Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Referat Clopotel Ro Diabetul Zaharat
Referat Clopotel Ro Diabetul Zaharat
Diabetul zaharat este un sindrom foarte frecvent, in prezent existand aproximativ 200 de milioane
de bolnavi. In Romania, la inceputul anului 2002 existau peste 360 000 de bolnavi.
Diabetul zaharat este cunoscut din antichitate, manifestarile sale fiind descrise in Papirusul Ebers
- 1500 i.e.n. In 1889 este dovedita legatura dintre DZ si pancreas. In 1921 este descoperita
insulina de catre savantul roman Nicolae Paulescu, iar in 1922 este pentru prima data
administrata la om. In 1955 incepe era medicamentelor antidiabetice orale, iar in 1963 se
reuseste sinteza insulinei.
DZ este un sindrom caracterizat prin hiperglicemie cronica datorata scaderii secretiei de insulina
sau tulburarii actiunii acesteia. Se considera ca o persoana are diabet zaharat atunci cand
glicemia masurata dimineata inainte de masa este mai mare de 126 mg % sau cand este peste
200 mg % in orice moment al zilei.
Glicemia - nivelul glucozei (zaharul) din sange. In mod normal valorile glicemiei sunt cuprinse
intre 70-110 mg %.
Insulina - hormon secretat in pancreas. Principalul hormon care mentine glicemia la valori
normale (70-110 mg %). Stimuleaza patrunderea glucozei in celule, necesara producerii de
energie.
In timp, hiperglicemia determina complicatii la nivelul ochilor, rinichilor, inimii, vaselor de sange,
nervilor, deoarece glucoza in exces poate avea efecte toxice.
Diabetul zaharat tip 1 apare in general la copii si tineri inainte de 40 de ani. La acesti
bolnavi pancreasul nu mai secreta deloc insulina, astfel incat ei va trebui sa urmeze toata
viata tratament cu insulina.
Diabetul zaharat tip 2 apare de regula dupa 40 de ani. La acesti bolnavi pancreasul
secreta inca insulina, dar aceasta nu actioneaza normal la nivelul celulelor, acestea
nepreluand si nefolosind corespunzator glucoza din sange.
Diabetul zaharat la gravide - unele femei pot face DZ in timpul sarcinii, dar de obicei
acesta dispare dupa nastere.
Diabetul zaharat este cauzat de: defecte genetice, boli ale pancreasului (pancreatita,
traumatisme), alte boli endocrine, unele medicamente (prednison, diuretice), infectii (rubeola
congenitala, citomegalovirus), obezitate, stres, sedentarism, alimentatie bogata in grasimi si
glucide.
referat.clopotel.ro
Poliuria - eliminarea a peste doi litri de urina. In cursul unei zile se poate ajunge pana la
pierderea a 6-8 litri de urina.
Polidipsia - senzatia puternica de sete urmata de consumul unor cantitati mari de lichide.
Bolnavii au limba si gura uscata.
Scaderea in greutate - pana la 10-20 kg in cateva saptamani sau luni.
Polifagia - exagerarea poftei de mancare. Bolnavii mananca foarte mult desi in mod
paradoxal scad in greutate.
Oboseala, scaderea fortei fizice si intelectuale.
Semne ale complicatiilor infectioase: gangrene, boli de piele, infectii la nivelul organelor
genitale.
Datorita complicatiilor, durata medie de viata a diabeticilor este cu aproximativ 5 ani mai mica
decat a persoanelor fara diabet.
Complicatii cronice:
Tuberculoza pulmonara
Infectii urinare (pielonefrita cronica)
Infectii genitale: vulvovaginita (prurit genital, secretie abundenta, albicioasa),
balanopostita (prurit penian, roseata)
Complicatii oculare - retinopatia diabetica, cataracta diabetica (se poate ajunge pana la
orbire)
Complicatii renale - nefropatia diabetica - pana la insuficienta renala ce va necesita
dializa sau transplant renal.
Cardiopatia ischemica - angina pectorala sau infarct miocardic, de cele mai multe ori
nedureros.
Accidente vasculare cerebrale
Arteriopatia membrelor inferioare - poate evolua pana la gangrena si amputatie.
Neuropatia diabetica (afectarea nervilor) - bolnavii prezinta crampe musculare,
furnicaturi, senzatia de arsura sau dureri adesea insuportabile la nivelul membrelor
inferioare. Dimpotriva, se intampla frecvent ca bolnavii sa nu simta durerea. Acest fapt
este mult mai grav deoarece se pot lovi, intepa, taia si, nesimtind durere, vor neglija
tratarea ranilor. Trebuie precizat ca ranile diabeticilor se infecteaza mult mai usor si se
vindeca mult mai greu decat la nediabetici. Tot in cadrul neuropatiei se incadreaza alte
complicatii precum: impotenta (30-75%), gastropareza diabetica (greturi, varsaturi,
balonare).
Diaree apoasa, alternand cu constipatie.
Transpiratie exagerata sau disparitia transpiratiei in unele zone.
Parodontopatia diabetica - caderea dintilor la varste tinere.
referat.clopotel.ro
Toate persoanele peste 45 de ani, o data la 3 ani.
Persoanele sub 45 de ani, o data la 6-12 luni care sunt: obeze, rude de gradul intai ale
unor persoane cu diabet zaharat, femeile care au nascut copii cu greutate peste 4 kg sau
care au avut diabet zaharat in timpul sarcinilor anterioare, persoanele cu hipertensiune
arteriala (>140 / 90 mmHg).
Tratament
Indiferent de tipul de diabet zaharat, regimul alimentar este obligatoriu. Glucidele vor reprezenta
50-60% din necesarul caloric, proteinele aproximativ 12%, iar lipidele sub 30%. De aceea
alimentele vor fi cantarite si repartizate pe mese. Alimentele ce contin glucide se impart in 3
categorii:
Exercitiul fizic. Este indispensabil deoarece are rol de a scadea glicemia prin cresterea
consumului glucozei la nivel muscular. Trebuie insa individualizat dupa tipul diabetului, existenta
si frecventa complicatiilor. In diabetul zaharat tip 1, unele profesiuni nu pot fi practicate deoarece
pot fi puse in pericol viata bolnavului sau a celor din jur (aviator, sofer profesionist, muncitor la
inaltime, scafandru, mecanic de locomotiva).
Insulinoterapia. Tratamentul cu insulina este indispensabil celor cu diabet zaharat tip 1. In cazul
celor cu diabet zaharat tip 2 insulina se administreaza permanent cand glicemia nu mai poate fi
mentinuta la valori convenabile prin dieta si medicamente antidiabetice orale, sau temporar in
anumite situatii - infectii severe, in timpul interventiilor chirurgicale, sarcina si alaptare, alergii sau
reactii adverse la antidiabeticele orale, infarct miocardic.
Din 1982, insulina umana sintetizata prin inginerie genetica a inlocuit aproape total insulina de
origine animala. Aceasta este administrata subcutanat prin injectii cu seringi pentru insulina sau
in ultimii ani, cu ajutorul unor Pen-uri (stilouri) mult mai usor de manevrat de catre copii, varstnici,
nevazatori. Din 1995 au aparut primii analogi de insulina (substante putin diferite structural de
insulina umana) care au acelasi efect. Ei exista in prezent si pe piata romaneasca: Lispro si
Aspart - cu actiune scurta si Glargine si Detemir - cu actiune prelungita. La ora actuala se fac
studii pentru realizarea de insuline ce pot fi administrate oral, nazal, inhalator, transdermic.
referat.clopotel.ro
(Amaryl) este cel mai nou preparat de sulfoniluree considerat ca inceputul generatiei a
treia. Avantajul acestuia fata de celelalte sulfoniluree consta in dozajul mic, debut rapid al
actiunii, administrare intr-o singura priza, actiune 24 de ore; poate fi administrat si la
pacientii cu insuficienta renala.
2. . Analogi de meglitinida - repaglinida (NovoNorm), nateglinida. Acestea actioneaza
asemanator cu sulfonilureele dar au actiune scurta (4 ore) si se administreaza inainte de
fiecare masa principala.
3. . Biguanide - metformin (Meguan, Siofor, Glucophage), buformin (Silubin, Dibiten).
Acestea se administreaza la pacientii obezi. Actioneaza prin scaderea absorbtiei
intestinale a glucidelor si prin cresterea actiunii insulinei. Se pot asocia cu insulina si
sulfonilureele; nu se administreaza in insuficienta renala.
4. . Tiazolidindione - reprezinta o clasa noua de antidiabetice orale, fiind introduse in 1999
in SUA si 2000 in Europa. In Romania au fost introduse in 2002. Rosiglitazona (Avandia)
si pioglitazona (Actos) nu stimuleaza secretia de insulina ci cresc sensibilitatea la insulina
a tesutului adipos, ficat, muschi. Acestea se administreaza in 1-2 doze si se indica
folosirea lor numai in asociere cu alte antidiabetice orale.
Metodele traditionale si naturiste - ceaiurile pentru diabet - pot cel mult ajuta la controlarea
glicemiei, dar nu pot inlocui tratamentul cu insulina sau medicamente antidiabetice orale.
referat.clopotel.ro
La om, sinteza glucidelor din alte substanţe este posibilă, cu
condiţia ca acestea să aibă structura organică. Randamentul
unor astfel de geneze este destul de scăzut, astfel încât, omul
este nevoit să îşi procure, cel puţin o parte din necesarul de
carbohidraţi, direct din alimente.
Clasificarea glucidelor
Criteriu de
Reprezentanţi
clasificare
- glucide de origine vegetală (fructoza,
După origine zaharoza, amidonul, etc.)
- glucide de origine animală (glicogenul)
- glucide energetice (glucoza - este principalul
După
donor de energie la om, lactoza, amidonul, etc.)
valoarea
- glucide neenergetice (celuloza, pectinele,
energetică
amidonul rezistent, etc.)
- monoglucide (carbohidraţi formaţi dintr-o
singură moleculă)
- oligoglucide (hidraţi de carbon care au în
După
structura lor mai multe resturi (2-6) de
structura
monoglucide)
chimică
- poliglucide (zaharide cu structură ramificată
care pot conţine zeci, sute sau mii de resturi
monoglucidice)
Glucidele energetice
referat.clopotel.ro
înfometare) este, după cum se ştie, deosebit de nocivă. Este cu
mult mai eficient să se folosească în alimentaţie glucide
sănătoase şi naturale, în cantitate optimă, pe principiul cunoscut
din vechime că: "grăsimile se ard la focul carbohidraţilor".
Trebuie subliniat faptul că glucidele nu îngraşă în mod direct.
Sinteza de substanţe grase pe baza carbohidraţilor este foarte
mică (1-3%), de maximum 10 g acizi graşi pe zi. Însă, pe căi
indirecte, mai ales prin frânarea arderii lipidelor, excesul de
carbohidraţi, conduce la creşterea masei adipoase.
La zaharidele cu putere calorică, nu numai valoarea energetică
este importantă, ci şi viteza de absorbţie a acestora. Hidraţii de
carbon care se absorb rapid (trec cu viteză din intestin în sânge)
poartă denumirea de glucide cu absorbţie rapidă.
referat.clopotel.ro
pe bărbie, şi mai puţin pe coapse, pe şolduri sau pe fese),
abdomenul fiind în mod special afectat. Ori se ştie că surplusul
de adipozitate abdominală este cu mult mai periculos decât
excesul grăsos care se localizează în alte zone ale corpului.
Glucidele cu absorbţie rapidă abundă în produsele zaharate
(ciocolată, bomboane, prăjituri, etc.). Dacă aceşti hidraţi de
carbon sunt solubilizaţi în lichide şi semilichide (sucuri,
lichioruri, miere artificială, îngheţată), ei se absorb şi mai repede.
Deşi acţionează cu ceva mai lent, amidonul din produsele
purificate (făina albă, extracte de amidon), mai ales în
combinaţie cu grăsimile, dezvoltă o putere calorică foarte mare
pe o durată de timp relativ scurtă. Alimentele de acest tip (hot
dog, hamburger, plăcintele coapte în ulei încins, etc.) sunt
denumite, pe bună dreptate, cu apelativul de "bombe calorice".
Mai mult, aceste preparate conţin mai multe toxine, dintre care
cea mai nocivă este acrilamida, substanţă cu potenţial
cancerigen. Insistenţa cu care se încearcă, prin vocea
nutriţioniştilor şi a medicilor, să se limiteze vânzarea alimentelor
de acest fel, alături de alte zaharoase concentrate, în incinta şi
în jurul şcolilor, este pe deplin justificată.
Glucidele neenergetice
referat.clopotel.ro
fibre vegetale (alimentare). Ele abundă în coaja fructelor şi a
cerealelor, în rădăcinoase, precum şi în verdeţuri.
Glucide Glucide
energetice neenergetice
Aliment [g/100g (de balast)
parte [g/100g parte
comestibilă] comestibilă]
Zahăr rafinat 99,9 0
Miere naturală 70 - 80 urme
Paste făinoase 70 - 80 0
Franzelă, pâine albă 60 - 72 0,5
Pâine integrală 50 3,3
Lapte praf 40 0
Seminţe oleaginoase, leguminoase,
10 - 40 5 - 8
cereale integrale
Cartof 14 -18 2
Lapte condensat 11 0
Fructe proaspete 7 - 15 1 - 3
Ciuperci comestibile 6 1
Sfecla roşie 5 2,5
Lapte 4,5 - 5 0
Ficat 3 0
Legume şi zarzavaturi (cu excepţia
unor legume cultivate pentru părţile 1,5 - 2,5 0,5 - 3
subterane - sfeclă, cartofi, etc.)
Lactate şi brânzeturi 1 - 5 0
Carne 0,01 0
Metabolismul este o însuşire de bază a tuturor organismelor vii.
Principala deosebire între materia vie şi cea nevie, constă în
lipsa metabolismului celei din urmă. Orice materie care posedă
metabolism, capacitatea de a se reproduce şi abilitatea de a se
adapta, este un organism viu.
Pentru celulă metabolismul înseamnă totalitatea proceselor
fizice şi chimice, în sens fiziologic şi biologic, care stau la baza
tuturor transformărilor structurale şi energetice.
referat.clopotel.ro
Doar prin metabolism materia vie se organizează, se
autoîntreţine şi se manifestă (R. M. Albu).
Bilanţul metabolic
Metabolismul bazal
referat.clopotel.ro
Metabolismul care se desfăşoară în condiţii de repaus total
constituie metabolismul bazal.
Metabolismul bazal (de bază) este unul de întreţinere, care
asigură minimul de energie necesar menţinerii funcţiilor vitale
(circulaţie, respiraţie, activitate nervoasă, etc.).
Cantitatea de oxigen utilizat de către organism în stare de
repaus fiziologic, precum şi cantitatea de dioxid de carbon
eliminat prin respiraţie, sunt indicii preţioase în estimarea
metabolismului bazal. Există şi alte tipuri de măsurători indirecte
sau directe (calorimetrice) ale metabolismului bazal.
Valoarea energetică a metabolismului bazal la adult este
cuprinsă între1.300 şi 1.600 kcal pe zi sau, mai precis, de
aproximativ 1 kcal/kg corp/oră, ceea ce însemnă că de atât este
nevoie doar pentru a supravieţui (pentru întreţinerea funcţiilor
vitale), în condiţiile în care nu se depune niciun un fel de efort.
În sarcină şi febră, hipertiroidism, etc., valoarea metabolismului
bazal este mai mare. Metabolismul bazal mai este influenţat de
sex (la femei este mai mic datorită mai bunei reprezentări a
ţesutului adipos), de activitatea endocrină (hormonii tiroidieni,
cei sexuali şi cei medulosuprareanli intensifică metabolismul
bazal) şi de vârstă.
Valoarea metabolismului
bazal în funcţie de vârstă
Valoarea
Vârsta
[ kcal/kg
[ani]
corp/oră]
nou -
0,75
născut
1 1,375
5-15 1,25
15-20 1,20
20-40 1
40-60 0,975
peste 60 0,925
referat.clopotel.ro
constituie metabolismul intermediar. Metabolismul intermediar
este o noţiune care se referă la substanţe (glucide, lipide,
protide, minerale, etc.) şi la transformările pe care acestea le
suferă, deosebindu-se de noţiunea de metabolism energetic,
care priveşte procesul metabolic din unghiul energiei consumate
şi degajate în urma reacţiilor biochimice ce au loc.
Metabolismul energetic vizează eliberarea energiei chimice
potenţiale din moleculele dezasimilate în urma transformărilor
realizate pe baza metabolismului intermediar al substanţelor.
Energia chimică potenţială, în urma proceselor metabolice, se
transformă în alte forme de energie (mecanică, calorică,
electrică. osmotică, etc.). Donorul principal de energie este ATP-
ul (acid adenozin-trifosforic).
Degradarea substanţelor alimentare în procesele metabolice
conduce în proporţie de 45% la formarea de ATP (R. M. Albu).
Cele mai importante substanţe implicate în metabolismul
intermediar şi energetic, sunt glucidele, protidele şi lipidele.
• Metabolismul intermediar şi energetic glucidic
Metaboliţii
referat.clopotel.ro
vitamine, hormoni, produşii intermediari a metabolismului
proteinelor, a lipidelor, etc..
Produşii intermediari rezultaţi din procesele de dezasimilaţie
poartă denumirea de cataboliţi.
Acumularea exagerată a unor cataboliţi (acid lactic, acid
piruvic, acid glutamic,
GLUCIDELE (NOMENCLATURĂ, STRUCTURĂ, METABOLISM)
Nomenclatură
Structura glucidelor
referat.clopotel.ro
singură moleculă),
- oligoglucide (hidraţi de carbon care au în structura lor mai
multe resturi (2-6) de monoglucide)
- poliglucide (zaharide cu structură ramificată care pot conţine
zeci, sute sau mii de resturi monoglucidice).
Oligoglucidele şi poliglucidele sunt structuri condensate care
mai poartă denumirea de ozide.
referat.clopotel.ro
Digestia şi absorbţia glucidelor
referat.clopotel.ro
- neoglucoza (glucoza provenită din neosinteze, deci din
substanţe neglucidice).
Arderea glucozei în celule are loc sub influenţa insulinei.
Metabolismul glucidelor poate urma o cale aerobă (în prezenţa
îndestulătoare a oxigenului) sau una anaerobă (în lisa
oxigenului).
Catabolismul anaerob al glucozei poartă denumirea de glicoliză
anaerobă. Prin glicoliza anaerobă, fenomen ce are loc mai ales la
nivelul ficatului şi a muşchilor scheletici, glucoza se transformă
în acid lactic, în urma trecerii succesive prin 10 reacţii chimice
catalizate enzimatic. În ultima reacţie, care este reversibilă,
acidul piruvic trece în acid lactic. Acidul lactic nu se mai
degradează mai departe, dar poate reveni în acid piruvic,
oxidându-se mai departe pe cale aerobă. Acidul lactic rezultat
din glicoliza anaerobă este responsabil de instalarea febrei
musculare, fenomen cauzat de creşterea acidităţii musculare.
Metabolismul anaerob al glucidelor are loc în condiţii de efort
fizic solicitant, ca o consecinţă a faptului că necesarul de oxigen
gazos de care au nevoie celulele nu poate fi satisfăcut (nevoile
de oxigen ale ţesuturilor depăşesc capacitatea de respiraţie
tisulară). Glicoliza anaerobă furnizează o cantitate mare de
energie, însă cu un randament scăzut, un fel de "forţă fără
rezistenţă".
Pe cale aerobă, glicoliza are un randament energetic mult
superior. În prezenţa oxigenului, glucoza trece printr-o serie de
reacţii catalizate enzimatic până la acid piruvic. Acidul piruvic,
trece mai departe în acetil coenzima A (sub influenţa piruvat
dehidrogenazei), care intră în ciclul lui Krebs, oxidându-se pân ă
la CO2 şi H2O.
Insulina favorizează fixarea glucozei în ţesuturi, stimuleaz ă
glicoliza şi activează complexul enzimatic piruvat dehidrogenaza.
În acelaşi timp, insulina inhibă arderea grăsimilor (E. Rădulescu,
2004).
Faţă de glucoză, fructoza urmează o altă cale metabolică,
independentă de insulină. Astfel, la nivelul ficatului, sub acţiunea
enzimei fructochinaza, substanţa se fosforilează degradându-se
treptat cu eliberare de energie.
Până nu demult, datorită unei absorbţii mai lente şi ca o
consecinţă a faptului că nu necesită prezenţa insulinei, se
considera că fructoza este cea mai sănătoasă glucidă. Timpul
referat.clopotel.ro
însă, a dovedit că lucrurile nu stau chiar aşa.
În natură, fructoza se află de cele mai multe ori alăturată
glucozei, mai ales în fructe, amândouă glucidele aflându-se în
concentraţii relativ scăzute. Însă, datorită gustului foarte dulce,
fructoza a început să se extragă selectiv, astfel încât se
întâlneşte adăugată într-o mulţime de alimente (cereale pentru
micul dejun, răcoritoare, gumă de mestecat, prăjituri, bomboane,
gemuri, produse pentru diabetici, etc.). Această fructoză
concentrată nu este deloc sănătoasă.
Un studiu amplu publicat în SUA în anul 2002, arată că fructoza
concentrată, care abundă într-o serie largă de alimente la care a
fost adăugată, creşte trigliceridele sanguine, măreşte tensiunea
arterială, produce rezistenţă la insulină şi intoleranţă la glucoză,
favorizează formarea de ţesut adipos mai mult decât glucoza ( E.
Rădulescu, 2004).
referat.clopotel.ro