Politica de ocupare a forței de

muncă în UE

Lungu Maria-Alexandra
 Politica de ocupare a forței de muncă în UE

La baza Uniunii Europene se află conceptul de economie socială de piață. Ocuparea forței
de muncă, progresul social, incluziunea și protecția socială, solidaritatea și coeziunea se
numără printre obiectivele prioritare incluse în Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene. Într-adevăr, Tratatul prevede că UE trebuie să țină cont în elaborarea și
implementarea tuturor politicilor sale de cerințele legate de ocuparea la un nivel cât mai
ridicat a forței de muncă, de garantarea unei protecții sociale adecvate și de combaterea
excluziunii sociale. În plus, Tratatul include și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii
Europene pe care instituțiile UE și statele membre sunt obligate să o respecte când pun în
aplicare legislația europeană. Carta garantează drepturile sociale ale tuturor rezidenților UE.
Este vorba despre:

• dreptul lucrătorilor de a fi informați și consultați de către angajatorii lor;

• dreptul la negociere și grevă;

• dreptul de acces la serviciile de plasare a forței de muncă;

• dreptul la protecție în caz de concediere abuzivă;

Populația europeană îmbătrânește, iar UE ia măsuri pentru a se adapta acestei situații:

• dreptul la condiții de muncă echitabile și decente;

• interzicerea muncii copiilor;

• protecția tinerilor la locul de muncă;

• concilierea vieții de familie cu cea profesională prin garantarea protecției împotriva

concedierii din motive legate de maternitate și dreptul la concediu plătit de maternitate și
pentru creșterea copilului;

• dreptul de a beneficia de prestații sociale, de ajutor pentru locuință și de asistență

medicală.

În 2010, Uniunea Europeană a lansat o strategie pentru următorii 10 ani, menită să

înlăture efectele crizei care încă mai afectează numeroase state membre – Europa 2020
.Aceasta își propune să creeze condițiile propice unui nou tip de creștere: mai inteligentă, mai
durabilă și mai favorabilă incluziunii. În acest sens, au fost stabilite cinci obiective-cheie pe
care UE ar urma să le atingă până în 2020. Ele se referă la ocuparea forței de muncă, educație,
cercetare și inovare, incluziune socială și reducerea sărăciei și energie/climă. Această broșură
acoperă aspecte legate de ocuparea forței de muncă, protecție socială și incluziune socială.
Ocuparea forței de muncă În condițiile în care peste 26,5 milioane de europeni nu aveau un
loc de muncă în noiembrie 2013, este evident extrem de important să accelerăm eforturile
menite să ducă la reducerea șomajului. Unul dintre obiectivele-cheie ale strategiei Europa
2020 este integrarea pe piața muncii, până la sfârșitul acestui deceniu, a 75 % din populația
activă (persoanele între 20 și 64 de ani). Pentru a facilita îndeplinirea acestui obiectiv, UE a
luat o serie de inițiative pentru a sprijini crearea de locuri de muncă (de exemplu, prin
promovarea întreprinderilor sociale), pentru a restabili dinamica piețelor forței de muncă (de
exemplu, prin propunerea unui cadru European pentru anticiparea restructurării economice) și
pentru a îmbunătăți guvernanța UE (de exemplu, prin publicarea anuală a unui sistem de
analiză comparative a performanțelor țărilor europene pe baza unor indicatori selectați în
materie de ocupare a forței de muncă).

În 2012, 124,5 milioane de cetățeni sau 24,8 % din totalul populației UE erau amenințați de
sărăcie oriexcluziune socială. O mare parte sunt femei și copii. Mai mult decât atât, 18,5 %
din cetățenii europeni (puțin peste 1 cetățean din 6) s-au confruntat cu lipsurimateriale în
2011. Se consideră că jumătate dintre aceștia (8,9 % din totalul populației) se confruntă cu
lipsuri materiale severe și nu își pot permite să cumpereproduse sau servicii pe care mulți le
consideră esențialepentru a duce o viață decentă în Europa, de exemplu, încălzire adecvată,
economii pentru a face față cheltuielilor neprevăzute, mașină de spălat, telefon sauautomobil.
În țările cele mai sărace, proporția depășește 45 %.

În plus, în jur de 10 % din cetățenii europeni de vârstăactivă trăiesc în familii în care nu

lucrează nimeni. Pe fondul crizei economice, situația s-a înrăutățit și esteevident inacceptabilă
în secolul al XXI-lea. De aceea, unul dintre obiectivele majore ale strategiei Europa 2020 este
scoaterea de sub pragul sărăciei a cel puțin 20 de milioane de persoane, până la sfârșitul
deceniului .

Fondul social european (FSE) - unul dintre fondurile structurale ale UE – a fost creat în
1957, pentru a reduce diferențele existente la nivelul statelor membre și al regiunilor europene
în materie de prosperitate și standarde de viață. Reprezentând aproape 10 % din bugetul total
al UE, FSE finanțează zeci de mii de proiecte la nivel european. De această finanțare
beneficiază statele membre și regiunile, în special cele insuficient dezvoltate din punct de
vedere economic. În perioada 2007-2013, în jur de 10 milioane de persoane au beneficiat în
fiecare an de pe urma măsurilor finanțate de FSE. Statele membre și regiunile au primit
aproape 76 de miliarde de euro din acest fond, sumă care vine în completarea unei finanțări de
36 de miliarde de euro de la bugetele naționale.

Începând cu 1 ianuarie 2014, rolul FSE ca principal instrument european de investiții în

oameni a continuat să fie consolidat. El ajută țările europene să răspundă priorităților și
recomandărilor UE privind politicile active din domeniul pieței muncii, politicile privind
incluziunea socială și ocuparea forței de muncă, capacitatea instituțională și reforma
administrației publice. Un procent de 20 % din suma alocată de FSE fiecărei țări trebuie
cheltuit pe proiecte de incluziune socială iar fondul trebuie să asigure cel puțin 23,1 % din
finanțarea totală a politicii de coeziune la nivelul UE. Aceste măsuri vor avea un impact direct
asupra volumului total al finanțării prin FSE la nivelul statelor membre.

Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) prevede asistență personalizată în

favoarea lucrătorilor care și-au pierdut locul de muncă în urma unor concedieri masive
specifice, la scară europeană. Începând cu 1 ianuarie 2014, sfera de aplicare a acestuifond a
fost extinsă pentru a include lucrătorii concediați ca urmare a unei situații neașteptate de criză,
precum șicategoriile de lucrători care nu fuseseră acoperite anterior de FEG, de exemplu,
lucrătorii cu contracte pe perioadă determinată și lucrătorii independenți. În regiunile cu o rată
ridicată a șomajului în rândul tinerilor, FEG poate finanța în prezent măsuri destinate tinerilor
care nu sunt angajați și nu urmează un program educațional sau de formare.

Politicile europene în materie de ocupare a forţei de muncă, afaceri sociale şi egalitate de

şanse vizează îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, promovând ocuparea forţei de muncă,
creşterea durabilă şi o mai mare coeziune socială.

Uniunea Europează este un catalizator al schimbărilor în domeniul social, urmărind

creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă, îmbunătăţirea mobilităţii lucrătorilor, a
calităţii locurilor de muncă şi a condiţiilor de muncă, informarea şi consultarea lucrătorilor,
combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale, promovarea egalităţii de şanse şi combaterea
discriminării, precum şi modernizarea sistemelor de protecţie socială. Responsabilitatea
pentru politica socială și de ocupare a forței de muncă le revine, în primul rând,
administrațiilor naționale. Finanțarea UE sprijină și completează eforturile acestora.

Pentru a contracara efectele îmbătrânirii populației, politica UE privind aspectele sociale și

ocuparea forței de muncă este concepută astfel încât:

- să facă mai ușoară trecerea de pe băncile școlii în câmpul muncii

- să faciliteze găsirea unui loc de muncă

- să modernizeze sistemele de securitate socială

- să faciliteze mobilitatea lucrătorilor pe teritoriul UE

- să reducă sărăcia

- să protejeze persoanele cu handicap.

De asemenea, UE:

-coordonează și monitorizează politicile naționale

-încurajează statele membre să facă schimb de bune practici cu privire la incluziunea

socială, combaterea sărăciei și pensii

-sprijină formarea profesională, dezvoltarea competențelor și spiritul antreprenorial

-elaborează acte legislative privind drepturile lucrătorilor, discriminarea la locul de muncă

și coordonarea sistemelor de securitate socială și monitorizează punerea în aplicare a acestora.

Ocuparea forței de muncă Comisia Europeană încurajează guvernele țărilor membre:

-să creeze locuri de muncă

-să reducă disparitățile de pe piața forței de muncă

-să sprijine competitivitatea economică

 -să monitorizeze punerea în aplicare a politicilor vizând ocuparea forței de muncă.

Drepturile lucrătorilor

În prezent, există norme europene care stabilesc limite pentru programul de lucru, combat
discriminarea la locul de muncă, prevăd condiții de lucru mai sigure și garantează obținerea
de compensații în cazul accidentelor de muncă.

Securitatea socială și incluziunea socială

UE promovează securitatea și incluziunea socială oferind finanțare și coordonând-o, pentru

a ajuta statele membre să își reformeze sistemele de securitate socială și să investească în
oameni, în domenii precum îngrijirea copiilor, asistența medicală, formarea profesională,
infrastructura accesibilă, facilitarea găsirii unui loc de muncă.

Ca parte a Programului Uniunii Europene pentru schimbări sociale și inovare socială

(PSCI), PROGRESS asigură 61 % din bugetul PSCI (550 de milioane de euro). El susține
activități cu o dimensiune europeană bine conturată, cum ar fi realizarea de analize
comparabile, învățarea reciprocă și schimburile de practici în domeniul politicilor sociale și al
ocupării forței de muncă. Un buget specific de aproape 100 de milioane de euro este destinat
testării de noi soluții pentru politicile sociale și de ocupare a forței de muncă în sectoare
critice, cum ar fi angajarea sau incluziunea tinerilor. Soluțiile cu cel mai ridicat grad de reușită
vor fi puse în aplicare pe o scară mai mare cu sprijinul FSE.

Aproape 160 de milioane de euro (18 % din bugetul PSCI) sunt destinate rețelei EURES,
care oferă informații și consiliere persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă într-o altă
țară europeană. PSCI finanțează activitățile de bază întreprinse la nivel european, în timp ce
activitățile naționale pot eneficia de finanțare din partea FSE.

În plus, pentru a asigura o mai mare disponibilitate a creditelor, în jur de 200 de milioane
de euro (21 % dinbugetul PSCI) vor extinde sprijinul acordat furnizorilor șiinstituțiilor de
microcredite. Aceasta contribuie la dezvoltarea pieței investițiilor sociale și a accesului la
finanțare pentru întreprinderile sociale. Aproape 9 000de antreprenori au beneficiat deja de
împrumuturi în valoare totală de peste 80 de milioane de euro din momentul lansării, în 2010,
a instrumentului de microfinanțare Progress.

Competențe

Deoarece competențele și calificările necesare se schimbă de-a lungul timpului, UE a

elaborat o serie de inițiative menite:

-să dezvolte competențele necesare

-să gestioneze disponibilitatea competențelor necesare pentru a preveni lacunele și

neconcordanțele

-să faciliteze recunoașterea oficială a calificărilor în străinătate, pentru a le permite

cetățenilor să locuiască, să studieze și să muncească în orice țară din UE.

Viața și munca în străinătate

 UE și guvernele naționale colaborează pentru a coordona sistemele de securitate
socială pe teritoriul Uniunii, astfel încât lucrătorii să-și poată primi în continuare pensiile și
prestațiile de securitate socială atunci când își schimbă locurile de muncă și lucrează în
diverse țări din UE. EURES, rețeaua serviciilor europene pentru ocuparea forței de muncă,
ajută întreprinderile să recruteze persoane din străinătate, iar pe cei aflați în căutarea unui loc
de muncă să își găsească de lucru în altă țară.

Strategia europeană privind ocuparea forței de muncă a fost introdusă în 1997, când statele
membre ale UE au hotărât să stabilească un set comun de obiective pentru politica de ocupare
a forței de muncă. Ea are ca principal scop să creeze locuri de muncă mai multe și mai bune
pentru toți cetățenii Uniunii. În prezent face parte integrantă din Strategia pentru creștere
economică Europa 2020 și este implementată prin intermediul semestrului european, un
proces anual care promovează o coordonare strânsă a politicilor între guvernele naționale și
instituțiile UE.

Implementarea Strategiei, sprijinită de activitatea Comitetului pentru ocuparea forței de

muncă, implică următoarele patru etape din cadrul semestrului european:

-Orientările privind ocuparea forței de muncă - priorități și obiective comune pentru

politicile în domeniu. Sunt propuse de Comisie, aprobate de guvernele naționale și adoptate
de Consiliul UE.

-Raportul comun privind ocuparea forței de muncă - se bazează pe (a) evaluarea situației
de pe piața europeană a muncii, (b) punerea în aplicare a orientărilor în materie de ocupare a
forței de muncă și (c) evaluarea tabloului de bord al principalilor indicatori sociali și de
ocupare a forței de muncă. Este publicat de Comisie şi adoptat de Consiliul UE.

-Programele naționale de reformă - transmise de guvernele naționale, analizate de către

Comisie pentru a garanta că sunt compatibile cu obiectivele Strategiei Europa 2020. (bază de
date - programele naționale de reformă până în 2011)

-Pe baza evaluării programelor de reformă, Comisia publică o serie de rapoarte de țară, în
care sunt analizate problemele și politicile economice ale statelor membre, după care
transmite recomandările de țară.

Printre principalele caracteristici ale ocupării forței de muncă, astfel cum sunt definite în
LFS a UE, se numără:

-angajații sunt definiți ca persoanele care lucrează pentru un angajator public sau privat și
care primesc compensații sub formă de salarii, remunerații în funcție de rezultate sau plăți în
natură; sunt incluși, de asemenea, membrii voluntari ai forțelor armate;

-persoanele care desfășoară activități independente și care lucrează în propria întreprindere,

exploatație sau desfășoară propria activitate profesională. O persoană care desfășoară o
activitate independentă este considerată că lucrează în cursul săptămânii de referință în cazul
în care îndeplinește unul dintre următoarele criterii: lucrează pentru obținerea unui beneficiu;
investește timp pentru gestionarea unei întreprinderi; sau are drept activitate în curs crearea
unei întreprinderi;
 -distincția dintre norma întreagă și fracțiunea de normă se bazează în general pe răspunsul
spontan al unui respondent. Principalele excepții sunt Țările de Jos și Islanda, unde se aplică
un prag de 35 de ore, Suedia, unde lucrătorilor independenți li se aplică un prag, și Norvegia,
unde persoanele care lucrează între 32 și 36 de ore sunt întrebate dacă acest lucru reprezintă o
poziție cu normă întreagă sau cu fracțiune de normă;

-indicatorii pentru angajații cu un al doilea loc de muncă se referă numai la persoanele cu

mai multe locuri de muncă simultan; persoanele care și-au schimbat locul de muncă în cursul
săptămânii de referință nu sunt luate în considerare ca având două locuri de muncă;

-se consideră că un angajat are un loc de muncă temporar dacă angajatorul și angajatul sunt
de acord că încetarea contractului este determinată de condiții obiective, cum ar fi atingerea
unei date, finalizarea unei activități sau revenirea la lucru a unui alt angajat care a fost înlocuit
temporar. Cazurile tipice includ: persoanele care semnează un contract de muncă sezonier;
persoanele angajate de o agenție de muncă sau o agenție de plasare și sunt detașate către o
terță parte pentru a îndeplini o sarcină specifică (cu excepția cazului în care există un contract
de muncă cu durată nedeterminată); persoanele cu contracte de formare specifice. Ritmul lent
de redresare în urma crizei financiare și economice și acumularea unui număr sporit de dovezi
asupra creșterii ratelor șomajului au determinat Comisia Europeană să înainteze o serie de
propuneri la 18 aprilie 2012 privind unele măsuri de stimulare a creării de locuri de muncă
prin intermediul unui pachet privind ocuparea forței de muncă. Propunerile au vizat, printre
altele, crearea de noi locuri de muncă din perspectiva cererii, prin stabilirea unor modalități
prin care statele membre ale UE pot încuraja angajările, prin reducerea impozitării veniturilor
salariale sau printr-o mai bună sprijinire a întreprinderilor nou-înființate. Propunerile au vizat,
de asemenea, identificarea domeniilor economice cu un potențial important de creare a unui
număr considerabil de locuri de muncă, cum ar fi economia ecologică, serviciile de sănătate și
tehnologia informației și a comunicațiilor.

În decembrie 2012, în contextul unei rate ridicate și în continuă creștere a șomajului în

rândul tinerilor în mai multe state membre ale UE, Comisia Europeană a propus pachetul de
măsuri privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. Acest pachet a reprezentat o
continuare a acțiunilor privind tinerii prevăzute în pachetul mai larg privind ocuparea forței de
muncă, iar în cadrul său au fost formulate o serie de propuneri, și anume:

-toți tinerii cu vârste de până la 25 de ani ar trebui să primească oferte de muncă de

calitate, să își continue studiile sau să beneficieze de un stagiu de ucenicie sau de formare
profesională în termen de patru luni de la absolvirea școlii sau de la intrarea în șomaj (o
garanție pentru tineri);

-o consultare cu partenerii sociali europeni privind un cadru de calitate pentru stagii care să
permită tinerilor să dobândească experiență profesională de înaltă calitate în condiții de
siguranță;

-o alianță europeană pentru ucenicii în vederea îmbunătățirii calității și a ofertei locurilor

de ucenicie disponibile, care să prezinte mijloacele de reducere a obstacolelor din calea
mobilității tinerilor.

Eforturile de reducere a șomajului în rândul tinerilor au continuat în 2013 când Comisia

Europeană a prezentat Inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” destinată consolidării și
accelerării măsurilor incluse în pachetul de măsuri privind ocuparea forței de muncă în rândul
tinerilor. Aceasta viza, în special, sprijinirea tinerilor care nu urmau o formă de învățământ
sau de formare sau care nu aveau un loc de muncă din regiunile cu o rată a șomajului în
rândul tinerilor mai mare de 25 %. A urmat o altă comunicare intitulată „Împreună pentru
tinerii Europei – Apel la acțiune pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor”,destinată
accelerării punerii în aplicare a garanției pentru tineri și sprijinirii statelor membre ale UE și
întreprinderilor din UE astfel încât acestea să poată recruta mai mulți tineri.

Una dintre principalele priorități ale Colegiului comisarilor analizate în 2014 a fost axarea
pe stimularea creării de locuri de muncă, a creșterii economice și a investițiilor, cu scopul de a
reduce reglementările, de a utiliza în mod mai inteligent resursele financiare și fondurile
publice existente. În februarie 2015, Comisia Europeană a publicat o serie de rapoarte de țară,
analizând politicile economice ale statelor membre ale UE și furnizând informații referitoare
la prioritățile statelor membre UE pentru anul viitor în vederea stimulării creșterii economice
și a creării de locuri de muncă. În aceeași lună, Comisia Europeană a propus și punerea la
dispoziție în 2015 a sumei de 1 miliard de euro prin intermediul Inițiativei „Locuri de muncă
pentru tineri” pentru a crește cu până la 30 de ori prefinanțarea de care statele membre ale UE
ar putea beneficia pentru a stimula ratele de ocupare a forței de muncă a tinerilor, cu scopul de
a asigura intrarea a până la 650 000 de tineri pe piața muncii.

În iunie 2016, Comisia Europeană a adoptat Noua agendă pentru competențe în Europa,
sub titlul „Să lucrăm împreună pentru consolidarea capitalului uman, a capacității de inserție
profesională și a competitivității”. Aceasta are ca scop să asigure dobândirea de către
persoane a abilităților necesare pentru prezent și pentru viitor, pentru a spori capacitatea de
inserție profesională, competitivitatea și creșterea la nivelul întregii Uniuni Europene.

Criza economică și financiară a avut un impact profund asupra societății. Șomajul a atins
niveluri inacceptabil de ridicate în multe părți din Europa, în special în rândul tinerilor. Riscul
de sărăcie și de excluziune socială a crescut. Aceste tendințe se adaugă la provocările
structurale anterioare crizei:

-populația noastră îmbătrânește,

- speranța mai mare de viață reprezintă un semn clar deprogres, dar are consecințe asupra
forței de muncă și trebuie să facem față costurilor aferente acesteia.

-inegalitățile sunt în creștere și pun la îndoială corectitudinea și eficacitatea economiei

noastre sociale de piață.

-garantarea posibilității cetățenilor europeni de a participa pe deplin la viața socială și

pregătirea lor pentru viața profesională modernă constituie o preocupare socială majoră, dar
este esențială și pentru productivitatea și capacitatea noastră de a concura la nivel mondial.

Sustenabilitatea sistemelor de asistență socială, mobilitatea forței de muncă și o

convergență mai mare a performanței pieței muncii sunt, de asemenea, esențiale pentru
funcționarea zonei euro și pentru realizarea unei uniuni economice și monetare mai
aprofundate și mai echitabile. Multe dintre aceste domenii se află în responsabilitatea statelor
membre, dar și Comisia poate avea un rol important. De exemplu, noua Garanție pentru
tineret a UE oferă o nouă perspectivă acțiunilor vizând combaterea șomajului. În prezent, în
Finlanda, 83,5 % dintre tinerii aflați în căutarea unui loc de muncă primesc, în termen de trei
luni de la înregistrarea ca șomeri, o ofertă de studiu sau de angajare care se concretizează.
 Șomajul ca fenomen general nu va scădea în mod semnificativ dacă șomajul în rândul
tinerilor, care este de două ori mai mare decât șomajul la nivel general, nu va fi abordat în
mod adecvat. Comisia Europeană va prezenta un pachet privind locurile de muncă, creșterea
economică și investițiile, care include canalizarea finanțării spre proiecte care pot ajuta tânăra
generație să obțină locuri de muncă decente, completând eforturile întreprinse deja în cadrul
Garanției pentru tineret.

Pachetul Comisiei privind investițiile sociale promovează și cuprinde politici care

consolidează competențele cetățenilor și îi sprijină pentru a participa pe deplin pe piața muncii
și la viața socială. În plus, inovarea socială va fi promovată în continuare, iar ocuparea forței
de muncă și considerentele sociale, inclusiv impactul îmbătrânirii populației și nevoile în
materie de competențe, vor fi luate în considerare în toate propunerile și activitățile Comisiei.
Va fi elaborată o nouă politică europeană privind migrația legală către Europa, pentru a
soluționa problema lipsei de personal calificat și pentru a atrage talentele de care are nevoie
Europa.

Comisia Europeană va promova în continuare libera circulație a lucrătorilor, colaborând

strâns cu autoritățile naționale pentru a se asigura că normele existente sunt bine înțelese și
puse în aplicare, precum și pentru a combate posibilele abuzuri și cereri frauduloase. Această
activitate va include garantarea faptului că Directiva privind detașarea lucrătorilor este pusă în
aplicare cu strictețe și inițierea unei revizuiri specifice a directivei pentru a preveni riscurile
de dumping social.

De asemenea, Comisia va spori oportunitățile de mobilitate profesională și geografică pe

întreg teritoriul Europei și va îmbunătăți condițiile în acest sens, prin inițiative precum
Portalul mobilității europene pentru ocuparea forței de muncă. Semestrul european pentru
coordonarea politicilo economice va fi raționalizat și consolidat, devenind mijlocul de
continuare a modernizării piețelor muncii și a sistemelor de protecție socială. În procedura
semestrului european au fost introduși noi indicatori pentru a monitoriza mai bine principalele
evoluții sociale și în materie de ocupare a forței de muncă: rata șomajului, rata tinerilor care
nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educational sau de formare; rata
șomajului în rândul tinerilor; venitul real brut disponibil al gospodăriilor; rata riscului de
sărăcie în rândul populației de vârstă activă și inegalitățile. Acești noi indicatori permit
detectarea evoluțiilor socioeconomice nefavorabile într-un stadiu incipient, monitorizarea lor
mai îndeaproape și abordarea lor în mod colectiv la nivelul UE. În fine, uniunea economică și
monetară va fi aprofundată și va include mai multe considerente de ordin social. Dialogul cu
organizațiile patronale și cu organizațiile lucrătorilor va fi promovat la toate nivelurile de
guvernanță și orice viitor program de sprijin pentru stabilitatea țărilor din zona euro va face
obiectul unei evaluări a impactului social.