VOINTA

Def. Vointa este un proces psihic reglator care consa in capacitatea de a actiona în vederea
realizãrii unui scop constient stabilit, prin depasirea unor obstacole interioare sau exterioare.

O caracteristicã importantã a vointei constã în faptul cã ea intrã în functiune în actiunile în a

cãror realizare apar o serie de obstacole.

Obstacolul reprezinta o confruntare între posibilitãtile individului si conditiile obiective ale

respectivei activitãti. În vederea depãsirii obstacolului, omul îsi mobilizeazã efortul
voluntar.Efortul voluntar presupune mobilizarea si directionarea resurselor fizice, intelectuale si
emotionale ale omului pentru atingerea scopurilor propuse.

Depasirea obstacolelor si atingerea scopurilor propuse implica parcurgerea mai multor etape.

Etapele procesului volitiv:

1.Aparitia motivatiei (sub formã de impulsuri, tendinte) de realizare a unei activitãti. Pentru ca
actiunea voluntarã sã se realizeze este necesar ca dorinta sã se transforme în intentie si sã se
prevadã diferite modalitãti de realizare a scopului (se construieste planul mental al rezolvãrii
actiunii).

2 .Lupta motivelor este datã de situatia în care apar, în acelasi timp, douã sau mai multe motive
ce orienteazã persoana spre scopuri diferite, ce nu pot fi atinse concomitent. Omul este pus
atunci în situatia de a alege, de a opta pentru un motiv sau altul,

3. Luarea hotararii. Pe baza analizei întreprinse în faza anterioarã, în care am evaluat si

ierarhizat motivele si alternativele de actiune dupã gradul lor de importantã , se formuleazã
hotãrârea de a efectua actiunea corespunzãtoare.

4.Aplicarea planului-executia hotãrârii este faza prin care se ajunge la atingerea propriu-zisã a
scopului. Nu este suficient sã iei o hotãrâre, trebuie sã fii capabil sã o duci la îndeplinire

5. Verificarea si evaluarea rezultatelor - formularea unor concluzii pentru activitatea viitoare.

Calitãtile vointei

Vointa, ca formã superioarã de autoreglare a comportamentului si activitãtii, nu este înnãscutã, ci

se formeazã pe parcursul vietii ca rezultat al executãrii a numeroase actiuni voluntare.

Gradul de dezvoltare a vointei se rãsfrânge asupra întregii activitãti a omului si se exprimã

printr-o serie de calitãti precum:

1. Puterea vointei - exprimã capacitatea individului de a mobiliza si concentra energia

necesarã pentru atingerea scopului propus în ciuda oricãror dificultãti. Opusul acestei
 calitãti este slãbiciunea vointei, care se manifestã prin imposibilitatea de a te mobiliza în
directia realizãrii hotãrârilor luate.
2. Perseverenta presupune mentinerea efortului voluntar atât timp cât este necesar pentru
atingerea scopului, în pofida diverselor piedici sau dificultati care pot apãrea. Opusul ei
este delãsarea, adicã amânarea unei activitãti sau chiar abandonul si renuntarea la efort,
atunci când rezultatele întârzie sau când apar noi obstacole.
3. • Independenþa vointei exprimã capacitatea individului de a lua decizii pe baza
chibzuintei proprii si de a-si asuma constient rãspunderea faptelor sale. Opusul
independentei este sugestibilitatea, care se exprimã în adoptarea necriticã a opiniilor
altora ori în dificultatea de a lua o decizie fãrã un sprijin din partea altei persoane.
4. • Promptitudinea deciziei se exprimã în rapiditatea cu care omul delibereazã într-o
situatie concretã si adoptã o hotãrâre.

Vointa se formeazã si se dezvoltã sub influenta educatiei din familie si din scoalã. În acelasi
timp, pe mãsurã ce începem sã ne cunoastem propriile capacitãti voluntare si sã le
autoevaluãm, putem actiona în vederea dezvoltãrii lor. Prin autoeducatie omul poate face
foarte mult în directia dezvoltãrii vointei.