasuceste in cornet cu partea
interna la exterior. La interior prezinta o membrana proligera care
este o foita foarte fina, cu structura sincitiala, reprezentand tesutul
viu al chistului care genereaza atat cuticula cat si elementele
interne si lichidul hidatic.
6. Elementele interne generate de mugurii germinativi ai
membranei proligere sunt repr de:
• embrioscolecsi/protoscolecsi, cu aspect ovoidal sau piriform,
100-120 microni, invaginati si avand o coroana de carlige si
numeroase granulatii.
• vezicule proligere: 400-600 microni, contin in interior
embrioscolecsi/protoscolecsi
Unii embrioscolecsi se desprind si cad in zona decliva a chistului
constituind nisipul hidatic. Un chist are in medie 4-6 ml nisip hidatic, 1
ml avand 400 000 embrioscolecsi.
Lichidul hidatic = apa de stanca, lichid clar, incolor, densitate putin
peste 1, pH neutru, cu componente glucidice, lipidice (rol toxic), si
protidice (rol antigenic si imunogen). Lichidul hidatic mentine chistul
sub presiune.
Exista si chisti hidatici sterili, mai ales la bovine (fara elem
geminative) = acefalochisti.
Exista si chisti hidatici hiperfertili care au vezicule fiice endogene sau
exogene cu structura veziculei mama. Veziculele fiice endogene apar
consecutiv imbatranirii chistului hidatic, iar cele exogne consecutiv
fisurarii peretelui chistului si evaginarii membranei proligere.
In cazul ruperii peretelui chistului hidatic si diseminarii elem interne,
acestea se vor fixa pe org interne, vor vezicula si vor genera noi chisti
hidatici in numar foarte mare = ecinococoza secundara care este mult
mai grava, de regula mortala (micul ciclu echinococic).

Consecutiv ingerarii chistului hidatic de GD (caine), in intestin se

elibereaza embrioscolecsii care se fixeaza pe peretele intestinului si
genereaza adultul, la 45-50 zile eliminandu-se prima proglota ovigera.
Modul de evolutie al chistului hidatic:
• Involutia chistului: se realizeaza in timp, consecutiv reactiei
gazdei -> calcificare si cazeificare cu distrugerea elem germinative.
Au fost cazuri cand in chisti calcificati/cazeificati au fost gasite elem
germinative viabile.
• Infectarea chistului consecutiv patrunderii bacteriilor, lichidul
hidatic reprezentand un mediu de cultura favorabil -> abces
• Ruperea chistului hidatic consecutiv unor traumatisme -> soc
anafilactic sau echinococoza secundara
• Neoplazia: chistul hidatic repr punctul de plecare al unei
proliferari tumorale

Epidemiologia
Surse de infestare: canidele infestate cu E. granulosus adult, mai ales
cele de pe langa turmele de animale, ferme, abatoare.
Infestarea GD prin ingerarea chistilor hidatici fertili a caror rezistenta
in mediu este considerabila astfel ca embrioscolecsii isi mentin
viabilitatea 8 zile la temp mediului pana la 3 saptamani la 4 C si pana
la 3 zile la -18 C. Se distrug prin fierbere, la peste 60 C in 30 minute. Se
distrug in formol 1% in 5-10 minute.
Receptivitatea cea mai mare o au rumegatoarele, mai ales ovinele:
hidatidoza urmeaza oile precum propria umbra - prof Euzeby.
Prevalenta: la ovine peste 80%, bovine 50%, porc 5-6% uneori 50% in
sist extensiv.
Infestarea GI prin ingerarea oualor de Echinococus diseminate de
vectori animati si neanimati (vant, ploi).
Dinamica si evolutia bolii: nu exista o sezonalitate, dar infestarea se
realizeaza mai des la pasune.

Patogeneza
Act mecanic-iritativa det de migrarea embrionilor hexacanti, dar mai
ales datorita dezv chistilor hidatici care det compresiune si ulterior
atrofia tesuturilor in care se dezv.
Act toxica datorata subst eliminate de chist printr-un proces de dializa
sau consecutiv ruperii peretelui chistului. Responsabila de necrozele
tisulare perichistice si diverse reactii ale gazdei demonstrate si
experimental.
Act antigenica det in princ de fractiile protidice ale lichidul hidatic si
ale componentelor sale determinand o stare de imunitate astfel incat
la reinfestari se realizeaza o rata mai scazuta de dezv a noilor chisti,
dar aceste fractii antigenice produc si o stare de hipersensibilitate a
org gazda si soc anafilactic la ruperea chistilor.

Tablou morfo-clinic
Clinic infestatiile obisnuit fara exprimari evidente sau brutale, dezv
chistului realizandu-se in timp (8-9 luni). In infestatii masive pot aparea
diverse manifestari, polimorfismul clinic fiind caracteristic dezv mai
multor chisti. Se pot inregistra manifestari hepatice, respiratorii,
cardiocirculatorii, in fct de nr si localizarea chistilor. Apetit neregulat,
meteorism, ascita la ovine si suine, subicter (mai ales la cal), semnele
unei bronhopneumonii in localizarile pulmonare (tuse, dispnee,
matitate sau submatitate la percutie).
Animalele infestate slabesc, scad productiile, inversarea raporturilor
de aminoacizi.
Leziuni: deformarea organelor afectate cu atrofia tesutului nobil si
hipertrofia organului pe seama dezv chistului.

Diagnostic
Dificil de pus pe baza semnelor clinice. Confirmarea prin examene
imagistice (rx, ecografic, tomografic), ex serologic cu evidentierea
titrului de Ac specifici, elisa, western blot evidentiind fractii
antigenice.
Necropsie: evidentierea chistilor sub presiune fie la supraf organului
sau in profunzime

Prognostic
Vital: favorabil, cu riscul socului anafilactic sau echinococozei
secundare. Economic: pierderi insemnate.
Tratament
Nu se realizeaza tratament medicamentos datorita dificultatii
diagnosticului si datorita structurii adventicei care nu permite
absorbtia adecvata a subst medicamentoase.
Benzimidazoli: albendazol, tratament de lunga durata - 1 luna, pauza 10
zile, reluat trei reprize minim sau tratament non stop minim 3-6 luni.
Reduc proportia elem germinative dar nu le distrug in totalitate si
tratam de lunga durata sunt insotite de efecte secundare.
Se rec utilizarea tratam medicamentos inaintea interventiilor
chirurgicale.

Profilaxie
Masuri fata de GD: inregistrarea si limitarea nr de caini la strictul
necesar in ferme, pe langa turme, combaterea vagabondajului cainilor,
controlul parazitologic si dehelmintizare, controlul canidelor salbatice.
Controlul animalelor sacrificate cu distrugerea chistilor hidatici.
Controlul cadavrelor si impiedicarea administrarii lor la canide.
Controlul vanatului.
Educatia sanitara a populatiei.
Imunoprofilaxie: vaccin utilizat la GI cu eficacitate mare (peste 90%).

Alveococoza (echinococoza multichistica)

Produsa de formele larvare ale lui E. multilocularis care se dezv ca
adult predominant la vulpi, GI rozatoarele. Chistul multilocular se dezv
si la om.
Chistul multilocular se dezv predominant in ficat, aspect
pseudotumoral. Obisnuit chistii sunt de dimensiuni mici (<2 cm) dar
multipli. Lichidul hidatic prezinta un cont proteic mult mai ridicat si
este usor gelatinos.
Alveococoza se intalneste in tarile din vestul Eu, dar si in rest. In Ro 3-
4%.

Plerocercoidoze
Metacestodoze produse prin dezv larvelor plerocercoide in pesti, cu
localizari variate (cavitati, musculatura, org de reprod).
7. Larvele de Ligulla intestinalis (cestodul adult paraziteaza in
intestinul pasarilor de apa). Dimens mari 10-30 pana la 60 cm, in
tubul dig si cavit abd a pestelui, perforand deseori abdomenul.
Pestii infestati prezinta miscari mai lente si chiar mortalitate.
8. Larvele de Dyphyllobothrium latum cu dimens mici (1-2 mm) se
dezv in musculatura (la salmonide, percide), predominant in org de
reprod - icre la esocide (stiuca). Atentionarea controlului sanitar
veterinar pt a detecta aceste larve mici.

---------------------------------------------------------------------------------------partial 2

Nematodoze

Produse prin parazitismul helmintilor din cls Nematoda, incr

Nemathelmintes, cunoscuti generic sub numele de nematode care au
corpul rotund, cilindric, cele mai multe specii avand corpul simetric,
iar altele cu corpul asimetric (o extremitate mai ingrosata).
Morfologie
Nematodele sunt specii dioice, cu dimorfism sexual evident, femelele
in general fiind mai mari decat masculii. La masculii speciilor din ord
Strongylida se intalneste o formatiune a extremitatii caudale care repr
o dilatatie cuticulara denumita bursa caudala in care se afla org
copulatoare = spiculi.
Corpul este prevazut cu o cuticula cu o struct complexa, inclusiv
chitina, conferind rezistenta la act enzimelor gazdei. Urmatorul strat,
subcuticula (hipoderm), prezinta 4 dilatatii in care se afla cordoanele
nervoase dorsal si ventral, respectiv canalele excretoare laterale.
Urmeaza un strat de celule musculare care delimiteaza cavit
pseudocelomica plina cu lichid in care plutesc org interne cu aspect
tubular.
Ap digestiv complet: orif bucal care la unele specii prezinta 2-3 buze
ce delimiteaza o gura, esofag, intestin care se deschide prin orif anal
la femela si in orif cloacal la mascul.
Ap reproducator la mascul repr de un testicul tubular, canal deferent,
vezicula seminala, canal ejaculator si cloaca unde se afla si org
copulatoare (spiculi). La femela 2 ovare, 2 oviducte, uter, vagin scurt
care se deschide prin orif vulvar a carei pozitie este caracteristica la
numeroase specii.
Sist nervos repr de 2 cordoane nervoase (dorsal si ventral) care se
anastomozeaza printr-un inel nervos periesofagian de la care pleaca
anterior si posterior filete nervoase.
Ap excretor format din 2 can excretoare care se deschid la niv porului
excretor in reg esofagiana.
Nu au aparat circulator si respirator.

Biologie
Hranirea se realizeaza in fct de locul parazitarii: chimiofage, histiofage,
hematofage.
Reproducerea se realizeaza prin oua, eliminate dupa fecundare. La
unele nematode se intalneste fen de partenogeneza: speciile genului
Strongyloides, fam Strongyloididae, ord Rhabditida.
Dupa modul si stadiul in care sunt elim ouale, femelele pot fi ovipare,
ovovivipare si vivipare. Ouale ajunse in mediu elarveaza dupa caz si
eclozeaza larvele de stadiul 1 (L1). Aceste larve prezinta 2 naparliri in
mediu realizandu-se dezvoltarea exogena -> L3 = elem infestant.
L3 patrund activ sau pasiv in corpul gazdei realizand alte doua
naparliri in cadrul dezv endogene -> L5 = preadult, care prin maturizare
sexuala devine adult.
Exceptii ale ciclului biologic:
• speciile la care dezv exogena se realizeaza in int oualor (ascarizi,
tricocefali)
• Speciile la care dezv exogena se realizeaza in GI
• Posibila interventia unei gazde paratenice in care se acum elem
infestante

Strongilidoze
Produse de nematode din ord Strongylida. Caractere esentiale:
prezenta bursei caudale la mascul, ou de tip strongil: ovalar, coaja
subtire, subst interna cu aspect morulat.
Pot fi respiratorii si digestive.

Strongilidoze respiratorii
La rumegatoare
Dictyocauloza (bronhopneumonia verminoasa, matase sau ata la
plamani)
Geohelmintoza a rumegatoarelor mici si mari produsa prin parazitismul
helmintilor din fam Dictyocaulidae care in stadiul adult se gasesc in
trahee si bronhii determinand traheobronsite si pneumonii obisnuit cu
evolutie cronica, dar si acuta, mai sensibil fiind tineretul, producand
pierderi insemnate si costuri ridicate prin tratament si profilaxie.

Etiologie
Dictyocaulus filaria - mai ales la ovine
Dictyocaulus viviparus
Gura simpla, filiformi, albiciosi, cizmulite in copite de cal (bursa
caudala cu aspect de copita si spiculii ca cizmulitele)
Prezenti in trahee, bronhii, bronhiole, adesea sub forma de ghemuri,
hranindu-se cu mucus si iritand mucoasa.
Ciclul biologic se realizeaza prin oua care sunt elarvate in momentul
depunerii (ovovivipare). Ouale elarveaza in caile aerofore iar larvele
odata cu secretiile din laringe si faringe sunt deglutite si ajung in
mediu prin fecale. Dezvoltarea exogena a larvelor se realizeaza prin 2
naparliri, fiind influentata predominant de 2 factori: umiditate si
temperatura. La temp 25-26 C si umiditate corespunzatoare
dezvoltarea exogena se realizeaza in 5 zile (L3). La 10 C dureaza 14
zile, la 5 C 25 zile. Larvele L3 sunt mobile si prezinta hidrotropism
pozitiv si fototropism negativ, deci migreaza pe firele de iarba
acumulandu-se in picaturile de apa dimineata sau dupa ploaie, in
timpul zilei retragandu-se la baza firelor de iarba.
Infestarea se realizeaza prin ingerarea larvelor la pasune, cel mai
frecvent dimineata sau dupa ploi. Larvele ajunse in tubul digestiv
patrund in peretele intestinal, se opresc prima oara in limfonodulii
mezenterici unde naparlesc devenind L4, care apoi pe cale limfo-
hematogena ajung in pulmon, initial in alevole, unde realizeaza a doua
naparlire devenind L5 (preadult). Preadultii urca in bronhiole unde se
maturizeaza sexual si se transforma in adulti.
Perioada prepatenta este de 22-28 zile. La 35 zile dupa infestatie
incepe eliminarea oualor elarvate.

Epidemiologie
Surse: animalele bolnave, infestate. Importanta sursa in mentinerea
dictyocaulozei sunt rumegatoarele salbatice. Larvele L3 se mentin in
mediu destul de bine in cond de umiditate si pot supravietui de la un
an la altul, dar sunt distruse de uscaciune. Mentinerea larvelor poate fi
asigurata de lumbricide ca gazde paratenice.
Receptivitate: ovinele, apoi bovine si caprine. Mai sensibil sunt
tineretul, rasele perfectionate si animalele cu alte boli, mai ales
parazitare.
Infestarea: la pasune, demonstrata experimental si infestarea
transplacentara.
Dinamica si evolutia: manifestarile clinice obisnuit la sfarsitul
sezonului estival si episoade in sezonul rece. Poate avea evolutie
enzootica, chiar cu alura epizootica in anii ploiosi.

Patogeneza
In functie de gradul de infestatie si receptivitatea animalelor.
Actiune mecanic-iritativa determinata de larvele in migrare care pot
produce enterite grave in infestatiile masive si microtraume la nivelul
capilarelor si alveolelor pulmonare determinand congestii pulmonare si
emfizem. Adultii determina deteriorarea mucoasei bronhice si traheale,
determina hipersecretie de mucus. In infeatatii masive determina
obstructii mai ales ale bronhiolelor cu zone de bronhopneumonie si
chiar necroze.
Actiune toxica a larvelor si a adultilor, accentuand bronhopneumonia,
necrozele si edemul pulmonar.
Actiune inoculatoare prin transportul germenilor bacterieni de
catrelarve, accentuand bronhopneumonia.
Actiunea antigenica debuteaza in momentul naparlirii la nivelul
limfonodurilor cand se realizeaza activarea macrofagelor si apoi a
celorlalti efectori celulari si umorali ai imunitatii. Consecinta acestor
reactii imune poate fi dubla: rezistenta la reinfestare (cu un numar mai
redus de helminti sau chiar dezvoltarea unor helminti mai sfrijiti) sau
mai ales la bovine producerea unei reactii alergice la reinfestare cu
aparitia unei evolutii acute grave chiar cu bronhospasm si asfixie.

Tabloul clinic
Exprimare clinica obisnuit la 2 luni p.i. Boala evolueaza de regula
cronic, rareori acut, cu manifestari predominant respiratorii, mai rar cu
tulburari generale.
Forma cronica poate debuta cu o enterita (diaree) pasagera, apoi
polipnee si tuse scurta. Dupa 2 saptamani se instaleaza faza de stare
cu respiratie dispneica, tusea se accentueaza, iar daca la inceput este
uscata si mai rara, pe parcurs devine chintoasa, grasa, jetajul fiind
initial unilateral apoi bilateral (ovine), abundent, uneori chiar
obstrueaza cavitatile nazale, animalele frecandu-si nasul de pamant si
obiectele din jur. In timp se inregistreaza slabire, incetinirea cresterii.
Manifestarile respiratorii se accentueaza cand animalele alearga (la
efort), sau in contact cu aerul rece (dimineata).
Forma acuta intalnita mai frecvent la tineretul bovin, la reinfestare,
apare consecutiv unei reactii alergice insotita adesea de febra. Se
manifesta ca o dispnee grava cu tendinta de asfixie, animalele
prezentand o pozitie ortopneica, membrele departate, respiratie
bucala, tuse grava, uneori decubit lateral si moarte.

Tabloul lezional
In forma cronica: leziuni la niv arborelui traheo-bronsic unde se pot
constata ghemurile de helminti, congestia mucoasei traheale si
bronhice, hipersecretie de mucus si in infestatii masive obstructii ale
bronhiolelor insotite de focare de bronhopneumonie localizata in zona
deservita de bronhiola respectiva. Aceste focare prezente obisnuit in
lobii diafragmatici, avand aspect triunghiular cu varful catre bronhiola
obstruata. In jurul focarului apare emfizemul vicariant, apoi necroza.
In forma acuta: edem pulmonar, pulmonul are aspect de organ fiert. La
sectionare alevolele prezinta un start fibrinos hialin.

Diagnostic
Clinic, epidemiologic. Confirmare prin ex larvoscopic: larve L1 500
microni, extremitatile rotunjite, anterior cu buton citoplasmatic si
ultimele 2/3 ale corpului pigmentate. La necropsie se evidentiaza
leziunile si prezenta helmintilor.

Prognostic
In forma acuta prognosticul vital poate fi grav. Economic prognostic
grav.

Tratament
Vizeaza 3 aspecte:
• Utilizarea medicatiei specifice si simptomatice:
• Imizoli: levamisol 7,5 mg/kg, tetramisol 15 mg/kg (Nilverm)
• Benzimidazoli: febantel (Rintal) 5-7,5 mg/kg, fenbendazol,
albendazol, oxfendazol 5 mg/kg, cambendazol 30 mg/kg
• Avermectinele 0,2 mg/kg
• Conditii de igiena si alimetatie corespunzatoare
• Stoparea infestatiei/reinfestatiei (la taurine)

Profilaxie
Tratamente profilactice inainte si dupa stabulatie. Tratamente
strategice 1-2 in functie de precipitatii. In tarile cu umiditate crescuta
utilirea unor dispozitive retard cu eliberare treptata a substantei active
(fenotiazina, benzimidazoli, tertahidropirimidine - pyrantel).
Distrugerea larvelor pe pasune cu cianamida de calciu sau derivati
azotati.
Masuri agrotehnice: combaterea umiditatii excesive.
Imunoprofilaxie cu larve iradiate.

Dictiocauloza solipedelor
Produsa de Dictyocaulus arnfieldi. Dezvoltarea completa se realizeaza
la magari, care reprezinta important rezervor epidemiologic. La magari
manifestarile clinice sunt sterse, spre deosebire de cai unde pot
uneori fi manifestari grave.
La cal ivermectinele se administreaza sub forma de pasta PO.

Protostrongilidozele ovinelor si caprinelor

Biohelmintoze prduse prin parazitismul stongililo din familia
Protostrongylidae care se dezv in bronhiole, dar mai ales in alveole si
subpleural, determinand bronhopneumonii acute sau cronice.

Etiologie
Protostrongylus rufescens, Mullerius capilaris, Cystocaulus ocreatus
Dimensiuni 1-2 cm. Bursa caudala redusa.
Ciclul biologic se realizeaza prin oua embrionate care eclozeaza in
pulmon a.i. in fecale se elimina larve L1 sau chiar L2. Aceste larve au
dimensiuni de 200-280 microni, ascutite terminal care are aspect
specific (S, bucla). Sunt nepigmentate. Dezvoltarea exogena se
realizeaza in corpul unei GI reprezentata de gasteropode de uscat
(melci de livada, limacide). Infeatarea se realizeaza prin ingerarea
acestor gazde sau a larvelor libere. Dezvoltarea endogena ca la
dictyocaulide.

Epidemiologie
Prezenta GI duce la mentineea larvelor pana la 2 ani.
Boala are caracter de focalitate cu o prevalenta crescuta in zonele cu
soluri calcaroase unde se dezvolta GI.

Patogeneza
Actiune antigenica mai redusa.

Tabloul morfo-clinic
Semne respiratorii: tuse, disonee, jetaj. Rar tulburari generale.
Lezional: bronhopneumonie sau pleuro-bronhopneumonie localizata cel
mai frecvent in lobii apicali si cardiaci. Focarele au aspect vitros,
caracteristica prezenta unor noduli pseudotuberculosi cu aspect
circular, slaninos, culori diferite (gri, galbui) -> pulmon impanat cu
alice

Tratament
Asemanator cu dictyocauloza, dar doze mai crescute.

Profilaxie
Asemanator cu dictyocauloza, in plus combaterea GI.

Metastrongilidoze
Strongilidoze respiratorii ale suinelor, biohelmintoza produsa de
parazitismul strongililor din fam Metastrongilidae care determina o
traheobronsita cronica, infestatiile fiind intalnite la animalele crescute
in sistem gospodaresc.

Etiologie
Metastrongilus elongatus si M. pudendotectus
Localizati in trahee si bronhii.
Ciclul biologic se realizeaza prin oua elarvate de 2 tipuri (mari cu coaja
groasa neteda si mici cu coaja discret mamelonata). Dezv exogena se
realizeaza in corpul unei GI reprezentata de Lumbricidae, in vasul
dorsal al ramei acumulandu-se larvele infestante.
Infestarea gazdei prin consumul GI dar posibil si larvele libere
eliberate dupa moartea ramei. Apoi larvele sunt eliberate in intestin,
apoi in ln mezenterici unde realizeaza o prima naparlire, apoi pe cale
limfo-hematogena in pulmoni (L5 in alveole), iar adultii in bronhii si
trahee.

Epidemiologie
Prezenta infestatiilor la animalele crescute in sist gospodaresc. Mai
receptiv tineretul la care consecutiv ingerarii unui nr mare de larve pot
aparea evolutii acute. Sezonalitate si focalitate a bolii.

Patogeneza
Act mecanic-iritativa si toxica a larvelor in migrare si a adultilor. Act
antigenica pe baza careia s-a incercat producerea unui vaccin.
Tablou morfo-clinic
Dominat de leziuni si semne respiratorii. Boala evolueaza indeosebi la
tineret obisnuit cronic, in infestatii masive pot fi si cazuri acute. Clinic
evolueaza ca o tuse rebela, eventual cu dispnee, rareori, doar in evol
acute, cu stare febrila si slabirea animalelor.
Lezional obisnuit focare de bronho-pneumonie in lobii diafragmatici dar
si noduli in lobii anteriori.

Diagnostic
Clinic si epidemiologic. Examen coproscopic ovoscopic.

Tratament
Imizoli: levamisol 5-7,5mg, tertamisol 15mg
Benzimidazoli: albendazol 5mg, oxfendazol 5 mg
Ivermectine: 0,3mg

Profilaxie
Dehelmintizari profilactice in zonele in care infestatiile sunt prezente.

Singamoza (boala cascatului, tafna)

Geohelmintoza a pasarilor produsa prin parazitismul strongililor din
fam Singamidae care se localizeaza obisnuit in trahee, mai rar in
bronhii. Manifestarile se intalnesc la pasariledin sist gospodaresc.
Poate produce pierderi insemnate prin intarzierea cresterii la tineret si
mortalitate.

Etiolohie
Singamus trachea (Y) la galinacee si Cyathostoma bronchialis (Y sau
liberi) la palmipede.

Ciclul biologic
Se realizeaza prin oua de tip strongil cu cate un buson la extremitati.
Ouale au 85-90 microni. Dezv exogena se realizeaza in interiorul oului
-> ou cu larva infestanta in interior. Posibil ouale ingerate de
lumbricide si artropode care repr gazde paratenice. Infestarea
pasarilor se va face prin ingerare de oua cunlarve, gazde paratenice
sau mai rar larve libere.
Dezv endogena: traverseaza peretele intestinal, dezv se realizeaza
foarte rapid 5-7 zile. Patogeneza este mai intensa si semnele clinice se
manifesta rapid.

Tablou morfo-clinic
Semne respiratorii. Puii prezinta cascaturi, scuturaturi frecvente din
cap, tuse deseori suieratoare, scaderea apetitului, slabire, in infestatii
masive asfixie cu mortalitate pana la 15%.

Diagnostic
Examen coproscopic si prin traversul traheei in lumina zilei la puii
tineri.

Tratament
Benzimidazoli: albendazol, tiabendazol,
Tetramisol
Ivermectina

Profilaxie
Tratamente profilactice.

Strongilidozele cardio-respiratorii ale carnivorelor

Determinate de strongili care paraziteaza in ductele traheo-bronsice si
in parenchimul pulmonar iar unele specii in artera pulmonara si
ramificatiile ei uneori ajungand pana in cordul drept.

Pulmonare
Filaroidoza
Biohelmintoza produsa de strongili din fam Filaroididae, localizati in
bronhii si parenchimul pulmonar, mai ales in zona bifurcatiei bronhiilor,
producand bronhopneumonii si noduli pulmonari caracteristici.
Etiologie
Filaroides oslerus, Filaroides hirti, Filaroides milski
Strongili de 0,5 cm masculul, 1,5 cm femela, capsula bucala simpla,
redusa, bursa caudala redusa la mascul.
Ciclul biologic se realizeaza prin oua elarvate. Ecloziunea se poate
realiza chiar si in caile aerofore. In fecale animalele elimina larvele.
Dezv exogena se realizeaza in corpul GI repr de gasteropode de uscat.
Infestarea animalelor prin ingerarea melcilor cu larve.
Dezv endogena: intestin, ln, pulmon (L5 apoi adulti)

Tablou morfo-clinic
Dominat de semne si leziuni ale ap respirator. Clinic: tuse, jetaj,
dispnee la efort.
Leziuni: bronho-pneumonie localizata, caracteristici fiind nodulii cu
aspect pediculat, mai ales in zona ramificatiilor bronhiale. In nodulii
recenti se pot observa helmintii prin traversul lor, in cei mai vechi se
poate observa extremitatea terminala a femelei care perforeaza
nodulul.

Diagnostic
Clinic, epidemiologic, examen coproscopic larvoscopic (larve
nepigmentate, mobile).

Tratament
Imidazoli: levamisol 5-7,5,
Benzimidazoli: fenbendazol 10 mg, albendazol
Avermectine: 0,2 mg

Profilaxie
Respectarea conditiilor de igiena, limitarea accesului la GI.

Crenosomoza vulpilor
Produsa de helminti din fam Crenosomidae (Crenosoma vulpis) care
paraziteaza in trahee, bronhii si parenchimul pulmonar. Masculul 0,5
cm, femela pana la 1 cm.
Ciclul biologic asemanator cu filaroididele (GI gasteropode terestre).
Patogeneza si manifestarile clinice pot fi mai accentuate datorita
faptului ca Crenosoma prezinta spini pe cuticula.

Cardio-pulmonare
Produse de strongili din fam Angiostrongilidae.
Speciile importante: Angiostrongilus vassorum la caine,
Aelurostrongilus abstrusus la pisica.
Strongili pana la 1 cm, localizati cel mai frecvent in artera pulmonara
si ramificatiile ei, uneori si in cordul drept.
Ciclul biologic prin intermediul GI (gasteropodele terestre).
Contaminare prin ingerarea GI sau a larvelor libere.
Patogeneza datorata actiunii mecanic-iritative prin care helmintii det
scleroza peretelui vascular, iar in infestatii masive, cand formeaza
ghemuri, produc perturbari de circulatie, pot antrena coagularea si
obstructii ducand la solicitatrea si extenuarea cordului drept si in final
insuficienta cardio-respiratorie.

Tablou morfo-clinic
Caracteristic unei insuficiente cardio-respiratorii cu evol obisnuit
cronica. In faza de debut oboseala la efort, tuse, dispnee. In faza de
stare semne evidente ale insuficientei cardiace: puls retrograd, ascita,
hidropericard, edeme.
Boala obisnuit evolueaza cronic, luni de zile, rar in infestatii masive
episoade acute prin extenuarea cordului cu moarte la 8-10 zile.
Leziunile mai ales la niv arterei pulmonare: perete calcificat, in ramif
arterei se intalnesc coaguli de sange si ghemuri de helminti. Aspect
particular: focare de bronhopneumonie aspect de branza de Roquefort.

Diagnostic
Clinic, epidemiologic, ex coproscopic larvoscopic (larve foarte mobile,
nepigmentate, extremitatea posterioara ascutita si curbata).

Tratament
Antihelmintice specifice: fenbendazol 15-20 mg 2-3 zile consecutiv,
ivermectina 0,2 mg. Medicatie de sustinere

Profilaxie
Tratamente profilactice in zonele in care evolueaza boala.

Strongilidoze gastro-intestinale la rumegatoare

Geohelmintoze produse prin dezv si parazitismul strongililor din mai
multe familii la rumegatoare, localizati in diverse segmente ale tubului
digestiv, parazitismul lor determinand manifestari clinice la tineret la
care se intalneste un sindrom digestiv, anemie si intarzierea cresterii,
la adulte evoluand subclinic (purtatori de strongili). Aceste boli sunt
importante atat prin consecintele economice datorate intarzierii
cresterii tineretului dar si scaderii productiei la adulte si deasemenea
prin costul masurilor de control parazitologic (tratamente si profilaxie)
care evolueaza cu o prevalenta crescuta in special in zonele cu climat
temperat si umed.

Etiologie
3 familii:
• Trichostrongilidae
• Ancylostomidae
• Strongilidae
Localizari: cheag, int subtire, int gros.
Cheag: fam Trichostrongilidae: HOT
Haemonchus contortus
Ostertagia circumcinta, Ostertagia ostertagi
Trichostrongilus axei
Intestin subtire: TNB
fam Trichostrongilidae
T. Vitrinus
T. Colubriformis
Nematodirus spatiger
Nematodirus filicolis
Fam Ancylostomidae
Bunostomum trigonocephalum

Int gros: fam Strongilidae

Chabertia ovina
Oesophagostomum venulosum
Oesophagostomum columbianum
Oesophagostomum radiatum

Unii strongili sunt liberi in tubul digestiv, fiind obisnuit chimofagi, altii
sunt fixati de mucoasa tubului digestiv (Haemonchus, Bunosromum,
Chabertia), fiind hematofagi sau chiar histiofagi. Unii au hranire dubla
(Ostertagia).
Ciclul biologic se realizeaza prin oua de tip strongil. Dimensiuni intre
60-90 microni, asemanatoare intre ele, cu exceptia oului de
Nematodirus care are 130-260 microni, eliptic, subst interna sub forma
a catorva blastomere dispuse central.
Dezvoltarea exogena se realizeaza in conditii de umiditate si
temperatura favorabile (25-26 C) in 12-24 ore eclozioneaza iar in 5-6
zile formeaza L3. Aceasta dezv se prelungeste in cond scaderii
temperaturii, fiind mult mai intarziata la 15 C si inceteaza sub 12 C. La
nematodirus dezv exogena se realizeaza in int oului, a.i. adesea elem
infestant este repr de oul cu larva in interior.
Dezv endogena se realizeaza intraparietalcurealizarea celor doua
naparliri si a stadiului L5, care apoi paraseste peretele intestinului
devenind adult liber sau fixat pe perete. Se realizeaza intr-un timp
variabil 22-35 zile cu posibilitatea prelungirii acestei perioade pana la
cateva luni realizandu-se in fapt o diapauza (hipobioza) a larvelor.
Aceasta diapauza este inregistrata mai ales la Haemonchus,
Ostertagia si Oesophagostomum, constatandu-se ca ea se realizeaza
indeosebi in cazul larvelor ingerate la sfarsitul sezonului de pasunat.
Astfel adultii se formeaza in numar masiv in primavara = spring rise.
Aceat fen de diapauza este influentat nu doar de factori climatici ci si
de factori ce tin de gazda inregistrandu-se frecvnet la animalele
gestante cu formarea adultilor in numar mare dupa fatare = parturient
rise.

Epidemiologie
Surse: animalele parazitate, cu manifestari clinice si adultele cu
infestatii subclinice (stare de purtator), rumegatoarele salbatice, alte
specii la care se pot dezvolta unii strongili (trichostrongili la cabaline,
iepuri). Poluarea pasunilor se realizeaza masiv de catre animalele
infestate astfel ca un animal cu semne clinice prezinta opg peste
10000. Importante in mentinerea viabilitatii oualor si larvelor sunt
temperatura si umiditatea, primele stadii larvare fiind distruse de
uscaciune excesiva.
Receptivitate: cele mai receptive ovinele, apoi bovine, caprine. Mai
receptiv tineretul si animalele subnutrite si carente vitaminice,
minerale, etc. Se poate intalni o rezistenta a unor animale fata de
infestatiile cu strongili datorata unui factor antihelmintic determinat
genetic (factor Vf) corelat cu prezenta unui anumit tip de hemoglobina
(Hb BB).
Infestarea: la pasune, rar in stabulatie, prin ingerarea larvelor
infestante (L3) de pe vegetatie (exc Nematodirus cand elem infestant =
oul cu larva in interior). In cazul lui Bunostomum infestarea se
realizeaza activ transcutanat (specific Ancylostomidelor) dupa care
larvele migreaza limfo-hematogen si ajung initial in pulmon iar apoi
sunt deglutite si ajung in tubul digestiv. In cazul ingerarii larvelor de
Bunostomum acestea patrund prin mucoasa cavit bucale si realizeaza
aceeasi migrare specifica.
Dinamica si evolutia bolii: manifestarile clinice apar catre sfarsitul
sezonului de pasunat, existand insa episoade cu manifestari clinice
brutale in primavara.
Evolutia SGI este legata de conditiile de mediu care favorizeaza dezv
larvelor, infestatiile avand o prevalenta crescuta si intensivitate mare
aparazitismului in anii ploiosi in care au o tenta enzootica, uneori
posibil epizootica.

Patogeneza
Mec patogenetice sunt in functie de gradul infestarii, nr speciilor
parazite, modul de hranire si receptivitatea si reactivitatea gazdei.
Act mecanic-iritativa este det de dezv intra-parietala a larvelor dar si
de adultii hematofagi si histiofagi. Acestia determina distrugerea
microvililor, apoi formarea de microtunele si chiar microabcese in
mucoasa digestive. Consecinta acestei actiuni sunt fen de persorbtie
(absorbtia unor particule mai mari decat cele obisnuite) si
malabsorbtie. La speciile de strongili la care se realizaza si diapauza
se produc noduli intraparietali uneori in numar masiv (Haemonchus,
Ostertagia, Oesophagostomum). Patrunderea transcutanata a lui
Bunostomum genereaza leziuni cutanate (dermite, pododermatite), iar
consecutiv pasajului pulmonar se produc leziuni (microhemoragii si
edem pulmonar).
Act spoliatoare realizata datorita consumului selectiv la speciile
chimofage care prefera anumite principii nutritive (P, Ca, Co, Cu,
vitamine), iar la speciile hematofage si histiofage in infestatii masive
act spoliatoare este insotita si de cea toxica.
Act toxica produsa de speciile hematofage si histiofage care prin
secretiile salivare cu efecte hemolitice, anticoagulantedar si
neurotrope, metabolice, pot produce atat procese locale (congestii,
hemoragii, edeme), cat si actiuni la distanta sau chiar generale.
Act inoculatoare mai ales in infestatii masive cand se creaza porti de
intrare si conditii pt dezv in special a anaerobilor.
Act antigenica det de antigenele metabolice (cele de naparlire) si de
cele secretorii (secretate de helminti). Acestea sunt responsabile de
rezistenta la reinfestari dar si de reactiile de hipersensibilitate cu
aparitia edemelor la reinfestari.
Corolarul acestor actiuni o repr perturbarea metabolismului atat local,
pornind de la cresterea pH-ului si instalarea unei hipoaciditati,
reducerea cant de suc gastric, maldigestia, perturbari ale
metabolismului in special protidic -> dismetabolii, distrofii, etc.

Tablou morfo-clinic
Aspecte variate in fct de varsta anim, starea de intretinere, nr speciilor
parazite si gradul infestatiei.
Obisnuit SGI evol cronic la tineret, la care sunt intalnite si episoade
acute, infestatiile fiind subclinice, latente la adulte.
Forma acuta: obisnuit 2-5 luni, evol sub forma unui sindrom digestiv cu
o diaree negricioasa care murdareste trenul posterior, insotita de
inapetenta, polidipsie, deshidratare, incetinirea cresterii, par mat si
casant. In infestarile masive mai ales cu Haemonchus, Nematodirus si
Bunostomum la miei posibil ca aceste tulburari sa se accentueze cu
evolutie supraacuta si mortalitate in 2-3 zile.
Forma cronica: sindrom anemic, animalele slabesc, scade pofta de
mancare, diaree intermitenta, uneori chiar constipatie, modificari ale
aspectului crotinelor. Evolutia de lunga durata, iar dupa cateva luni
apar edeme declive, par mat si casant, animalele slabesc, decubit
prelungit, posibilitate scazuta de mortalitate.
La adulte infestatiile obisnuit subclnice: scaderea productiilor (la lapte
pana la 40%), rare tulburari digestive.
Leziunile in fct de forma de evol a bolii: in forma acuta: paliditatea
mucoaselor, cadavru anemic, mase musc emaciate,deshidratare, in
tubul digestiv congestii pana la hemoragii, ulceratii in fct de nr
helmintilor, edeme si noduli (nr mare de noduli = mucoasa cu aspect de
karakul). In cazul lui Bunostomum: dermite, panaritiu, edem pulmonar,
microbronsite.
Leziunile in formele cronice au aspect cataral, rareori congestii si
noduli. Cadavru cahectic.

Diagnostic
Clinic si epidemiologic, confirmare coproscopic. Este necesara
coroborarea rez ex copro cu semnele clinice stabilindu-se SGI
evolutiva sau stare de purtator la adult. Paraclinic: det pepsinogenului
plasmatic -> crescut in infestatia cu Ostertagia la 4 zile p.i. Examen
necropsic.

Tratament
Medicatie specifica asociata cu medicatie simptomatica dupa caz.
Hranire suplimentara. Retragerea animalelor de pe pasunile puternic
infestate in evolutii acute.
Imizoli: tetramisol 15 mg
Benzimidazoli: albendazol 5 mg, fenbendazol 5 mg, oxfendazol 5 mg,
cambendazol 50-100 mg, tiabendazol 50-100 mg
Avermectine 0,2 mg.

Profilaxie
Tratament profilactic 2 sapt inainte si 2 dupa. Tratamente strategice in
fct de facorii climatici.
Dispozitive intrarumenale pt chimiopreventie.
Pasunatul separat al tineretului. Depunerea gunoiului la platforma pt
biosterilizare.