Analiza calităţii brânzeturilor creme utilizând

metoda F.M.E.A

Prof.Dr.Pop Cecilia

Asist.Univ.Dr.Gabriela Frunză Student: Huţu Alexandru-Mugurel,

CEPA Anul IV,Grupa 316
Cuprins

CAPITOLUL I. Prezentarea generală a produsului(ingrediente,sortimente,gramaj)………3

I.1. Caracteristici senzoriale………………………………………………………………..6

I.2. Caracteristici fizico-chimice…………………………………………………………...6

I.3.Caracteristici biologice: conţinutul microbiologic şi valoarea nutritivă……………….6

I.4.Caracteristici tehnologice………………………………………………………………7

I.5.Caracteristici estetice…………………………………………………………………..7

I.6.Caracteristici economice……………………………………………………………….8

CAPITOLUL II. Descrierea procesului tehnologic şi întocmirea diagramei de flux……. 9

II.1. Descrierea procesului tehnologic…………………………………………………….10

CAPITOLUL III. Aplicarea metodologiei specifice FMEA……………………………...12

III.1. Analiza neconformităţilor.Identificarea neconformităţilor potenţiale, a cauzelor şi efectelor

posibile ale acestora……………………………………………………………………….14

III.2. Evaluarea neconformităţilor pe baza coieficientului de risc „Risk Priority Number”

RPN……………………………………………………………………………………….17

III.3. Minimizarea neconformităţilor/defectelor.Măsuri de îmbunătăţire pentru componentele sau

procesele care prezintă posibile neconformităţi/defecte…………………………………..17

III.4.Verificarea îmbunătăţirilor …………………………………………………………..17

CAPITOLUL IV. Concluzii şi sugestii……………………………………………………18

Bibliografie………………………………………………………………………………...20

2
Prezentarea generală a produsului

Brânza este un produs lactat obținut prin coagularea laptelui anumitor animale, mai

des vaci, dar și capre, iaci, oi și bivoli. Pentru a se obține închegarea laptelui, este
folosit cheagul, dar unele tipuri de brânză sunt închegate cu acizi precum oțet sau suc de lămâie,
fie cu anumite specii de cynara.

Cheagul este o enzimă, obținută în mod tradițional din stomacul vițeilor, dar, mai frecvent, în
prezent, se folosesc înlocuitori microbiologici (obținuți în laborator). Pentru a reduce pH-ul și
pentru a dezvolta savoarea, brânzei îi sunt adăugate bacterii, iar anumite tipuri de brânză au
mucegai pe coajă sau în interior. Culoarea naturală variază de la alb la galben. La anumite tipuri
de brânză se adaugă plante și mirodenii.

Diferitele tipuri și variante de brânză sunt rezultatul unor tipuri diferite de bacterii și
mucegaiuri, niveluri diferite de grăsime a laptelui, cât și diferențe în procesare.

Pascu, Beiträge, 8, a sugerat mai întâi o posibilă derivație de la interjecția bîr ori ber, idee

însolită, dar care a fost totuși preluată de Lahovary, cu circumstanța de a o fi combinat cu rânză,
și de a considera cuvintele ca provenind din fondul lingvistic anterior influenței indo-europene.
El a scris apoi despre o derivație de la cuvântul tracic berenza, care poate veni de la ber = „oaie”.
După Densusianu, este vorba de rădăcina iraniană renc-, renz-, rînz-: „a stoarce, a strivi”, adică
„în stoarcere” = „bî renz-”. Rezultatul b-renza › brânza pare normal, din punct de vedere fonetic
și semantic.

Când romanii au început să facă brânză tare pentru legionarii lor, sacul care era folosit
pentru stoarcerea brânzei, astăzi sedilă sau zăgârnă, s-a numit probabil în
trecut brandeum ori brăndăș, ori brandie care însemna „pânză de in” (tifon) și care apare în Evul
Mediu cu sensurile de „văl subțire pentru relicve”, „pânză” și „legătură, brâu”.[1]

După Giuglea, ar trebui plecat de la brendia ori brandia, folosită pentru

stoarcerea zerului din brânză, care s-ar trage dintr-un cuvânt indo-european gurendh „a fermenta,
a acri”; ideea aceasta a fost preluată de Pedersen [în Lingua Posnaniensis, I (1949), pg. 1-2].[2]

Ambele afirmații sunt valide pentru că crescătorii de oi care au păstrat tradiția transhumanței în

sudul și nordul Dunării încă folosesc rânză (stomac triturator) pentru a porni acrirea laptelui de

3
oaie, nu doar pentru brânza de burduf ci și pentru cașul semiprelucrat care este fermentat în
ciubăr din lemn.

Crema de brânză este o brânză proaspătă, moale, delicată produsă din lapte de vacă care nu a
fost supus operației de standardizare. Având în vedere că este obținută dintr-un amestec format
din lapte și smântână, brânza are un conținut ridicat de grăsime.
În Statele Unite ale Americii, crema de brânză trebuie să conțină cel puțin 33% grăsime,
în timp ce în Marea Britanie, conținuul de grăsime ar trebuie să fie de minim 45-65%.
Brânza are o aroma ușoară lactică,dulce și placut, ea trebuie consumată în stare proaspătă,.
Cremele de brânză realizate prin metode tradiționale tind să fie mai frământate, în timp ce
cele obținute industrial au stabilizatori guma de boabe de carob și caragenan, iar textura este
mai fermă.
Crema de brânză are un gust dulce și plăcut. Este o brânză netedă, la temperatura camerei
li vine în diferite soiuri aromate, inclusive cele cu ierburi așa cum este și cazul analizat.
Brânza este consumată pe scară largă în SUA, unde se obișnuia ca feliile de brânză să se
asezoneze cu diferite topping-uri, dulciuri.
Crema de brânză se ambalează în recipiente termoformatede câte 200 g caserola.
Recipientele sunt închise prin termosudare cu un capac din folie de aluminiu gofrată acoperiă
pe partea inferioară cu o peliculă de material plastic. Peste aceasta se aplică un capac
transparent din HDPE, care asigură o protecție mecanică bună.

Astăzi brânzeturile creme prezintă o gamă variată de sortimente. Brânzeturile creme pot fi:

Simple

Dietetice(light);

Cu iaurt;

Cu smântână;

Cu verdeaţă(ceapă verde,mărar);

Cu roşii şi busuioc;

Cu hrean;

4
 Cu nuci;

Caracteristici ale produselor alimentare

Produsele alimentare posedă un ansamblu de proprietăţi senzoriale,fizico-

chimice,tehnologice,estetice,economice specifice și variabile ca număr si intensitate, ce
constituie pentru consumatori unul dintre criteriile cele mai importante în decizia de cumpărare.

Pe de altă parte, proprietăţile senzoriale constituie primul „buletin” la îndemana

consumatorului, cu date reale în legatură cu prospeţimea produselor alimentare şi calitatea
acestora.

Primul contact al consumatorului cu produsul se realizează pe cale senzorială şi în consecinţă

caracteristcile senzoriale dețin, un rol primordial în selectarea şi decizia de cumpărare.

Principalele caracteristici senzoriale ale produselor alimentare sunt:

 aspectul exterior ;
 consistenţa (textura );
 limpiditatea;
 aspectul interior;
 culoarea;
 aroma (mirosul ) ;
 buchetul;
 gustul;
 suculenţa.

5
 I.1. Caracteristici senzoriale ale branzeturilor creme:
 Aspect- pastă omogenă, fără scurgeri de zer;
 Consistența- pastă fină, cremoasă, nesfărâmicioasă;
 Culoare-albă, până la alb gălbuie, uniformă în toată masa cu urme de verdeață;
 Miros - plăcut, caracteristic de fermentație lactică, fără miros străin;
 Gust- caracteristic, plăcut, fără gust străin;
 Textură-cremoasă, se întinde bine pe pâine, ușor de modelat

I.2. Caracteristici fizico-chimice ale branzeturilor creme:

 Grăsime, %= min 50%;
 Punct de topire prin alunecare, °C;
 Glucide
 Proteine
 Sare

I.3. Caracteristici microbiologice ale branzeturilor creme:

 Bacterii coliforme: max. 100/g;
 Escherichia coli: max.10/g;
 Salmonella: absent/25g;

Valoarea nutritivă(informaţii nutriţionale) pentru 100 g cremă de brânză:

Calorii(kcal) 342

Lipide totale 34 g

Lipide saturate 19 g

Lipide polinesaturate 1,4 g

Lipide mononesaturate 9 g

6
Colesterol 110 mg

Sodiu 321 mg

Potasiu 138 mg

Carbohidraţi 4,1 g

Fibre alimentare 0 g

Zahăr 3,2 g

Proteine 6 g

Calciu 98 mg

Fier 0,4 mg

Magneziu 9 mg

Vitamina A 1,343 IU

Vitamina C 0 mg

Vitamina D 25 IU

Vitamina B6 0 mg

Vitamina B-12 0,3 µg

I.4. Caracteristici tehnologice ale branzeturilor creme:

 Folosirea tot mai mult a utilajelor şi a maşinilor la producerea acestui tip de produs ceea
ce duce la o reducere a costurilor salariale;

I.5.Caracteristici estetice ale branzeturilor creme:

 Pastă omogenă fără scurgeri de zer;
 Culoare-albă, până la alb gălbuie, uniformă în toată masa cu urme de verdeață sau
diverse condiment în funcţie de sortiment;

7
I.6. Caracteristici economice ale branzeturilor creme:
 Producţia mare de lapte la nivelul ţării şi pretul scăzut al acestuia favorizează producţia
produselor lactate şi implicit a brânzeturilor creme;
 Comercializarea brânzeturilor creme la un preţ accesibil;

8
 CAPITOLUL II. Descrierea procesului tehnologic şi întocmirea
diagramei de flux

II.1. Descrierea procesului tehnologic

Procesul de obținere a cremei de brânză

Principalele caracteristici ale materiei prime și materialelor auxiliare:
Laptele este un lichid de culoare alb-gălbuie secretat de glanda mamară a mamiferelor.
Din punct de vedere fizic, laptele reprezintă un sistem complex, putând fi considerat o
emulsie de tipul U/A, în care U reprezintă faza grasă formată din globule de grăsime, iar A
faza apoasă care conține substanțe sub formă coloidală (proteinele) sau sub formă dizolvată
(lactoză, săruri minerale, vitamine hidrosolubile). Faza grasă conține și vitamine liposolubile,
pot fi legate și de proteine, în principal de cazeină.
Din punct de vedere chimic, laptele este format din apă, aproximativ 87,5%, și substanță
uscată, aproximativ 12,5%. Substanța uscată este constituită din: glucide, lipide, proteine,
săruri minerale, enzime, vitamine, etc.,
Culturile de bacterii lactice, sunt singurele microorganisme implicate atât în procesarea
laptelui cât și la maturare. Acestea alcătuiesc grupul cel mai numeros de microorganisme cu
implicații în biotehnologia brânzeturilor, cu rol în procesarea materiei prime și maturarea
coagulului și efecte benefice asupra calității și conservabilității produsului finit. Pentru
fabricarea cremei de brânza se utilizează culturi lactice termofile alcătuite din Lactococcus
lactis subsp. cremoris, Lactococcus lactis subsp. lactis, Leuconostoc mesenteroides subsp.
cremoris.
Sarea este un produs cristalin, iar componentul predominant este clorura de sodiu. Sarea
folosită în industria alimentară trebuie să fie lipsită de impurități.
Concentraţia şi distribuţia sării în brânză au o influenţă majoră asupra diferitelor aspecte
ale calităţii brânzeturilor. Aceasta are rol în inhibarea multiplicării și activității
microorganismelor, inhibarea enzimelor din brânză, influențează sinereza coagulului,
produce modificări ale proteinelor din brânză ce influențează textura brânzeturilor, afectează
aroma brânzeturilor.
Verdeață (sau alte condimente) se adaugă în crema de brânză pentru a diversifica gama
sortimentală.

9
 Ambalaj, ambalarea brânzeturilor creme se realizează în atmosferă modificată cu
caserolă ”easy open”.
Crema de brânză se ambalează în recipiente termoformate. Recipientele sunt închise prin
termosudare cu un capac din folie de aluminiu gofrată acoperiă pe partea inferioară cu o
peliculă de material plastic. Peste aceasta se aplică un capac transparent din HDPE, care
asigură o protecție mecanică bună.

Etapele de obținere a cremei de brânză:

Prelucrarea laptelui- acestă etapă cuprinde mai multe operații ce constau în :
 recepția calitativă și cantitativă a laptelui;
 filtararea și curățarea laptelui;
 normalizarea laptelui (toate produsele lactatea ce se fabrică trebuie să aibă conținutul de
grăsime conform standardelor în vigoare);
 pasteurizarea laptelui și a smântânei– se face în funcție de utilajul existent în fabică și
are scopul de a asigura distrugerea bacteriilor patogene în vederea obținerii de produse
sigure de consum;
 răcirea amestecului- după operația unitară de pasteurizare se face răcirea laptelui la o
temperatură de 22-25 º C, pentru a favoriza desfășurarea următoarelor operații.
Pregătirea amestecului pentru fermentare- acestă operație constă în răcirea laptelui,
adaugarea culturii de bacterii lactice respectiv.
Prelucrarea coagulului- constă în separarea zerului de coagul. Încălzirea amestecului sub
omogenizare la temperature de 70 º C, 20”. Adăugarea condimentelor
(sare,verdeață,roşii,busuioc,hrean).
Crema de brânză se ambalează în recipiente termoformate. Recipientele sunt închise prin
termosudare cu un capac din folie de aluminiu gofrată acoperiă pe partea inferioară cu o
peliculă de material plastic. Peste aceasta se aplică un capac transparent din HDPE, care
asigură o protecție mecanică bună.
Eticheta reprezintă totalitatea informaţiilor care însoţesc un produs alimentar care sunt
înscrise pe ambalaj şi care oferă consumatorului, detaliile privind caracteristicile produsului.
Eticheta unui produs alimentar, trebuie să cuprindă în mod obligatoriu:
denumirea produsului ;

10
numele fabricii producătoare ;
adresa ;
lista de ingrediente;
tipul de brânză ;
conţinutul net ;
condiţii de depozitare şi păstrare ;
valoarea nutritivăşi energetică , raportată la 100 g produs;
termenul de valabilitate;
codul de bare;
țara de origine.

11
CAPITOLUL III. Aplicarea metodologiei specifice F.M.E.A

III.1. Analiza neconformităţilor.Identificarea neconformităţilor potenţiale, a cauzelor şi

efectelor posibile ale acestora

Termenul FMEA provine de la acronimul din limba engleză pentru Failure Mode and
Effects Analysis, respectiv Analiza Modului de Defectare şi a Efectelor. Condiţionat de
aşteptările tot mai înalte ale clientului în ceea ce priveşte calitatea, FMEA îşi găseşte aplicaţia tot
mai mult în ultimii ani. Ideea de bază, pe care se fundamentează metoda, este aceea că defectele
care nu se produc nu trebuie nici înlăturate. Această idee nu aduce în principiu nimic nou
Prin dezvoltarea metodicii FMEA s-a realizat oricum un instrument al analizei
sistematice a calităţii şi al planificării calităţii care poate fi înţeles şi aplicat uşor de oricine.
Utilizată corect FMEA permite descoperirea din timp a problemelor de calitate şi evitarea
apariţiei lor prin măsuri adecvate. Metoda FMEA este o metodă de analiză şi minimalizare a
riscurilor potenţiale. Cu ajutorul ei vor trebui cercetate previzibil toate felurile de defecte
potenţiale precum şi cauzele şi efectele lor.

Etape de lucru:

1. Planificare şi pregătire.
2. Analiza riscului – se întocmeşte o listă cu defectele potenţiale menţionându-se cauyele şi
efectele posibile ale acestora.
3. Evaluarea riscului – se face pe baya calculării coieficientului de risc.
4. Minimizarea riscului-acţiuni corective(măsuri de îmbunătăţire pentru componentele sau
procesele care prezintă un risc mai ridicat).
5. Verificarea îmbunătăţirilor- în cazul în care coieficientul de risc (R.P.N) continuă să fie
mai mare de 100 se aplică încă o dată etapa de minimizare a riscului.

12
R.P.N=Coieficient de risc(Risk Priority Number)

R.P.N=A*S*D A=frecvenţa de apariţie

S=severitatea neconformităţii

D=probabilitatea de detecţie a neconformităţilor la

consumator

Cei trei indici au valori de la 1 la 10.

13
 Tabel 3.1

Analiza calităţii brânzeturilor creme utilizând metoda F.M.E.A(Analiza şi evaluarea riscului)

Brânzeturi Neconformităţ Cauze Efecte A S D RPN

creme i
Recepţia 1)Materia 1)Furnizor -îmbolnăvire 3 7 7 147
materiei prime primă-laptele neautorizat,nerespectarea consumator;
nu corespunde normelor de igienă în -nemulţumire
normelor timpul operaţiunii de client;
tehnice de mulgere.
calitate. 2)Depozitare 4 7 9 252
2)Lapte de o neconformă,transportul nu
prospeţime a fost realizat în condiţiile
relativă sau impuse de normele în
alterat. vigoare.
3) Lapte 3)Efectuarea 2 7 6 84
infectat cu necorespunzătoare a
microorganism examenului pentru
e microorganisme.
(Mycobacteriu
m tuberculosis,
Salmonella
typhymurium)

Recepţia 1)Legume şi 1)Furnizor -posibile 5 7 7 245

materiilor seminţe neautorizat,depozitare îmbolnăviri;
auxiliare mucegăite, cu neconformă. -produs
anumite boli 2)Condimentele nu sunt neconform;
sau chiar recepţionate în ambalajele -nemulţumire
fermentate. lor originale. consumator;
2)Condimente 4 2 2 16
de o calitate
îndoielnică(sub
stituiri).
Recepţia 1)Recipiente 1)Nerespectarea -posibile 2 3 4 24
ambalajelor termoformate condiţiilor tehnice îmbolnăviri;
necorespunzăto (greutate,dimensiune) din -nemulţumire
are. standarde. client;
2)Recipiente 2)Nerespectarea -ambalaj
cu suprafaţa condiţiilor din standarde. neconform;
murdară sau cu -pierderi
crăpături. economice
3)Cutiile nu 3)Executarea incorectă a 2 5 6 60
sunt închise procesului de

14
 ermetic. termosudare.
4)Recipiente 4)Fabricarea
sensibile(realiy necorespunzătoare.
ate din
materiale
casante).
Prelucrare 1)Conţinut de 1)Efectuarea incorectă a -produs 3 2 2 12
iniţială grăsime operaţiunii de normalizare neconform;
neconform a laptelui. -client
standardelor în 2)Efectuare incorectă a nemulţumit;
vigoare. operaţiunii de -pierderi
2)Existenţa pasteuriyare a laptelui si a economice; 5 4 5 100
bacteriilor smântânii.
patogene.
Pregătirea 1)Consistenţă 1)Nerespectare -produs 3 5 8 120
amestecului cauciucoasă temperaturii optime pentru neconform;
pentru sau chiar această operaţie, -pierderi
fermentare sfărâmicioasă. adăugarea unei cantităţi economie;
prea mari de culturi de -client
bacterii lactice. nemulţumit;

Prelucrarea 1)Consitenţă 1)Realizarea incorectă a -produs 4 2 8 64

coagulului cauciucosă. operaţiunii de neconform;
2)Gust omogenizare. -client 2 9 9 162
neplăcut. 2)Nerespectarea reţetei nemulţumit;
respectiv a cantităţilor de -pierderi
condimente. economice;
3)Aspect 3)Realizarea incorectă a 2 8 8 128
neconform. operaţiunii de prelucrare a
coagulului
Umplerea şi 1)Aspect 1)Operaţia de umplere nu -client 4 5 7 140
închiderea inestetic al s-a efectuat la maximum. nemulţumit;
recipienţilor recipientului. 2)Închiderea neetanşă a -pierderi
2)Prezenţa recipienţilor. economice; 3 6 2 36
microorganism -produs
elor. neconform;
Termostatarea Aprecierea Nerespectarea -pierderi 2 1 3 6
incorectă a temperaturii ţi a perioadei economice;
eficienţei de termosudare.
sistemului de
sterilizare.
Sortarea şi Cutii Sortarea neefectuată -nemulţumire 5 6 7 210
ştergerea deformate,bom corespunzător. client;
recipienţilor bate,cu -posibile
scurgeri. îmbolnăviri;

15
 -produs
neconform;
Etichetarea şi 1)Etichetă 1)Personal -ambalare şi 5 3 6 90
ambalarea necorespunzăto neinstruit,defectarea etichetare
are(nu conţine maşinii de etichetat. neconformă;
toate -nemulţumire
informaţiile client;
impuse de -pierderi
standardele în economice;
vigoare, nu
este tradusă în
limba română).
2)Ambalare 2)Personal
defectuoasă. neinstruit,defectarea
maşinii de ambalat.
Depozitarea şi Alterarea Nerespectarea -pierderi 4 8 6 192
livrarea conţinutului. parametrilor de economice;
depozitare(temperatură,u -îmbolnăvire
miditate). consumator;
-nemulţumire
consumator;
-produs
neconform;

16
 Tabel 3.2

Analiza calităţii brânzeturilor creme utilizând metoda F.M.E.A(Minimizarea riscului)

Brânzeturi Minimizare neconformităţi(măsuri de A S D RPN

creme îmbunătăţire)
Recepţia -Selectare furnizori,instruire personal,monitorizare 3 4 5 60
materiei parametri de depozitare
prime -Igienizarea mijloacelor de transport şi a ambalajelor 2 7 2 28
Recepţia -Selectarea furnizor 2 3 2 12
materiilor -Verificare parametri de depozitare
auxiliare -Verificarea ambalajelor condimentelor 3 7 4 84
Recepţia -Monitorizarea respectării condiţiilor din standarde 3 2 3 18
ambalajelor -Instruire personal 1 9 2 18
Prelucrare -Instruire personal 3 2 2 12
iniţială -Monitorizarea operaţiilor de prelucrare a laptelui 2 4 3 24
Pregătirea -Instruire personal 2 3 2 12
amestecului -Monitorizarea operaţiei de pregătire a amestecului 2 4 1 8
pentru pentru fermentare
fermentare
Prelucrarea -Instruire personal 2 2 2 6
coagulului -Monitorizarea operaţiei de prelucrare a coagulului 2 3 2 12
Umplerea şi -Monitorizarea operaţiilor de umplere şi închidere 3 4 5 60
închiderea -Instruire personal 2 5 6 60
recipienţilor
Termostatare -Instruire personal 2 1 1 2
a -Monitorizarea operaţiei de termostatare
Sortarea şi -Monitorizarea operaţiilor de sortare şi ştergere 3 6 4 72
ştergerea -Instruire personal şi aplicare sancţiuni
recipienţilor
Etichetarea şi -Calibrare,planuri de mentenanţă 2 2 4 16
ambalarea -Instruire personal
Depozitarea -Monitorizare parametri de depozitare 3 7 2 42
şi livrarea -Instruire personal

17
CAPITOLUL IV. Concluzii şi sugestii

Metoda F.M.E.A este o metodă care se poate aplica în multe domenii de la cel tehnic
până la cel alimentar.Această metodă evidenţiază faptul ca e mai bine să previi o neconformitate
decât să înlături un defect.

Din punctul meu de vedere aplicarea metodei F.M.E.A contituie o metodă prin care
firmele indiferent de domeniul de activitate pe care îl au pot preveni pierderile economice şi pot
obţine cea mai bună variantă a produsului respectiv pentru a-l comercializa, iar consumatorii se
pot bucura de un produs finit de o calitate superioară.

Utilizarea metodei F.M.E.A prezintă o serie de avantaje cum ar fi:

● Recunoaşterea din timp şi evitarea defectelor posibile în cadrul diferitelor faze ale
planificării şi realizării produselor, cât şi în cadrul întregii structurări a proceselor;

● Efectuarea rapidă a modificărilor necesare şi evitarea celor care nu sunt necesare,

reducând astfel timpii de fabricaţie, respectiv scăderea costurilor calităţii în toate domeniile;

● Utilizarea extrem de simplă, cât şi aplicarea neutră în toate branşele, atât pentru
probleme tehnice şi organizatorice, cât şi pentru servicii;

● Completare cu succes a unor noi tehnici de lucru, verificate;

● Utilizarea corectă a cunoştiinţelor existente ale experţilor;

● Fiabilitate mai bună şi verificarea unor cerinţe/caracteristici (caiet de sarcini);

● Îmbunătăţirea comunicării, cooperării şi colaborării dintre clienţi, furnizori şi diferite

compartimente interne ale unei organizaţii.

Singurul dezavantaj al aplicării acestei metode este consumul ridicat de timp necesar efectuării
de F.M.E.A şi formularul destul de neadecvat la completarea manuală.

În concluzie metoda F.M.E.A este o metodă care ne ajută la îmbunătăţirea calităţii produselor şi
serviciilor oferite şi merită aplicată chiar dacă necesită o perioadă de timp.

18
19
Bibliografie

1. http://stiintasiinginerie.ro/wp-content/uploads/2013/12/37-APLICAREA-METODEI-FMEA-
PENTRU-STUDIUL.pdf
2. https://anpc.ro/articol/944/rezultatele-actiunilor-de-control--privind-conformitatea--modul-de-
etichetare--comercializare--prezentare-si-publicitate-a-laptelui-de-consum-si-a-produselor-
lactate
3. https://conspecte.com/Merceologia-marfurilor-alimentare/caracterizarea-merceologica-a-
brinzeturilor.html
4. https://klorii.ro/aliment/Crema-de-branza-200g-Philadelphia/
5. https://ro.wikipedia.org/wiki/Br%C3%A2nz%C4%83

20