1.

Efectuarea examenului clinic in medicina dentara examene complementare(teste diagnostic), intocmirea

documentatiei F.O, stabilirea diagnosticuluisi a planului de tratament.
!nu esteceva de luatanume de undeva din vreo carte si nu se referapursisimplu la o
anumematerie(pedo,proteticachirurgiesauotr), deci nu prea am cesaselectezaicisascriu. Suntchestiigenerale de
culturagenerala din ce am maivazut in practica ,facultate etc. Parerea mea e canici nu da asaceva, sichiardaca da
prin absurd cred ca ne-am descurca cat de cat.
2.Indicatiile si contraindicatiile substantelor anestezice locale si corective vasoconstrictoare utilizate in medicina
dentara, in functie de statusul pacientului si interventia ce urmeaza a fi efectuata.
Lidocaina
CI si precautii
-pacientii cu hipersensibilitate la anestezicele tip amidic
-Nu I.V.(necesitatea aspiratiei inainte de injectare)
-risc alergenic datorat conservantilor(se recomanda o doza minima)
-Se monitorizeaza dupa anestezie:ritmul cardiac si respirator; starea de constienta a bolnavului(semne de
neurotoxicitate: ameteala, agitatie, trinitus, anxietate, tulburari de vedere, stari depresive, somnolenta)
-atentie a pacientii cu afectiuni hepatice severe
Mepivacaina
Contraindicatii si precautii
-pacientii cu hipersensibilitate la anestezicele locale de tip amidic sau conservanti
-risc alergen,risc de inducere a unor aritmii cardiace la pacientii sub anestezie generala, risc de neurotoxicitate
centrala)
-precautii la pacientii cu afectiuni hepatice sau renale severe
-la sportivi se paote pozitiva testul antidoping
-in timpul graviditatii si lactatiei=>risc teratogen(clasa de toxicitate C,nu se va folosi in primul trimestru de
sarcina,pentru ca se leaga de Pplasmatice si 30% trece bariera feto-placentara) si inlocuirea lactatiei 24h

Articaina

Contraindicatii si precautii
-pacientii cu hipersensibilitate la anestezicele locale de tip amidic sau componentele sale
-pacientii cu bronhospasm in antecedente(contine conservanti de tip sulfit pt adrenalina)
-pacientii cu deficit de alimentatie plasmatica,cu tulburari de conducere atrio-ventriculare severe,pacientii
epileptici fara tratament,porfirie acuta recurenta
-precautie la pacientii cu afectiuni hepatice sau renale severe
-la sportivi-fals rezultat + la testele antidoping
-administrarea in timpul graviditatii si lactatiei- risc teratogen(clasa de toxicitate C,nu se va folosi in primul
trimestru de sarcina,pentru ca se leaga de Pplasmatice si 30% trece bariera feto-placentara) si inlocuirea lactatiei
24h

Adjuvanti vasoconstrictori-Indicatii
-permit o resorbtie mai lenta a anestezicului in circulatie
-dau efect analgezic local cu potenta si durata semnificativ crescute
-risc mai scazut de toxicitate sistemica
-diminuarea sangerarii locale
-sunt catecolamine(adrenalina,noradrenalina), rar felipresina sau neo-cobefrinul

Catecolaminele
Contraindicatii si precautii
-afectiuni cardiovasculare-in functie de doza:adr.=>HTA si tahicardie;noradr.=>bradicardie prin reflex
compensator vagal si HTA marcata
-astm bronsic:fara adjuvantii catecolamici la cei cu bronhospasm in antecedente
-diabetici:efect hiperglicemiant
-alergici-risc alergogen si prezenta bisulfitului
-gonade:efect teratogen clasa C(I trim. Sarcina,III trim sarcina cu contractia uterului gravid-declansare travaliu)

3.Cunoasterea si utilizarea instrumentarului pentru anestezie locala si loco-regionala, pentru extractia dentara,
pentru metode chirurgicale ajutatoare tratamentului endodontic si chirurgiei preprotetice, precum si pentru
tratamentul proceselor infectioase periosoase.

INSTRUMENTARUL FOLOSIT PENTRU ANESTEZIA IN MEDICINA DENTARA

a)seringi pentru fiole sau pentru carpule
-pt fiole – din material plastic; au un corp, un piston si un ac; sunt de unica folosinta
- pt carpule – din plastic(d unica folosintza) – 2-5 ml capacitate, ac atraumatic cu diametru de 0,6-0,8mm si lg
de 25-50mm
- au posibilitatea de aspiratie
- din metal (se pot steriliza)
- pt injectari sub presiune – intraligamentare, forma de “pix”
-au un arc puternic
- carpula ascunsa in seringa
- presiune ft mare
- introducerea ft rapida a anestezicului
b)carpule cu substanta anestezica
- au inscriptionatfelulanestezicului, concentratia, vasoconstrictorulasociat, concentratialui,volumul de substanta si
termenul de valabilitate
c)trusa de consultatie
d)comprese sterile
e)antiseptic pentru mucoasa

Instrumentarul pentru extractie

sindesmotoame
-maner + parte activa
-partea activa – lama foarte subtire si taioasa
- seamana cu un elevator
- se insinueaza intre dinte si marginea gingivala, la colet, apoi intre radacina si si alveola,
sectionand lig alveolo-dentar cat mai apical
elevatoare – asemanatoare sindesmotoamelor dar lama mult mai robusta
- lama – forma de jgheab sau „ in vf de lance ”
- drepte pt maxilar sau curbe pt mandibula (cele curbe sunt perechi)
- elevatorul „picior de ciuta”- activ frontal, fol pt extractia resturilor radiculare
- elevatorul „in limba de crap” – extractia molarilor de minte inferiori
clesti de extractie – maner + partea activa(falci)
-falcile – in prelungirea manerului sau paralel cu el – maxilar
- unghi drept sau obtuz cu manerul – mandibula
-clesti – drepti – maxilar in zona anterioara
- in baioneta – maxilar posterior
- cu falci rotunde – dd monoradiculari
- cu falci cu pinteni – dd pluriradiculari
- pereche stg/dr – pt molarii maxilari (M3 unul singur)
- indoiti pe muchie – pt molarii mandibulari
instrumentar ajutator extractiei – departatoare, bisturiu, decolatoare, freze dentare si de os, pensa, ace si fire de
sutura, forfecute de plastie
+vezi poze carte ptr instrumentar

Utilizarea instrumentarului de extractie:

Principii generale ale tehnicilor de extractie
1.Sindesmotomia
-sectionarea ligamentului circular al dintelui care va permite clestelui sau elevatorului o insinuare cat mai
profunda subgg fara a traumatiza gingivomucoasa alveolara
2.Dilatarea osului alveolar
-se realizeaza progresiv prin ruperea ligamentelor alveolo-dentare si mobilizarea dd,folosind elevatorul
-se insersa in spt. Parodontal si pe principiul parghiilor se creeaza progresiv un spatiu intre dinte si alveola+luxare
-elevatorul e inserat_|_pe dd si rotat spre dd de extras=>+expansiune
3.Aplicarea clestelui de extractie
-in axul dintelui
-mai intai falca pe fata orala si apoi pe cea vestibulara
-la pluriradiculari,pintenii sa fie insinuati interradcular
-falcile vor fi mentinute|| cu axul dd pentru ca fortele de P exercitate sa fie de-a lungul axului vertical pt o eficienta
maxima
4.Luxarea dd cu ajutorul clestelui de extractie
-miscari de basculare V-O.
-pe masura ce osul alveolar se dilata,clestele e aplicat cat mai apicat
-la m inf si la M1 sup-bascularea are amplitudine mai mare spre O,dat crestei zig-alv si grosimea corticalei
V,datorata de linia oblica externa.
-se mai pot asocia miscari de rotatie in ax,mai ales la monoradiculari cu rad.drepte,cu forma conica
5.Extractia propriu-zisa
-dupa ce dd e suficient de mobil,se practica o tractiune in ax,lent progresiva+miscari de basculare si rotatie
insistand in sensul in care dd cedeaza mai usor
-in cazul extractiilor multiple:Dd maxilari=>z.posterioara si apoi z.anterioara
6.Chiuretajul alevolei postextractionale
-necesar dupa orice extractie,pt a indeparta eventualele resturi patologice-t.de granulatie,granuloame,chisturi
-chiureta dreapta la maxilar si curba la mand.
7.Sutura postextractionala
TEHNICA EXTRACTIEI PE GRUPE DE DINTI
I superiori
decolarea gingivo-mucoasei cu elevatorul drept sau sindesmotomul => marirea coroanei clinice a dintelui
luxarea in sens V-O (mai ferma si mai ampla spre V)
forte de rotatielente
miscare de rotatie minima la IL
tractionare in sens V-Incizal cu forte reduse
C superiori
decolarea gingivo-mucoasei cu elevator sau sindesmotom drept
clestele cat mai profund in alveolar – miscari de basculare V-O mai ample spre V
luxatie si tractionare usoara in directie V-Incizala
PM1 superior
decolarea gingivo-mucoasei cu elevator sau sindesmotom drept
cleste cat mai apical
luxare in sens V-O cu forte reduse in special in sens P
evitareafortelor de rotatie
extractieprintractiune in sens ocluzal si usor V
PM2 superior
decolareagingivo-mucoasei
cleste sub nivelulcoletului
miscariputernice de basculare in sens V si directie V-O cu forte rotationale de tractiune
M1 superior
sindesmotomie cu sindesmotomsau elevator drept
cleste de M superior cu pinten pe falca V
miscari de basculare V-O mai puternice spre V
extractieprin forte de tractiune in ax + basculare V
M2 superior
idem M1 superior
M3 superior
cleste special pt M3 superior
basculare V-P de amplitudineredusa
candprezinta o singuraradacina – extractie cu elevator dreptsau curb cu partaactivaspre D
varful elevatorului intre M2 si M3 + miscare de rotatie => se luxeaza si se extrage spre in jos si posterior
I si C inferiori
elevatoare curbe si clestele pt frontali inferiori
clestele se aplica cat mai apical
miscari de basculare in directie V-L cu amplitudine egala in ambele sensuri
extractieprintractiune in ax + bascularevestibulara
PM inferiori
sindesmotomie
clesteindoitpemuchieaplicat apical
luxareaprinmiscari de basculare V-L
extractieprintractiune in sens V-ocluzal
M1 si M2 inferiori
clesteindoitpemuchie cu pinten la varfpeambelefalci ‘
sindesmotomie
aplicarea clestelui cat mai apical + presiune puternica
miscari de basculare in sens V si L
extragereprinmiscari de bascularespre V
M3 inferior
extractie – tehnici :
cu clestele
- indicatii
radacini M3 inferior drepteparalelesauusordivergente
integritateacoroanei
tehnica :
sindesmotomie
clesteindoitpelataplicat cat mai apical
luxarea prin miscari de basculare V-L (amplitudine mai mare in sens L)
miscare de basculare cu tractiune in ax
cu elevatorulLecluse
indicatii :
radacinirecurbate distal
integritateacoroanei
prezenta M1 si M2 integri
parteadreapta a elevatorului se insinueazainterdentar sub punctul de contact dintre M2 si M3, perpendicular
peprocesul alveolar
- rotatie in ax a elevatorului in sens M-D
REGULILE EXTRACTIEI CU ELEVATORUL DREPT
tinut in manadreapta cu degetularatatoraplicat de-a lungulpartii active
intotdeaunaaplicat V
suprafataconcava a partii active in contact cu dintele de extras
la dd superiori si posteriori perpendicular pe axul dintelui
ptluxatienu se folosestesprijinpedintiiadiacenti
nu se foloseste pt extractia dd pluriradiculari

! Nu stiudaca e neaparat sa stimtotceamselectat ca tehnici de extractie, dar scriedespre cum se folosesc in mare
clestii si elevatoare si etc. zic eu ca e bun de trecut o data sau de douaoricuochii peste asta si cu ce mai
stimdinpractica ne descurcam in caz de un subiect.

Instrumentarul necesar Rezectiei Apicale

-trusa de consultatie, bisturiu (lama nr.15, lama nr.11 are vf ascuti, punctifom, det.risc de derapare), decolator,
pensa anatomica si chirurgicala, departator(Mitteldorf,Langenbeck), chiurete de difeite dimensiuni,excavatoare,
freze de os si de turbina, ace pt.trat.canal, fuloare, spatula, mat.de obt., forfecuta, port-ac, fire de sutura, comprese,
aspirator chirurgical
Incizia – incizia partilor moi cu bisturiul cu lama nr 15

!Ptrtratamentpreimplantar si al infectiilorperiosoase nu scrienimic ca atare in carte, in mare se

utilizeazaacelasiinstrumentar

4.Tehnici de anestezie locala si loco-regionala in medicina dentara(topica,prin infiltratie, intraligamentara,

tronculara periferica)

ANESTEZIA TOPICA(DE CONTACT)

-determina insensibilizarea stratului superficial al mucoase si a tes.submucos(2-3mm submucos)
-se foloseste un produs cu ingredient active xilina 5-10%
-se utilizeaza pt mici interventii pe fibromucoasa gingivala(detartraj,adaptarea unor coroane la colet,finisarea unei
obturatii de colet)sau suprimarea reflexului de voma(amprenta,RX)
-se pot extrage dd temporari cu rizaliza accentuata sau se pot inciza abcese superficiale la mucoasa
-se poate folosi si pt un nerv situat submucos prin tehnica imbibitiei: anestezia n.lingual in santul mandibulo-
lingual,in dreptul M3; anestezia n.nazopalatin pe podeauza fosei nazale,anterior de CNI
-tehnica de utilizare presupune uscarea locului de aplicare a anestezicului,depunerea acestuia,asteptarea instalarii
anesteziei(2-3 min-10-15min) si efectuarea manoperelor necesare
-durata anesteziei=10-15min-45-60min
-se poate aplica prin pulverizare sau sub forma de pasta
ANESTEZIA PRIN INFILTRATIE
-cea mai folosita metoda in medicina dentara
-presupune introducerea anestezicului in tesut cu ajutorul seringii si dispunerea lui in aproprierea terminatiilor
nervoase sau langa un trunchi nervos(anestezie tronculara)
Anestezia submucoasa-in abcese superficiale(strict submucos)
-acul patrunde deasupra procesului septic si anestezicul se infiltreaza de-a lungul linii de incizie
-se observa albirea mucoasei(ischemierea)=>incizia rapida,pt ca durata anestezicului e mica,apar senzatii de
durere pt. Ca nu e anesteziat si periostul
Anestezia intradermica-se adreseaza tegumentului pt excizia unor formatiuni mici,pt corectarea unor defecte
postextractionale sau pt plastii cu lambouri locale mici
Anestezia subcutanata “in straturi”-se introduce acul la nivelul dermului si se infiltreaza strat cu strat aria viitoarei
plagi operatorii
Anestezia subcutanata “in baraj”-infiltrare la distanta de leziune,creeandu-se aria patrulatera ce circumscrie
viitoarea plaga.Acul patrunde s.c. in 2 pct. Opuse,care sunt 2 din cele 4 vf. Ale patrulaterului.Printr-o rotatie la 45
gr.se realizeaza 2 laturi ale patrulaterului
Anestezia paraapicala supraperiostala(PAS,anestezia plexala)-mai frecvent la maxilar
-injectgarea anestezicului supraperiostal si difuzarea lui prin canalele haversiene in grosimea osului unde
anesteziaza ramuri dentate inainte sa patrunda in apex
-se utilizeaza doar in regiunile cu corticala osoasa subtire(rezerve pt M1),la mand numai in zona frontala
-eficienta la copii si la tineri
-asigura anestezia a 1-2 dd,a muc vestib,periost si os
-folosita pt. Extractii dentare,rezectii apicale,inserarea implanturilor detare, interventii chirurgicale
parodontale,extirparea tumorilor gg si a chisturilor de mici dimensiuni
Contraindicatii-afectiuni de tip supuratic la niv. Locului de punctie,ulceratii,tumori
-in punctia anestezica se face in vestibulul bucal,in muc. Mobila,deasupra apexului dd cu bizoul spre os,iar
retragerea se face lasand M)D o cantitate mica de sol. Anestezica
-IC sup->anestezie tronculara din partea opusa
-cantiatea de anestezic:1.5-1,7
Anestezia intraligamentara-cu seringi speciale cu ac,care la aparare,declanseaza eliberarea a 0,20ml anestezic
-Avantaje:
1.posiblitatea anestezierii la un singur dd,la mai multi dd fara manopera
2.scurta durata de instalare-0,15-0,20ml
3.cantitate redusa=0,15-0,20 ml
4.lipsaanesteziei la nivelulpartilormoi
-Dezavantaje
1.seringi speciale
2.apare frecvent aleveolita postextractionala
3.durere locala posthemoragica
Indicatii-pacientii cu potential hemoragic(hemofilici,trat cu anticoagulante,tulb. hepatice)
Acul prin papila are papila dentara cu bizoul si sa patrund in spatiul alveolo-dentar unde lasa o cantitate mare
Anestzic.la pluriradiculari presupune si punctii vestibulare si palatiale(gingivale)
Anestezia intraosoasa-la mandibula,rar,se urmareste infiltratia sol.anestezice in spongioasa osoasa prin
traversarea corticalei
-Indicatii si teritoriu:ca la anestezia intraligamentara(mai sus)
-perforator cu mandren care strabate corticala si permite substantei sa ajunga intraosos la spongioasa(iar la
anest.ligam.se foloseste o seringa cu ac special)
-perioada de instalare scurta=30sec
-durata anesteziei=15-45 min

ANESTEZIA TRONCULARA PERIFERICA

-este o anestezie loco-regionala prin infiltratie in care solutia anestezica actioneaza pe traiectul unui nerv
-permite efectuarea unor manopere terapeutice pe teritorii intinse si intr-un interval de timp cat mai larg
-elemente legate de repere,locul de punctie,directia acului,profunzimea introdcucerii si cantitatea de anestezie
administrata
-repere:Principale:elem.osoase(stabile toata viata)
Secundare:dd si parti moi
-anestezia nervilor la iesirea din baza craniului(G.rotunda pt maxilar si G.ovala pt mandiblar)=ANESTEZIE
TRONCULARA BAZALA(val.istorica)
MAXILAR
1.ANESTEZIA NN. ALVEOLARI SUPERO-POSTERIORI(LA TUBEROZITATE)
-teritoriu anesteziat:M sup cu osul alevolar,fibromuc.V , peretele posterior sinusal maxilar si muc.sinusala
adiacenta
-inconstant nu se anesteziaza radacina MV a M1,uneori poate prinde partial/total zona PM
-Indicatie:la niv M sup,cand anestez.plezala e insufcienta
-CI:procese inflamatorii sau tumori in 1/3 distala a vestibului sup sau retrotuberozitar,pacienti cu risc de
hemoragie
-Pe 2 cai:
Calea cutanata:punctie in obraz ,inaintea mm masete,sub marginea inf. a zigomaticului si D de creasta zig-alv,fara a
perfora muc.jugala
-indicata cand afectiunele asociate statusului general CI anestezia general,obstacole la niv loclui de punctie
pe arcada(abcese, tumori, trismus)
Calea orala:Repere:creasta zigomatic-alveolara; Rad.M a M2; Mucoasa mobila
-Pacientul pe fotoliu,capul in usoara extensie,gura intredeschisa si mand usor deviata pe aprtea unde se
face punctia anestezica(a.i.coronoida sa nu blocheze accesul)
-partile moi se indeparteaza cu indexul maineii stangi(cand se face anestezia in dreapta)sau cu
policele(cand se face anestezia in stanga),pulpa degetului fixand reperul osos
-punctia in muc. Mobial,deasupra rad M a M2,D de creasta zig-alv
-directia acului:oblic in sus,inapoi si inauntru,la 45 gr. cu planul de ocluzie al M sup(1 micare continua rezultata din
cele 3)
-dupa contactul cu osul,se patrunde de-a lungul tuberozitatii 2-2,5cm,se aspira(sa nu fie un vas al plexului
ptg),injectarea progresiva,continuu o cantitade de 1,7-2ml anestezic
-risc de producere a hematomului(limitarea prin comprimarea obrazului sub zigomatic cu podul palmei,compresie
orala cu tampon in fundul de sac V sup., AB si AI)

2.ANESTEZIA NN NAZOPALATIN SCARPA(LA GAURA INCISIVA)

-teritoriul anesteziat:1/3 ant. A fibromuc palatine,demarcatia posterioara fiinf o linie transversala de la canin la
canin
-N. Nazopalatin iese din bolta prin gaura incisiva,profund de papila dentara,la 1 cm posterior de imbusul
interaleveolar interIC
-anestezia la gaura incisiva se indica in asociere cu anestezia plexala sau tronculara periferica a nn.infraorbitali pt.
Frontalii superiori
Calea orala:la nivelul papilei incisive care acopera g.incisiva,situata
-pe linie mediana,P intre Ic sup
-la 0,5 cm inapoia si deasupra coletului IC sup
-dureros datorita inervatiei bogate la nivelul papilei,aderentei fibromucoasei palatine si lipsei de t.conj(necesita
anestezie de contact, punctia pe marginea papilei si lent)
-acul introdus din lateral pe marginea pailei,la 0,5 cm inapoia si deasupra marginii gg a IC sup=>directia in
sus,inapoi si inafara,intrand in canalul incisiv 0,5cm.Se merge paralel cu axul incisivului central si se itnroduce
0,20-0,50ml sol. anestezica
-anestezia prin imbibitie,pe podeaua FN,inapoia pragului narinar-procedeu folosit mai mult in sfera ORL

3.ANESTEZIA NN PALATIN ANTERIOR(PALATIN MARE)

-indicatii:fibromucoasa palatina in 2/3 post D de canin,la nivelul Pm si M
-N.palatin mare,nerv din maxilar,iese prin gaura palatina mare
-asociata cu anestezie plexala periferica la nn.alveolar supero-post cand se fac manopere terapeutice in reg. post. a
maxilarului
-Repere:ultimul M la 1 cm deasupra coletului, la 0,5 cm inaintea marginii pots a palatului dur,in unghiul diedru
dintre creasta alveolara si lama orizontala a palatinului; la 1 cm inaintea carligului aripii interne a apofizei PTG
-Punctia:in santul palatin in dreptul M2
-Directia: in sus,inapoi,inafara,nu se urmareste patrunderea in canal(seringa e in dreptul comisurii de partea
opusa).Cantitatea de substanta=0,5ml
-accidente:
Hemoragieprinintepareavaselorpalatine-compresiedigitalacateva minute
Injectarea brusca a unei cant.mari duce la decolarea mucoperiostului,risc de necroza limitanta
Infiltrarea valului moale-edem tranzitoriu,cand se patrunde cu acul spre posterior
-ANESTEZIA FIBROMUCOASEI PALATINE=>1-2 dd; punctia la 1 cm de marg gg,cu acul perpendicular pe os(0,30-
0,50ml)

4.ANESTEZIA NN ALVEOLARI SUPERO-ANTERIORI(NERVUL INFRAORBITAL)

-nervul infraorbital=portiune nn maxilar care strabate canalul infraorbital si se exteriorizeaza la gaura
infraorbitala,dand ramuri palpebrale inferioare,nazale,labiale superioare si nn.alv supero-anteriori
-aria de anestezie:frontalii sup de partea anesteziata,proc alveolar intre linia medina si PM1, mucoasa V si
periostul,peretele ant al sinusului maxilar si mucoasa sinusala,jumatate din buza sup,aripa nasului, pleoapa
inferioara
-Gaura infraorbitala:6-8mm sub rebordul orbitar inferior
-la unirea 2/3 ext cu 1/3 int a marginii infraorbitale ,sub sutura zigomatica-maxilara
-la 5 mm inauntru liniei verticale mediopupilare
-pe linia verticala care trece intre cei 2 premolari superiori
-pe aceeasi verticala care uneste gaura supraorbitara cu gaura mentoniera
Calea orala:in fosa canina,in muc mobila,deasupra si lat de vf .radacinii C
-dupa contract cu osul se merge de-a lungul fosei canine=>directia acului in sus,inapoi si
inafara,patrunzand in gaura infraorbitala
-indexul mm stangi fixat suborbitar,perceptandu-se patrunerea in canal(pt frontali patrundem in canal 6-
10mm)
Calea cutanata:medial si inferior de gaura infraorbitala, in dreptul aripii nazala 0,5-1cm inafara santului
nazogenian
-dupa contactul cu osul=>directia in sus,inapoi,si inafara,patrunzandu-se in canal 0,5-1 cm pt a nu leza
globul ocular
-indexul mainii stangi pe podeaua orbitei,sub globul ocular,in timp ce policele repereaza g.infraorbitara

MANDIBULA
1.ANESTEZIA NN ALVEOLARI INFERIORI(LA SPINA SPIX)
-teritoriu anesteziat;osul,dd,gingivomucoasa vestibulara(de la gaura mentoniera la niv liniei mediane) pe o
hemiarcada,partile moi labio-mentoniere,cu exceptia ariei incisive inervate de n.bucal(muc V,distal de
g.mentoniera)
Calea orala sau cutanata(cand procesul iflamator sau tumorile cu trismus nu permit accesul)
-repere:creasta temporala,medial si posterior de marg.ant a ramului mandibulei
Plica pterigomandibulara situata de-alungul marg ant a mm PTG intern
Planul de ocluzie a M inferiori
-prin palpare cu indexul maineii stangi(anestezia pe dreapta)sau cu policele(anestezia pe stanga),se repereaza
marg.ant a ramului mandibulei,degetul ramanand fixat inte marginea ant si creasta temporala,tinand in tensiune
partile moi
-locul de punctie=>intre creasta temporala si plica PTGM, la 1 cm deasupra planului de ocluzie al M inf sau 1,5 cm
fata de creasta edentata
-directia acului:la inceput sagitala ant-post pana cand ia contact cu osul in dreptul crestei temporare,corpul seringii
|| cu arcada inf=>inaintand in profunzime pe fata int.a ramului mand si datorita oblicitatii sale,va deplasa corpul
seringii catre linia mediana a mand(in dreptul C sau PM arcadei opuse)
-Injectarea incepe in momentul in care atinge osul,apoi la 1 cm in profunzime pt n.lingual,la 1,5-2cm n.alv inferior
situat mai posterior
-obligatoriuanestezian.bucal in fundul de sacV,in zona laterala
-greseli de tehnica:
Punctiamaijos=>anestezianu se efectueaza
Punctia mai sus=>anestezia n.auriculotemporal sau paralizia mm maseter
Prea in lat.(inafara)=>proptirea acului in marg ant a ramului mand
Prea med.(inauntru)=>tulburari de deglutitie
Prea profund(2,5-3 cm)=>anestezia n.facial.paralizie tranzitorie
-accidente:ruperea acului,inteparea PVN(hemoragii,hematoam,nevrite tranzitorii),patrunderea subst anestezice in
vas(tahicardie,paloare,lipotimie)
Tehnica Veisbrem=printr-o singura punctie anestezica pt nn. alv inf,bucal, lingual
-repere identice cu spina Spix,difera locul de punctie,se realizeaza intre aceste repere ,la 0,5 cm sub planl de ocluzie
a M sup sau 1,5 cm deasupra pl de ocluzie a M inf(sub creasa edentata superioara)
-directia acului _|_ pe planul mucos(corpul seringii in dreptul PM 1 de partea opusa),acul patrunde 1,5 cm luand
contact osos la niv tuberozitatii mand,aici se lasa o prima cantitate de subst anestezica pt n. Lingual si alv.inf,apoi
se retrage 3-4 mm pt n.bucal
-tuberozitatea mand=proeminenta osoasa la jumatatea distantei dintre incizura sigmoida si spina spix,la itersectia
a 2 creste care coboara de pe fata int. a apofizei coronoiede si de la nivelul condilului mand
Pt anestezia simultana a alv.inf, lingual, bucal si auriculotemporal=>punctia in muc.obrazului la intalnirea liniei ce
uneste tragusul cu comisura bucala cu o linie ce trece la ½ dist dintre plica PTGM si tendonul de insertie a
temporalului.
-directia acului:inapoi si inafra,corpul in dreptul C,Pm de pe partea opusa
-patrunde 3-3,5 cm pana la insertia mm PTG extern pe fata interna a condiului,unde se lasa anestezicul(se aspira!!!-
a.maxilara interna)
Pt anestezia n. Alv inf pe cale cutanata-abord submandibular,retromandibular si superior(val istorica)

2.ANESTEZIA NN BUCAL
-anestezie de completare pt mucoasa ggalv situata D de g.mentoniera
-punctie anestezica in vestibului inferior in zonca in care se itervine,subst fiind injectata submucos
-pe cale orala sau cutanata(completare pt Spix)

3.ANESTEZIA NN LINGUAL IN PLANSEUL BUCAL

-teritoriu anesteziat:versantul lingual al crestei alv de la ultimu M la linia mediana; mucoasa hemiplanselui bucal;
regiunea presulcala a hemilimbii de partea anesteziata
-punctia in santul mandibulo-lingual,in dreptul ultimului M,directa inapoi si usor inafara spre os,patrunzand
submucos 1 cm
1) varianta pt. portiunea ant.a planseului bucal,unde nervul e situat superficial
-punctia in dreptul C sau Pm,in unghiul de rasfrangere a muc.proc.alveolar spre planseu
2)in santul mandibulo-lingual M3,punctia in planseu 1-2mm submucos si se depun 0,5-0,8ml anestezic
-anestezia se instaleaza in 1-2 min si cuprinde hemilimba,hemiplanseul si muc. Crestei alveolare de pe versantul
lingual

4.ANESTEZIA NN MENTONIER SI INCISIV(LA GAURA MENTONIERA)

-Teritoriu anesteziat:frontalii de partea anterioara,procesul alevolar si fibromucoasa vestib intre g.mentoniera si
linia mediana hemibuza inf si tegum reg.mentoniere de partea respectiva
-G.mentoniera-pe fata externa a corp mandibula la ½ inaltimii osului intre rad PM,la edentati la ½ dist dintre
simfiza mentoniera si marg ant a mm masetet,sau daca e destul de edentat chiar pe creasta
Calea orala:punctia in vestibulul inf in mucoasa mobila in dreptul rad M a PM1,directie oblica in jos,inauntru si
inainte,facand unghi de 15-20 gr. cu axul PM2
-atinge planul osos si prin tatonare patrunde in g.mentoniere(0,5-1ml sol)
Calea cutanata:pt tratamentul nevralgiei de trigemen cu zona “trigger”la niv g.mentoniere,interventii chirurgicale
pt tesuturile moi labio-mentoniere
-punctia in regiunea geniana inf,inapoi si deasupra g.mentoniere la 2 cm inapoia comisurii bucale
-directia in jos,inautru si inaitne=>prin tatonare in g.mentoniera0,5-1cm unde lasa depozitul anestezic
-Indicatii:
Completareaanesteziein.alvinf
Interventii labio-mentoniere-cand anestezia locala prin infiltratie deformeaza

5.ANESTEZIA NN MASETERIN
-in trismus
-abordat la incizura sigmoide cu n.temporal si ce 2 nn PTG intern si extern
-punctia sub arcada zigomatica,inaintea tubercului zigomatic anterior
-sol se injecteaza dupa atingerea mm maseter,pana la o poartiune de 2,5cm,unde se lasa 2-3ml sol anestezic
-saca se inainteaza 1 cm=> se anesteziaza mm.temporal,PTG medial si lateral

6.ANESTEZIA PLEXULUI CERVICAL SUPERFICIAL

-plexul cervical superficial asigura inervatia superficiala a portiunii ant-lat cervicale,prin ramurile cervicale C2-C4
-se desprind 4 ramuri:n occipital mic(reg mastoidiana occipitala)
N auricular mare(reg mastoidiana,para tiroidiana,pavilionul urechii)
N transvers al gatului(reg supra si subhioidiana)
N supraclavicular(reg supra si subclaviculare si umarul)
-pacientul sta in decubi dorsal,cu capul rotat in partea opusa interventii
-reper de suprafata:proc.mastoid,tubecululChassaignac
-se palpeaza marg post a SCM si de-a lungul ei o linie ce uneste cele 2 repere=>la ½ ei e emergenta celor 4 ramuri
-se patrunde cu acul superficial 1-2 cm si se extinde 2-3 cm caudal si cranial

7.ANESTEZIA PELXULUI CERVICAL PROFUND

-este un blocaj anestezic paravertebral C2-C3-C4
-indicata in ligatura carotidei externe,limfadenectomia,extirparea chist cervical
-pacientul in decubit dorsal,cu capul rotat in partea opusa interventiei
-repere de suprafata: proc.mastoid,tubeculul Chassaignac si marg .post a SCM
-C2 la 2 cm inf de mastoida,C3 la 4 cm,C4 la 6 cm,C1 e motor si nu se anesteziaza prin aceasta teh
nica
-tegumentul si t.cutanat fixate intre index s police
-acul spre caudal(pt a evita patrunderea in canalul medular) si se avanseaza pana la contactul cu proc. tranvers al
vertebrei, se retrage 2-3mm ,se aspira,se injecteaza 3-4ml sol anestezica
-complicatii:
Nutrebuiesa se depaseascadozamaxima pt caplexul e ffbinevascularizat
Injectarea anestezicului in a.vertebrala=>convulsii
Sdr.Claude-Bernard-Horner(difuzareaanterioara)
Deficit in teritoriu C5-C6(patrunderea in plexulbrahial)-deficit flexiaantebratului
Pareza de hemidiafragm-decompensarerespiratorie
5-Atitudinea de urgenta in accidentele si complicatiile locale ale anesteziei loco-regionale in medicina
dentara,precum si in accidentele generale ale anesteziei loco-regionale in medicina dentara:Complicatiile locale
consta in:
1-Descuamarea epiteliala si ulceratii ale mucoasei.In aceste cazuri tratamentul este in principal simptomatic,iar
pacientul va fi avizat ca aceasta complicatie este o exacerbare a unui process patologic care era deja prezent in
tesuturi sub forma latenta.Scopul tratamentului este de a mentine zona ulcerativa protejata.Daca este necesar se
pot aplica solutii de anestezie topic ape zona ulcerativa dureroasa,alaturi de irigati locale folosind o solutie ce
contine un antihistaminic,alaturi de un antiinflamator si un analgezic local.Nu se recomanda asocierea unu
corticosteroid.
2-Necroze ale mucoasei.In aceste cazuri atitudinea terapeutica consta in:-detasarea zonelor necrozate
-mese iodoformate cu rol antiseptic si de protejare a epitelizarii secundare –adm de analgetice si antiinflamatoare
nesteroideiene.
3-Injectitele post-anestezice.Tratamentul acestor supuratii este chirurgical si consta in principal in incizia si
drenajul colectiei impreuna cu un trat general cu: ab,antialgice,antiinflamatorie.
4-Trismusul persistent.Tratamentul : in faza acuta se recomanda prisnite calde,analgezice si
miorelaxante.Prisnitele se aplica pt 20 min la fiecare ora.Daca durerea nu cedeaza se poate adm midazolam (sau
alte benzodiazepine) .Se recomanda mecanoterapie (miscari de deschidere inchidere si lateralitate 5 minute la
fiecare 3-4 ore).Daca situatia nu se amelioreaza in 48-72 de ore , se va lua în considerare eventualitatea unui
proces supurativ postanestezic şi este necesară incizia şi drenajul colecţiei supurative sub protecţie de antibiotic.In
cazul durerii si disfunctiei severe complicatia poate interesa articulatia temporo-mandibulara.
5-Paresteziile persistente.Trat:-expectativa –vitamina b12
Complicatiile generale sunt:
1-Sincopa vaso-vagala. Conduita terapeutică va avea astfel ca obiectiv îmbună tă ţirea pâ nă la normalizare a
irigaţiei şi oxigenă rii cerebrale prin:
• întreruperea intervenţiei terapeutice
• aşezarea pacientului în decubit dorsal, sau poziţia de astronaut, cu ridicarea membrelor inferioare,
• îmbogă ţirea cu oxigen a aerului inspirat de pacient (mască cu oxigen, dispozitiv nazal pentru oxigen, etc. ),
• controlul şi favorizarea ventilaţiei pulmonare (a mişcă rilor respiratorii şi a tranzitului aerian) prin:
• controlul libertă ţii că ilor aeriene superioare şi înlă turarea eventualelor cauze ale obstrucţiei
respiratorii (că derea limbii, acumulare în faringe de sâ nge, puroi, salivă, lichid de vă rsă tură , etc. ),
•înlă turarea obstacolelor care ar putea limita mişcă rile respiratorii sau circulaţia cerebrală
•activarea circulaţiei şi respiraţiei prin stimulare fizică (flagelaţie, aplicaţii reci pe regiunea
feţei, inhalare vapori amoniac, etc. ), care acţionează prin mecanism trigemino-bulbar (ne
uronul II din calea senzitiv-trigeminală intră în compunerea tractului spinal şi mezencefalic),
• asistarea la nevoie a respiraţiei şi aplicarea manevrelor de resuscitare respiratorie,
• monitorizarea semnelor vitale.
Instalarea unei linii venoase şi administrarea de soluţii perfuzabile cu medicamente de
susţinere a circulaţiei (vasopresoare) şi respiraţiei (administrare O2 , efedrina, cortizon, ara-
mină ) în cazuri de sincopă vaso-vagală -
fenomen iceberg - poate deveni necesară , asociată cu solicitarea asistenţei de urgenţă .
2-Hipotensiune ortostatica sincopala: Tratamentul constă în aşezarea pacientului în decubit dorsal şi dacă
revenirea nu se produce rapid se instalează o linie venoasă şi se administrează soluţii perfuzabile (ser fiziologic,
Ringer sau glucoză 5% dacă pacientul nu are diabet).
3-Sincopa sinusului carotidian: Criza sincopală este foarte scurtă - 30 secunde pâ nă la 1 minut - cu revenire
spontană sub monitorizare şi oxigenare.
4-Accidentele alergice.Trat de urgent al edemului cailor aeriene superioare si combaterea reactiilor
cutantate:Epinefrina 0,3-0,5 mg din sol 1/1000 sucutanat/im la fiecare 3-5 min cand avem bronhospasm,edem
laringian,manifestari cutanate.Metaprotenerol in aerosoli 0,3 ml sol 5% cu 3 ml ser fiziologic pentru
bronhospam.In cazul de hipoxemie se adm oxigen.Trat tulburarilor cardio-vasc din acc alergice:Epinefrina 1ml sol
1/1000 in 500 ml ser fiziologic in perfuzie iv 1-2 ml/min pt hipotensiune art.Perfuzie volemica iv Ringer,ser
fizio,coloizi 1000 ml in 30 min in cazul hipotensiunii art.
5-Criza de astm: Tratamentulcrizei de astm:
• întreruperea intervenţiei dentare
• pacientul ră mâ ne în poziţie şezâ ndă în fotoliul
dentar
• se administrează un bronhodilatator inhalator (becloforte, beclometazona, metaproterenol,
albuterol, epinefrina, isoproterenol) sau medicatia proprie a pacientului
• administrare de oxigen
• monitorizare puls, saturaţie cu 02, tensiune arterial.
Dacă remiterea se prelungeşte, se administreaza epinefrina 0, 2-0, 4 mg. SC, se instalează o linie venoasă cu
administrare în perfuzie continua de ser fiziologic, miofilin 5-7 mg/kg corp şi cortizon şi la nevoie se solicită
transport de urgenţă la un serviciu de specialitate.
6-Tehnicile de extractie dentara pt dinti temp si perm,monoradiculari si pluriradiculari;Extractia resturilor
radiculare;extractia prin alveolotomie;extractia cu separarea radacinelor:
Principii generale ale tehnicilor de extractive:
Sindesmotomia reprezintă secţionarea ligamentului circular al dintelui, care va permite cleştelui sau
elevatorului o insinuare câ t mai profundă subgingivală fă ră a traumatiza gingivo- mucoasa alveolară .
(sindesmotom/elevator)
Dilatarea osului alveolar se realizează progresiv prin ruperea ligamentelor alveolo-dentare şi mobilizarea
dintelui, folosind elevatorul.
Acesta se inseră în spaţiul parodontal şi, folosind principiile pâ rghiilor, creează progresiv un
spaţiu între dinte şi alveolă, atâ t prin dilatarea osului, câ t şi prin luxarea dintelui. Elevatorul
este inserat în spaţiul intermediar perpendicular pe dinte şi rotat apoi spre dintele de extras
producâ nd în acelaşi moment şi o expansiune a osului alveolar. în unele situaţii, dilatarea osului
şi luxarea dintelui cu elevatorul este suficientă pentru a realiza extracţia . De cele mai multe ori însă,
această etapă este doar una preliminară , urmâ nd ca dilatarea completă şi luxarea dintelui să se realizeze cu
ajutorul cleştilor
Aplicarea cleştelui de extracţie. Aplicarea cleştelui de extracţie se face întotdeauna în axul
dintelui. Fă lcile cleştelui vor trebui să se adapteze anatomic la suprafaţa radiculară . De obicei
se aşează mai întâ i falca pe faţa orală a dintelui şi apoi cea vestibulară . în cazul extracţiei dinţilor
pluriradiculari vom urmă ri ca pintenii fă lcilor să fie insinuaţi interradicular Fă lcile cleştelui vor fi
menţinute paralel cu axul vertical al dintelui pentru ca forţele de presiune exercitate pe mâ nerele
cleştelui să fie eliberate de-a lungul axului vertical al dintelui pentru o eficienţă maximă în dila
tarea şi expansiunea osului alveolar. Câ nd fălcile nu sunt paralele cu axul vertical al dintelui creşte
probabilitatea fractură rii ră dăcinii.
Luxarea dintelui cu ajutorul cleştelui de extracţie. Forţele cele mai importante sunt orientate spre corticală cea
mai subţire
luxaţia realizâ ndu-se prin mişcă ri de basculare în sensvestibulo-oral
pe mă sură ce osul alveolar se dilată , cleştele este reaplicat mai apical
în cazul molarilor inferiori câ t şi a primului molar superior, luxarea prin basculare vestibulo-orală va avea o
amplitudine mai mare spre oral avâ nd în vedere prezenţa crestei zigomato-alveolare maxilare şi grosimea
corticalei vestibulare
Ală turi de mişcă rile de basculare, în luxarea dintelui putem uneori asocia şi mişcă ri de rotaţie Mişcă rile de
rotaţie sunt indicate în cazul monoradicularilor cu ră dăcini drepte de
formă conică (incisivii centrali, incisivii laterali superiori şi uneori primul premolar inferior).
Extracţia propriu-zisă are locîn momentul în care dintele devine suficient de mobil. Odată
ce osul alveolar a fost dilatat suficient iar dintele a fost luxat, acesta că pă tâ nd un joc liber în al
veolă , se practică extracţia propriu-zisă , îndepă rtâ nd dintele din alveolă printr-o
tracţiune în ax. Mişcarea de tracţiune va fi lent- progresivă combinată cu mişcă ri de basculare
şi eventual de rotaţie insistâ nd în sensul în care osul cedează mai uşor. Dintele nu va fi tras din
alveolă , ci ridicat uşor, după ce procesul alveolar a fost dilatat suficient.
Chiuretajul alveolei postextracţionale necesar după orice extracţie dentară , pentru a
îndepă rta ţesuturile patologice restante - ţesut de granulaţie periapical sau parodontal, granu- loame sau
chisturi periapicale. Chiuretajul se face cu o chiuretă dreaptă la maxilar, sau una
curbă la mandibulă , adaptată dimensional volumului alveolei postextracţionale. Chiuretajul fundului alveolei
se va face cu presiune bine dozată
Sutura postextracţională nu este obligatorie. Se recomandă totuşi şi în cazul extracţiilor
Simple protejâ nd astfel cheagul alveolar şi dirijâ nd cicatrizarea
ANESTEZIE IC S: • anestezie plexală vestibulară transfrenulară, asociată cu anestezie la nivelul găurii incisive;
( anestezia la nivelul gă urilor infraorbitare bilateral, asociată cu anestezie la gaura incisivă ,
nu mai reprezintă astă zi o opţiune practică.)
ANESTEZIE C S• anestezie plexală şi anestezie la gaura incisivă;
• anestezie la gaura infraorbitară şi la nivelul găurii incisive.
PM1 S anestezie plexală + infiltraţie palatinală;
• anestezie plexală + gaură incisivă şi palatină mare
PM2 S anestezie plexală asociată cu infiltraţie palatinală sau la gaura palatină mare;
• anestezie în canalul infraorbital (după pătrunderea cu acul pe 6-8 mm) asociată cu anestezie
în şanţul palatinal sau la gaura palatină mare
M1S vestibular: anestezie la tuberozitatea maxilară,asociată uneori cu anestezie plexală pentru
rădăcina meziovestibulară;
• palatinal: anestezie la gaura palatinală mare
M2S vestibular: anestezie la tuberozitate sau anestezie plexală la nivelul molarului doi;
• palatinal: anestezie la gaura palatină mare
M3 S•vestibular: anestezie la tuberozitate sau plexală la nivelul molarului trei;
• palatinal: anestezie la gaura palatină mare

INCISIVI + CANINI INF

vestibular:
• anestezie plexală;
• anestezie la gaura mentonieră;
• anestezie la spina spix;
• pentru incisivii centrali, anestezia se practică bilateral (anestezie la spina Spix de partea
incisivului central de extras asociată cu anes tezie la gaura mentonieră de partea opusă /
Spix bilateral).
lingual:
•anestezia nervului lingual în şanţul mandi bulo-lingual în dreptul molarului de minte
(atunci când nu se optează pentru tehnica la spina Spix)
PM mb: tronculara periferica spina spix
M2+1 mb:spina spix si inflitratia vestibulara a nv bucaL;
Procedeu VEISBREM
M3 mb: anestezie idem m1,2 mb
Extracţia cu cleştele
Indicaţii:
• ră dă cinile molarului de minte inferior sunt drepte - paralele sau uşor divergente;
• integritatea coroanei dentare a molarului trei permite priza cu cleştele.
Tehnică : După sindesmotomie se aplică cleştele pentru molarul de minte inferior (îndoit pe lat) câ t mai apical.
Luxarea se realizează prin mişcă ri de basculare vestibulo-linguală , cu amplitudine mai mare în sens lingual.
După luxarea dintelui se asociază mişcarea de basculare cu tracţiune în ax.
Extracţia cu elevatorul Lecluse
Indicaţii:
• ră dă cinile molarului de minte inferior sunt recurbate distal;
• integritatea coroanei dentare a molarului trei permite realizarea pâ rghiei cu elevatorul Lecluse;
• prezenţa molarilor unu şi doi integri, cu implantare favorabilă .
Subliniem faptul că extracţia cu elevatorul Lecluse este principial contraindicată în situaţia în care radiologie
molarul trei prezintă ră dă cini drepte.
Tehnică : partea activă a elevatorului Lecluse sau a elevatorului drept se insinuează interdentar sub punctul
de contact dintre molarii doi şi trei, perpendicular pe procesul alveolar, avâ nd faţa convexă orientată că tre
molarul de doisprezece ani şi cea plană că tre molarul de minte. Prin rotaţia în ax a elevatorului în sens
mezio-distal, se mobilizează şi extrage molarul de minte, ră dăcinile recurbate distal favorizâ nd alunecarea
acestuia.
reguli : Elevatorul drept trebuie ţinut în mâ na dreaptă cu degetul ară tă tor aplicat de-a lungul pă rţii active,
lă sâ nd liber capă tul activ care se foloseşte pentru luxarea dintelui.
• întotdeauna se aplică vestibular, niciodată lingual sau palatinal
• Suprafaţa concavă a pă rţii active trebuie să fie in contact cu dintele care urmează a fi extras
• Aplicarea elevatorului la nivelul dinţilor superiori si posteriori trebuie să fie perpendicular pe axul
dintelui. La ceilalţi dinţi poate fi aplicat perpendicular, orizontal sau in anumite unghiuri.
• în timpul luxaţiei nu trebuie să folosim ca sprijin dinţii adiacenţi, pentru că există pericolul leză rii sau luxă rii
dintelui pe care ne sprijinim.
• Elevatorul drept nu trebuie folosit pentru extracţia dinţilor pluriradiculari pentru că există pericolul de a se
fractura ră dăcinile dacă acestea anterior nu au fost separate.
EXTRACTIA RESTURILOR RADICULARE:
1-CU CLESTELE DE RADACINI: indicată în urmă toarele situaţii:
• partea extraalveolară a ră dă cinii este suficient de înaltă şi de rezistentă pentru o bună adaptare a cleştelui
de ră dă cini;
• ră dăcina dentară este situată sub limita procesului alveolar, însă se poate practica un şanţ pericervical cu
instrumentar rotativ, pentru a permite o bună adaptare a cleştelui de ră dăcini.
Este necesară o uşoară decolare a gingivomucoasei de la nivelul coletului dentar cu ajutorul sindesmotomului
sau a decolatorului, apoi se aplică cleştele pentru ră dă cini câ t mai apical. Luxaţia se realizează prin mişcă ri de
basculare vestibulo-orală , la care se pot asocia rotaţia în ax dacă ră dăcinile sunt drepte, fă ră recurbă ri sau
bifurcaţii. După luxare, ră dă cina se extrage prin mişcă ri de tracţiune în ax. în cazul ră dăcinilor dinţilor
pluriradiculari, cleştele va fi aplicat după ce se va practica mai întâ i separaţia radiculara.
2-CU AJUTORUL ELEVATOARELOR: indicată în cazul în care ră dăcinile dentare prezintă pierdere de substanţă
importantă , astfelîncâ t nu se mai poate realiza adaptarea corectă a cleştelui de ră dăcini. Se prinde elevatorul
în palmă, cu indexul aplicat de-a lungul tijei, pentru a limita partea activă a elavatorului şi pentru a asigura
un control mai bun al mişcă rii. Lama elevatorului se aşează cu partea concavă spre ră dă cină şi cu faţa
convexă spre osul alveolar. După ce vâ rful elevatorului a pă truns suficient de adâ nc între peretele alveolar şi
ră dă cină (prin mişcă ri de presiune şi chiar uşoare mişcă ri de rotaţie), se exercită mişcă ri de basculare şi rotaţie
avâ nd punctul de sprijin pe marginea alveolei.Pe mă sură ce se obţine luxaţia ră dăcinii, se va insera elevatorul
câ t mai profund, pentru a îndepă rta ră dă cina din alveolă prin mecanism de pâ rghie. în cursul extracţiei
ră dă cinilor dentare ale molarilor şî premolarilor superiori, forţele de presiune vor fi reduse, pentru a nu
perfora peretele sinusal cu împingerea ră dăcinilor în sinus.
3-EXTRACTIA RR MICI,SITUATE PROFUND IN ALVEOLA: în cazul în care restul radicular poate fi vizualizat pe
fundul alveolei, se poate încerca insinuarea unui elevator fin între ră dăcină şi peretele alveolar.La nevoie, se
poate crea cu instrumentar rotativ (freză sferică mică sau Lindemann) un şanţ în peretele alveolar, care să
creeze un spaţiu suficient pentru inserarea elevatorului.în cazul dinţilor pluriradiculari, dacă este prezent un
sept interradicular care nu permite extracţia respectivului fragment, se poate practica rezecţia acestui sept (cu
pensa ciupitoare de os Gouge, sau cu instrumentar rotativ), care va permite un acces suficient pentru
extracţia restului cu ajutorul elevatorului. Uneori, dacă o ră dăcină a fost îndepă rtată , este posibil ca restul
radicular restant să fie îndepă rtat prin alveola dentară ră masă goală, odată cu rezecarea septului
interdentar(„trans-septal”).Dacă restul radicular este luxat şi se poate vizualiza orificiul canalului radicular se
poate folosi pentru extracţie un ac Hedstrom care se angajează în canal prin înfiletare, după care va fi
tracţionat în ax.Dacă metodele descrise nu permit extracţia restului radicular restant, se recurge la
alveolotomie.
EXTRACTIA PRIN ALVEOLOTOMIE: Alveolotomia reprezintă o metodă chirurgicală de extracţie prin expunerea
parţială a ră dă cinilor, după trepanarea corticalei osoase vestibulare sau rezecţia unei pă rţi din peretele osos
vestibular. Alveolotomia este indicată în urmă toarele situaţii:
• ră dăcini situate profund intraalveolar, ce nu pot fi extrase cu elevatoarele;
• ră dăcini deformate prin procese de hipercementoză ;
• dinţi/ră dă cini cu anchiloză dento-alveolară ;
• dinţi cu ră dă cini divergente, care nu permit extracţia obişnuită , cu sau fă ră separaţie interradiculară ;
• dinţi cu ră dăcini convergente, care cuprind un sept interradicular gros (dinte „barat”);
• resturi radiculare profunde, ră mase mult timp intraosos;
• ră dăcini situate sub lucră ri protetice conjuncte, la care se doreşte conservarea respectivei lucră ri protetice.
Pentru alveolotomie, trebuie să se asigure o vizibilitate bună a corticalei osoase vestibulare. Pentru aceasta,
este necesară crearea unui lambou de mucoasă alveolară . Se poate folosi unul dintre urmă toarele tipuri de
lambouri: • lamboul „plic” este un lambou rezultat prin incizia la nivelul şanţului parodontal, fă ră a
prezenta incizii de descă rcare. Este folosit doarîn cazurile în care este necesară o alveolotomie marginală
minimă pentru extracţia unor ră dăcini dentare; în general nu asigură o vizualizare suficientă a osului
pentru alveolotomii mai laborioase. Pentru o vizibilitate suficientă , lamboul „plic” va fi extins încă
aproximativ doi dinţi spre mezial şi doi spre distal de restul radicular care trebuie extras; • lamboul
triunghiular (sau „în L”) constă în realizarea unei incizii orizontale, ta nivelul şanţului gingivo-dentar (sau pe
coama crestei în zonele edentate) şi a unei incizii de descă rcare, verticat-obtice, în mucoasa vestibulară ,
plasată mezial de zona de trepanare osoasă . Se recomandă ca incizia de descă rcare (colţul lamboului) să se
plaseze la nivelul dintelui situat imediat mezial de cel de extras (sau respectiv la 6-7 mm mezialîn cazul unei
creste edentate); • lamboul trapezoidal este delimitat de o incizie orizontală , plasată la nivelul şanţului
gingivo-dentar şi 2 incizii de descă rcare, vertical oblice, divergente, plasate la nivelul mucoasei
vestibulare.Inciziile verticat-oblice trebuie plasate la nivelul unghiului mezio-vestibularsau disto-ves-tibular al
dintelui, pentru a evita secţionarea papilei dentare şi pentru a nu determina tulbură ri ale procesului de
vindecare. Inciziile vertical-oblice vor evita zonele cu proeminenţe osoase (eminenţa canină ) deoarece pot
apă rea tensiuni pe linia de sutură . Linia de incizie trebuie situată pe os integru, astfel ca, la sfâ rşitul
intervenţiei, ea să fie situată la o distanţă de 6-8 mm de defectul osos creat. Dacă linia de incizie va fi situată
deasupra defectului, ea va coborî în defect, determinâ nd dehiscenţa plă gii.Lamboul va fi astfel schiţat încâ t să nu
se producă lezarea structurilor de vecină tate. Acest aspect trebuie avut în vedereîn specialîn cazul extracţiei
premolarilor inferiori, unde este necesară menajarea nervului mentonier.Lamboul trebuie să cuprindă în
grosimea lui atâ t mucoasa şi submucoasă câ t şi periostul. Decolarea lamboului va fi minimă , asigurâ nd doar
expunerea corticalei osoase ce va fi trepanată şi o bună vizibilitate. Decolarea va fi iniţiată de la „colţurile”
lamboului, folosind decolatorul orientat spre os.După realizarea decolă rii, lamboul va fi menţinut depă rtat, fie
cu ajutorul unui depă rtă tor, fie cu ajutorul decolatorului. Instrumentul de depă rtare va fi totdeauna sprijinit
pe os, şi nu pe lambou, pentru a nu-l leza.Alveolotomia propriu-zisă se va realiza cu instrumentar rotativ (freze
de os sferice sau cilindrice) şi cu ră cire. în funcţie de extinderea alveolotomie! în plan vertical, se descriu mai
multe posibilită ţi, prezentate în continuare.ALVEOLOTOMIE CU REZECTIE MARG LIMITATA A TABLEI
MARGINALA OSOASE VESTIBULARE: Este indicată în căzui în care ră dăcinile sunt situate în imediata
apropiere a marginii alveolare. Tabla osoasă se rezecă de la marginea alveolei, pâ nă câ nd se obţine o expunere
suficientă a ră dă cinilor pentru luxarea şi îndepă rtarea lor. în general,extracţia se va face cu
elevatorul.ALVEOLOTOMIE CU REZECTIE PART/TOT A TABLEI OSOASE VESTIBULARE: Este indicată în
urmă toarele situaţii:• resturi radiculare mici, situate profund;• ră dăcini deformate în regiunea apicală (hiper-
cementoză );• anchiloze dento-alveolare pe toată lungimea ră dăcinii.Trepanarea osoasă se realizează la nivelul
corticalei vestibulare, cu instrumentar rotativ (freze de os sferice, apoi cilindrice/ Lindemann), progresiv, de
la marginea alveolei spre apex. După expunerea completă a ră dăcinii, aceasta va fi extrasă cu ajutorul
elevatoarelor.
ALVEOLOTOMIA CU CREAREA UNEI FERESTRE OSOASE IN CORTICALA: Uneori, pentru resturile radiculare
profunde şi de mici dimensiuni, se poate practica o fereastră în corticală vestibulară , la nivelul apexului, cu
instrumentar rotativ; aceasta va expune ră dă cina şi spaţiul periapical. Restul radicular se va extrage prin
alveola postextracţională , fiind împins prin fereastra osoasă creată .
TEHNICA WASSMUNDT: Uneori, în timpul extracţiei ră dăcinilor premolarilor sau molarilor superiori cu
elevatorul, câ nd podeaua sinusală este subţire sau absentă , ră dă cina poate fi împinsă submucos în cavitatea
sinusală.Aceste ră dăcini vor fi extrase pe cale alveolară înaltă (tehnica Wassmundt):
• se realizează un lambou trapezoidal, prin trasarea a două incizii de descă rcare, oblic divergente, mezial şi
distal de alveola dentară .
• se decolează lamboul mucoperiostal, expunâ ndu-se corticală vestibulară .
• se rezecă tabla osoasă vestibulară cu pensa ciupitoare de os sau cu instrumentar rotativ, pâ nă se
descoperă restul radicular.
• se îndepă rtează restul radicular cu o pensă sau cu o chiuretă.
• se repoziţionează lamboul mucoperiostal şi se suturează.
EXTRACTIE CU SEPARATIE INTERRADICULARA: Este o tehnică indicată la dinţii pluriradiculari, atunci câ nd:
•examenul radiologie relevă prezenţa unor ră dă cini divergente - în aceste cazuri se poate decide încă de la
început separaţia interradiculară , care va uşura manevrele de extracţie;
•examenul radiologie relevă prezenţa unei ră dăcini curbe, foarte divergente, sau cu fenomene de
hipercementoză sau solidarizare interradiculară („dinte barat”), care nu ar permite extracţia în bloc a
ră dă cinilor;
•dinţi cu distrucţie a unei porţiuni coronare,care nu permite o aplicare eficientă a cleştelui de extracţie, iar
extracţia monobloc cu elevatorul nu este posibilă ;
•dinţi cu distrucţie coronară extinsă , la care ră dăcinile sunt încă unite la nivelul podelei camerei pulpare;
•în cazul producerii unei fracturi coronare sau corono-radiculare în timpul manevrelor de extracţie cu
elevatorul sau cleştele;
• molari temporari fă ră rizaliză semnificativă a ră dăcinilor, ia care există riscul de smulgere a mu-gurelui
dintelui permanent, situat între ră dăcini.Dacă restul radicular este la nivelul osului alveolar, ră dăcinile se separă cu
instrumentar rotativ, prin crearea unui şanţ adâ nc, care să secţioneze în totalitate podeaua camerei pulpare.
Separaţia poate fi definitivată cu elevatorul drept inserat în şanţul creat, urmâ nd ca printr-o mişcare uşoară de
rotaţie să se realizeze fractura completă cu separarea ră dă cinilor.în continuare, ră dăcinile se extrag separat, fie
cu elevatorul, fie cu cleştele de ră dăcini (şi nu cu cleştele de molari, deoarece acesta nu este adaptat dimensional
segmentelor radiculare rezultate). în cazul în care restul radicular este sub rebordul osului alveolar, este de
multe ori necesară asocierea alveolotomie! cu separaţia radiculară . Separaţia radiculară esteîn general aplicată
pentru molarii superiori (avâ nd în vedere prezenţa a trei ră dă cini, care sunt relativ divergente) sau cei
inferiori (avâ nd în vedere densitatea osoasă , care de multe ori nu permite o dilatare suficientă a alveolei pentru a
extrage în bloc ră dă cinile).în cazul molarilor superiori, se va practica o separaţie radiculară „în T” (sau „în
Y”), rezultâ nd trei fragmente, reprezentate de cele trei ră dăcini ale acestor molari. în cazul molarilor inferiori,
se va practica o separaţie radiculară liniară , vestibulo-orală , rezultâ nd două fragmente, reprezentate de cele
două ră dăcini ale molarilor.
7-Metode chirurgicale ajutatoare tratamentului endodontic si chirurgiei preprotetice si preimplantare;Trat
supuratiilor periosoase: TRATAMENT SUPURATIILOR PERIOSOASE:
1-Spatiul vestibular: Tratamentul constă în incizia şi drenajul pe cale orală a colecţiei supurate, urmată după
rezoluţia fenomenelor inflamatorii acute de tratamentul dintelui cauzal (extracţie sau tratament chirurgical
conservator). Incizia va fi plasată longitudinalîn vestibulul bucal, decliv de colecţia supurată. Astfel, inciziile din
vestibulul superior sunt localizate câ t mai aproape de fibromucoasă fixă , în timp ce inciziile din vestibulul
inferior sunt cantonate câ t mai aproape de fundul şanţului vestibular. După evacuarea colecţiei supurate se va
plasa o lamă de dren pentru 24-48 de ore. Tratamentului chirurgical i se asociază analgezice şi AINS.
Antibioterapia se va administra doarîn cazul în care starea generală a pacientului sau afecţiunile asociate o impun.
2-Spatiul palatinal: Incizia şi drenajul abceselor palatinale sunt grevate de riscul leză rii arterei palatine şi arterei
incisive. Traiectul inciziei va menaja vasele menţionate. Există mai multe variante de plasare a inciziei în funcţie
de locul unde este cantonată colecţia supurată . Astfel, incizia va fi plasată marginal la nivelul festonului gingival,
dacă colecţia supurată evoluează spre marginea liberă a mucoasei. După incizie se va pă trunde cu decolatorul pâ nă
la nivelul colecţiei supurate.Evoluţia supuraţiei spre linia mediană va necesita o incizie cu excizia unei porţiuni
din mucoasa palatinală „în felie de portocală . Ea va fi plasată spre linia mediană evitâ nd lezarea pachetului
vasculo-nervos palatinal mare. După incizie colecţia se drenează cu o meşă iodoformată pentru a evita acolarea
prematură a marginilor inciziei. O atenţie deosebită se va acorda supuraţiilor palatinale produse de chisturi
radiculare sau foliculare suprainfectate de dimensiuni mari. în aceste cazuri o incizie mediană „în felie de
portocală " complică tratamentul definitiv al formaţiunii chistice, favorizâ nd apariţia unei comunică ri buco-nazale
sau buco-sinusale.Un drenaj eficient al colecţiei supurate nu necesită antibioterapie, cu excepţia unor pacienţi cu
afecţiuni generale asociate.Tratamentul va cuprinde de asemenea suprimarea factorului cauzal dentar.
3-Spatiul corpului mandibular: Tratamentul este chirurgical şi medicamentos. Incizia cutanată cu lungimea de 3-
5 cm este plasată submandibular, decliv de colecţia supurată la două lă ţimi de deget sub marginea bazilară
evitâ nd astfel lezarea ramului marginal al nervului facial.Incizia interesează tegumentul şi ţesutul celular
subcutanat, apoi se secţionează platisma şi fascia cervicală superficială permiţâ nd astfel accesul la colecţia
supurată . Palparea instrumentală decelează zonele rugoase, deperiostate ale corpului mandibular. Se vor
plasa două tuburi de politen fixate la tegument ce se vor menţine 24 - 48 de ore, pe care se vor realiza irigaţii cu
soluţii antiseptice. Tratamentul medicamentos va fi reprezentat de antibiotice, analgezice şi AINS.După dispariţia
fenomenelor inflamatorii acute şi remisia trismusului se va îndepă rta factorul etiologic (extracţia dintelui
cauzal).
REZECTIA APICALA: sectionarea chirurgicala si indepartarea segmententului apical al radacinii unui dinte,cu
tesuturile patologice periapicale,urmata de sigilarea spatiului endodontic
Obiective:
1.Indepartarea apexului si tesuturilor patologice periapicale
1.Stoparea difurzarii agentilor microbieni in spatiul endodontic prin obturatie corecta de canale
3.Controlul asupra etanseizarii obturatiei de canal
4.Conservarea dintilor pe arcada,dupa esecul unui tratament endodontic
5.Vindecarea si reabilitarea osoasa in zonele de reactie periapicala
6.Diagnosticarea unor leziuni apicale prin examen histopat.
 Sigilarea apicala dupa rezectie poate fi realizata :
Preoperator(recom.)cu cel mult 24 h inainte
Intraoperator,prin sectionarea si indepartarea apexului,la un dinte cu tratam.endo.corect
Intraoperator,la un dinte fara tratam.endo.(de evitat)

Indicatiile rezectiei
Anomalii anatomice:
1.Calcficari ale canalului cu reactie periapicala
2.Canale cu curburi accentuate
3.Denticuli intracanaliculari
4.Rezorbtii radiculare externe sau interne
5.Perforatii apicale
6.Dinti cu radacina nedezvoltata,unde apexificarea cu Ca(OH)2 esueaza
Factori iatrogeni
1.Prezenta unui pivot pe canal cu reactie apicala-indepartarea pivotului+trat.endo. scade rezistenta dd,cu
pierderea lui
2.Dezobturarea canalului e imposibila din cauza unui instrumentar fracturat(ac de canal),mai ales in 1/3
apical,chiar cu utilizarea unor instrumente specifice(truse Ruddle,Meitrac,extractoare Cancellier, aplicare
ultrasunete)
3.Dezobturarea canalului imposibila din cauza materialului de obturatie(duritate mare,risc de perforatie
radiculara,material insolubil)
4.Cai false,perforatii ale podelei camerei pulpare
5.Obturatii de canal in exces,care nu mai pot fi indepartate
6Formarea de praguri radiculare care nu permit trat.endo corect si nu mai pot fi depasite
7.Obturatia incompleta a canalelor laterale
8.Esec al trat.endo sau al unei rezectii apicale-reinterventia e o solutie terapeutica
9.Sigilarea apexiana incompleta a unui canal permeabil observata la RX.Se indica obturatia cu con de gutaperca si
pasta,sigilare apexiana obligatoriu prin rezectie apicala,cu obturatie retrograda
Leziuni traumatice radiculare:fractura radiculara in 1/3 apical
Leziuni periapicala:
1.Parodontita apicala cronica care nu evolueaza favorabil,desi a fost tratata endo. Corect
2.Chisturi radiculare la care se poate conseva dupa rezectia apicala cu chistectomie,implantarea dintelui
3.Osteita periapicala cronica
-rezectia are indicatie numai daca dupa indepartarea apexului,raman 2/3 radiculare in os sanatos.Exceptie:dintii
care urmeaza a fi dinti stalpi ai unei lucrari protetice fixe
Contraindicatiile rezectiei
Absolute
1.dinti fara valoare protetica
2.leziunea periapicala depaseste 1/3 apical,a.i. ar mai ramane mai putin de 2/3 implantate in os
3.resturi radiculare cu absenta marcanta a tesuturilor dure,ce nu permit posibilitati de RCR ulterior
4.fractura radiculara verticala
5.Parodontita marginala cronica
6.Pacienti cu teren nefavorabil
7.Pacienti cu imunosupresie
Relative
1.vecinatatea unor formatiuni anatomice importante:nervul alveolar inferior,nervul mentonier,vasele
palatine,nervul palatin,sinusul maxilar,fosa nazala
2.corticala vestibulara groasa-la molarii inferiori
3.imposibilitatea de abord(microstomie,bride,sclerodermie)-mai ales la dintii laterali
4.raport nefavoravbil coroana radacina

Evaluarea cazului
Succes-la minim 1 an de la finalizarea trat.endo
1.absenta totala a simptomelor(durere,edem,fistula)
2dinte functional
3.RX fara elemente patologice
Esec
1.apare o lex periapicala sau se mareste cea preexistenta
2.in decurs de 4 ani leziunea a ramas identica/s-a micsorat,dar nu a disparut complet
3.RX-rezorbtie radiculara/hipercementoza
4.Contradictie intre simptome si RX
Evaluarea preoperatorie
1.nr de dinti abordati chirurgical
2.lungimea si forma radacinilor interesate
3.prezenta sau absenta proc. patologice

9 Tehnici de resuscitare cardio respir

Suportul vital de bază – fă ră a se utiliza echipamente speciale
Suportul vital avansat – în unită ţile de urgenţă
A = Airway management
B = rescue Breathing
C = chest compression induced Circulation

Recunoaşterea obstrucţiei că ilor respiratorii

Priveşte, ascultă şi simte:
priveşte mişcă rile peretelui toracic şi abdominal;
ascultă şi simte fluxul de aer de la nivelul nasului şi cavită ţii bucale;
Tehnici de bază :
Hiperextensia capului şi ridicarea mandibulei = (o mâ nă plasată pe fruntea pacientului împinge uşor capul spre
spate, în timp ce cealaltă mâ nă ridică mentonul producâ nd extensia structurilor cervicale anterioare)
Subluxaţia mandibulei (indexul şi celelalte degete se plasează în spatele gonionului, împingâ nd în sus şi spre
anterior; policele împinge uşor mentonul menţinâ nd cavitatea bucală deschisă )
Evaluarea respiraţiei – 10 sec:
se privesc miscarile peretelui toracic,
se asculta zgomotele respiratorii,
se simte fluxul de aer pe obraz.
Evaluarea respiraţiei:
Dacă victima respiră normal:
• se pune în poziţie de siguranţă ;
• salvatorul va trimite pe cineva după ajutor, iar, dacă este singur, va lă sa victima şi se va duce după ajutor;
• se reevaluează respiraţia.
Dacă victima nu respiră normal:
• salvatorul va trimite pe cineva după ajutor, iar dacă este singur, va lă sa victima şi se va duce după ajutor; la
întoarcere va începe compresiile toracice
Combinarea compresiilor toracice cu ventilaţiile:
• se deschid căile aeriene prin împingerea capului şi ridicarea mandibulei;
• se pensează nasul folosind policele şi indexul mâ inii de pe frunte;
• se deschide puţin cavitatea bucală a victimei, menţinâ nd însă bă rbia ridicată ;
• salvatorul inspiră normal, pune buzele în jurul gurii victimei asigurâ nd o bună etanşeitate şi expiră
constant în gura victimei; în timpul expirului salvatorul va privi ridicarea peretelui toracic anterior şi va urmă ri
menţinerea ridicată a acestuia timp de 1 secundă , ca într-o respiraţie normală = ventilaţie eficientă ;
• se menţine capul în hiperextensie şi bă rbia ridicată, se îndepă rtează gura de victimă şi se urmă reşte
revenirea toracelui la poziţia iniţială, pe mă sură ce aerul iese din plă mâ ni;
•2 ventilaţii eficiente la 30 de compresii toracice, in cazul unui singur salvator.
• se continuă efectuarea compresiilor toracice şi a ventilaţiilor într-un raport de 30:2
• întreruperea compresiilor şi ventilaţiilor pentru reevaluarea victimei este indicată doar dacă aceasta
începe să respire normal;
Ventilatia se poate face gură la gură , gură la nas sau pe mască si balon.
Dacă ventilaţiile iniţiale nu au determinat ridicarea peretelui toracic, ca într-o respiraţie normală :
• se verifică gura victimei şi se îndepă rtează orice obstrucţie vizibilă ;
• se verifică dacă hiperextensia capului şi ridicarea bă rbiei sunt corecte;
Dacă la resuscitare participă mai mulţi resuscitatori, aceştia ar trebui să se schimbe la fiecare 1-2 minute pentru a
evita epuizarea fizică .
ASIGURAREA CIRCULAŢ IEI (MASAJUL CARDIAC EXTERN)
salvatorul îngenunchează lâ ngă victimă :
• se plasează podul palmei pe centrul toracelui victimei;
• podul palmei celeilalte mâini se plasează peste mâ na care se află pe torace şi se întrepă trund degetele
mâinilor, evitâ nd compresia pe coaste;
poziţia mâinilor trebuie să fie astfel încâ t să nu exercite presiune pe regiunea epigastrică sau pe apendicele xifoid;
• salvatorul se va poziţiona vertical deasupra toracelui victimei şi, cu coatele întinse, va efectua compresia
cu 4-5 cm a sternului
după fiecare compresie, toracele trebuie să revină la normal fă ră a pierde contactul mâ inilor cu sternul;
compresiile şi decompresiile se continuă cu o frecvenţă de 100/minut (ceva mai puţin de 2 compresii/sec)
• compresiile şi decompresiile trebuie să fie egale ca intervale de timp.

10

13. Dg+abordare terapeutica a CS dentare necavitare-incipiente si cavitare.

Dg lez necavitare(SMALT):-dg dificil
Incipient: usoara modificare de transluciditate,abs. demineraliz smalt,supraf dent aparent sanat,fara modif
detectabile prin mijl de detectie uzuale.
Avansat: opacitate sau colorare supraf.dent,alb dur si lucios(evol rapida), galben-bruna(evol lenta,stationara);
palparea intempestiva cu sonda nu este indicata.
Dg pozitiv lde CS cavitara:-prezenta dentinei alterate
-durere provocata care dispare odta cu excitantul
-modificare de culoare
-pierdere de subst dura dent
-sensib la palpare cu sonda peperetii juxtapulpari
-cp inchisa
-teste vitalitate pozitive
Lez incipiente sau NeCavitare
In stadiile initiale,o lez necavit poate fi detectata doar cu mijl speciale.Odata cu progresia devine direct vizibila.
Initial-alb cretoasa doar in smalt(marmoratie-ocluzal)devine in timp bruna,glabena sau nuante amestecate.
Pata alba cretoasa este o lez de subsuprafata.
Demineraliz reversibila dupa terapie biochmica a smaltului fara cavitatie evidenta,detectabila fara
dificultateutilizand orice tehnologie disponibila.
Metodele de detctie: variaza in functie de lez dent si vizeaza scopul examinarii

Metode clinice DIRECTE:

Metode vizuale
1.vizuala
2.vizual tactila(oglinda,lumina,sondare usoara)
3.cu separare temporara a dd
4.seprarare temporara a dd si amprentarea supraf prox
5.vizuala cu camera intraorala
6.VIDEOSCOP
7.semnul firului de matase
8.starea gingiei

Metode clinice INDIRECTE(alternative):

1.RX-Clinico Rx (bitewing,digitala)
-Asitata de computer(Logicon caries detector)
2.Transiluminarea(Diafanoscopia, FOTI,DIFOTI)
3.Metode electrice (ECM, ACIST)
4.Metode de flurorescenta(DIAGNOdent,QLF)
5.Spectroscopia laser
6.Markerii coloranti
7.Tehnici ultrasonice

Abordare terapeutica
Leziunile necavitare:
Pt discromiile aparute inainte de formarea dintelui-restaurari coronare directe cu mat fizio
-fatete
-coroane de invelis
Pt discromiile aparite dupa formarea dd: albire prin diferite tehnici
Leziuni cavitare: protoco; de tratament
1.chimic neinvaziv
2.microinvaziv
3.minim invaziv al leziunilor ne/cavitare
Tehnici de exacvare-Mecanice: -manuala
-rotative
-nerotative
-metode chemomecanice
-aer/sonoabraziune
-metode bazate pe laser
Tehnici de dezinfectare-tehnici antimicorbiene,antiseptice,antibiotice
-terapia fotodinamica
-ozonoterapia
Tratament microinvaziv:protocol de lucru:
-pt inceput:dd care vor fi tratati si dd vecini tb curatati-mijl profilactice-spalati,uscatisi izolato-diga sau rulou
-gravaj acid-doar pe smalt 2mm-se lasa 2 minute,se indep excesul cu rulou;se spala suprafata cu jet de apa pt 30sec
si se usuca cu aer cu umiditate redusa si fara continut de ulei.
-uscarea leziunii cu agentul special de uscare(ICON-DRY)
-infiltrarea rasinii cu ICON infiltrant
-aplicarea rasinii de infiltrare-cu ajutorul aplicatoarelor speciale pt zona cervicala sau zonele prox
-pt zone cervicale-aplicatorul are forma rotunda pe sectiune
-pt reg prox-aplicatorul e realizat dintr-o rama din material plastic in forma de U
-aplicare pana dentara in zona prox cervicala
-dispunerea uniforma a rasinii-perioada de asteptare de 3 min
-excesul de rasina se indep prin stergere cu rulou si se fotopolim 40sec

Timpul chirurgical-leziunile cavitare-teraia minim invaziva

Individualizare plan tratment
Modif de tip de interventie pt materiale moderne-cavit neretentive si modalitate de interventie-minim
invaziv/conventional/moment al interventiei
Timpii de lucru:
Accesarea proceselor carioase
Excavarea dentinei
Prepararea cavitatii in smalt cu sacrificiu dentar minim
Restaurarea finala-materiale cu eliberare de Fluor-tehnica ART=instrmentar de mna si CIS
-adezivii dentinare sisteme tip monomer hidorfilic create pt adeziune dentinara
-rasini antibacteriene

14. Dg si abordarea terap a CS mg si recidivei de carie

Dg pozitiv CS marginala:
-dd cu obturatie coronara,cu sokutie de continuitate intre restaurare si tesutul dentar dur
-coloratue alb-cretoasa/brun-cafenie a smaltului marginal restaurarii
-prezenta,la palpare cu sinda in profunzime,a dentinei alterate
-probe de vitalitate(+)
Dg pozitiv Recidiva de carie:
-dd cu restaurare coronara bine adaptata marginal
-apritia semnelor clinice de CS sau de complicatie pulpara acuta
-prezenta de D alterata la indepartarea restaurarii,cu sau fara deschi cp in timpul manoperelor de indep a acesteia
Dg Cs marginala/ recidiva de carie:-dificil
-lez peretilor prep nu poate fi vizualizata,ea poate fi asemuita cu evol unei carii prof intr-un sant.Orice pata alba
sau maronie din jurul unei restaurari tb monitorizata,nu totdeauna prezenta cesteia tradeaza prezenta unui proces
carios-ele pot fi determinate si de produsii de coroziune ai amalgamului.NU exista criterii clinice care sa permita
diferentierea unei carii active progresive de o leziune carioasa stationara sau oprita in evol.Uneori e dificil de dg o
carie aditionala,aparuta langa mg cavit restaurate(ramane dentina alterata pe pereti). Pt un dg corect al
afectiuniieste necesar un examn riguros,cu o sursa de lumina,un dd curat si uscat,instrumentar corespunzator,e
radiografie de buna calitate tip bite-wing.
Abordare terapeutica:
Trat CS mg si recidivei de carie urmareste 2 scopuri:preventiv si curativ.
Trat preventiv consta in eliminarea tuturor factorilor etiologici ce pot interven in producerea acestor complicatii
prin respectarea riguroasa a reg de prep a cat atat la dd vitali cat si la cei devitali,respectarea reg de prep si
inserare in cavit a mat de obt.
Trat curativ in CS mg consta in indep obligatorie a obt cor in totalit si dk exista si o obt de baza,indep
acesteia,exereza ub totalit a dentinei alterate,prep corecta a cav in fct de noua sit clinica,trat plagii dentinare si obt
corecta a acesteia.
Este contraindicata indep numai a unei parti a obt,deoarece s a constat ca pot exista zone de dentina alterata si in
alte portiuni ale cavit si care mentinute genereaza recidiva de carie.
In recidiva de carie provenite din resturile de dentina alterata ramase sub boltile cuspidiene se indep obt
coronara,se indep in intregime dentina alterata,se prep cavit in fct de noua sit clinica,se face trat plagii dentinare si
obt corecta.
In recideiva de carie insotita de complicatii pulpare se face trat complicatiilor(pulpita,gangrena)dupa care se prep
corect cavit si se face obt cor simpla sau armata in fct de sit clinica ce a rezultat.
15.Consideratii clinice si practice privind realizarea adeziunii la structurile dure dentare si modalitatile corecte de
utilizare a diferitelor sisteme adezive amelo-dentinare
Evol remarcabila a terapiei odontale rest actuale se bazeaza pe conceptul de adezivitate.Superioritatea conceptului
de adezivitate-prin acestea:
-se amelioreaza mentinerea si stab rest in cav preparata
-se reduce indep din tes dure integre pt realiz unei prep geometrice prestabilite-permite conservarea struct dent
-se amelioreaza inchid mg-se limit infiltratea moo si a toxinelor acestora
Adeziunea la smalt: Gravarea acida a S are ca obiective:
-denudarea extremitatilor prismelor de S(cresterea supraf utilizabile pt adeziune)
-cresterea de microanfractuozitati(fav adeziunii mecanice-microretentii)
-curatarea supraf de toate detritusurile(amestecarea umectabilitatii)
Gravarea acida a S e influentata de:-tipul subst utilizate
-concentratia subst utilizate
-tehnica de aplic a subst utulizate
-caract supraf de S
Adeziunea la Dentina: e un proces dinamin,mai complex,tb sa tina cont de factori:
-struct heterogena a D(fata de S): 13% apa,20%subt org,67%subst anorg
-prez canaliculelor dentinare,cu densitate, diametru si orientare variabile in fct de distanta fata de cp
-existenta constanta a umiditatoo pe supraf D
Mecanismul adeziunii la D se bazeaza pe princiupiul realiz unui strat hibrid la niv supraf dentinare,dupa condit
acida a acesteia.prin intermediul difuziunii monomerilor din stst adeziv,care ingreuneaa zona si polimerizeaza apoi
in profunzime.
Dpdv clinic,adezivii tb sa indeplineasca urmat calitati:
-adeziune eficienta la D
-sigilarea etansa a canaliculelor dentinare
-adeziunea obtinuta si in prezenta umiditatii pe substrat
-biocomplatibilitate
-sistem de polimerizare eficient
-grosime optimaa str adeziv-20microni
-realiz rapida a adeziunii
-adeziune obt la mai multe tipuri de substraturi
-manipluare si aplic usoara,in timp scurt
-compatibilitate cu mat de rest finala
Realizarea adeziunii amelo-dentinare:
-se realiz prin gravare acida a S si a D urmata de o spalare abundenta cu apa si aplicarea orimerului si
adezivului.De o procedura corect efectuata depinde sigilarea santurilor mg prep,a plagii dentinare si adeziunea mat
de obt.
-pt o restaurare directa cu compozit,adezivii dentinaride ultima generatiesunt de preferat.Dd tb sa ramana
umed,iar flaconul cu adeziv tb deschis doar in mom utilizarii,pt k solventul(acetona) se evapora rapid. Plasarea
primerului se face cu aplicatorul,dupa care flaconul se va inchide imediat,se usuca rapid si cu blandete dd si se
aplica adezivul de colaj,se asteapta 15-20 secunde timp in care adezivul va penetra in toate structurile dentare
demineralizate si solventul se va evapora dupa care,se face o usoarauscare si se polimerizeaza. Se va aplica si
intotdeauna al 2lea strat.
16.
Diagnostic pozitiv

Subiectiv: fă ră dureri

Obiectiv:

● Inspecţie:
- examinare atentă pe dinte uscat, curat, bine iluminat şi cu magnificaţie (lupă )
- aspectul acestei carii diferă de cea de pe suprafeţele netede datorită modului diferit de debut (vezi
morfopatologie)
- modifică ri de culoare ale smalţului (marmoraţii / demineraliză ri) pot ascunde carii în dentină
● Palparea:
- dacă palparea cu sonda se face intempestiv smalţul superficial poate fi distrus şi sunt inoculaţi germeni
în leziune (se produce o mică cavitate care este o leziune ireversibilă )
● Rx: nu este utilă în caria incipientă ocluzală deoarece complexitatea feţei accidentate poate masca leziunea
incipientă din smalţ
Diagnostic diferenţial:

● caria cavitară a smalţului:

- inspecţie: modifică ri de culoare a smalţului ce înconjoară lipsa de substanţă
- palparea cu sonda relevă senzaţia de „agă ţare”
● carie necavitară a smalţului care atinge dentina
- diagnosticul se pune prin coroborarea informaţiilor furnizate de Rx, de examenul clinic şi cu riscul
la carie al pacientului
- enameloplastia (vezi cap 8 îndreptar de LP) stabileşte dacă caria se opreşte în smalţ sau intră în
dentină (modifică rile de culoare ale smalţului la DT indică frecvent că este afectată dentina)
● defectele de structură ale smalţului (vezi mai sus)
Tratament:

- Sigilare simplă dacă : caria este necavitară , dacă inspecţia şi Rx nu relevă afectarea dentinei şi riscul la carie
al pacientului este mic
- Sigilare lă rgită (OPR tip I) dacă după enameloplastie caria se opreşte în smalţ
- OPR tip II, III dacă după enameloplastie caria ajunge în dentină ( vezi Cap 8 din îndreptarul de LP)

29.Cunoastereasiutilizareaintrumentarului in proteticadentara (intrumentarabraziv, instrumente,

aparaturasimaterialeauxiliare)
1) Instrumentarabraziv
-pietre :folositepentruprelucrareaprinşlefuire a suprafeţelordentare, învedereaaplicăriiunorprotezeunitare care
vor reface morfologiacoroanelordentare.
-frezele :prelucreazăsuprafaţadentarăprinaşchiere cu ajutorullamelelortăietoare.
-discurile: instrumenterotative cu grosimefoarteredusă care eraufolositeînprotetică la
separareadinţilor.Astăziexistăaltetehnicimaiperfomante care excludriscurile de derapare
ainstrumentuluiînpărţilemoi.
-periisicupe: folositepentruvehiculareaîncavitateabucală a unorpulberisau paste abraziveîntimpuloperaţiilor de
finisareşilustruire.
-gume: folositepentruoperaţiile de finisareşilustruire- celemaifolositeînproteticăsuntgumelefirmeiShofu,
utilizatepentrulustruireaprotezelorunitare din porţelancimentateîncavitateabucală, dupăadaptărilerealizate la
nivelullorînpoziţiilecentriceşiexcentrice ale mandibulei.

2)Intrumentesimateriale:
-intrumentarclinic :intrumentar de examen clinic stomatologic, sondaparodontala , hartie de
articulatiesipensacorespunzatoare (Miller, Pean), ceara de ocluzie
-comprese
-oglinda de buzunar (ptpacient)
-rigla gradate
-modelepreliminaresaumodele de studiu (celmai bine montate, cu arc facial de transfer, specific, intr-un
articulator semiadaptabil)

30.Modalitati de preparare a dintilorstalpiptprotezarea partial fixa (preparatiiptcoroane de invelis total

metaliceturnate, coroane partial metalice, coroanemixtemetalo-ceramicesaumetalo-polimerice, , coroane
integral ceramice)
Pregătirea trebuie:
să fie cât mai conservatoare (reducere minim necesară)
să urmărească morfologia cp – RX
să ţină cont de vârsta pacientului
să se facă cu instrumentaractiv care să nu necesite aplicare cu presiune crescută pe dinte (🢣turaţie mare) SUB
ANESTEZIE, CU PAUZE
răcire cu apăpe zona de contact freză-dinte (apa – celmai bun agent termic, îndepărtează şi rumeguşul,
umezeşte suprafaţa dentinară)

Conservarea structurii dentare:

reducereminimă de substanţădurădentară
răspunsulpulpareste cu atâtmaiaccentuat cu câtgrosimeastratului de dentinărestantăestemaimică
să se aleagăsoluţiaceamaiconservatoare (acoperireparţială vs. acoperiretotală)
conicizareminimă
urmărireareduceriianatomicepetoatesuprafeţele
recurgerea la tratamentulortodonticpreproteticpentru a corectapoziţiadinteluişipentru a
evitaastfelşlefuiriimportante
alegereauneilimitecervicale conservative, darclară, precisă (chamfer-ulestemaiconservativdecâtpragul) înraport
cu vârstapacientului, dintelepregătit, tipul de coroană, stareaparodonţiului
extensieapicală a preparaţieinumaicândeste strict necesară (pe d.fr. 🢣limitasubgingivală: pe d. lat. 🢣poate fi
supragingivală, dar cu menţinereauneiînălţimiocluzo-gingivale a preparaţieisuficientepentruasigurarearetenţiei,
stabilităţii)

Restaură rilemetalo-ceramice(acoperiretotală )
◊ şlefuireinsuficientă
porţelansubţire🢣inestetic
porţelansupraconturat🢣inestetic, afectareparodontală
◊ coleretametalicăvestibulară🢣vizibilăuneori
◊ reducereavestibulară
săasigurespaţiupentru metal şiporţelan
1,5 mm
trebuieasiguratăgrosimeaporţelanuluipentru a puteaobţine o bunăredare a senzaţiei de culoareşitranslucenţă
(transparenţăparţială, transluciditate)
zonelesensibile:
1/3 cervicalăşi 1/3 incizală, undereflectarealuminiipestratulopac face multpreamarcantărestaurarea
opacultrebuiemodificat cu nuanţespecialeînaceste zone
dinţiisubţiri V-O (ex. incisivimandibulari)
reduceresuficientăvestibulară🢣risculexpuneriipulpei, precumşiobţinereaunuibontfragil
se propune un compromisîntrerezistenţă, vitalitate, estetică
suprafeţelevestibulareprezintă de obicei o curburăgingivo-incizală
trebuiepregătireîn 2 planuri
pregătireaîntr-un plan va conduce fie la o şlefuireinsuficientă, fie la o şlefuireexagerată

◊ Reducereaincizală
margineaincizală a coroanei nu vaavea metal pe oral pentru a permiterealizareatranslucidităţii
≈ 2 mm
reducerea
insuficientă🢣 nu permiteobţinereaunuiefectesteticconvenabil
exagerată🢣 se pierde din calitatearetenţiei/rezistenţeipreparaţiei; fracturaincizală a porţelanului
◊ Reduceraproximală
realizaraporţiunilorproximaleridicăproblemeasemănătoare cu cele de la nivelulmarginiiincizale (decicâtmaipuţin
metal în spate)
cândcoroanaeste element de agregare, acestlucrudevineimposibil de obţinut
◊ Plasareamarginiivestibulare
supragingivalar fi celmai bine, daresteinestetică
subgingival
din motive estetice
mai ales cândcoletulestedezgolitînsurâs (linielabialăînaltă)
25% dintrepersoane nu dezgolesccoletulînsurâs, râs, vorbire
când o persoanărâde, arcadelesuntuşordepărtateşiapare un spaţiuîntunecat🢣spaţiunegativ (Lombardi, R.E.,
1973)
existenţaedentaţiei, distrucţieicoronare, diastemei, tremelor,
restaurărilorincorecteîntrerupearmoniaspaţiuluinegativ (Matthews, T.G., 1978)
la examinare se vaînregistra (desena) linia care marcheazăpoziţiabuzei
celemaimariprobleme le pune o linielabialăînaltă. Înacestecazuri:
cândsuprafaţaradicularăestevizibilă, dar nu estedecolorată🢣 se poateîncerca o coroanămetalo-ceramică cu
marginecervicală din porţelanplasatăsupragingival (coroanafărăcoleretămetalică)
daradaptarea pare a fi maipuţinexactădecât a metalului
pot apăreamicrofracturi ale marginiiîntimpulprobei, cimentării
fracturamarginalădupăcimentare, întimpulmasticaţiei🢣rară, margineanefiindsupusăunortensiuniimportante
cândexistă o linielabialăjoasă🢣margineametalicăpoate fi plasatăsupragingival, margineametalicăavând o
maibunăadaptaredecâtporţelanul; DAR este o variantăpuţinprobabilă, chiarşiînacestecondiţii!
Trebuieexplicatpacientuluiavantajuluneiastfel de alegeri!
celmaiadesea, margineametalicăesteplasatăsubgingival
Poatemodificaaspectulgingieidacă:
gingiaestesubţire
grosimeametaluluieste mare
parodonţiultrebuiesă fie sănătos anterior pregătiriişisărămânăastfel
dacăpreprotetic se intervine chirurgical asupraparodonţiului, trebuiepăstrat un şanţ gingival de aprox.2 mm
trebuieaşteptatăvindecareacompletăşistabilizareaparodonţiului (aprox. 20 de săptămânidupă Wise, M.D.,
1985).
preparaţiasubgingivalăşimargineacoroaneiinclusivcoleretametalicătrebuiesăurmăreascăconturul gingival

Coroana integral ceramică

şlefuirerelativuniformă, prag circular
pentruceramicapresată la cald (IPS Empress, Optimal) se recomandăreducerea a 1-1,5 mm
estetică, transluciditate, răspunstisular – bune
se reduce cevamaipuţin vestibular (estefără metal) DAR se reduce maimult lingual
(nevoiepentrurezistenţacoroanei)
rezistenţămaimică
pragînunghi de 90o, pentru a reduce risculfracturii
suportulpentrumargineaincizală a coroaneiasiguratpetoatălungimea. Dacămargineaincizală a bontului nu
esteintegră, nu se vaaplica o coroanăceramicăpesteeadecâtdupăce a fostcorectată
contactulocluzal – în 1/3 mediepalatinală
unghiurişimargini – rotunjite
plasareapunctelor de contact, axul lung al coroanei

31. Modalitati de prepararespecifica a dintilor cu leziunicoronareintinse in suprafatasiprofunzime;

restaurareacoronara/corono-radiculara a dintilortratati endodontic)
Restaurareadinţilor cu leziuniîntinsecoronaretrataţi endodontic
pedinţiivizibilişicândurmeazăsă se realizeze o coroană metal-free, se varecurge la reconstituirea cu materiale
care să nu interferezenefavorabil cu estetica
bontcoronar din compozite
chiarşipivotul din compozite, combinaţieceramică-compozit
pivoturi din Zirconiu (Cosmo Post)
pivoturiceramică + compozit (Aestheti-plus)
ceramicăpresată, specială, pentrubonturicoronare

32. Modalitati de amprentarepentruprotezepartiale fixe (materiale, tehnici)

Metode de amprentare:
1)Metodaclasica : -tehnici
A. directă= macheta viitoarei lucrări protetice se realizează direct pe preparaţie, în cavitatea bucală
Indicaţii: preparaţii unice cavitare, corono-radiculare
Materiale: - ceara (ex. ceara pentru inlay)
- răşini acrilice autopolimerizabile

B. indirectă
B.1. Amprenta unitară = înregistrează preparaţii unice, coronare sau corono-radiculare
Materiale: - materiale termoplastice
- elastomeri de sinteză din grupa siliconilor
Caracteristica de bază a acestei tehnici constă în utilizarea inelului (tubului) de cupru sau aluminiu ca
portamprentă.

B.2. Amprenta globală = într-o singură amprentă sunt înregistrate preparaţiile, raportul cu parodonţiul marginal,
raportul cu dinţii vecini, raportul dintre preparaţii (şi spaţiul edentat, când este cazul).
O amprenta globală poate înregistra o arcadă dentară în întregime sau numai un sector al ei, folosindu-se de
diverse tipuri de portamprente (standard, individuale, totale, sectoriale etc.)

B.3. Amprenta globală „în ocluzie” = în aceeaşi amprentă sunt înregistrate toate elementele enumerate mai
înainte, care sunt strict necesare pentru realizarea unei lucrări protetice. Pentru această amprentă se folosesc,
în general, portamprente standard speciale, care nu împiedică închiderea în poziţia ocluzală stabilită de medic
în vederea realizării tratamentului protetic. De-a lungul timpului astfel de amprente „în ocluzie” s-au realizat la
nivelul unor segmente de arcadă, îmbinând materiale termoplastice (ex.: compound) şi siliconi cu o consistenţă
scăzută. Astăzi, această metodă este din ce în ce mai rar utilizată datorită confortului clinic oferit de utilizarea
elastomerilor de sinteză (în special de folosirea siliconilor).

B.4. Amprenta de situaţie = urmăreşte precizarea poziţiei amprentelor unitare faţă de contextul general al
arcadei.

-2 tipuri: - Amprenta de poziţie= amprentă (supraamprentă) peste amprentele unitare.

- Amprenta după procedeul transferurilor = prin realizarea de cape de transfer

B.5. Amprenta de studiu = poate reprezenta în sine o modalitate de apreciere a calităţii unor preparaţii sau, în
cele mai multe cazuri, serveşte la realizarea modelelor de studiu necesare la completarea examenului,
precizarea diagnosticului, alegerea soluţiei de tratament, analiza ocluzală, realizarea lingurilor individuale,
şabloanelor de ocluzie.

33. Modalitati de determinare, inregistrare si transfer a relatiei mandibulo-maxilare de ocluzie.

Determinare

Met.unimanuala

Pacientul este pozitionat in fotoliul dentar in poztie sezanda, gura fiind usor intredeschisa. Operatorul aplica policele de la
mana dreapta pe marginea libera a IC mandibulari, cu restul degetelor cuprinzand mentonul. Degetele de la mana stanga indeparteaza
buza superioara si se sprijina pe dd maxilari. I se recomanda pacientului sa lase libera mandibula si sa nu se opuna miscarilor impuse
de catre operator; aceste miscari sunt mici, limitate, de coborare si ridicare a mandibulei, pe o distanta de max 20 den mm. La un
moment dat se simte un salt al mandibulei spre psoterior si in sus, insemnand al pozitionarii mandibulei in RC.

Met. Bimanuala

Pacientul este asezat in fotoliul dentar culcat la orizontala. Medicul este asezat pe scaun in spatele fotoliului. Policele de la
ambele maini sunt pozitionati in zona mentonului, iar celelalte degete cuprinzand ramura orizontala a mandibulei. Prin aceleasi miscari
de inchidere-deschidere, la un moment dat se va simti saltul mandibulei in pozitia de RC

Met. Lerelor

Presupune interpozitia unui numar mai mare de follii (lere) cu o grosime de cateva zeci de mm, pana cand pacientul pierde
contactul cu zona laterala a arcadelor, iar prin contractia mm. ridicatori (in special cei maseteri) mandibula este condusa in pozitia de
RC.

Inregistrarea

Hartia de ocluzie
- se foloseste cea cu grosime de cateva zeci de microni

- trebuie sa fie cat mai putin rigida si antistatica pt a facilita marcarea corecta a cuspizilor

- de urmarit ca zonele care urmeaza a fi marcate sa fie cat mai uscate

- poate fi activa pe una sau ambele parti (fiecare fata poate prezenta pigmentare diferita si contrastanta)

- se aplica cu pensa MILLER

- poate fi sub forma de banda, de hemiarcada sau de arcada

Ceara de ocluzie

- marcare mai riguroasa, prezentate sub forma unor benzi de culoare inchise, contrastand culoarea dintilor

- aprox. 0,3 mm, 1 cm latime si 3-4 lungime si este deformabila la temperatura cav. buc., fara sa se topeasca

- e foloseste in asociere cu un creion cu duritate redusa, astfel incat sa poata marca zonele care perforeaza ceara

- utilizare: se usuca suprafata, se ataseaza folia cu partea lipicioasa catre hemiarcada uscata, se aplica intim cu pulpa degetelor pe
fetele ocluzale si 1/3 laterale, se indeparteaza stratul protector de plastic, se cere pacientului sa umezeasca fata libera a foliei, pt a o
izola de arcata hemiarcada antagonista, se conduce mandibula in RC, iar in locurile unde folia a fost perforata de contactele dentare,
se creioneaza pt a se evidentia, dupa care se indeparteaza folia de ceara evidentiind zonele creionate.

Spray-ul de ocluzie – se pulverizeaza pe suprafetele ocluzale care se doresc inregistrate, iar substanta de marcare se va
sterge in zonele de contact interdentardentar.

Banda Joffe – utilizeaza un suport de cauciuc subtire, impregnat cu un colorant si se utilizeaza similar hartiei de articulatie.

Transferul

Pozitionarea manuala modelelor – se face doar in situatia in care: RC=IM, IM stabil, sa nu existe contacte dentare, modelele
de ghips sa fie complete si exacte

Folosind inregistrarile interocluzale = amprenta a suprafetelor ocluzale ale ambelor arcade, aflate in raportul dorit.

Materiale folosite: ghips, cerurile, pastele zoe-colofoniu

Deprogramatorul LUCIA – instrumentar si material folosit:

- folie de staniol sau aluminiu - acrilat autopolimerizabil, pipeta pt monomer, spatula de ciment, recipient pt prepararea acrilatului, placa
de sticla pt a acoperi recipientul in faza initiala de preparare, hartie de articulatie si pensa MILLER, piesa dreapta si freza pt acrilat,
placa de ceara, sursa de caldura, bisturiu, spray de apa-aer, pasta de inregistrare

Cheile vestibulare – mai putin utilizata, inregistreaza suprafetele vestibulare ale dd.

- faciliteaza procesul de inregistrare prin faptul ca nu incarca suprafetele ocluzale, astfel faciliteaza
atat tehnica operatorului de conducere a mandibulei, cat si capacitatea pacientului de a respecta indicatiile operatorului.

- dezavantaje: -de regula, inregistrarea RC se face fara contacte dento-dentare, iar aceasta
tehnica necesita mentinerea mandibulei in aceeasi pozitie fata de maxilar, de la aplicarea vestibulara a materialului, pana la priza sa,
ceea ce este virtual imposibil pt o pozitie fara contacte dento-dentare sau cu un singur contact; - problema amprentarii
zonelor reziliente este critica; - suprafetele vestibulare ale dd sunt mai putin “accidentate” decat suprafetele vestibulare,
stabilitatea cheii vestibulare fiind astfel mai redusa; - stabilitatea redusa determina folosirea ca materiale de inregistrare a
ghipsurilor si a acrilatelor auto (sunt mai rigide).
 Arcul facial pantografic – reprezinta o alternativa prin care se realizeaza atat determinarea, cat si inregistrarea si transferul RC
la articulator.

Gutierele stereografice – indeplineste aceleasi functii ca si arcul pantografic, iar principiul de utilizare este asemanator

Tehnica FGP – varianta aparte de iregistrare a relatiilor ocluzale prin inregistrare intraorala stereografica

34. Modalitati de protezare provizorie si de urgenta la pacientii edentati partial tratati prin protezare partiala fixa.

Coroanele prefabricate

Exista o mare varietate de materiale din care se confecţionează coroanele prefabricate şi anume: policarbonat, aluminiu, staniu-argint
şi crom-nichel. Ele sunt disponibile in diferite forme şi marimi.

Coroane prefabricate din policarbonat

Din raşini policarbonate se confecţionează coroane provizorii pentru restaurarea dinţilor, atât m zona frontală cat şi de sprijin.

Tehnica de lucru, cuprinde urmatoarele faze:

- alegerea coroanei dm trusa;

- adaptarea coroanei pe bont;

- captuşirea cu raşina acrilică autopolimerizabilă;

- retuşarea şi lustruirea marginilor;

- controlul adaptarii coroanei pe bont şi fixarea provizorie.

Cape şi coroane prefabricate metalice

Coroanele ION ISO-Form pentru premolari şi molari se confecţioneaza dintr-un aliaj de staniu şi argint.Sunt bine tolerate la
nivel gingival, sunt nongalvanice, ductile.

Coroanele provizorii din aluminiu se livreaza in cofraje de 100 bucaţi, în 22 de marimi, de la 17 la38 mm.

Coroanele din staniu-argint sunt conformate perfect ca design pentru dinţii din zona laterală.

Coroanele din nichel-crom se utilizeazâ de obicei ca restaurări interimare la copii.

Tehnica directa

-utilizand aceasta tehnica, fazele de laborator sunt eliminate.

- prezinta o serie de dezavantaje: - potenţial crescut de traumatizare a ţesuturilor bucale în ţimpul polimerizarii raşinii;

- adaptare marginală deficitara.

Conformatoarele

- conformatoarele sunt mijloace auxiliare indispensabile in realizarea RPP.

- sunt de 2 tipuri: - industriale (prefabricate)

- confectionate in cabinet
- conformatoml reproduce în negativ forma dintelui inainte ca acesta sa fie preparat, sau a coroanei dintelui modificata cu ceara pe
modelul de gips.

Conformatorul – amprentă

- Se poate obţine din orice material elastic de amprentă. De obicei, amprentarea campului protetic se face în portamprenta, cu
hidrocoloid ireversibil sau silicon.In acest caz, amprenta reprezinta conformatorul.

Conformatoarele din folii termoplastice

Foliile termoplastice se confectioneaza din acetat de celuloza sau din polipropilena şi sunt disponibile in diferite forme, marimi
şigrosimi. Cele de 125x125mm, cu o grosime de 0,5 mm sunt indicate m confecţionarea restaurarilor provizorii. In general, este
preferata polipropilena, deoarece se adapteaza mai intim pemodel şi rezista mai bine lauzura.

Conformatoarele din acetat de celuloză

Conformatoarele din acetat de celuloza sunt folosite pentru reconstituiri provizorii din RA sau RDC, utilizand tehnica directa. Adaptarea
lor la dimensiunile dintelui preparat se face într-o maniera asemanatoare celei descrise anterior.

Tehnica combinata

- tehnica presupune realizarea unei RPP cu un perete initial foarte subtire.

- se asigura un spatiu corespunzator intre preparatie si fata intema a protezei provizorii.

- ea va fi captusita ulterior direct in cavitatea bucala cu o rasina aditionala.

Avantaje: - timp mat redus de lucru i cabinet. Majoritatea manoperelor se completeaza inainte de sosirea pacientului.

- mai putina caldura generata in cavitatea bucala, comparativ cu tehnica directa, deoarece cantitatea de rasina
pentru captusire este mai mica.

- contactui dintre monomerul rezidual si tesuturile moi este minim.

DISPOZITIVE CORONO - RADICULARE PROVIZORII

- DCR provizorii se confecţioneaza, de obicei, dintr-un miez de sarma acoperit de un polimer, dar exista şi DCR-uri
provizoriiprefabricate.

PROTEZE PARŢIALE MOBILIZABILE PROVIZORII

Restaurari protetice provizorii imediate (RPPI) – se refera la plasarea protezei provizorii pe campul protetic, in aceeasi sedinta in care
s-a efectuat extractia dd compromisi si prepararea dd stalpi.

Proteza fixa provizorie imediată -este tipul de restaurare provizorie imediata cel mai acceptat de pacient (asigura confort prin
fixarea la dinţii stalpi), şi de catre medic (nu implică participarea laboratomlui de tehnica dentara, deci timpul de lucru este mai redus,
iar preţul de cost mai scazut).

- iniţial, aceasta metoda de confecţionare a RPI consta in sculptarea dinţilor într-

un bloc de acrilat şi era rezervată medicilor stomatologi cu mai multa indemanare.