Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
0 Proiect Adjectiv Clasa Ava
0 Proiect Adjectiv Clasa Ava
COMPETENŢE SPECIFICE :
La sfârşitul lecţei elevii vor fi capabili de:
Cognitive: C1 – definirea adjectivului;
C2 – recunoasterea adjectivului în diferite surse;
C3 – folosirea adjectivelor potrivite în comunicarea orală sau scrisă;
C4 – deosebirea adjectivelor variabile de cele invariabile;
C5 – analizarea adjectivelor;
C6 – recunoaşterea valorii expresive a adjectivelor.
1
Motrice: M1 – dirijarea atenţiei (văzul, auzul) către centrul de interes sugerat
M2 – coordonarea mişcărilor mânii pentru a scrie estetic pe fişe, în timpul stabilit;
M3 – controlarea mişcărilor, gesturilor şi a vocii în timpul lecţiei, astfel încât să
corespundă sarcinilor de lucru şi regulilor de disciplină stabilite;
Afective:
A1 – manifestarea interesului pentru rezolvarea sarcinilor date;
A2 – manifestarea dorinţei de a rezolva cât mai multe exerciţii/situaţii-problemă;
A3 – manifestarea spiritului de colegialitate şi cooperare în cadrul grupului.
STRATEGIA DIDACTICĂ:
A)Metode şi procedee: conversaţia, exerciţiul, problematizarea, analiza gramaticală, învăţare prin
cooperare, mozaicul, ciorchinele, învăţarea prin descoperire,activitatea pe grupe,lucrul în echipă ;
B)Mijloace de învăţământ: fişe de lucru, cartonaşe colorate, tabla, marker colorat.
C)Forme de organizare: frontală, individuală, colectivă – pe echipe, pe grupe;
D) Temporale: 50 minute;
E) Umane: - colectiv 27 elevi, cadrul didactic
F) Bibliografice: Parfene, Constantin,Metodica studierii limbii şi literaturii române,Ed.Polirom, Iaşi, 2000.
- Crişan,Alexandru,Dobra Sofia, Sâmihăian Florentina, Limba şi literatura română, Manual pentru clasa a V-a ,Ed. Humanitas,
Bucureşti , 2002,
- Aurelian Ilian, Şt. M. Ilinca, Patre Nicolescu, Limba şi literatura româna.Evaluare curentă, clasa a V-a ,Ed.Art, Bucureşi 2009.
- Ionescu Nicoleta,Georgescu Mihaela,Limba română pentru clasa a V-a, Ed.Booklet, Bucureşi 2010.
2
grupaţi în 6 grupe, după preferinţă.
2.Verificarea te- C2 Profesorul verifică, prin sondaj, Elevii verifica tema. 5’ conversaţi Caietele de
mei C5 efectuarea corectă a temei ( ex. 1, a teme
3, 6, pag.147 din Caietul special) explicaţia
3.Reactualiza- A1 Se realizează, prin întrebări Elevii solicitaţi răspund 5’ Jocul Indivi- Evaluare
rea A2 adresate frontal, referitoare la cerinţelor didactic- duală frontală
cunoştinţelor adjectiv. rebus
P : Cum se clasifică adjectivele
şi după care criterii ?
Exemplificaţi !
E : După formă, adjectivele sunt
simpe şi compuse ( se dau
exemple ).
După provenienţă, sunt
propriu-zise şi provenite din alte
părţi de vorbire (se dau
exemple ).
După flexiune, sunt variabile,
cu una sau două terminaţii şi
invariabile( se dau exemple).
3
5. Anunţarea M1 Se anunţă elevii ca astăzi la ora de Sunt receptivi la anunţ. 2’ conversaţia
subiectului A3 limba română vom consolida Răspund la întrebări. explicaţia frontală observare
lecţiei şi a C4 adjectivul prin rezolvarea mai Ajută/contribuie la formularea sistematică
obiectivelor multor exerciţii gramaticale. şi obiectivelor.
formulează împreună cu elevii Scriu titlul lecţiei în caiete.
competenţele cognitive pe
înţelesul acestora.
Scrie titlul lecţiei pe tablă.
4
7. Obţinerea C2 Profesorul desenează un Elevii rezolvă sarcina de lucru
performanţei M2 ciorchine la tablă (ciorchinele
M3 primăverii), urmând ca elevii să-l 10’ ciorchinele tabla, Frontal observare
A3 completeze, conform celor cerute marker Indivi- sistematică
(Subst. primăvară să fie colorat dual
determinat de un adjectiv
derivat, unul compus, un
adjectiv propriu-zis, un adjectiv
provenit din verb la participiu
şi un adjectiv cu valoare de
epitet).
(Anexa 3)
8. Evaluare Apreciază elevii activi, Sunt receptivi la aprecieri şi 2’ conversaţia frontal aprecieri
încurajează elevii timizi, acordă observaţii. colective şi
calificative individuale
9. Asigurarea Tema pentru acasă: Îşi noteaza tema pentru acasă. 1’ conversaţia
retenţiei şi Ex. 19, 20, 21, pag. 142 din
transferului Caietul special
5
ANEXA 1
un elev care se pregăteşte regulat de lecţii este--------------------------
o familie în care toţi membrii sunt împreună şi o duc bine este ...................
6
Precizare: Elevilor li se vor administra fişele de lucru si li se va cere să formuleze ei înşişi
întrebări pentru membrii grupei sale, conform subtitlului din fişă.
Mozaic- metoda evaluării reciproce
Expert 1
Se dă textul:
„ Acolo, departe, în bolţile bătrâne, se cernea o umbră binecuvântată de amurg şi
rar câte-o floare de lumină se întindea pe covorul moale de o culoare gălbuie.
Păsări nu zburau, nici n-ajungeau până acolo; le speria întinsa singurătate. Pârâul
Cerbului sărea pe pietre sure de stânci şi împrăştia lacrimi scumpe pe muşchiul
gros, verde-închis al malurilor, apoi tremura cu zvon moale, neîntrerupt. Undele
lui erau mişcătoare şi antrenau fiorii nevăzuţi ai aerului”
(M.Sadoveanu, Codrul)
Clasificarea adjectivelor
Se dă textul:
„ Acolo, departe, în bolţile bătrâne, se cernea o umbră binecuvântată de amurg şi
rar câte-o floare de lumină se întindea pe covorul moale de o culoare gălbuie.
Păsări nu zburau, nici n-ajungeau până acolo; le speria întinsa singurătate. Pârâul
Cerbului sărea pe pietre sure de stânci şi împrăştia lacrimi scumpe pe muşchiul
gros, verde-închis al malurilor, apoi tremura cu zvon moale, neîntrerupt. Undele
lui erau mişcătoare şi antrenau fiorii nevăzuţi ai aerului”
(M.Sadoveanu, Codrul)
7
Să identifice în text diferite categorii de adj.( simple şi compuse, propriu-zise sau provenite
din verb la prticipiu)
Se dă textul:
„ Acolo, departe, în bolţile bătrâne, se cernea o umbră binecuvântată de amurg şi
rar câte-o floare de lumină se întindea pe covorul moale de o culoare gălbuie.
Păsări nu zburau, nici n-ajungeau până acolo; le speria întinsa singurătate. Pârâul
Cerbului sărea pe pietre sure de stânci şi împrăştia lacrimi scumpe pe muşchiul
gros, verde-închis al malurilor, apoi tremura cu zvon moale, neîntrerupt. Undele
lui erau mişcătoare şi antrenau fiorii nevăzuţi ai aerului”
(M.Sadoveanu, Codrul)
Să precizeze cazul şi funcţia sintactică pentru anumite adjective din text sau să alcătuiască
enunţuri în care un adjectiv din text să aibă o alta funcţie sintactică decât cea din text.
Se dă textul:
„ Acolo, departe, în bolţile bătrâne, se cernea o umbră binecuvântată de amurg şi
rar câte-o floare de lumină se întindea pe covorul moale de o culoare gălbuie.
Păsări nu zburau, nici n-ajungeau până acolo; le speria întinsa singurătate. Pârâul
Cerbului sărea pe pietre sure de stânci şi împrăştia lacrimi scumpe pe muşchiul
gros, verde-închis al malurilor, apoi tremura cu zvon moale, neîntrerupt. Undele
lui erau mişcătoare şi antrenau fiorii nevăzuţi ai aerului”
(M.Sadoveanu, Codrul)
8
Să identifice adjectivele cu valoare de epitet din text sau să alcătuiasca enunţuri în care un
adjectiv să fie folosit cu valoare de epitet.
Se dă textul:
„ Acolo, departe, în bolţile bătrâne, se cernea o umbră binecuvântată de amurg şi
rar câte-o floare de lumină se întindea pe covorul moale de o culoare gălbuie.
Păsări nu zburau, nici n-ajungeau până acolo; le speria întinsa singurătate. Pârâul
Cerbului sărea pe pietre sure de stânci şi împrăştia lacrimi scumpe pe muşchiul
gros, verde-închis al malurilor, apoi tremura cu zvon moale, neîntrerupt. Undele
lui erau mişcătoare şi antrenau fiorii nevăzuţi ai aerului”
(M.Sadoveanu, Codrul)
9
multaştepta
tă
(adj.
compus)
surâzătoare
nouă
(adj. cu
(adj.
valoare de
propriu-zis)
epitet)
Primăvar
ă
aşteptată
călduroasă (adj.
(adj. provenit din
derivat) verb la
participiu)
10