REFERAT

PORTUL ROTTERDAM

1
 Portul Rotterdam
Rotterdam este un oraş portuar, în provincia Olanda de Sud, Ţările de
Jos. Are 588.718 locuitori în oraşul propriu-zis şi aproximativ 1.600.000 în zona
metropolitană.Portul Rotterdam este cel mai mare din Europa şi din 1962 până în
2004 a fost cel mai ocupat port,până a fost preluat de Shanghai.Oraş şi mare
complex portuar fluvio-marin în partea de sud-vest a Olandei,Rotterdam care în
traducere ar însemna”digul de pe Rotte”,este situat la 52°55′0″N 4°28′52″E, pe
braţul septentrional al deltei Rinului,la aproape 30 km de Marea Nordului.
Rotterdam este situat pe malul râului New Meuse,care împreună cu Rhin
formează delta.Râul New Meuse împarte Rotterdamul în două părţi în partea de
sud şi partea de nord, conectate de la vest la est de Beneluxtunnel,de
Maastunnel,de Podul Erasmus,de tunelul Willems,Podul Willems, Podul Reginei
şi Podul Brienenoord.Portul este legat prin şapte canale navigabile cu Marea
Nordului, cu Haga, cu Amsterdamul şi cu interiorul ţării.
Istoria sa, mai veche, capătă contur în secolul al XIV-lea , când a fost
declarat oraş.Oraşul a trăit mult timp în umbra Amsterdamului, dar închiderea
navigaţiei pe Schelda survenită în urma luptelor cu Spania, afluxul de emigranţi
din Anvers(1585), fundarea Companiilor olandeze a Indiilor Orientale(1602),
alegerea oraşului de către negustorii englezi ca antrepozit pentru mărfurile lor,
precum şi intensa activitate de construcţii navale au determinat creşterea
spectaculoasă a traficului portuar şi o vertiginoasă dezvoltare economică a
oraşului.. .Ulterior devine porto-franco, deschis navigaţiei internaţionale şi atrage
numeroase societăţi şi agenţii de navigaţie, ceea ce-l face primul port naţional al
Olandei.În primele decenii ale secolului nostru, portul a fost lărgit, s-au construit
noi bazine şi s-au dezvoltat şantierele navale.Rotterdam este unul dintre porturile

2
de plecare pentru marile transatlantice, care îmbarcau pasageri la Koop van Zuid,
cartier aflat azi în plină restructurare. De-a lungul secolelor Rotterdam a evoluat
dintr-un sătuc de pescuit într-un centru internaţional de comerţ, transport, industrie
şi distribuţie. După război, cea mai mare importanţă i s-a acordat reconstrucţiei a
ceea ce a fost distrus, iar în ziua de azi un nou şi modern oraş s-a ridicat din
cenuşă. Din punct de vedre istoric, orasul Rotterdam, ca port mare si modern a
renascut ca pasarea Phoenix din cenusa celui de-al doilea razboi mondial.
Portul Rotterdam are o suprafaţă de 304,24 km². Portul din Rotterdam
este cel mai mare din Europa si din 1962 pana in 2004 a fost cel mai ocupat port,
pana cand a fost preluat de Shanghai.Funcţiunea portuară(controlată strâns de 16
societăţi şi agenţii de navigaţie) este singura care depăşeşte ca importanţă
activitatea industrială a oraşului .Complexul portuar este situat pe circa 18 km de-
a lungul malurilor lui Nieuwe Maas,care în acest sector are 500 de metri
lăţime,acest complex este format din 32 bazine,dintre care 12 pe malul drept şi din
imensul port artificial, construit din 20 bazine succesive săpate în malul
stâng.Pătrunderea în acest imens complex portuar se face prin Nieuwe
Maas(netraversat de poduri),care are peste 31 km lungime şi este dragat la 15
metri a cărui intrare este protejată de un dig de larg.Cheiurile portului, care se
întind pe aproximativ 32 metri (dintre care peste 16 km sunt rezervate navelor din
flota fluvială), permit acostarea simultană a 252 de nave oceanice.
Prin deschiderea Canalului Main – Rin, in anul 1992, a fost realizată o
conexiune navigabilă directă între Portul Constanţa şi Portul Rotterdam.
Din ce în ce mai multe mărfuri se încarcă, se descarcă sau tranzitează
Portul Rotterdam; în acelaşi timp un număr în creştere de firme şi companii doresc
să îşi stabilească aici baze de lucru. Absolut toate genurile de operaţiuni portuare
se efectuează în acest conglomerat: operaţiuni legate de marfă convenţională,
breakbulk, containere, sistemul RO-RO, sistemul LASH etc; toate tipurile de nave

3
pot fi operate în condiţii de maximă eficienţă, toate categoriile de activităţi pot fi
întâlnite, toate modalităţile de interconectare logistică, toate sistemele intermodale
de transport funcţionează bazându-se pe utilizarea tehnologiilor de ultimă oră.
Absolut toate numele proeminente din industria de shipping sunt prezente;
conexiunile hinterland portuar/continent funcţionează cu precizie de ceasornic,
indicatorii specifici de eficienţă ai operării navelor au cele mai mari valori din
Europa, managementul prezentului şi viitorului este coerent, şi totuşi... arealul
portuar secondat de spaţiul industrial adiacent devine din ce în ce mai aglomerat.
Portul Rotterdam, cel mai mare din Europa, este interesat de o colaborare cu
Portul Constanţa pentru construirea unor terminale de transport multi-modal pe
Dunăre.

Scopul Autoritatilor Portului Rotterdam este de a consolida poziţia

concurenţială ca un centru logistic şi de clasă mondială. Sarcinile de bază ale
Portului Rotterdam Autorităţii sunt dezvoltarea durabilă, gestionarea şi
funcţionarea portului şi a continuarii fără probleme de manipulare în condiţii de
siguranţă a traficului maritim. Autoritatea Portuară are aproximativ 1200 de
angajaţi. Autoritatea Portuară este o societate pe acţiuni , cu doi actionari:
Municipalitatea Rotterdam şi statul olandez. Astfel cum rezultă din obiectele
menţionate în actul constitutiv, activitatea se desfasoara în două domenii: transport
maritim şi zona portuară.Autoritatea Portul Rotterdam cuprinde întreprinderi, în
special firme de depozitare, terminale de marfă, precum şi industria chimică şi
petrochimică, inclusiv producători de energie.
Principalele surse de venit sunt chiriile şi taxele portuare.Un număr
total de 1239 de persoane sunt angajate in Portul Rotterdam. Portul Rotterdam
este bine cunoscut pentru standardele sale ridicate de servicii de navigare,
manipularea în condiţii de siguranţă şi fără probleme de transport şi a sistemului

4
de ghidare a traficului navelor de înaltă calitate. Autoritatea Portuară oferă, prin
urmare, tot ceea ce este necesar pentru tranzit rapid şi în siguranţă a materiilor
prime şi a mărfurilor, are un ochi pentru mediu în care oamenii muncesc şi trăiesc
şi investeşte continuu în zone portuare existente şi noi, cum ar fi Maasvlakte 2. De
exemplu, personalul comercial şi de navigare colaboreaza cu inginerii civili,
economişti, manageri de proiect, specialişti în domeniul TIC, avocaţi şi personal
HRM pentru a dezvolta un port de clasă mondială.
Statistică
Fapte şi cifre pentru Autoritatea Portuară şi Portul Rotterdam:
 Autoritatea Portuara: 1.200 de angajati, cifra de afaceri de
aproximativ 500 de milioane €.
 Zona portuară: cca. 26000 de acri (12500 de acri de care site-uri
comerciale, 13500 de hectare de apă şi de linii de caii ferate, drumuri şi zone de
conducte). Portul va fi extins de către Maasvlakte 2 cu 20%.Lungimea zonei
portuare este de aproximativ 40 km.

 Ocuparea forţei de muncă directe: peste 90.000 de locuri de

muncă.
 Marfa de transfer: 430 milioane de tone de mărfuri pe an
 Transport: aproximativ 34.000 de nave maritime si 100.000 de
navele de interioare pe an.
Multe din porturile moderne sunt guvernate de o unitate
centrală,reprezentată după caz de Autoritatea Portuară, Autoritatea de
Management Portuar sau Administraţia Portuară.Termenul de „autoritate portuară”
a fost definit în diverse moduri; în 1977 o Comisie a Uniunii Europene a definit
Autoritatea Portuară ca fiind „instituţia statului, cu participare publică sau privată,
care este responsabilă de siguranţa înconjurătoare, respectiv de
construcţia,administrarea şi uneori operarea facilităţilor portuare Această definiţie
s-a dovedit a fi suficient de vastă pentru a cuprinde modelele de administrare a
numeroaselor porturi existente înUniunea Europeană şi în celelalte zone ale
lumii.Autoritatea Portuară trebuie să supravegheze şi atribuirea spaţiilor interioare
ale porturilor, operatorilor şi beneficiarilor acestora (întrucât spaţiul utilizabil
estelimitat). Această repartiţie a spaţiului trebuie să se înscrie într-un cadru definit
şi controlat deautoritatea portuară. În general, autoritatea portuară trebuie să
supravegheze montarea şi exploatarea echipamentelor care permit traf icul prin
port şi care duc la scopul final, desemnat de stat portului.

5
 O Autoritate Portuară poate fi responsabilă de mai multe porturi doar
atunci când este posibilă planificarea dezvoltării portuare pe plan regional prin
descongestionarea portului principal adesea prea încărcat şi prea aproape de oraş.
Autoritatea Portuară îşi va exercita cât mai bine funcţiile în interes general ca
deciziile sale să nu rişte să favorizeze sau să defavorizeze interesul operatorilor şi
beneficiarilor în detrimentul concurenţei, acest risc, pentru un port cu mai multe
ramuri este mai mic când traficul pe anumite zone este diferit de altele prin
natura,originea şi destinaţia sa. Când asemenea „autorităţi portuare” sunt create,
trebuie descentralizată la maxim puterea de decizie în folosul autorităţii locale
(cercetarea traficului,gestiune, obiective operaţionale şi financiare) şi să li se pună
la dispoziţie mijloacele necesare exercitării acestor sarcini.
Autoritatea Portuara in Portul Rotterdam a cunoscut o scădere totală
de 12% pe fondul crizei. Industria auto şi tot ce ţine de ea au suferit cel mai mult,
dar există şi segmente care merg foarte bine, precum petrolul sau biodieselul.
Astfel, avem sectoare care au scăzut cu 20-30% si altele care sunt încă în creştere.
La ora actuală, există un trafic important cu Brazilia (în special minereu de fier).
Practic, relaţia cu Brazilia înseamnă 10-12% din totalul activităţii in Portul
Rotterdam. Totodata, mult petrol ajunge la Rotterdam din Orientul Mijlociu.
Containere vin din China, SUA si America de Sud. Traficul din China a avut mult
de suferit, dar, la ora actuală, se revigorează datorită mărfurilor de retur (din
Rotterdam către China) - toate vasele sunt pline. În interiorul portului, sunt
companii care construiesc rafinarii. Patru dintre cele mai mari rafinarii din lume
sunt amplasate in Portul Rotterdam. De altfel, portul dispune de o zona industriala
bine dezvoltata, avand in vedere avantajele oferite de acesta in ceea ce priveste
accesul facil la materiile prime.
Portul s-a dezvoltat treptat, pe cele două maluri ale braţului Maas, în
special pe cel sudic, creându-se bazine prin dragare, pe o lungime de cca 30 km de
la gura de vărsare în Marea Nordului. Dintre bazinele formate,27 sunt mai
importante, în acestea derulându-se mari cantităţi de mărfuri (produse petroliere
lichide, minereu, cărbune, cereale, mărfuri generale etc.) sau existând puternice
baze de reparaţii navale.
Traficul total anual al portului este 378 milioane tone marfă şi 9 700 000
TEU, valori aproximative, din care:
 65% îl constituie produsele petroliere;
 12% minereul;

6
  10% mărfurile generale;
 2% cărbune;
 5% îngrăşăminte şi produse chimice;
 5% cereale (pentru care s-au construit terminale specializate).
Pentru derularea acestui trafic, în port acostează anual 30 - 35000 nave.
Teritoriul portuar este limitat spre apă de fronturile de acostare dotate cu
instalaţii manipulare şi dispozitivele necesare staţionării în siguranţă a navelor şi
trebuie să asigure în primul rând suprafaţa necesară desfăşurării activităţii
utilajelor de transbord, depozitării mărfurilor, precum şi amenajării sistemelor de
transbord terestru. De asemenea, se prevăd suprafeţe pentru ateliere de întreţinere
şi reparaţii a utilajelor portuare, staţii de alimentare cu energie electrică, clădiri
administrative, grupuri sociale, accese rutiere şi feroviare, reţele de utilităţi etc.
Construcţiile care au un rol auxiliar se recomandă a se amplasa în afara teritoriului
portuar.
Suprafaţa teritoriului portuar depinde de tehnologia de operare adoptată,
specifică fiecărei categorii de marfă. În general, pentru mărfuri generale, lăţimea
teritoriului aferent unei dane este de 100-120 m. În cazul molurilor, având dane pe
ambele laturi, lăţimea este de 180-220 m.
Linia de plutire: Iarna în Atlanticul de Nord, de la 1 Noiembrie la 31
Martie iarnă; 1 Aprilie la 31 Octombrie vară.
Dimensiuni maxime nave: MT Bellamya, 551 662 DWT.

Informaţii pre-sosire

ETA: Navele cu pescaje între 17,4 şi 22,5 metri trebuie să folosească

canalele „Eurogeul” şi „Maasgeul”.

7
 1. Navelor cu pescaje între 20 si 22,5 metri care folosesc ruta prin
Strâmtoarea Dover şi sudul Mării Nordului către „Eurogeul” le este recomandat
urgent:
a) Să respecte instrucţiunile manualului „Deep Draught Planning Guide”,
geamandura Greenwich către Europoort.
b) De preferat să folosească serviciile unui pilot din Marea
Nordului începând cu geamandura Greenwich.
c) Să confirme şi să obţină informaţii despre pasaj în Marea
Nordului în apropierea geamandurii Twin, nava ar trebui sa trimită un mesaj la
centrul de coordonare a portului cu 24 de ore înainte de sosire, locaţia rendez
vous Cherbourg. Mesajul ar trebui sa conţină următoarele lucruri:
i. Numele si callsign-ul navei.
ii. TB, lungimea şi pescajul maxim.
iii. ETA până la pilot.
iv. Numele agentului.
v. Confirmarea funcţionării corecte a:
(1) Girocompasului
(2) Radar
(3) Radiotelefon VHF operaţional în canalele 01, 02, 03, 06.
vi. Dacă este necesar se poate cere asistenţă pentru echipamentul
menţionat mai sus.
d) Să se folosească de hărţile olandeze emise de către Serviciul
Hidrografic : No 1971 - Sandettie to North Hinder. No 1972 - North Hinder to
Europoort.
Documentaţia necesară:
1. Declaraţie generală 3 exemplare
2. Lista echipajului (la sosire) 2 exemplare
3. Listă pasageri clandestini (dacă este necesară) 1 exemplar
4. Listă pasageri 2 exemplare
5. Listă bunuri personale 2 exemplare

Navigaţie

8
 Limitele portului: Portul Rotterdam se extinde de la Schiedam ( 54'

N 24' E) 4,5 Mm în susul râului, care este cam la 1 Mm deasupra drumurilor

fixe şi a podurilor de căi ferate care deschid râul în vecinătatea Noordereiland (

55' N ' E).

În port se poate intra din larg prin Nieuwe Waterweg şi Nieuwe Maas, o
altă cale mai este prin E, pe râul Rin. Apropierea din larg se face de-a lungul
canalului de apă adâncă Eurogeul, pe o distanţă de aproximativ 30 Mm ENE, după
care încă 7 Mm ESE către Maasmond până la intrarea în Nieuwe Waterweg.
Porturile de apă adâncă Europoort şi Maasvlakte aflate în S şi SE-ul
Maasmond (adâncime constantă 22.8 m). De la Maasmond, intrarea în Europoort
se face prin CalandKanaal, care curge către ESE de-a lungul părţii de NE a
Europoort. Beerkanaal curge în S dinspre Vest-ul canalului Calandkanaal şi oferă
acces catre danele din subportul Maasvlakte.
Pilotaj: Autoritatea pilotajului pentru regiunea Rotterdam Rijnmond este
Corporaţia Rottedam – Rijnmond, Piloţi Regionali. Aceştia sunt susţinuţi de
compania lor “Loodswezen Nederland BV” care este responsabilă pentru
echipamentul acestora, etc. Pilotajul este obligatoriu pentru:
 Navele cu o lungime mai mare de 40 m.
 Navele care navigă spre /dinspre danele de-a lungul Nieuwe
Waterweg şi Nieuwe Maas cu o lungime de peste 60 m.
 Navele care navigă spre / dinspre danele de-a lungul Beerkanaal şi
Calandkanaal cu o lungime de peste 70 m.
 Navele care transportă mărfuri periculoase.

9
 Pilotina patrulează continuu zi şi noapte, la intrarea în canalul New
Rotterdam, una acoperă zona de la N de North Mole / geamandura Massbuoy şi
cealaltă aproape de geamandura Maas Centre.
Vremea: Vânt predominant de SW.
Proiect de dezvolatre a portului Rotterdam
Fostul cimitir de nave din Rotterdam, cel mai mare port European, este
transformat intr-un campus pentru institutiile de invatamant, companiile cu
activitati inovatoare si institutiile de cercetare. Proiectul isi propune sa transforme
o zona poluata intr-un loc pentru dezvoltarea metodelor de educatie si lucru
traditionale sau moderne pentru a stimula creativitatea si inovarea.
Proiectul are la baza parteneriatul dintre Autoritatea Portuara din
Rotterdam, Colegiul Albeda – un centru pentru educatie vocationala si
Universitatea din Rotterdam, principala institutie de invatamant superior. Dupa
renovarea si transformarea vechiului doc in centru educational pentru Colegiul
Albeda si Universitatea din Rotterdam, Autoritatea Portuara a alocat 12 000 mp de
spatiu pentru companii, creand peste 30 de birouri individuale.
Portul Rotterdam se extinde in teritoriul Mării Nordului. Realizarea
proiectului "MAASVLAKTE 2" va insemna crearea unui nou port de clasa
mondială, dublat de o cuprinzătoare zona industrială.

Proiectul "MAASVLAKTE 2" are următoarele caracteristici:

-suprafaţa întregului terminal "MAASVLAKTE 2" va fi de circa 2000 ha,

din care suprafaţa cuprinzând perimetrele portuare şi industriale vor fi de circa
1000 ha .

-terminalul "MAASVLAKTE 2" va fi conectat direct cu actualul terminal

"MAASVLAKTE"; practic se va construi un dig in mare, iar suprafaţa indiguită,

10
după desecare, va fi umplută cu nisip si armata corespunzător scopului
construcţiilor.

-lungimea digurilor perimetrale va fi de 4 km, iar cantitatea de nisip ce va

fi utilizată va ajunge la 325 milioane mc.

-principiul de construcţie al noului terminal se bazează pe două etape;

aceasta soluţie a fost aleasă intrucât s-a dorit minimizarea impactului acestui
proiect asupra mediului inconjurător.

"MAASVLAKTE 2" va oferi in principal spaţii pentru creşterea a trei

sectoare: terminale de containere cu o suprafaţă de 625 ha, parc de distribuţie
având circa 165 ha si activităţi ale industriei chimice cu un spaţiu alocat de 210
ha.

Acest tip de alocare a suprafeţei nu face decât să urmeze tendinţa actuală

de creştere cu preponderenţă a traficului de mărfuri generale şi în special a celui
containerizat. Având în vedere adâncimea apelor în zona respectivă, se poate
spune că "MAASVLAKTE 2" va fi singurul terminal european unde operarea
navelor transoceanice de cele mai mari dimensiuni va putea fi executată 24 ore pe
zi (draftul la dană va fi de 20m). Din punct de vedere administrativ, dezvoltarea
proiectului "MAASVLAKTE 2" va fi facută de Autoritatea Portului Rotterdam.
Construcţia efectivă se va demara in momentul semnării efective a contractelor de
operatorie portuară între Autoritatea Portului Rotterdam şi clientela.Construcţia
noului areal portuar "MAASVLAKTE 2" face parte integrantă din Proiectul
General de Dezvoltare a Portului Rotterdam (Rotterdam Mainport Project).
Proiectul General de Dezvoltare al Portului Rotterdam, ca de altfel şi proiectul de
construcţie al "MAASVLAKTE 2" se bazează pe un parteneriat intre Guvernul

11
olandez, Autorităţile regionale si Autoritatea Portuară Rotterdam. Acesta include
si compensaţii de natura ecologică, inclusiv crearea unei rezervaţii marine.

Bibliografie
-www.google.ro

- "Porturile lumii", Editura enciclopedică română,

Bucureşti, 1969
- www.wikipedia.ro
- www.referat.ro

12