Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MACROSCOPIE
SUB 1.Hipertrofia concentrica a ventriculului stang (II-2)
Hipertrofiamarire de V a celulelor si respectiv a tesutului/organului,fara multiplicare celulara;
= cea mai frecventa cauza a HTA
M: ( sect transversala si longitudinala )
Grosimea peretelui VS mult crescuta ( peste 3 cm iar N:1.5 cm) cavitatea ventriculara stg
micsorata ( greutatea cordului poate ajunge la 800 g normal fiind 350 g ) .
SUB2.Nefroangioscleroza benigna (Hialinoscleroza arteriolei aferente – II-7)
M: rinichi atrofiati , palizi ,cu supraf externa ( dupa decapsulare) fin granulara;
sectiune sagitala : corticala palida , atrofiata ; hiperplazia tes adipos din hil .
SUB3.Steatoza hepatica (II-4)
M: in steatoza difuza , ficat marit de V (hepatomegalie) , de culoare galbena difuza , cu margini
rotunjite si consistenta moale ;
SUB4.Hemoragii cerebrale (V-3)
= hemoragie intratisulara voluminoasa care ocupa si distruge local tesutul nervos ;
M:
1.Hematom intracerebral cu 2.Inundatie ventriculara 3.Hemoragie subarahnoidiana
inundatie ventriculara
- hematomul intracerebral este o - sectiunea pe fata - se produce prin ruperea
complicatie a HTA care rezulta din interna a vaselor meningeale cu
ruperea unui microanevrism pe artera emisferelor malformatii congenitale (
cerebrala mijlocie cerebrale anevrisme congenitale)
(microanvrism=dilatatie minora a evidentiaza : - pe supraf ext a emisferelor
capilarelor,cu caracter permanent) a. colectie de sange cerebrale se observa :
- pe sectiune se evidentiaza : coagulat ce ocupa
a.colectie voluminoasa de sange cavitatea ventriculara ; a.pe o arie intinsa din lobul
coagulat , de culoare rosie-bruna cauza de moarte subita; frontal si parietal ,
;ocupa o arie intinsa de tesut nervos leptomeningele este ingrosat ,
si deformeaza teritoriul prin brun-negricios
micsorarea spatiului ventriculului b.leziunea corespunde unei
lateral respectiv; hemoragii in strat
b.distructia parenchimului cerebral subtire,localizata in spatiul
cu patrunderea sangelui in cavitatea subarhnoidian ;
ventriculara(=inundatie) c.hemoragia nu intereseaza
tesutul nervos ;
SUB5.Tromboza aortica
-apare in arterele cu endoteliul alterat ,pot aparea la diverse niveluri:
la niv aortei ascendente:=complicatie a anevrismului sifilitictromb mixt ,loc,intr-o dilatatie
sacciforma ,deasupra valvelor aortice.
Peretele anevrismal sifilitic prez cicatrici alb –sidefii , cu formare secundara de placi aterosclerotice
In cav anevrismala este o masa solida ,mata cu asp stratificat , aderenta la perete. Aceasta prez 3
str:cap-alb ,aderent la perete ,format din fibrina si plachete, corp-asp vargat , form din o alternanta
de paturi albe si rosii, coada –rosie, asemanatoare cheagului.
La niv aortei aabdominale:=complicatie a anevrismului aterosclerotictromb mixt loc intr-o
dilatatie anevrismala fuziforma. Peretii cav prez placi aterosclerotice ulcerante. In cav anevrismala
tromb voluminos ,stratificat ,aderent la peretele aortei.
La niv aortei abd:= complicatie a aterosclerozei
Trombul sit la niv bifurcatiei celor doua a. Iliace. Este aderent la perete ,rosu-negricios, mat si se
extinde in a iliace
SUB7.Infarctul hemoragic pulmonar (V-8)
Infarct= zona de necroza circumscrisa , postischemie acuta , determinata de suprimarea brusca a
irigatiei sanguine in teritoriul unui tes/organ , prin obliterarea unui vas de tip arterial .
Infarctul hemoragic este un infarct rosu.
Infarctul hemoragic pulmonar se produce prin obstructia unui ram arterial pulmonar prin
embol sau prin tromboza locala , in conditiile unei staze pulmonare .
M: pe o sectiune longitudinala prin plaman , se observa arii de forma poligonala sau triunghiulara ,
cu bazele orientate spre pleura si varful spre hilul pulmonar unde se evidentiaza trombi in vase;
in aria de infarct , parenchimul pulmonar necrozat este ferm , de culoare rosie inchis (
hemoragic) ;
in restul pulmonului – aspecte de staza ;
SUB8.Pericardita sero-fibrinoasa(III-5)
M: - pericard cu aspect neregulat , mai gros datorita filamentelor de fibrina
- in sacul pericardic gasim o cantitate mare de lichid rosu-galbui ( cu eritrocite si PMN) in
care avem filamente de fibrina
SUB9.Abcesele hepatice-pileflebitice , colangitice (III-9)
- apar in urma patrunderii germenilor pe calea venei porte , pe calea ascendenta in tractul biliar sau
prin invazie directa
M:
Abces pileflebitic
ca urmare a patrunderii agentului patogen de la un focar aflat langa vena porta ( ex:apendicita
acuta )
este multiplu , de dimensiuni variate
situat langa hilul hepatic
forma rotunda , pereti grosi , continut alcatuit din tesut necrozat si exudat purulent
Abces colangitic
rezultatul inflamatiei cailor biliare ( prin obstructia cailor biliare )
este multiplu
dimensiuni reduse
continut verzui ( verde) datorita amestecarii puroiului cu bila
Evolutie:
AB pt abcese mici
ruptura abcese=> peritonita
SUB10.Abcese pioemice renale (III-10)
Abcesul renal - apare in urma patrunderii germenilor pe cale sangvina de la un focar la distanta
- urcarea agentilor din caile urinare inferioare
abcesul pioemic este rezultatul diseminarii germenilor (E.coli , Stafilococ ) pe cale sangvina de la
un focar situat la distanta ;
- se produce in cursul unei trombembolii septice , cel mai frecvent in cadrul unei
endocardite infectioase cu localizare in cordul stang; este situat in corticala renala , are
dimensiuni mici de cativa mm , culoare galbena si este inconjurat de o arie congestiva;
SUB11.Leptomeningita purulenta (III-6)
= inflamatia leptomeningelui data de meningococ sau pneumococ sau Haemophilus ;
M:
- meningele devine mai gros , opac ( nu este transparent ) datorita unui exudat purlent ,
cremos , galben-albicios , asezat mai ales de-a lungul vaselor sangvine de la suprafata
creierului ;
- in meningita data de H.influenzae , exudatul este dispus la baza
- in meningita data de pneumococ , exudatul este mai aproape de sinusul sagital
SUB12.Leziunile tuberculoase circumscrise :tuberculii miliari , policiclici ,nodulul simplu,
tuberculomul;(III-14)
Leziuni circumscrise
Nodulul simplu :
- poate apare in orice forma de tbc
- se poate gasi in orice organ
- exemplu :focarul lui Ghon in plaman , in portiune mijlocie , sub pleura , dimensiune
de aproximativ 1 cm , culoare galbena
Tuberculi miliari :
- apar in cursul patrunderii pe cale sangvina a unui nr mare de bacilli in organism
- pot sa apara in orice organ cel mai des in rinichi , ficat
- sunt tuberculi de cativa mm , de culoare galbuie
Tuberculi policiclici
- leziuni caracteristice plamanului si apar in bronhopenumopatia tuberculoasa prin
patrunderea bacililor in arborele bronsic
- leziuni nodulare de 0.5-1 cm pe toata suprafata plamanului
Tuberculomul
- leziune ce apare dupa o inflamatie tuberculoasa ce dureaza mult timp
- poate fi in plaman , creier , rinichi
- are cativa cm si prezinta capsula
SUB13.Bronhopneumonia (VII-)
= inflamatia exudativa produsa de infectie bacteriana , localizata in bronsiole si alveolele din jur ,
avand topografie lobulara; se manifesta macroscopic prin multiple focare nodulare de condensare
pulmonara ce afecteaza 1 sau mai multi lobi , frecvent bazal si bilateral;
M: focare multiple, nodulare de consolidare , ce se deceleaza prin palpare;
focarele nodulare au limite neprecise si dimensiuni de aprox 1 cm ;
dupa sectionare plaman , la comprimare se elimina exudat purulent;
focarele de condensare sunt separate prin tesut pulm normal , aerat;
in evolutie , focare bronho-pulmonare pot conflua cu formarea unei zone de condensare
intinsa ( pneumonie pseudo-lobara sau bronhopenumonie in focare confluente );
SUB29.Teratomul microchistic-testicul(IV-25)
- tumora are aspect de masa solida sau microchistica si este localizata frecvent in gonada
masculina
- pe suprafata de sectiune , se evidentiaza prezenta a 2 sau mai multe tesuturi mature dispuse
haotic :
o plaje de cartilaj , translucide , albastrui
o spatii microchistice
SUB30.Endocardita verucoasa (VI-14)
- este cea mai frecventa forma de manifestare a carditei reumatismale acute
- localizare : valvula mitrala , sigmoidele aortice ; valvulele mitrale +aortice ; Valvulele
mitrale+aortice +tricuspidiene;
- valvulele afectate sunt edematiate , cu prezenta la nivelul liniilor de inchidere a valvulelor
de vegetatii mici ( 1-2cm) care sunt trombi fibrino-plachetari aseptici cu aspect de veruci ,
de cul brun-cenusie si aderenti la endocardul valvular ;
- in evolutie , vegetatiile sunt remaniate conjunctiv , rezultand ingrosarea si deformarea
valvulelor , cu aparitia sechelelor ;
SUB31.Defecte septale-atriale , ventriculare(VI-19)
CARDIOPATII CONGENITALE CU SUNT STANGA-DREAPTA
Defect septal atrial tip ostium secundum = comunicare anormala intre cele 2 atrii , coresp ferestrei
ovale prin lipsa de formare a septului membranos ; defectul atrial realiz trecerea unui curent de
sange din AS in AD
incarcarea circ pulm cu cresterea pres intrapulm si inversrea suntului ;
complicatii : insuf cardiaca cronica dreapta ; trombembolii paradoxale ( originea trombului este in
sist venos dar se produc embolii sistemice )
Defect septal ventricular =comunicare anormala intre cele 2 ventricule , situata la niv port
membranoase a septului interventr , imediat sub valvula aortica ; acest defect permite trecerea
sangelui din VS in VD; dupa incarcarea circ pulm , se produce inversarea senseului circulatiei de la
dr la stg cu cianoza tardiva ;
complicatii : insuf cardiaca ; grefarea endocarditei infectioase ;
SUB32.Trilogia Fallot (cardiopatie congenitala cu sunt dreapta-stanga)(VI-20)
Trilogia Fallot
= malformatie cardiaca cianogena rara ;
1.defect septal atrial
2.stenoza a pulm
3.hipertrofia ventr dr
- cianoza apare la scurt timp postnatal si se accentueaza progresiv
- insuf cardiaca dreapta este o complicatie precoce
SUB33.Stenoza mitrala simpla/complicata cu tromboza atriala (VI-15)
SM – cea mai frecventa sechela valvulara postreumatismala ;
M: valvulele mitrale , ingrosate , dure ,cu marg libere apropiate ce delimiteaza un orificiu mic ,
rotund sau un orificiu stramt in forma de fanta ( “bot de peste”)
AS dilatat contine un tromb aderent la peretele arterial; se obs atrofia VS si aortiei ;
SUB34.Boala mitrala (VI-15)
ulcerul peptic cronic este o pierdere de substanta de forma ovalara cu dimens medii de 2-4 cm ,
care pentreaza tunica musculara gastrica/duodenala ;marginile ulcerului , alcatuite din mucoasa
normala , sunt regulate ,usor reliefate , iar pliurile mucoasei adiacente radiar in jurul pierderii de
substanta; baza leziunii este curata , neteda si ferma .
SUB46.Ulcer peptic complicat cu HDS(VIII-7)
Este cea mai frecventa complicatie a ulcerului peptic cronic , responsabila de 25% din decesele
cauzate de aceasta boala ; se produce in faza activa a ulcerului , datorita erodarii peretelui unei
artere cu endarterita fibroasa , deci incapabila sa se contracte pt a opri astfel hemoragia ;
Pe piesele de rezectie la baza ulcerului se obs un vas trombozat sau sg cuogulant
m:
- la suprafata pericardului avem un depozit de exudat fibrinos alcatuit din filamente de
fibrina
- exudatul contine PMN putine si eritrocite
Evolutie :
- liza ( ruperea ) retelei de fibrina si vindecare
5.Leptomeningita purulenta (III-6)
= inflamatia leptomeningelui data de meningococ sau pneumococ sau Haemophilus ;
m:
- leptomeninge gros , acumulare de exudat in spatiul subarahnoidian
- vasele meningelui sunt dilatate ( mai mari )
- exudatul contine :fibrina cu PMN integre si alterate , lichid de edem si germeni (
bacterii)
m:
central: exudat purulent
periferic : perete alcatuit din fibrina
In ext edemul subst cerebrale si o reactie intensa gliala
Evolutie :
- vindecare ( daca se trateaza cu antibiotice)
- rupere abces meningita
- crestere presiune intracranianamoarte
7.Limfadenita TBC
Granulomul tuberculos ,indifferent de loc
Leziune micronodulara cu:
Celule gigante Langhens(multinucleate)-mari,cit eozinofila, fin granulate, nr crescut de nuclei
rotunzi ,ovalari ,dispusi la periferie in forma de cordoane sau potroava . prov din fuziunea
macrofagelor activate . au rol secretor si de fagocitare a b.Koch
Cellule epitelioide –prov din macrophage activate ,au rol doar secretor. Au forma alungita ,cu
nuclei fuziformi ,dispusi in placarde
Limfocite –formeaza o coroana la p[erif gramulomului
Alte cellule- macrophage ,fibroblaste
Are 2 caracteristici: tendinta la confluare si tendinta la necroza de cazeificare(zona intens
acidofila,omogena,fin granulate)
8.Tesutul de granulatie –burjon carnos (III-23)
=tesut tanar , conjunctivo-vascular , de neoformatie care in evolutie se matureaza si determina
inlocuirea zonei tisulare afectate cu un tesut fibros matur ;
- este alc din :
o numeroare capilare de neoformatie , cu endoteliu proeminent ; acest endoteliu
imatur permite diapedeza unui nr mare de PMN si a lichidului de edem
o intre capilare se gasesc numeroase PMN , Mf , eritrocite , Ly si un transudat slab
eozinofil ;
o un nr redus de fibroblaste ;
9.Trombul organizat conjunctiv – pulmon (III-25)
= una din modalitatile de evolutie a trombilor ;
- vasul de tip venos este complet obliterate de un thrombus care in evolutie este inlocuit de
tesut conj-vascular care contine numeroase capilare de neoformatie , ce contin eritrocite ,
fibrocite , fibre de colagen dispuse in fascicole ;
Evolutie : repermeabilizare vas obliterat prin : retractia tes fibros matur care inlocuieste trombusul ;
recanalizarea trombusului prin intermediul capilarelor de neoformatie
10.Papilom scuamocelular-piele(IV-2)
Papilom (prolif ep pe axe conj-vasc m cu aspect papilar/digitiform)
m: - tumora vegetanta care rezulta din prolif tumorala a epidermului , pe axe conj-vasc,cu rol de
sustinere si nutritiv
- ep stratificat scuamocelular proliferat pastreaza struct si stratificarea normala a
epidermului : strat bazal , mai multe straturi de cel poligonale ,spinoase ,granuloase si o
patura groasa de keratina ;
- mb bazala , situata intre ep scuamocel proliferat si axul conj este intacta ;