Varianta 27

1. Sinonime: domneşte = domină, stăpâneşte; nu se cunoaşte = nu este evident, nu se

vede, nu se ştie; rupte = obosite, frânte; întors = revenit, schimbat

2. În versul “Noi suntem, iubito, aceiaşi”, virgula are rolul de a marca vocativul
substantivului “ iubito”;

3. Sens diferit: Imediat ce ajung acasă îmi schimb hainele. *Pentru o familie săracă,
este dificil să aibă o gură în plus la masă. *S-a schimbat de haine imediat ce a ajuns acasă.
Mihai striga la mine, dar când a apărut mama a schimbat imediat tonul.

4. Tipul de acord identificat în versurile “Domneşte pe-aici violetul, tăcerea, cleiul

tâmplăresc…” este acordul prin atracţie, justificat prin faptul că fiecare dintre aceste
substantive stăpâneşte pe rând natura, astfel încât verbul “ a domni” este atribuit fiecăruia
dintre ele.

5. Câmpul semantic al "comunicării": “cuvintele”, "limbi romane", “guri”

6. Tema: iubirea, motivul: cuvântul material

7. Repetiţia exclamaţiei retorice "oh, da" sugerează necesitatea eului liric de a-şi
"întări" sentimentele şi ideile, lumea sa sufletească evidenţiază extazul iubirii.

8. Prin titlul poeziei “Scrisoare medievală” este evidenţiata indirect concepţia literară a lui
Nichita Stănescu, şi anume aceea a materialităţii cuvântului. Aici cuvântul sugerează
eternitate, el dăinuie în timp, capătă valenţe pline de încărcătură emoţională şi prin el se
transmit stări, trăiri,sentimente, emoţii.

9. Trăsături neomoderniste:

*Scrierea cu literă mică: este un procedeu prozodic specific modernismului, prelungit şi

în neomodernism, numit ingambament, care se defineşte prin continuarea ideii din versurile
anterioare, fără a se marca fiecare vers prin majusculă ("scindare a unei unităţi lexico-
sintactice prin dispunerea ei în versuri diferite"- "Dicţionar de ştiinţe ale limbii", Ed.Nemira)

10. Ultimele şapte versuri încep cu o confesiune la persoana I plural, care sugerează
împlinirea cuplului erotic, unit şi statornic: "Noi suntem, iubito, aceiaşi". Vocativul "iubito",
exclamaţia afectivă şi retorică "oh, da" amplifică emoţia intensă a iubirii şi proiectează
îndrăgostiţii în lumea spirituală a perechilor: "unu cu unu,/ pom cu pom, iarbă cu iarbă, /piatră
cu piatră".