PROIECT TEMATIC : EMOŢII ŞI SENTIMENTE

TEMA ANUALĂ : „CU CE ŞI CUM EXPRIMĂM CEEA CE

SIMŢIM?”
SUBTEME :
 SENTIMENTE ÎN LUMEA VIE
 CĂLĂTORIE ÎN LUMEA POVEŞTILOR
 LUMEA COLORATĂ
 EMOŢII DE PRIMĂVARĂ
 MĂ SIMT TARE BINE CÂND E MAMA LÂNGĂ MINE
PERIOADA : 5 SĂPTĂMÂNI
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ VIZATE :
 DOMENIUL LIMBĂ ŞI COMUNICARE:
*Să participe la activităţile de grup, inclusiv la activităţile de joc atât în calitate de vorbitor, cât şi în
calitate de auditor;
*Să înţeleagă şi să transmită mesaje simple; să reacţioneze la acestea;
*Să audieze cu atenţie un text, să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că la înţeles;
*Să utilizeze materiale scrise în vederea executării unei sarcini date;
*Să utilizeze desene, simboluri pentru a transmite semnificaţie.
 DOMENIUL ŞTIINŢE :
*Să numere de la 1 la 10 recunoscând grupele cu 1 – 10 obiecte şi cifrele corespunzătoare;
*Să recunoască, să denumească, să construiască şi să utilizeze forma geometrică cerc, pătrat,
triunghi, dreptunghi în jocuri;
*Să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare, precum şi interdependenţa între
ele;
*Să comunice impresii, idei pe baza observărilor efectuate.
 DOMENIUL OM ŞI SOCIETATE :
*Să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive, să manifeste prietenie, toleranţă,
armonie, concomitent cu învăţarea autocontrolului;
*Să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu norme prestabilite şi
cunoscute;
*Să fie capabil să realizeze lucrări practice inspirate din natură şi viaţa cotidiană, valorificând
deprinderile de lucru însuşite;
 DOMENIUL ESTETIC ŞI CREATIV :
*Să intoneze cântece pentru copii,
*Să exprime prin mişcare starea sufletească creată de muzica audiată;
*Să redea teme plastice specifice desenului;
*Să obţină efecte plastice, forme spontane şi elaborate prin tehnici specifice picturii;
*Să interpreteze liber, creativ lucrări plastice exprimând sentimente estetice.
 DOMENIUL PSIHOMOTRIC :
*Să perceapă componentele spaţio-temporale;
*Să fie apt să utilizeze deprinderile însuşite în diferits contexte;
*Să se folosească de acţiunile motrice învăţate pentru a exprima sentimente şi/sau comportamente
pentru a răspunde la diferiţi stimuli, la diferite ritmuri.
CENTRE DE INTERES DESCHISE ŞI MATERIALE puse la dispoziţia copiilor :
BIBLIOTECĂ ŞTIINŢĂ ARTĂ
-cărţi, reviste -enciclopedii, reviste -acuarele, pensule
-fişe de lucru. creioane -germinatoare, seminţe -creioane colorate
-enciclopedii -CD, calculator -plastilină, planşete
-CD, calculator -imagini -hârtie colorată, hârtie creponată
-poveşti, poezii şi imagini -fişe, creioane -coli xerox
ilustrative la text -siluete -carton
-imagini -jetoane cu meserii şi unelte -forfecuţe, lipici
-album cu fotografii -farfurii carton
-fişe, carioca
-siluetele unor personaje din
poveşti
-fire textile
CONSTRUCŢII JOC DE ROL JOC DE MASĂ
-cuburi din lemn, plastic -trusă medicală -set pentru reconstituiri (cuburi)
-arco -coroniţe prinţese/prinţi -poveşti puzzle
-jocuri pentru îmbinare -siluetele unor personaje din -forme şi culori
-mozaic poveşti -alte jocuri preferate de copii
-siluete (ciuperci, copaci, flori, -trusă : „Mica gospodină”
fire de iarbă) -aranjarea „colţului căsuţei”
-dopuri galbene pentru diferite jocuri
-fire textile -pliculeţe de ceai
-figuri geometrice -lămâi

INVENTAR DE PROBLEME :
CE ŞTIM?
-tot ce este viu are nevoie de apă, lumină, hrană,
aer
-animalele simt ca şi oamenii
-animalele au părinţi
-trebuie să ajutăm, să ocrotim tot ce este viu
-ne plac poveştile
-unele personaje sunt bune, altele sunt rele
-poveştile pot fi cu animale, copii, prinţese
-în poveşti întâlnim balauri, zmei, etc
-toate lucrurile au o culoare
-există mai multe culori
-folosim culorile când pictăm sau desenăm
-pe 1 Martie dăruim mărţişoare
-ghioceii sunt primele flori ce vestesc sosirea
primăverii
- sărbătorim ziua mamelor pe 8 martie
-mamele au grijă de copii şi îi iubesc
CE NU ŞTIM ŞI VREM SĂ AFLĂM?
-cum suferă plantele
-cum vorbesc animalele pe limba lor
-cum ascultă puii de mame
-cum se mânuiesc siluetele
-au existat zmei şi balauri
- de ce este important să iubim şi să respectăm
mamele
-cum putem face acest lucru
-cum sunt mamele altor copii
-să dansăm paşi de vals
-cum se obţin culorile
-ce se întâmplă dacă amestecăm culorile
-cum se obţin culori închise şi culori deschise
-cât de importante sunt culorile
-ce înseamnă fiecare culoare
-care este semnificaţia mărţişorului
-mamele trebuie să primească cadouri de ziua lor
ACTIVITATE METODICĂ :
SĂPTĂMÂNA 1 -Amenajarea colţului tematic
-Studiu individual pe internet
-Participare la şedinţa comisiei metodice
-Realizarea unor fişe de lucru
-Completarea fişelor copiilor
SĂPTĂMÂNA 2 -Confecţionare material didactic
-Pregătirea şabloanelor pentru măşti, siluete, etc
-Participare la şedinţa comisiei metodice
-Studiu individual pe internet
- Introducerea lucrărilor copiilor în dosarele individuale
SĂPTĂMÂNA 3 -Selectarea unor imagini pe internet
-Realizarea unor fişe de lucru
-Participare la şedinţa comisiei metodice
-Confecţionare material didactic
-Studiu individual . „Revista învăţământului preşcolar”
SĂPTĂMÂNA 4 -Selectarea unor informaţii pe internet
-Confecţionare material didactic
-Participare la şedinţa comisiei metodice
-Studiu individual : „Revista învăţământului preşcolar”
-Pregătire material didactic pentru săptămâna următoare
SĂPTĂMÂNA 5 -Selectare muzică pe internet
-Confecţionare material didactic
-Studiu individual pe internet
-Participare la şedinţa comisiei metodice
-Întocmirea proiectului tematic următor
SUBTEMA : SENTIMENTE ÎN LUMEA VIE
PERIOADA : 08.02.2010-12.02.2010

ZIUA ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

LUNI

ADP :
 Întâlnirea de „Şi plantele simt”
dimineaţă Primirea copiilor. Salutul. Calendarul naturii. Micul dejun. Plecarea
copiilor
 Rutine „Îngrijim plantele din sala de grupă” (deprinderea de a îngriji
plantele)
 Tranziţii „Să respirăm corect şi sănătos” (exerciţii de respiraţie în aer liber)
ALA :
 Ştiinţă „Să trezim bobul de grâu” (punerea seminţelor la germinat –
experiment)
 Artă „Uneşte punctele şi descoperă imaginea. Coloreaz-o!”
 Joc distractiv „Cursa cu picioarele legate”
ADE Activitate integrată (DŞ, DPM) – „Ce mi-a povestit un greier mic”
(lectura educatoarei; târâre pe abdomen cu sprijin pe antebraţe şi
împingere în vârful picioarelor, joc : „Cursa greieraşilor”)
MARŢI

ADP :
 Întâlnirea de „Din lumea celor care nu cuvântă”
dimineaţă Primirea copiilor. Salutul. Calendarul naturii. Micul dejun. Plecarea
copiilor
 Rutine „Ştiu să-mi fac prieteni” (deprinderea de a manifesta empatie faţă de
ceilalţi)
 Tranziţii „Mersul animalelor”(joc imitativ)
ALA :
 Construcţii „Adăposturi pentru animale”
 Bibliotecă „Spunem povestiri cu animale”
 Joc de „Cloşca îşi apără puii”
mişcare
ADE Activitate integrată (DŞ, DEC) – „Prietenie între animale” (exerciţii
cu material individual : „Câte animale sunt?”(1-6); cântec : „Căţeluşul
şi pisica”)
MIERCURI

ADP :
 Întâlnirea de „Să ajutăm animalele”
dimineaţă Primirea copiilor. Salutul. Calendarul naturii. Micul dejun. Plecarea
copiilor
 Rutine „Şi eu pot fi de ajutor!”(deprinderea de a oferi şi primi ajutor)
 Tranziţii „Unu, doi faceţi toţi la fel ca noi”
ALA :
 Joc de rol „De-a medicul veterinar”
 Joc de masă „Să refacem întregul” (cuburi cu animale)
 Joc de „Şoarecele şi pisica”
mişcare
ADE Activitate integrată (DLC, DEC) – „Căţeluşul şchiop” de Elena
Farago (memorizare, pictură cu scene din poezie)
JOI
ADP :
 Întâlnirea de „Şi plantele vorbesc”
dimineaţă Primirea copiilor. Salutul. Calendarul naturii. Micul dejun. Plecarea
copiilor
 Rutine „Bucurie şi culoare” (deprinderea de a observa frumosul din natură)
 Tranziţii „Caută-ţi perechea” (joc distractiv)
ALA :
 Ştiinţă „Şi plantele plâng, mor, se trezesc” (observarea evoluţiei seminţelor
în germinatoare – experiment)
 Construcţii „Veselie în natură” (diverse cuburi, ciupercuţe, flori, fire de iarbă,
copaci)
 Joc de „Alergăm printre copaci”
mişcare
ADE Activitate integrată (DLC, DŞ) – „Tot ce verde este, ne poate spune o
poveste” (povestirea educatoarei : „Povestea unui bob de grâu”;
exerciţii cu material individual : „Grămăjoare cu seminţe” –
compunere şi descompunere în limitele 1-6)
VINERI

ADP :
 Întâlnirea de „Cum se înţeleg animalele”
dimineaţă Primirea copiilor. Salutul. Calendarul naturii. Micul dejun. Plecarea
copiilor
 Rutine „”Vreau să te înţeleg” (deprinderea de a respecta şi accepta
diversitatea)
 Tranziţii „Câte unul pe cărare” (joc cu cânt)
ALA :
 Bibliotecă „Puişorul moţat”; „Pedeapsa mâţei”(lectură de poezii)
 Ştiinţă „Cum înţeleg animalele ce vorbim noi?”(câinele, calul, etc)
 Divertisment „Carnavalul veseliei”
ADE Activitate integrată (DOS, DOS) – „Şi vieţuitoarele au suflet”
(convorbire, confecţionare măşti)
SUBTEMA : CĂLĂTORIE ÎN LUMEA POVEŞTILOR
PERIOADA : 15.02.2010 – 19.02.2010

ZIUA ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

LUNI

ADP :
 Întâlnirea de „Dacă aş fi un personaj, aş vrea să fiu…”
dimineaţă Primirea copiilor. Salutul. Calendarul naturii. Micul dejun. Plecarea
copiilor
 Rutine „Împreună hotărâm” (deprinderea de a lua decizii comune în anumite
situaţii)
 Tranziţii „Fericiţi ne-ncolonăm şi la drum voioşi plecăm”
ALA :
 Bibliotecă „Alegem cărţi din biblioteca grupei şi citim poveşti”
 Joc de masă Puzzle cu imagini din poveşti
 Joc de „Căutătorii de comori” (traseu aplicativ)
mişcare
ADE Activitate integrată (DŞ, DEC) – „Trăistuţa cu poveşti” (joc didactic,
desen)
MARŢI

ADP :
 Întâlnirea de „Povestea zilei”
dimineaţă Primirea copiilor. Salutul. Calendarul naturii. Micul dejun. Plecarea
copiilor
 Rutine „Respectăm sfaturile piticilor” (deprinderea de a respecta regulile
grupului din care fac parte)
 Tranziţii „Numărătoarea”
ALA :
 Artă „Coroniţa prinţesei/prinţului”
 Construcţii „Căsuţa piticilor”
 Vizionare CD „Albă ca Zăpada”

ADE Activitate integrată (DŞ, DEC) – „Pitici voinici, pitici isteţi” (exerciţii
cu material individual : „Numărăm piticii”(1-6); cântec : „Noi suntem
piticii”)
MIERCURI

ADP :
 Întâlnirea de „Prietenul meu din poveşti”
dimineaţă Primirea copiilor. Salutul. Calendarul naturii. Micul dejun. Plecarea
copiilor
 Rutine „Eroii din poveşti – prietenii mei” (deprinderea de a avea o atitudine
pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi)
 Tranziţii „Noi suntem piticii” (joc cu cânt)
ALA :
 Ştiinţă „Numără personajele şi scrie cifra”
 Artă „Personaje din poveşti” (colorare, decupare)
 Activitate „Cartea, prietena mea”
extracurriculară
ADE Activitate integrată (DLC, DOS) – „Să descoperim eroul din poveşti”
(joc didactic : „Cine este şi ce povesteşte?”; convorbire : „Să ajutăm
personajele negative să fie mai bune”)
JOI
ADP :
 Întâlnirea de „Din poveşti noi învăţăm cum e bine să ne purtăm”
dimineaţă Primirea copiilor. Salutul. Calendarul naturii. Micul dejun. Plecarea
copiilor
 Rutine „Ajută-mă, te rog, că te-oi răsplăti şi eu cândva”(deprinderea de a
oferi ajutor în orice împrejurare”
 Tranziţii „Să descoperim comori”(joc distractiv)
ALA :
 Bibliotecă „Cum încep şi se sfârşesc poveştile”
 Joc de rol „De-a zânele şi cavalerii”
 Joc de „Găseşte cartea”
mişcare
ADE Activitate integrată (DLC, DŞ) – „Poveşti încurcate” (joc didactic;
exerciţii cu material individual : „Dacă unul va pleca câte personaje
vom avea?”)
VINERI

ADP :
 Întâlnirea de „Cum mă simt când ascult poveşti?”
dimineaţă Primirea copiilor. Salutul. Calendarul naturii. Micul dejun. Plecarea
copiilor
 Rutine „Aranjăm cărţile în bibliotecă”(deprinderi de ordine)
 Tranziţii „Bagheta fermecată” (joc)
ALA :
 Construcţii „Castele, palate”
 Joc de rol „De-a teatrul de păpuşi” (mânuirea siluetelor confecţionate)
 Vizionare CD „Pinocchio”

ADE Activitate integrată (DOS, DPM) – „Invitaţie la bal” (confecţionare

măşti, euritmie)
SUBTEMA : LUMEA COLORATĂ
PERIOADA : 22.02.2010 – 26.02.2010

ZIUA ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

LUNI

ADP :
 Întâlnirea de „Ce simţi când vezi culoarea roşie?”
dimineaţă Primirea copiilor. Salutul. Calendarul naturii. Micul dejun. Plecarea
copiilor
 Rutine „Veselia în culori”(dezvoltarea abilităţilor de comunicare)
 Tranziţii „Urmează dunga roşie” (deplasare în sala de grupă pe dunga roşie)
ALA :
 Bibliotecă „Covoraşul roşu” (semne grafice)
 Artă „Confecţionăm maci” (tăiere, asamblare)
 Joc distractiv „Rece-cald”
ADE Activitate integrată (DŞ, DPM) – „Lumea în roşu” (lectura
educatoarei : „Legenda macului”; târâre-deplasare pe palme şi
genunchi, joc : „Urmăreşte săgeţile roşii”)
MARŢI

ADP :
 Întâlnirea de „Eşti ca un soare!”
dimineaţă Primirea copiilor. Salutul. Calendarul naturii. Micul dejun. Plecarea
copiilor
 Rutine „Am şi eu o opinie!”- joc (deprinderea de a lua decizii)
 Tranziţii „Păşeşte pe urmele galbene” (deplasare în sala de grupă urmărind
paşii galbeni)
ALA :
 Joc de rol „Micile gospodine”(prepararea unor ceaiuri din lămâie, tei, muşeţel)
 Construcţii „Modele galbene”(dopuri, forme geometrice, etc)
 Joc în aer „Lumină şi iubire”(maci, flori galbene)
liber
ADE Activitate integrată (DLC, DEC) – „Povestea florii-soarelui”
(povestirea educatoarei, pictură)
MIERCURI

ADP :
 Întâlnirea de „Sunt ca un brăduţ pentru că…”
dimineaţă Primirea copiilor. Salutul. Calendarul naturii. Micul dejun. Plecarea
copiilor
 Rutine „Iubesc plantele” (deprinderea de a îngriji plantele)
 Tranziţii „Printre copăcei” (deplasare la spălător pentru a lua apă pentru flori)
ALA :
 Ştiinţă „Pădurea şi tainele ei” (enciclopedii, reviste)
 Artă „Confecţionăm brazi”; „Fire de iarbă”
 Joc ecologic „Aşa da, aşa nu!” (mimarea unor acţiuni ecologice)
ADE Activitate integrată (DŞ, DOS) – „Aurul verde” (exerciţii cu
material individual : „Câţi brazi sunt?”(1-7); convorbire : „Suntem
prietenii naturii”)
JOI
ADP :
 Întâlnirea de „Valurile povestesc” (joc)
dimineaţă Primirea copiilor. Salutul. Calendarul naturii. Micul dejun. Plecarea
copiilor
 Rutine „Şi eu sunt folositor” (deprinderea de a aşeza materialele folosite în
ordine)
 Tranziţii „Din strop în strop” (deplasare la spălător păşind pe stropii de
ploaie)
ALA :
 Bibliotecă „Denumim cuvinte” (denumirea unor obiecte care au culoarea
albastră, precizarea sunetului iniţial)
 Construcţii „Porturi şi valuri”(fire de lână)
 Joc de „Cercul bucuriei” (alergare, grupare, împrăştiere, regrupare)
mişcare
ADE Activitate integrată (DLC. DOS) – „Cântecul mării” (lectura
educatoarei : „Fetiţa şi cântecul mării”; confecţii : „Bărcuţe”)
VINERI

ADP :
 Întâlnirea de „Îmi place culoarea…pentru că…”
dimineaţă Primirea copiilor. Salutul. Calendarul naturii. Micul dejun. Plecarea
copiilor
 Rutine „Inimă caldă” (deprinderea de a acorda sprijin colegilor)
 Tranziţii „În căutarea culorilor” (deplasare în sala de grupă în funcţie de
culoarea aleasă)
ALA :
 Joc de masă „Forme şi culori”
 Ştiinţă „Ce este curcubeul?”
 Joc în aer „Să facem un curcubeu”
liber
ADE Activitate integrată (DŞ, DEC) – „Lumea colorată” (joc logic, cântec
: „Culorile”)
SUBTEMA : EMOŢII DE PRIMĂVARĂ
PERIOADA : 01.03.2010 – 05.03.2010

ZIUA ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

ADP :
 Întâlnirea de „Mărţişoare, mărţişoare pentru fiecare”
dimineaţă Primirea copiilor. Salutul. Calendarul naturii. Micul dejun. Plecarea
copiilor
 Rutine „Îţi dăruiesc un mărţişor” (deprinderea de a oferi daruri celor dragi)
 Tranziţii „Iarnă să te duci cu bine” (joc cu text şi cânt)
ALA :
 Bibliotecă „Legenda mărţişorului” (lectura educatoarei)
 Artă „Şnurul alb – roşu, semnul bucuriilor” (răsucire)
 Activitate „Mărţişorul – simbolul primăverii”
extracurriculară
ADE Activitate integrată (DOS, DOS) – „Mărţişoare pregătim, celor dragi
să oferim” (confecţii, convorbire)

ADP :
 Întâlnirea de „Ghicitori ilustrate”
dimineaţă Primirea copiilor. Salutul. Calendarul naturii. Micul dejun. Plecarea
copiilor
 Rutine „Pentru tine” (deprinderea de a oferi flori)
 Tranziţii „Culegem ghiocei” (joc)
ALA :
 Ştiinţă „Natura se trezeşte la viaţă” (citire de imagini)
 Artă „Vestitorul primăverii” (modelaj)
 Joc de „Ghioceii sprinteni”
mişcare
ADE Activitate integrată (DŞ, DEC) – „Ghiocel, gingaşă floare”
(observare, desen)

ADP :
 Întâlnirea de „Să ocroteşti cu bunătate, în cale-ţi orice vietate”
dimineaţă Primirea copiilor. Salutul. Calendarul naturii. Micul dejun. Plecarea
copiilor
 Rutine „De dragul primăverii” (deprinderea de a proteja natura)
 Tranziţii „Păşeşte pe urma firelor de iarbă” (deplasare în sala de grupă
urmărind firele de iarbă)
ALA :
 Construcţii „Ronduri cu iarbă şi ghiocei”
 Ştiinţă „Colorează vieţuitoarele care au nevoie de iarbă”
 Joc de „Firele de iarbă şi razele de soare”
mişcare
ADE Activitate integrată (DLC, DPM) – „Fir de iarbă subţirel!” (povestirea
educatoarei; mers în echilibru pe o linie trasată pe sol cu păşire peste
obstacole şi transport de obiecte, joc : „Nu călcaţi iarba”)
ADP :
 Întâlnirea de „Surprize în coşuleţul primăverii”
dimineaţă Primirea copiilor. Salutul. Calendarul naturii. Micul dejun. Plecarea
copiilor
 Rutine „Întâlnire cu primăvara” (deprinderea de a-şi exprima sentimentele)
 Tranziţii „Zburăm, zburăm spre cuiburi ne-ndreptăm” (joc)
ALA :
 Bibliotecă „Păsărele în zbor” (semne grafice)
 Construcţii „Cuiburi pentru păsărele”
 Joc de „Păsărică mută-ţi cuibul!”
mişcare
ADE Activitate integrată (DŞ, DEC) – „Vine, vine primăvara!” (exerciţii cu
material individual – număratul ordinal în limitele 1-7; cântec)
ADP :
 Întâlnirea de „Să-nvăţăm de la cei mici”
dimineaţă Primirea copiilor. Salutul. Calendarul naturii. Micul dejun. Plecarea
copiilor
 Rutine „De ce m-ai prins în pumnul tău?” (deprinderea de a ocroti micile
vieţuitoare
 Tranziţii „Urmează razele de soare” (deplasare spre sectoare după semnele
galbene)
ALA :
 Ştiinţă „O lume vie sub lupă” (observare)
 Artă „Bulinele buburuzei” (dactilopictură)
 Plimbare „Vântuleţ de primăvară în plete de copil”
ADE Activitate integrată (DLC, DŞ) – „De pe-o bună-dimineaţă” de Otilia
Cazimir (memorizare, joc didactic : „Gândăcelul de-o veni, pe tulpină
câţi vor fi?”)
SUBTEMA : MĂ SIMT TARE BINE, CÂND E MAMA LÂNGĂ MINE
PERIOADA : 08.03.2010 – 12.03.2010

ZIUA ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

LUNI

ADP :
 Întâlnirea de „De ziua ta, mămica mea!”
dimineaţă Primirea copiilor. Salutul. Calendarul naturii. Micul dejun. Plecarea
copiilor.
 Rutine „Te-aşteaptă flori pe masă” (deprinderea de a dărui)
 Tranziţii „Culegem flori pentru mama”(joc de mişcare)
ALA :
 Bibliotecă „De ce-o iubesc pe mama mea?” (discuţii libere)
 Artă „Felicitare pentru mama”(confecţii)
 Activitate „E ziua ta, mămico!”
extracurriculară
ADE Activitate integrată (DOS, DŞ) – „Carte pentru mama” (realizarea
unei cărticele cu file sub formă de floare în care copiii desenează,
lipesc, scriu mesaje pentru mama; exerciţii cu material individual :
„Câte pagini are cartea?”)
MARŢI

ADP :
 Întâlnirea de „Mă mândresc cu mama mea”
dimineaţă Primirea copiilor. Salutul. Calendarul naturii. Micul dejun. Plecarea
copiilor.
 Rutine „Niciodată n-am uitat să fiu harnic şi ordonat” (deprinderi de ordine şi
curăţenie)
 Tranziţii „Sunt de ajutor mamei” (joc imitativ)
ALA :
 Ştiinţă „Alege şi grupează” (jetoane cu profesii ale mamelor, unelte)
 Construcţii „O casă de vis pentru mama mea”
 Jocuri „Ce face mama? Fă şi tu ca ea!” (pantonimă)
distractive
ADE Activitate integrată (DŞ, DPM) – „Despre mama mea” (convorbire
despre profesia mamei; „Dansez pentru tine, mamă!”- paşi de vals)
MIERCURI

ADP :
 Întâlnirea de „Aceasta este mama mea” (prezentarea unor fotografii)
dimineaţă Primirea copiilor. Salutul. Calendarul naturii. Micul dejun. Plecarea
copiilor.
 Rutine „Mă descurc singur” (deprinderea de a se îmbrăca fără ajutorul
mamei)
 Tranziţii „Drumul către mama” (joc de orientare)
ALA .
 Bibliotecă „Mama din poveşti!” (cântece, poezii)
 Joc de rol „Astăzi eu sunt mama”
 Plimbare „Mână în mână, mamă şi copil”
recreativă
ADE Activitate integrată (DLC, DEC) – „Cea mai dragă fiinţă”
(memorizare : „Mama” de Nina Cassian; cântec)
JOI
ADP :
 Întâlnirea de „Urări pentru mama”
dimineaţă Primirea copiilor. Salutul. Calendarul naturii. Micul dejun. Plecarea
copiilor.
 Rutine „Aşa îmi iubesc eu mama” (deprinderea de a-şi manifesta prin gesturi
dragostea faţă de persoanele apropiate)
 Tranziţii „Inimioare vesele” (joc)
ALA :
 Artă „Celei mai scumpe” (confecţii diplome)
 Bibliotecă „Rochiţa mamei” (semne grafice)
 Joc de „Mama îşi caută puiul”
mişcare
ADE Activitate integrată (DLC, DOS) – „Inimioare, inimioare” (povestirea
educatoarei; convorbire pe baza povestirii)
VINERI

ADP :
 Întâlnirea de „Cum e mama?”
dimineaţă Primirea copiilor. Salutul. Calendarul naturii. Micul dejun. Plecarea
copiilor.
 Rutine „Vorba dulce, mult aduce” (deprinderea de a fi respectuos faţă de
adulţi şi copii)
 Tranziţii „Câte unul, câte doi” (joc de grupare)
ALA :
 Joc de rol „De-a mama şi copilul”
 Construcţii „Ghivece cu flori pentru mama”
 Joc de „Puişori veniţi la mama”
mişcare
ADE Activitate integrată (DŞ, DEC) – "Zâmbet şi o floare, fantezie şi
culoare” (joc logic, pictură)

EDUCATOARE,
ARAPU ANA MARIA SEMIRAMIDA
Grădiniţa Ilovăţ
Anexez poveştile şi alte materiale găsite pe internet
Ce mi-a povestit un greier
mic
Basme si povesti pentru copii
Scris de Magdalena Popa
Sub pământul moale şi negru e întuneric beznă. Un greieraş, slăbuţ şi
cenuşiu, şi-a făcut culcuş de iarnă sub o rădăcină bătrână de stejar şi aşteaptă să vină
iarăşi primăvară. Ce frig e afară! Dar, aici, în ascunzişul lui, e bine. Păcat doar că e
atât de singurel. Vara se joacă din zori până-n seară cu prietenii lui, gâzele pădurii: îl
mângâie soarele, îl zbârleşte vântul, îl spală roua. Acum e toamnă, şi în curând vine
iarna. I-e somn, tare somn. S-a făcut mititel de tot în cotlonul lui şi a închis ochii.

Deodată o voce slabă şi subţire îl strigă de undeva, din întuneric:

- Mă doare. Dă-te la o parte. Ce, nu mă vezi?
Mirat , greieraşul deschise deschise ochii mari şi căută să vadă cine-i vorbeşte.
Zadarnic. Nu vede nimic.
- Sunt aici sub tine. Dacă ridici puţin puţin picioruşul drept şi-ţi chuleşti bine urechile,
s-ar putea să ne înţelegem.
Greieraşul se săltă uşurel într-o parte şi cuărins de mirare şi de un fel de teamă parcă,
întrebă cu glasul lui subţire:
- Cine eşti? Vreo gâză ascunsă ca mine?
- Nu, i-a răspuns firicelul de glas. Nu sunt gâză şi nici nu pot să spun cine sunt,
fiindcă nu ştiu nici eu. Dar mama mi-a şoptit că dacă voi fi cuminte şi voi sta liniştită
în pătucul meu, voi fi şi eu odată o floare ca ea, frumoasă şi albastră, ca un clopoţel de
culoarea cerului.
- Să-ţi spun eu, a zis greieraşul, după ce s-a gândit adânc şi a tuşit de câteva ori ca să-
şi dreagă glasul. Să-ţi spun eu ce-i cu tine: acum nu eşti încă decât o biată sămânţă.
Astă vară când eu şi cu prietenii mei cântam de zor prin pădure, am trecut adesea pe
lânga stejarul acesta şi am cunoscut-o pe mama ta. Frumoasă floare, n-am ce zice. Şi
ce bună era!
Mi-aduc aminte că mă prinsese odată o ploaie mare prin părţile astea. Eram îmbrăcat
de sărbătoare. Mă invitaseră nişte prieteni la o nuntă şi trebuia să cânt în orchestră.
Cu vioara ascunsă sub aripă m-am adăpostit repede sub o ciupercă - dar ţi-ai găsit! N-
a vrut să mă primească. M-a gonit afară în ploaie. Cică i-aş fi stricat pălăria cea mare,
roşie cu picăţele albe. Sub ferigile semeţe din marginea luminişului, toate locurile
mai ferite erau ocupate de fel de fel de gâze şi fluturi.
Într-un suflet am alergat la stejarul cel stufos, sub care ne aflăm acum, iar mama ta
mi-a împrumutat cu drag umbreluţa ei albastră, încât nici nu-mi păsa de ploaie. Când
s-a arătat din nou soarele, i-am mulţumit frumos şi am plecat la nuntă. Dar adesea mă
întorceam aici, s-o salut şi să-i cânt. Dacă tu eşti copilul ei îmi vei face cea mai mare
plăcere să-ţi fiu de folos. Mă auzi?

Nici un răspuns. Înainte de a fi aflat de la greieruş cine era ea, mica sămânţă
adormise.
„Somnoroase mai sunt şi seminţele astea" îşi zise greieraşul. Dar cum era întuneric şi
linişte deplină, adormi şi el îndată.
După multe zile şi nopţi veni şi iarna. Întâi unul, apoi mai mulţi, apoi sute ţi mii
căzură fulgii moi de zăpadă pe pământul negru. Ca o plapumă albă se aşternea neaua
peste peste tot. Greieraşul cenuşiu se mişca încetinel în ascunzişul lui, se întoarse de
pe o parte pe alta şi deschise ochii un pic.
pe o parte pe alta şi deschise ochii un pic.

- Ce bine e! Ce căldură! mormăi el. Nu zic, ce bine era dacă-mi adunam de cu vară câte ceva de
mâncare! N-aş mai fi atât de sărăcuţ! Noroc că m-am învăţat să rabd... Deodată îsi aduse aminte că nu
era singur prin părţile alea. Şi numaidecât se auzi, ca din depărtare, glăsciorul firav al seminţei:
- Mă rog, mama matale nu ţi-a dat o desagă cu bunătăţi de tot felul? Uite eu n-am nici o grija. Stau
liniştită la întuneric şi aştept. Am de toate. Mama mi-a umplut sacul cu tot ce-a avut mai bun în camară
şi acum, aşa mică cum sunt, nu duc lipsă de nimic.
- Vorbăreţe mai sunt şi seminţele astea! Zise greieraşul, cam cu necaz şi închise iarăţi ochii.

După multe zile şi nopţi, un firicel subţire de apă se strecură printre rădăcinile stejarului stufos şi căzu
drept pe spatele greieraşului adormit.
- Hapciu! Strănută el şi se trezi de-a binelea. Când văzu picăturile zglobii, care străluceau ca
mărgăritarele în întuneric, se scutură de praful care-i acoperise aripile şi începu să privească în ele ca
într-o oglindă.
Dar se opri deodată mirat. Urechiuşele lui fine auzeau un zgomot ciudat: i se părea că se petrece ceva,
dar nu ştia bine ce, undeva sub el, dar nu ştia bine unde. Şi cum asculta aşa, simţi că îl gâdilă ceva sub
picorul drept, pe care şil trase repede şi cu spaimă la o parte.
- Ce o mai fi şi asta? se miră el cu glas grozav de răguşit.
- Bună dimineaţa, şopti o voce atât de slabă, încât numai un greieraş putea să o audă.
Şi deodată se petrecu minunea: pământul se despică încet, încet, de o parte şi de alta căzură, fără
zgomot, fărâme de pământ negru şi printre ele se ivi un colţişor palid şi fraget, un firicel proaspăt şi
moale ca iarba, dar nu tocmai ca ea.

Greieraşul nostru era un greieraş bătrân, care mai văzuse îmtâmplându-se minuni de acestea, dar de
fiecare dată i se părea că le vedea pentru întâia oară.
- Bună dimineaţa, îi răspunse el politicos. Şi zi, te-ai apucat de treabă? Nu ţi se pare că te-ai grăbit?
Abia a început să se topească zăpada, mai este mult până la primăvară.
- Ce-ar fi să te culci şi să mai dormi un pic? Parcă ziceai adineauri că nimic nu iţi lipseşte, că ai de
toate.
- Aşa era atunci, răspunse glasu, ca o şoaptă venită de departe. Atunci aveam de toate şi nu mai doream
nimic. Apoi deodată, nici eu nu ştiu cum am simţit că trebuie numaidecât să am o rădăcină, cu care să-
mi caut singură hrana. Bunătăţile pe care mi le-a dat mama sunt pe sfârşite, şi într-o zi o să mă trezesc
fără ele. Ce ruşine ar fi una ca asta pentru mine şi pentru tot neamul meu! De aceea mă grăbesc, cum
spui mata. Uf! Şi nu-i de loc uşor. Căci în timp ce rădăcina îmi creşte în jos, în căutare de apă, străbate
adâncurile, e tulpina, nu mă mulţumesc cu atât şi mă înalţ tot mai sus, sfredelind anevoie pământul. Mă
întrebi de ce? Fiindcă simt în mine un dor nou care mă îndeamnă, cum să-ţi spun? - să caut ceva mare,
puternic şi cald.
- Soarele! Scîrţîi isteţ greieraşul, care ascultă cu urechea la pământ să nu scape nici o vorbă din
povestea firicelului palid. Ascultă-mă pe mine, soarele, îl cauţi. E aşa cum spui tu: mare, puternic si
cald.
- Poate, şopti glasul din pământ. Mi-e aşa de drag încât sunt sigură că-l voi vedea în curând, foarte
curând. Dă-te te rog la o parte că mă grăbesc. Greieraşul se retrase uşurel, zâmbind cu bunătate. El ştia
că graba firicelului nu se putea măsura cu graba lui. Ce încet creşte firul de iarbă, dar ce repede se
mută din loc, cu un salt sprinten, greieraşul cenuşiu.
- Mai ieri spunea că nu-i trebuie nimic, iar azi vrea tot felul de lucruri: ba rădăcină, ba tulpină, ba apă,
ba soare. Curioase mai sunt şi seminţele astea! Mormăi el, şi se strânse iarăşi ghem, ca să mai doarmă
puţin.

Când se trezi într-un târziu, era de-a binelea primăvară. De unde ştia greieraşul treaba asta? Păi cum să
nu ştie, când o rază aurie îl mângâiase pe aripioare şi-i luminase dintr-o dată ascunzişul?! Şi când îi
venea zvon de mii de glasuri mici, toate grozav de vesele şi grozav de harnice mărturisind bucuria şi
munca primăverii! Uşurel, greieraşul îşi făcu loc printre pietricele şi frunze veştede şi ieşi la lumină.
Ce frumos era, şi ce cald! De fapt, în iarna aceasta dormise mai mult decât de obicei, iar acum
primăvara era în toi. Stejarul tăcea, mare şi puternic, în mijlocul luminişului. Dar pe tulpina lui bătrână
se plimbau neîncetat furnici şi alte gâze mici, iar în vârful fiecărui lăstar de pe crengile lui groase
stăteau mugurii gata să plesneacă.
Greieraşul privi cu plăcere toate acestea şi se pregăti să plece în căutarea tovarăşilor lui de joacă, însă
ceva îl opri. Printre atâtea cunoştinţe vechi descoperise şi una nouă: un firicel verde se înălţa spre
lumină, firav încă, dar viteaz, gata să înfrunte orice piedică în drumul lui către soare.

- Bună ziua, zise greieraşul, apropriindu-se de el. Văd că ai ştiut să te descurci. Ai crescut frumos!
- Dumneata erai? Şopti firicelul cu glas atât de slab, încât dacă noi ne-am fi nimerit pe acolo n-am fi
auzit nimic.
- Mi se pare că te cunosc. Ţi-am ami auzit vocea.
- Iartă-mă, te rog, dar nu am vreme: sunt grozav de ocupat. Când am dat de soare m-am şi facut verde.
Ţii minte ce palid eram sub pământ? Acum mă simt mult mai sănătos. Soarele îmi prieşte grozav. Ce
m-aş face fără el? La căldura lui îmi gătesc mâncarea - îmi trebuie mâncare multă, că nu-s decât un
firicel. Dar curând o să fiu o tulpină, o să am frunze şi, să nu râzi de mine, tare aş vrea să înfloresc. Îmi
place clopotul acesta albastru pe care se plimbă soarele... Vreau să am o floare ca un clopot, iar
culoarea ei să fie ca a cerului.

- Îţi urez să ţi se îndeplinească toate dorinţele, făcu greieraşul politicos şi salută adânc pânăla pământ
firicelul subţirel şi harnic. Apoi plecă grăbit şi se pierdu în pădurea tânără.
Când se întoarse din nou, prin locurile acelea era vară împlinită. Stejarul cel bătrân dădea adăpost şi
umbră unei lumi întregi de fel şi fel de vietăţi. Iar firicelul plăpând se ţinuse de cuvânt: greieraşul văzu
cu bucurie floarea albastră, ca un clopoţel, în jurul căreia roiau albinele şi fluturii.
- Ce frumoasă e! îşi zise el. Şi cred că e tot atât de bună ca şi mama ei. Dacă n-aş fi fost tot timpul cu
ea, sub pământ, aproape că nu mi-ar veni a crede că din sămânţa aceea mică, ascunsă în adânc în
pământul negru, a crescut asemenea frumuseţe! Şi politicos cum e felul lui, greieraşul se aproprie să
salute floarea albastră.

Târziu, într-o seară caldă, când mă căzneam să-i povestesc lui Merişor cum cresc florile din pământ,
greieraşul mi-a cântat pe struna lui subţire, toată întâmplarea asta. Iar eu i-am spus-o lui Merişor şi v-
am scris-o vouă, dragi copii. Şi să ştiţi că greieraşul nu minte niciodată şi că tot ce v-am spus este
adevărul adevărat.

Povestea unui bob de grâu

Imaginaţi-vă un parc plin de verdeaţă şi un lac pe care se plimbau vaporaşe şi bărcuţe. Imaginaţi-vă
aleile sale curate, proaspat măturate şi cu tineri ce se zbenguiau de colo colo, sub cerul de toamnă,
incredibil de frumos.

O mămică alerga după copilul ei cam neastâmpărat. In fugă, punga care-i flutura în mâna se sparse
uşor, lăsând să cadă din ea câteva boabe de grâu.
Cele 5-6 boabe aterizaseră cu viteză pe pămât, rostogolidu-se cu repeziciune spre lac. Şi fără să prindă
de veste ce se întâmplă şi căzură în lac. Doar unul a rămas pe pamânt.

Acesta se dezmetici destul de greu…tocmai când auzi glasul unei furnicuţe: “ am să te duc mai târziu
în muşuroil meu. Surorile mele vor mânca mai multe zile din tine”, şi i se citea satisfacţia pe chip.

Bobul de grâu clipi uimit… degeaba…realiză că este vorba despre el. Privi în jur şi se trezi singur. Nu
cunoştea nimic…

“Hei, hei, fraţilor”, stiga cât îl ţinea gura. Strigă înca o dată. .. dar nici un raspuns. La gândul că este
singur intră în panică… “Nu se poate… nu se poate să fiu singur”… Auzise el destule poveşti despre
lumea de afară, dar până atunci încă nu plecase nici unde în lume… se simţise atât de bine în sacul în
care locuia împreună ca alte mii de boabe de grâu.

Îi plăceau atât de mult serile când boabele şuşoteau între ele şi putea asculta poveşti spuse de părinţi…
De câte ori nu se visase şi el pâine caldă pe masă … de câte ori nu-şi imaginase stăpânii casei mâncând
cu drag din pâinea la care contribuise şi el…şi parcă din acea dorintă i se trasese puterea de a merge
mai departe.

Acum însă îl cuprinse disperarea. Adio vise…adio misiune. Şi-ar fi dorit să fugă dar unde…unde…şi
lacrimi fierbinţi îi curgeau din ochii incredibili de frumoşi…

“Nu plânge, bob de grâu”, auzi o voce caldă lângă el.

“Cine eşti, cine eşti”… şopti cu speranţă bobul de grâu…

“Uite-mă aici… aici… puţin mai în spatele tău…sunt firul de iarbă”…

Bobul de grâu întoarse capul şi văzu un fir de iarbă falnic care-i zâmbea şi-i făcea vesel cu mânuţa.

“Hai… nu fii trist. De-ai ştii ce minunat este aici în parc”.

“Dar nu cunosc pe nimeni”…

“În timp ai să cunoşti…Eu sunt lângă tine şi am să te protejez”…

Bobul de grâu oftă… Se întinse cât era de lung încercand să se adune. Deodată simţi cum se afundă…
sări imediat în picioare…

“Ce s-a întâmplat ?”, întrebă firul de iarbă

“Cineva mă trage în jos”…

“Nu te speria, este pamântul El îmbaţişează totul”…

“Dar ce are cu mine?!”

“Nu vreau decat sa te ajut să prinzi rădăcini”…auzi respiratia proaspătă şi atât de calmă a
pământului…

Si pt prima dată de când căzuse în acel loc, bobul de grâu se simţi cu adevărat protejat… Dar visul său
fusese altul…şi ce se va întâmpla cu el dacă va creşte acolo, un singur fir de grâu, singur şi amărât…
străin între străini?.
“Nimeni nu te va forţa să faci ceva împotriva voinţei tale”, rosti din nou pământul şi bobul de grâu
simţi că spune adevărul.

Vlăguit de atâtea informaţii, bobul de grâu adormi.

La un moment dat auzi în apropierea sa un ciripit. Brusc se trezi. Privi năuc deasupra sa si văzu un
plisc coborând spre el, gata gata să-l înghită. Se mişcă rapid într-o parte şi scapă.

“Pleaca de aici! Eu nu sunt pentru tine!

Acum chiar îl pufni plânsul de-a binelea.

“Nu plânge… nu plânge…totul se rezolvă”, auzi vocea fermă a firului de iarbă.

“Cum să se rezolve când ai văzut şi tu prea bine: furnica mă vrea, pământul mă vrea…vrăbiuţa aia mă
vrea… şi eu… eu ce mă fac ? Visul meu era cu totul altul… Cum, să mor fără să-mi împlinesc visul?

Dintr-o dată bobul de grâu deveni în ochii firului de iarbă o persoană importantă. “Auzi, are un ideal…
şi este pornit să-l îndeplinească”…gândi firul de iarbă. Şi el ştia prea bine că numai fiinţele educate au
un ideal şi un crez…

Dintr-o dată îi veni o idée:

- Ştii ceva… hai să te învelesc cu mine şi-n felul acesta nu te mai vede nici furnica, nici vrăbiuţa,
nici pământul…Aşa vei putea să te gândeşti mai bine la ceea ce ai de făcut…Sper să ai timpul necesar
să-ţi recunoşti priorităţile şi să-ţi cântăreşti cu chibzuinţă şansele…

Dintr-o dată încântat de vorbele firului de iarbă şi simţind că este adevărat ceea ce spunea, bobul de
grâu clătină din cap în sens de aprobare.

Zis şi făcut: firul de iarbă se întinse, cuprinse ca într-o îmbrăţişare bobul de grâu, îl săltă uşor deasupra
pământului şi se roti spiralat în jurul acestuia. Din orice loc ai fi privit , nu vedeai decât un fir de iarbă
răsucit…

Bobul de grâu nu pierdu timpul. Se destine punându-şi în ordine gândurile:

“Dacă mă ia furnica, devin mâncare pentru câteva zile, apoi dispar cu desăvârşire.

Dacă mă ia vrăbiuţa… mă înghite şi s-a dus cu mine de-fi-ni-tiv.

Dacă prind rădăcini, am şanse ca în câteva luni, din mine să apară un spic cu… boabe. Pot vorbi cu ei
ca să-mi protejeze creşterea şi la timpul hotărât să le dăruiesc fiecăruia câte 10 boabe. Ei au de
câştigat… Iar eu am şanse ca în felul acesta să-mi duc visul mai departe… să-mi fac noi prieteni, să
aflu alte lucruri, să pot povesti acestora despre neamul meu, despre dorinţele şi speranţele lor…În felul
acesta pot face ca neamul meu să se prelungească şi pe aceste locuri”…

Îi povesti toate acestea firului de iarbă şi-i ceru părerea. Acesta era încântat.

“ Cât de înţelept este.. cât de înţelept… un câştig pentru noi. Sunt sigur că poţi să te sfătuieşti cu el în
multe privinte””…îşi spuse pentru sine firul de iarbă.

Bobul de grâu se desprinse din haina protectoare şi strigă după furnică şi vrăbiuţă. Acestea sosiră
imediat oarecum geloase una pe alta…de… era un sigur bob de grâu… cum îl vor putea împărţi?
Ascultară cu răbdare gândurile bobului de grâu. Vorbea cu însufletire, nu puteai să nu-i dai dreptate.
Aşa că hotărâră ca împreună să aibă grijă de bobul de grâu.

“O lecţie a răbdării binevenită, gândi pământul care ascultase cu mare atenţie discuţiile acestora. Era
fericit că va strânge o nouă viaţă în braţele sale…că aceasta va creşte şi va aduce bucurie şi altora…
Nimeni nu trebuie să traiască degeaba…gândi pământul multumind bobului de grâu pentru alegerea
făcută”…

Şi timpul a trecut cu repeziciune…Cât timp a crescut spic de grâu, bobul a povestit furnicilor şi
vrăbiuţelor şi firelor de iarbă şi pământului şi vântului şi cerului şi stelelor toate poveştile pe care le
ştia…tot ce învăţase din străbuni… şi ştia atât de multe…

Vrăbiuţa se bucură pentru că a avut răbdare şi nu s-a repezit să-l inghită, atunci când l-a văzut pentru
prima dată. La fel şi furnica, dar cel mai bucuros era firul de iarbă că a avut prezenţa de spirit să-l ia
sub protecţia sa, că a ascultat de primul impuls şi, în felul acesta, să îmbogăţească acele meleaguri…

Răbdarea te poate duce departe. Când bobul a devenit spic şi şi-a împrăştiat boabele, vrăbiuţa şi
furnica şi-au primit boabele promise. Erau atât de fericite…se lăudau că au contribuit şi ele la creşterea
acelor boabe…parcă făceau parte şi din rodul muncii lor şi chiar era adevărat. Boabele de grâu aveau
acum o altă valoare…cea a muncii.

Firul de iarbă istorisea firelor tinere povestea protejării bobului de grâu. Îi învăţa să aibă răbdare şi să
fie întotdeauna săritoare…protectoare…căci uite ce bine i-a prins lui! …

Pământul asculta şi se bucura… ÎI plăcea armonia instalată… gândurile de pace şi tonul sfătos al
firului de iarbă… Doar nu l-a ingrijit degeaba…Simţea împlinirea în vine…

Bobul de grâu se simţea şi el împlinit…devenise spic de grâu…deja o personalitate. Reuşise să-şi ţină
toate promisiunile şi se simţea frate de suflet cu tot ce-l înconjura. Nu-i mai era frică de nimic. Chiar
dacă nu va fi pâine proaspata pe masă,poveştile neamului său aveau să dăinuiască peste timp. Şi
undeva în adâncul fiinţei sale, simţea că a realizat un ideal mult mai înalt decât cel la care visase în
copilarie….

În toate aceste luni învăţase şi el atâtea… Cunoascuse şi alte fiinţe, şi alte idei şi alte idealuri…
Înţelesese că fiecare vietate…oricât de mică ar fi… are un rost…o misiune… şi bobul de grâu o simţea
ca o realitate divină… Si avea perfectă dreptate!

Alături de ele străbătuse un drum al cunoaşterii de sine… se autoevaluase şi ştia că valoarea la care
este acum se datorează poate în primul rând răbdării şi înţelegerii lor…

Simţea că în locul în care acuma trăia însămânţase ceva şi din valorile neamului său…Aflase că
valoarea nu are o formă anume… că poate fi oriunde, depinde de tine să lupti pentru ea, să convingi, să
astepţi, să speri, să crezi… şi rezultatele nu vor întârzia să apară. Că întotdeauna există în jurul tău
lucruri care merită a fi descoperite şi prin care merită să te înfrăţeşti…
 Legenda martisorului
A fost odata ca niciodata, o vreme in care Soarele intruchipat intr-un barbat chipes obisnuia sa
coboare pe pamant pentru a dansa hora in sate. Stiind care este noua pasiune a Soarelui, un dragon
l-a urmarit si intr-una dintre aceste incursiuni pe pamant, l-a rapit si l-a aruncat intr-un beci, in
castelul sau.

Pasarile au incetat sa cante iar copiii nu mai puteau sa rada, dar nimeni nu indraznea sa-l
infrunte pe dragon.

Intr-una dintre zile, un tanar curajos a decis sa coboare in beci si sa salveze Soarele. Majoritatea
oamenilor l-au insotit, dandu-i tanarului din puterea lor, pentru a reusi sa invinga puternicul
dragon.

Calatoria sa a durat trei anotimpuri: vara, toamna si iarna. La sfarsitul ultimului, tanarul a reusit
sa gaseasca castelul dragonului, unde era intemnitat Soarele. Si a inceput lupta, care a durat zile
pana cand dragonul a fost infrant.

Fara puteri si ranit, tanarul a eliberat Soarele, reusind sa faca fericiti pe toti cei care-si pusesera
ultimele sperante in el. Natura a reinviat, oamenii au inceput sa zambeasca din nou, doar flacaul
nu a mai apucat sa vada primavara venind. Sangele cald din ranile sale cadea pe zapada.

In timp ce zapada se topea, flori albe, numite ghiocei, mesageri ai primaverii, rasareau din
pamantul destelenit. Cand ultimul strop de sange al tanarului s-a scurs pe zapada imaculata, a
murit fericit ca viata sa a servit unui scop atat de nobil.

De atunci oamenii obisnuiesc sa impleteasca doi ciucuri: unul alb si altul rosu. La inceputul
lunii martie, barbatii ofera aceasta amuleta, numita martisor, fetelor pe care le iubesc.

Culoarea rosie reprezinta dragostea pentru tot ceea ce e frumos si ramane simbolul sangelui
bravului tanar. Albul simbolizeaza puritatea, sanatatea si ghiocelul, prima floare care apare
primavara.

Semnificati literara a martisorului este: micul martie. Un martie mai mic pe care sa-l purtam la
piepturile noastre pentru ca iarna sa fie uitata si noul an sa inceapa.

INIMIOARE, INIMIOARE
de Sarina Cassavan
 La un colţ de stradă, un vânzător de dulciuri striga din tot
sufletul: „Inimioare! Inimioare!” şi poftea pe toată lumea să guste
„ inimioarele” de turtă dulce.
Un băieţaş se apropie timid de dânsul şi alese o inimioară,
presărată cu bomboane colorate. Nu că ar fi avut de gând să o
mănânce, ci fiindcă vroia să o ducă mamei sale, care era bolnavă. A
auzit el pe cineva din casă spunând că mama lui s-a îmbolnăvit de
„inimă rea” şi atunci şi-a făcut socoteala că îi va duce mamei sale inima
aceea de turtă dulce, pe care să şi-o puie în locul celei „rele” şi să se
facă sănătoasă.
Vrând să o plătească, văzu cu amărăciune că nu-i ajung
banii. Se întristă peste măsură. Vânzătorul îl întrebă pentru cine vrea
turta. Când copilul îi spuse că vrea să o ducă mamei sale , fiindcă e
bolnavă de „inimă rea”, negustorul i-o dădu fără să primească nici un
ban.
Copilul mulţumi şi alergă acasă într-un suflet:
- Mămico, mămico! Ţi-am adus altă inimă! Arunc-o pe cea bolnavă şi
rea şi pune-o pe asta să te faci sănătoasă!
Mama n-a înţeles la început ce vrea băieţelul. Dar când acesta i-a
întins inima de turtă dulce, a priceput, l-a luat în braţe şi l-a sărutat, plină
de fericire, văzând cât de mult o iubeşte copilul ei. Ea i-a explicat că
inimile oamenilor nu se pot schimba cu inimi de turtă dulce, dar ea se va
face bine dacă băieţelul va mânca în locul ei inimioara de turtă dulce.
La început băiatul nu a vrut să se atingă de inimioară. Dar
după ce mama lui mâncă o bucăţică, el luă cu plăcere restul. Din ziua
aceea, mama sa începu să se însănătoşească.
După câteva zile, băieţelul se plimba cu mama sa prin târg. El
o duse la vânzătorul de turtă dulce, pentru a-i arăta acestuia că mama lui
s-a făcut bine.
Mama îi reaminti negustorului cele petrecute şi îi mulţumi
pentru gestul său frumos. Era foarte mândră că băiatul ei o iubeşte aşa de
mult şi fericită că în lume mai există oameni cu o inimă aşa bună şi
generoasă.
Copilului îi sălta inima de bucurie că mergea alături de mama
lui care era tânără, frumoasă şi sănătoasă.
Şi oare cum să nu te faci bine când ai un copil cu o inimă atât
de bună?

EDUCATOARE,
ARAPU ANA MARIA SEMIRAMIDA