Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Infecția Herpetică 5589 PDF
Infecția Herpetică 5589 PDF
Subf Prevalenta
Virusul Abr. Afecţiune
am %
Herpesvirus HHV 7 β Infecţii febrile Copii (>5 ani)
Human 7 Exantema subitum (roseola) 20-70
Encefalite hepatite
Epstein-Barr HHV 4 γ Mononucleoză, 60-100
carcinoame nazofaringiene
Herpesvirus HHV 8 γ Sarcom Kaposi <3-25
Human 8
Varicela la copil
Este o boală infecţioasă, extrem de
contagioasă, determinată de virusul
varicelozoster (VVZ) şi caracterizată
clinic printr-o erupţie veziculară, care
apare în mai multe valuri eruptive.
Etiologia
Virusul varicelozosterian - familia
Herpesviridae, ADN, fiind primoinfecţie
produce varicela. După varicelă poate urma
latenţă virală şi în cazurile de imunitate
compromisă are loc reactivarea virusului VZ
cu apariţia herpesului zosterian. Virusul VZ
poate fi identificat în vezicule, sânge (până în
ziua a 7-a de la apariţia erupţiilor), în
lichidul cefalorahidian.
Epidemiologia
Sursa de infecţie este omul bolnav de varicelă sau herpes
zosterian acut.
Perioada de contagiune începe cu ultimele 1-2 zile de incubaţie
şi durează 5 zile de la ultima erupţie proaspătă.
Transmiterea infecţiei se face pe cale aeriană prin picături de
secreţii nazofarigiene în condiţii de contact apropiat şi la
distanţă. Este posibilă transmiterea transplacentară.
Receptivitatea este generală. Pot fi afectate toate grupele de
vârstă, dar majoritatea persoanelor se îmbolnăvesc în copilărie
(maximal la copii în vârstă de 2- 8 ani). Sugarii născuţi din
mame imune posedă imunitate specifică până la vârsta de 5-6
luni. Indicele receptivităţii este de 90-95%.
Sezonalitatea maladiei - toamna şi iarna.
Imunitatea postinfecţioasă este durabilă, pe toată viaţa.
Reîmbolnăvirile de varicelă sunt excepţionale (< 3%)
Indicele morbidităţii prin varicelă în RM
(la 100.000 populaţie)
400
200 199,78
182,16
169,48 197,19
150
100
50
0
anul anul anul anul anul anul anul anul anul anul anul anul anul
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Numărul de cazuri de varicelă
(cifre absolute) în RM (2006-2018)
16000
14312
14000 13166
12101
12000
1103811267 10902
10550
10221
9668 9705 9878
10000
8875
8126
8000 7587 7550 7607
7146 7031
6670 6825 6934
6449 6495
6092
5782 5835
6000
4000
2000
0
anul anul anul anul anul anul anul anul anul anul anul anul anul
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
total copii
Patogenia
Clasificarea varicelei în funcţie de tipul bolii
Forme clinice:
Tipice.
Atipice:
Rudimentară
Gangrenoasă
Hemoragică
Buloasă
Generalizată (viscerală)
Clasificarea varicelei în funcţie de
gradul de severitate a bolii
Forme clinice:
Uşoare
Medii
Severe
Tablou clinic
unicamerale,
superficiale,
cu conţinut clar,
cu areolă hiperemiată,
nu confluează
Tenul pielii nemodificat
Evoluţia erupţiilor: maculă-papulă-veziculă
Aceste transformări au loc în mai puţin de 24
ore
vezicula se usucă în 2-4 zile
crusta se elimină în 8-10 zile
lăsînd o zonă de pigmentaţie pasageră
Enantemul
macule
vezicule
ulceraţii superficiale
Localizarea pe mucoasa:
bucală
conjunctivală
anogenitală
laringiană
Locale:
Numărul elementelor eruptive şi mărimea lor
Caracterul erupţiilor (hemoragice, gangrenose,
buloase)
Manifestările clinice în varicela atipică
Rudimentară
Gangrenoasă
Hemoragică
Buloasă
Generalizată (viscerală)
Forma rudimentară
Apare la copii parţial imuni sau care au primit imunoglobulină sau
plasmă a 3-4-a zi de la contactul cu bolnavul de varicelă
Perioada de incubaţie - 21-28 zile
Perioada prodromală lipseşte
Temperatura corpului normală
Sindromul respirator lipseşte
Starea generală nealterată
Exantemul:
macule, papule, dar nu fiecare se transformă în vezicule
neabundent, mărunt
Enantemul lipseşte
Complicaţii absente
Imunitatea postinfecţioasă durabilă, dar pot fi reîmbolnăviri
repetate de varicelă (rareori)
Forma hemoragică
Febră 40-41,0ºC
Convulsii
Stupoare
Semne de intoxicaţie generală pronunţate
Sindrom hemoragic pronunţat:
Vome repetate, de tip „zaţ de cafea”, epistaxis
Erupţii cutanate abundente: vezicule cu conţinut hemoragic, peteşii,
echimoze
Hemoragii în organele interne
Hematurie
Melenă
SCID
Deces
Notă: Apare la copii cu imunosupresie de tip celular (leucemie,
limfom, diateză hemoragică, corticoterapie de lungă durată, etc.)
Forma gangrenoasă
Debut acut
Febră 40-41,0ºC
Vome repetate
Intoxicaţie generală pronunţată, durabilă
Exantemul:
abundent
vezicule mari flasce, cruste, cu zonă de necroză
după detaşarea crustelor rămân ulcere profunde, ce
regenerează cu greu
Afectarea organelor viscerale
Deseori complicaţii septice
Deces
Forma generalizată (viscerală)
Debut acut
Febră 40-41,0ºC
Intoxicaţie generală pronunţată, durabilă
Afectarea organelor viscerale
Erupţii cutanate abundente
Afectări variceloase specifice în organele
interne (frecvent necrotice)
Evoluţie severă
Deces
Forma buloasă
Forma buloasă apare în infecţia mixtă: VZV +
Streptococcus, sau Stafilococcus aureus
În primele zile ale maladiei de rând cu vezicule apar
bule mari de 2-4 cm în diametru, superficiale
Unele bule se localizează pe perimetrul veziculelor
Elementele buloase, având pereţii subţiri, se sparg
uşor, formând eroziuni, cruste cu regenerare lentă
Notă: formele generalizată, gangrenoasă şi buloasă
sunt rar întâlnite, deobicei apar la copii cu
imunodeficienţă pronunţată
Diagnosticul diferenţial al varicelei
herpes zoster,
infecţia herpetică,
variola
rujeola,
rubeola,
scarlatina,
exantemul enteroviral
mononucleoza infecţioasă,
vasculita hemoragică,
purpura trombocitopenică,
dermatita alergică
Varicela la sugari din mame neimune
Perioada prodromală (2-4 zile):
Se înregistrează frecvent
pseudotumorală
trunculară
Tablou clinic:
debut acut
faza manifestărilor generale
faza manifestărilor de focar (2-3 săptămâni)
strabism, pareză mimică tip central, pareză a
limbii, hemipareze centrale, afazii, accese
convulsive, tulburări de memorie şi
comportament, dereglări de intelect
• apoi stare comatoasă cu atonie sau
rigiditate prin decerebrare.
• În formele grave exitusul survine la 50%
bolnavi, 70-80% din supravieţuitori rămân
cu grave manifestări sechelare sub formă
de sindrom convulsiv
Diagnosticul diferenţial al infecţiei herpetice
herpes zoster
varicela
variola
rujeola
rubeola
scarlatina
exantemul enteroviral
mononucleoza infecţioasă
vasculita hemoragică
purpura trombocitopenică
dermatita alergică
borelioza
Folliculitis
Lyme Disease
Urticaria
Zoster Shingles
Zoster Shingles
Herpes simplex
Metoda de Sensibilitatea Specificitatea Timpul necesar Utilizarea
diagnostic (%) (%) pentru efectuare practică