Varianta 23

1. Expresii/locuţiuni: e strigător la cer; diferenţă ca de la cer la pământ; a ajunge în cer; a

face gaură-n cer; e picat din cer; nedreptate strigătoare la cer;
2. Prin eliminarea ultimei virgule din versul “Nămoluri fierte, grele, de asfalt”, ar rezulta că
substantivul “de asfalt”, prin schimbarea funcţiei sintactice din atribut în complement, ar
restrânge enumeraţia la doi termeni în loc de trei, apoi s-ar modifica şi sensul comunicării,
înţelegându-se că nămolurile ar conţine asfalt.
3. Sens conotativ: *Discursul despre pericolul de a consuma droguri n-a dat roade. *Bunicii
mei au casa în capul satului.
4. Câmp semantic “înger”: “fericirile”, “cerul”, “Tăria”
5. Adverbul “mai” este folosit în versul “îngerul meu îşi mai aduce-aminte” pentru a exprima
ideea că îngerul păstrează amintirea timp îndelungat.
6. Tema sacrului; motivul îngerului
7. Comparaţia “Cerul la gust i-ajunge ca un blid/ Cu laptele amar şi agurid” sugerează ideea
că relaţia omului cu Divinitatea s-a degradat, existând pericolul desacralizării lumii.
mariana
8. Ultimele două versuri. Conjuncţia “căci”, cu sens concluziv şi explicativ, sugerează o
consecinţă cutremurătoare a întregii idei poetice, aceea a pericolului desacralizării lumii. În
contact cu oamenii, îngerul se molipseşte de relele acestora şi nu-şi mai găseşte locul în cer

9. Titlul “Heruvim bolnav” sugerează pericolul care pândeşte omenirea şi anume acela de a-
şi pierde spiritualitatea, întrucât heruvimul este îngerul aşezat de Divinitate să vegheze
cărarea ce duce la pomul vieţii.

10. Trăsături moderniste:

- intelectualizarea poeziei – viziunea filozofică a raportului spiritual dintre om şi Divinitate
(demitizare)
- limbajul artistic original: estetica urâtului realizat prin relaţii de opoziţie - “Livada, câmpul
[…]floarea” în opoziţie cu “Apele negre […] Nămoluri fierte, grele”; “trupu-i alb” în opoziţie cu
“o bună pământească”.