Verdeș Cătălin-Ionuț - Lucrare de Licentă

Universitatea „Babeș Bolyai”
Facultatea de Științe Economice și Gestiune a Afacerilor

Specializare Contabilitate și Informatică de Gestiune
Lucrare de licenţă
Problematica financiar-contabilă a imobilizărilor la

societațile comerciale
Coordonator, Absolvent,
Conf.univ.dr. Crina Ioana Filip Verdeș I. Cătălin-Ionuț
1
Cuprins
Introducere
Capitolul I: Aspecte conceptuale privind activele imobilizate...............................................................1
1.1. Definirea, recunoașterea și caracterizarea activelor …….….......……………………...…….2
1.2. Conceptul de active imobilizate………………………...………………………………………...4
1.3. Clasificarea activelor imobilizate……………………………………………..………………..…5
1.4. Recunoașterea contabilă a activelor imobilizate…...………………………………………….….7
1.4.1. Recunoașterea imobilizărilor necorporale……………………………......…………….….7
1.4.2. Recunoașterea imobilizărilor corporale……......…………………………………………11
1.4.3. Recunoașterea imobilizărilor financiare……...………………………………………….14
1.5. Evaluarea activelor imobilizate………………………………………………………………….15
1.5.1. Baze de date în contabilitate……....……………………………………………………..15
1.5.2. Evaluarea imobilizărilor necorporale …………………………………………….....19
1.5.3. Evaluarea imobilizărilor corporale……………………………………………...23

1.5.3.1. Reevaluarea imobilizărilor corporale………………………………….24
1.5.4. Evaluarea activelor financiare………………………………………………......25
1.6. Evidenţa operativă şi contabilitatea analitică a imobilizărilor………………………….25
Capitolul II: Studiu comparativ România față de Standardul internațional de contabilitate referitor
la imobilizări…………………………………………………………………………………………………………………………………….. 26
Capitolul III: Contabilitatea activelor imobilizate…………………………..……………….........…31
3.1. Contabilitatea imobilizărilor corporale……………………………………………………………………………………..31
3.1.1. Contabilitatea operațiilor privind intrarea ativelor imobilizate corporale…………………..31
3.1.2. Contabilitatea deprecierii…………………………………………………………………………………………..37
3.1.3. Contabilitatea operațiilor privind ieșirea activelor imobilizate corporale……………………42
3.2. Contabilitatea imobilizărilor necorporale.....................................................................................45
3.3. Contabilitatea imobilizărilor financiare........................................................................................48
Capitolul IV: Operații contabile și analiza principalilor indicatori economico-financiari (Studiu de caz:
S.C. Alfa. S.A.)…………………………………………………………………………………………………………………………………52
2
Concluzii.....................................................................................................................................64
Bibliografie.................................................................................................................................65
3
Introducere
Contabilitatea este un instrument de cunoaștere, gestiune, și control al patrimoniului
și al rezultatelor obtinuțe care asigură înregistrarea, prelucrarea și păstrarea informațiilor cu
privire la situația patrimoniului si al rezultatelor obținute, atât pentru necesitățile firmei, cât și în
relațiile acesteia cu asociații sau acționarii, clienții, furnizorii, băncile, organele fiscale si alte
persoane fizice si juridice. O caracterizare sintetică si deosebit de expresivă cu privire la
valențele manageriale ale contabilității ne-a lăsat cunoscutul om de știință J. Fr. Schär prin
cuvintele: “Contabilitatea este judecătorul nepărtinitor al trecutului, ghidul necesar al prezentului
și consilierul indispensabil al viitorului în fiecare întreprindere.”
O întreprindere îşi utilizează activele pentru a produce bunuri sau pentru a presta servicii,
capabile să satisfacă dorinţele sau necesităţile clienţilor; datorită faptului că aceste bunuri sau
servicii pot satisface aceste dorinţe sau necesităţi, clienţii sunt dispuşi să plătească pentru a le
obţine.
Activele unei întreprinderi rezultă din tranzacţii sau evenimente anterioare. În mod normal
întreprinderile obţin active prin cumpărarea sau producerea acestora, dar şi alte tranzacţii sau
evenimente pot genera active, de exemplu proprietăţile primite de întreprindere de la Guvern ca
parte a unui program de încurajare a creşterii economice într-o regiune şi de descoperire a
rezervelor.
4
Capitolul 1: ASPECTE CONCEPTUALE PRIVIND ACTIVELE
IMOBILIZATE
1.1. Definirea, recunoașterea și caracterizarea activelor
Desfășurarea activității unei entități impune existența unei baze tehnico-materiale în cadrul
căreia activele imobilizate au un rol economic important și dețin o pondere semnificativă, în cele
mai frecvente cazuri.
Un activ reprezintă o resursă controlată de entitate ca rezultat al unor evenimente trecute și de
la care se așteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru entitate, și al cărui cost poate
fi evaluat în mod credibil.
Benefiiciile economice pe care le poate aduce un activ sunt direct proporționale cu potențialul
acestuia de a ajuta firma. Avantajele economice pe care le poate aduce un activ pot să apară în
diferite moduri:
● Poate fi utilizat pentru producția de bunuri sau prestarea de servicii care vor aduce
încasări de numerar;
● Poate fi utilizat ca un obiect de schimb cu un alt activ care poate fi util întreprinderii;
● Poate fi transformat în lichidități prin încasare sau vânzare;
● Poate fi utilizat pentru achitarea unei datorii; (Cozma Ighian Diana, Bazele
Contabilității, Cluj-Napoca : Risoprint ,2012)
În contabilitatea românească, ca de altfel în majoritatea ţărilor din Europa continentală, activele
se structurează în ordinea inversă a lichidităţii, după modelul:
I. Active imobilizate
II. Active circulante
III. Cheltuieli înregistrate în avans
1.2. Conceptul de active imobilizate

Standardul internațional IAS 1 denumit "Prezentarea situațiilor financiare" definește activele
imobilizate ca fiind toate acele active care nu sunt clasificate în categoria activelor curente.
Activele imobilizate, denumite și imobilizări, sunt activele pe care o întreprindere
intenționează să le folosească pe o perioadă mai lungă. Acestea sunt deținute cu scopul de a fi
utilizate în producția de produse finite sau prestarea unor servicii, pentru a fi închiriate terților
sau pentru a fi folosite în scopuri administrative.(
Sunt denumite și bunuri rezultate din investiții, active pe termen lung sau bunuri imobile.
Ele se caracterizează prin faptul că:
a) Perioada lor de utilizare și lichidare este de regulă mai mare de un an;
5
b) Participă la desfășurarea mai multor circuite economice; nu se consumă și nu se
inlocuiesc după prima utilizare;;
c) Sunt fixate în activitatea unitățiilor patrimoniale, nefiind destinate direct
comercializării;
(Gheorghe P. Moraru, Contabilitatea Financiară a Întreprinderilor 2000 : 28)
1.3. Clasificarea activelor imobilizate

Activele imobilizate sunt structurate în:
1. Imobilizări necorporale
2. Imobilizări corporale
3. Imobilizări financiare
1. Imobilizările necorporale – se află in grupa 20 a planului de conturi- sunt definite de

IAS 38 “Active necorporale” ca fiind acele active identificabile nemonetare, fără suport
material , deţinute de entitate pentru utilizarea în procesul de producţie sau furnizare de
bunuri şi servicii, pentru închiriere către terţi sau pentru scopuri administrative.
(Standardul Internațional de contabilitate 38)
Pentru a explica definiţia, trebuie să adăugăm faptul că activul de această natură trebuie să
poată fi divizat sau separat de entitate şi vândut, transferat, închiriat sau schimbat, fie individual,
fie împreună cu un contract, activ sau datorie corespondentă, să fie controlat de entitate şi să se
poată distinge evident de fondul comercial al întreprinderii. În cazul unei combinări de
întreprinderi, cheltuielile cu un element necorporal, care nu îndeplinesc criteriile de definire şi
recunoaştere pentru un activ necorporal (separat) trebuie să facă parte din valoarea atribuită
fondului comercial.
2. Imobilizări corporale – grupa 21 a planului de conturi- (numite și active fixe sau active
tangibile) se prezintă sub forma unor bunuri cu conținut material(corporal).
Conform normei contabile româneşti, imobilizările corporale reprezintă active care:
❖ sunt deţinute de o entitate pentru a fi utilizate în producţia de bunuri sau prestarea de
servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative;
❖ sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an;
În această categorie de imobilizări se includ terenurile (inclusiv investiţiile pentru amenajarea
acestora) , construcţii, instalaţii tehnice şi maşini , alte instalaţii, mijloace de transport,
animale, plantaţii, mobilier, aparatură birotică ş.a; (OMFP 1802/2014 , 190 : 1 )
6
3. Imobilizări financiare - grupa 21 a planului de conturi – Reprezintă titluri de valoare pe
care întreprinderea intenționează să le dețină pe un anumit termen și din deținerea
cărora întreprinderea dorește să obțină venituri de natură financiară(sub dormă de
dobânzi sau dividende) și , în cazul în care sunt reprezentate de acțiuniexercitarea unui
control sa a unei influenșe asupra emitentului. (Cozma Ighian Diana, Bazele
Contabilității, Cluj-Napoca : Risoprint ,2012:21)
Conform pct. 264 alin. (1) din Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014
pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și
situațiile financiare anuale consolidate, cu modificările și completările ulterioare, în categoria
imobilizărilor financiare se află acțiunile deținute la entitățile afiliate, împrumuturile acordate
entităților afiliate, acțiunile deținute la entități asociate și entități controlate în comun,
împrumuturile acordate entităților asociate și entităților controlate în comun, alte investiții
deținute ca imobilizări și alte împrumuturi. Totodată, la alin. (4) al aceluiași articol se precizează
că în categoria altor investiții deținute ca imobilizări se evidențiază distinct certificatele de emisii
de gaze cu efect de seră, precum și certificatele verzi amânate la plată, în acest scop fiind creat
contul distinct 266 „Certificate verzi amânate”. ( OMFP 1802/2014 pct. 264 alin. (1))
1.4. Recunoașterea contabilă a activelor imobilizate

1.4.1. Recunoașterea imobilizărilor necorporale
Cadrul general al IASC (International Accounting Standards Committee) stabilește
criteriile de recunoaștere a activelor, aceste criterii aplicându-se și recunoașterii
imobilizărilor necorporale.
O imobilizare necorporală poate fi achiziționată sau generată intern. In oricare din cazuri,
trebuie sa fie recunoscută doar dacă:
❖ activul este controlat de entitate ca rezultat al unor evenimente trecute;
❖ entitatea se asteaptă ca activul să genereze beneficii economice viitoare;
❖ costul activului poate fi masurat credibil;
❖ activul poate fi separat de fondul comercial. (Standardul International de
Contabilitate 38 (IAS 38))
Conform OMFP 1802 / 2014, în structura imobilizărilor necorporale sunt incluse: cheltuielile de
constituire, cheltuielile de dezvoltare, concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte
drepturi de active similare (cu excepţia celor create în cadrul entităţii), fondul commercial și alte
imobilizări necorporale.
Anumite imobilizări necorporale pot fi conţinute în sau pe suporturi fizice, cum ar fi un compact
disc (în cazul programelor informatice), documentaţia legală (în cazul licenţelor sau al
brevetelor) ori pe film. Pentru a stabili dacă o imobilizare care încorporează atât elemente
corporale, cât şi necorporale trebuie tratată ca imobilizare corporală sau ca imobilizare
necorporală, o entitate îşi utilizează raţionamentul pentru a evalua care element este mai
semnificativ. De exemplu, un program informatic pentru un utilaj computerizat care nu
poate funcţiona fără programul respectiv este parte integrantă a respectivului hardware şi este
7
tratat ca imobilizare corporală. Acelaşi lucru este valabil şi pentru sistemul de operare al unui
computer. În cazul în care nu fac parte integrantă din echipamentul aferent, programele
informatice sunt tratate ca imobilizări necorporale. (pct. 148 din Ordinul Ministrului Finanțelor
Publice nr. 1.802/2014)
● Cheltuielile de constituire sunt cheltuielile care se fac atunci când dorim să înființăm sau
să dezvoltăm o firmă, cum sunt taxele și alte cheltuieli de înscriere și înmatriculare,
cheltuieli cu emiterea și vânzarea de acțiuni, obligațiuni, cheltuieli de prospectare a pieței
și de publicitate și alte cheltuieli de această natură legate de înființarea și extinderea
activității unei firme. Se amortizează pe o perioadă de maximum 5 ani.
(http://contabilul.manager.ro/a/9157/recunoasterea-cheltuielilor-de-constituire-la-
imobilizarile-necorporale-cum-procedam.html)
● Cheltuielile de dezvoltare sunt imobilizate atunci când sunt rezultatul aplicării

rezultatelor cercetării sau a altor cunoștinte, în scopul producerii de noi bunuri sau
servicii sau înbunătățirea celor deja existente. Se pot da exemple de mai multe activitați
de dezvoltare cum sunt:
a. Proiectarea, construcția și testarea producției intermediare sau folosirea

intermediară a prototipurilor și modelelor;
b. Proiectarea uneltelor sau matrițelor care implică tehnologie nouă; (Cozma Ighian
Diana, Bazele Contabilității, Cluj-Napoca : Risoprint ,2012:19)
● Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi de active similare cuprind
toate cheltuielile care se fac atunci când se dorește achiziționarea dreptului de exploatare
a unui bun, activitate sau serviciu. (Cozma Ighian Diana ,Bazele Contabilității pag 20)
Concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile comerciale, drepturile şi activele similare

reprezentând aport, achiziţionate sau dobândite pe alte căi, se înregistrează în conturile de
imobilizări necorporale la costul de achiziţie sau valoarea de aport, după caz. În această
situaţie valoarea de aport se asimilează valorii juste.
❖ Concesiunile primite se reflectă ca imobilizări necorporale atunci când

contractul de concesiune stabileşte o durată şi o valoare determinate pentru
concesiune. Amortizarea concesiunii urmează a fi înregistrată pe durata de
folosire a acesteia, stabilită potrivit contractului. În cazul în care contractul
prevede plata unei redevenţe/chirii, şi nu o valoare amortizabilă, în
contabilitatea entităţii care primeşte concesiunea, se reflectă cheltuiala
reprezentând redevenţa/chiria, fără recunoaşterea unei imobilizări necorporale.
(pct. 176 alin. (2) din Ordinul Ministrului Finanțelo Publice nr. 1.802/2014)
8
Brevetele, licenţele, mărcile comerciale, drepturile şi alte active similare se
amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de către entitatea care le
deţine. (pct. 176 din Ordinul Ministrului Finanțelo Publice nr. 1.802/2014)
❖ Brevetul poate fi acordat pentru orice invenție având ca obiect un produs sau
un procedeu, în toate domeniile tehnologice, cu condiția ca aceasta sa fie
nouă, să implice o activitate inventivă si să fie susceptibilă de aplicare
industrială.
❖ Licențele sunt imobilizări necorporale implicate, în general, de utilizarea

brevetelor. Fără a ceda brevetul său, titularul acestuia poate să consimtă unui
terț dreptul de exploatare. Se spune, atunci, că titularul acordă terțului, contra
unei redevențe, o licența de exploatare.
(http://contabilul.manager.ro/a/3097/recunoasterea-si-inregistrarea-in-
contabilitate-a-imobilizarilor-necorporale.html)
❖ Marca este un semn susceptibil de reprezentare grafică care are ca scop

deosebirea produselor/serviciilor unei persoane fizice/juridice de cele
aparţinând altor persoane. (Suport de curs “Contabilitate
Financiară”,Conf.univ.dr. Crina Ioana Filip)
Dreptul asupra mărcii sau a indicației geografice este dobândit şi protejat prin înregistrarea
acestora la OSIM în condiţiile Legii nr. 84/1998 privind înregistrarea mărcilor şi indicaţiilor
geografice.
În funcție de specificul activității titularului se disting:
▪ marca de fabrică,
▪ marca de comerț
▪ marca de serviciu
❖ drepturile și activele similare

În categoria drepturilor și activelor similare sunt incluse elemente ca:
▪ procedeele industriale;
▪ know-how;
▪ modelele;
▪ schițele;
(Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice)
Comisia Camerei de Comerț cu sediul la Paris, consideră know-how-ul ca fiind ansamblul de
noțiuni, de cunoștințe, de experiența, de operații si procedee necesare fabricării unui produs.
9
Acest ansamblu de cunostințe si noțiuni care poate fi nebrevetat sau este nebrevetabil
prezintă un înalt grad de eficiență și reprezintă o noutate relativă si subiectivă in materie, fiind
transmis printr-un contract de know-how, bineînțeles cu titlu oneros.
Aceste elemente sunt amortizabile, iar amortizarea se realizează pe durata normală de
utilizare sau pe durata probabilă de exploatare.
(http://contabilul.manager.ro/a/3097/recunoasterea-si-inregistrarea-in-contabilitate-a-
imobilizarilor-necorporale.html)
● Fondul comercial este recunoscut ca activ necorporal atunci când rezultă din achiziția
unei alte întreprinderi al cărei cost de achiziție este superior valorii de piață a activelor
nete dobândite. (Cozma Ighian Diana, Bazele Contabilității, Risoprint, 2012:20)
Fondul comercial poate fi definit ca rezultatul tuturor elementelor interne sau externe
favorabile maximizării profiturilor degajate de întreprindere în trecut, prezent și viitor.
(http://www.rasfoiesc.com/legal/contabilitate/Evaluarea-fondului-comercial36.php_)
Se deduce că fondul comercial poate să fie pozitiv, caz în care poartă numele de
goodwill, în masura în care elementele citate anterior permit degajarea unui profit superior
remunerației capitalurilor angajate (utilizate) sau/și capitalurilor necesare bunei funcționări
a întreprinderii. în caz contrar, fondul comercial îmbracă forma unui badwill (sau fond
comercial negativ). (http://www.rasfoiesc.com/legal/contabilitate/Evaluarea-fondului-
comercial36.php_)
Fondul comercial nu trebuie confundat cu fondul de comert, care, in drept, reprezintă un

bun unitar caracterizat prin reuniunea elementelor necorporale și a unor elemente corporale
ce aparțin unui comerciant, permițându-i acestuia să-și dezvolte clientela. (OMFP
1802/2014)
În cazul fondului comercial, pot apărea des deprecieri cu caracter reversibil (cum ar fi :
scăderea credibilității unei firme, ca urmare a unui scandal de discreditare), care impun
crearea unei ajustari pentru deprecieri, folosindu-se în acest scop contul 2907 “Ajustari
pentru deprecierea fondului comercial” .
● În cadrul avansurilor şi altor imobilizări necorporale se înregistrează avansurile acordate

furnizorilor de imobilizări necorporale, programele informatice create de entitate sau
10
achiziţionate de la terţi pentru necesităţile proprii de utilizare, precum şi reţete, formule,
modele, proiecte şi prototipuri.
După destinația lor, programele informatice pot fi:
▪ cu utilizare comercială;
▪ pentru uz intern;
După modul de obținere, acestea pot fi:
▪ achiziționate;
▪ create; (OMFP 1802/2014)
! La aplicarea pentru prima dată a prezentelor reglementări, soldul contului 233 "Imobilizări
necorporale în curs de execuţie" se transferă fie asupra contului 1176 "Rezultatul reportat
provenit din trecerea la aplicarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene",
fie în contul 203 "Cheltuieli de dezvoltare" sau contul 208 "Alte imobilizări necorporale",
înfuncţie de stadiul realizării proiectului şi de modul de îndeplinire a condiţiilor de recunoaştere
a acestuia ca activ. (OMFP 1802/2014, pct. 175 alin. 1)
1.4.2. Recunoașterea imobilizărilor corporale

Imobilizările corporale , denumite şi imobilizări materiale sau active tangibile, cuprind
bunuri materiale de folosinţă îndelungată, care îndeplinesc următoarele caracteristici
(I.P.Pântea & G.Bodea , 2008 ):
● Sunt deținute de o întreprindere pentru a fi utilizate în producţia de bunuri , în prestarea

de servicii , în activităţi administrative sau sunt închiriate terţilor;
● au durata normală de funcţionare mai mare de un an.
Conform OMFP 1802/2014 imobilizările corporale cuprind: terenuri și construcții; instalații
tehnice și mașini; alte instalații, utilaje și mobilier; avansuri acordate furnizorilor de imobilizări
corporale și imobilizări corporale în curs de execuție.
Imobilizările corporale reprezintă o parte importantă din activele întreprinderii, ocupând un loc
important în prezentarea poziției sale financiare. Astfel, un efect semnificativ asupra raportărilor
întreprinderii îl poate avea decizia dacă o cheltuială reprezintă un activ sau o cheltuială de
exploatare.
În continuare vom detalia categoriile de imobilizări corporale conform OMFP 1802/2014

(după C.Caraiani & M.Dumitrana, 2010 și Mateș D. et al., 2005 : 49):
11
● Terenuri și construcții. Terenurile reprezintă imobilizări corporale ce cuprind două
categorii: terenuri și amenajări de terenuri( OMFP 1802/2014). Terenurile au durată de
utilizare nelimitată, fiind elemente ale imobilizărilor corporale care nu se supun
amortizării. În schimb, investițiile efectuate pentru amenajarea terenurilor și alte lucrări
similare se supun amortizării. Amenajările de terenuri sunt reprezentate prin lucrări
efectuate pentru: lucrări de racordări la sistemul de alimentare cu energie electrică, gaze
naturale și apă, lucrări de acces pietonal ori transport, împrejmuiri, desecări, etc.
Construcțiile sunt acele bunuri de natura activelor corporale, rezultate în urma unor
lucrări specifice de construcții, montaj și instalații; sunt imobilizări reprezentate de clădiri
achiziționate de la terți sau din producție proprie, care se supun amortizării, deoarece ele
au durată de utilizare limitată. Construcțiile cuprind clădirile, halele industriale,
depozitele, etc. executate din zidărie, lemn, metal, beton sau pe baza unui proiect care
servește la adăpostirea oamenilor, obiectelor, reprezentând locul (spațiul) unde se
desfășoară activități productive, administrative, comerciale, se prestează servicii, etc. Cu
toate că o construcție nu poate fi separată de terenul pe care îl ocupă, este important să se
evidențieze separat terenurile și construcțiile.
● Instalațiile tehnice și mașinile sunt imobilizări reprezentate de echipamente tehnologile
(mașini, utilaje și instalații de lucru), aparate și instalații de măsurare, control și reglare,
mijloace de transport, animale și plantații. Potrivit legislației din țara noastră, sunt
considerate imobilizări obiectul singular sau complexul de obiecte ce se utilizează ca
atare și îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: au o valoare mai mare decât limita
stabilită prin lege; au o durată normală de utilizare mai mare de un an. Pentru obiectele
care sunt folosite în loturi, seturi sau formează un singur corp, la încadrarea lor ca
imobilizări se are în vedere valoarea întregului lot, set sau corp. Costul de achiziție sau de
producție al imobilizărilor se include treptat în cheltuielile activității prin amortizare, cu
scopul măsurării corecte a rezultatelor activității. Amortizarea se determină pe baza unui
plan de amortizare, de la data punerii acestora în funcțiune și până la expirarea duratei
utile de viață, ținând seama de condițiile specifice de utilizare a imobilizărilor.
● Alte instalații, utilaje și mobilier includ active nenominalizate în grupele menționate, cum
ar fi: mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale
și alte active corporale precum: mese, scaune, fotolii, calculatoare personale, aparate de
multiplicat și fotografiat, telefoane, fax, îmbrăcăminte pentru protecție, etc.
● Avansurile și imobilizările corporale în curs de execuție includ imobilizările in curs de

execuție (care nu au fost terminate, adică nefinalizate la finele perioadei) pentru nevoile
proprii efectuate de întreprindere sau de terți, inclusiv sumele de bani achitate în contul
activelor corporale. Imobilizările corporale în curs de execuţie reprezintă investiţiile
neterminate efectuate în regie proprie sau în antrepriză, evaluate la costul de producţie
sau de achiziţie, reprezentând preţul de deviz al investiţiei. Sunt trecute în categoria
imobilizărilor corporale finalizate după recepţia, darea în folosinţă sau punerea în
12
funcţiune a acestora, după caz. Avansurile cuprind sumele acordate furnizorilor de
imobilizări corporale înaintea începerii lucrărilor sau livrării imobilizărilor.
Sunt, de asemenea, considerate imobilizări corporale:
● investiţiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de închiriere,
concesiune, locaţie de gestiune, asociere în participaţiune şi altele asemenea;
● mijloacele fixe puse parţial în funcţiune , pentru care nu s-au întocmit formele de
înregistrare ca imobilizări corporale ; acestea se cuprind în grupele în care urmează a se
înregistra, la valoarea rezultată prin însumarea cheltuielilor efective ocazionate de
realizarea lor;
● investiţiile efectuate pentru descopertă în vederea valorificării de substanţe minerale utile,

precum si pentru lucrările de deschidere şi pregătire a extracţiei în subteran şi la suprafaţă;
● investiţiile efectuate la mijloacele fixe existente , sub forma cheltuielilor cu modernizarea,

realizate în scopul îmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali şi care conduc la obţinerea de
beneficii economice viitoare , prin majorarea valorii mijloacelor fixe;
● investiţiile efectuate din surse proprii, concretizate in bunuri noi, de natura celor
aparţinând domeniului public, precum şi în dezvoltări şi modernizări ale bunurilor aflate în
proprietate publică
● activele biologice, înregistrate de către contribuabili potrivit reglementărilor contabile

aplicabile. (Legea 227/2015 privind noul Cod Fiscal, articolul 28, alin.(3)).
Nu sunt considerate imobilizări corporale:

● motoarele, aparatele și alte subansambluri ale mijloacelor fixe procurate în scopul
înlocuirii componentelor uzate cu ocazia reparațiilor de orice fel sau în scopul efectuării
unor mici modernizări în cadrul reparațiilor capitale;
● sculele, instrumentele și dispozitivele speciale ce se folosesc fie la fabricarea anumitor

produse în serie, fie la executarea unei anumite comenzi indiferent de valoarea și durata
normală de funcționare (utilizare);
● construcțiile și instalațiile provizorii executate din fondurile de investiții;
● animalele care nu au îndeplinit condițiile pentru a fi trecute la animale adulte, animale de

îngrășat, păsările și coloniile de albine;
13
● pădurile;
● investițiile efectuate pentru realizarea lucrărilor miniere din afara perimetrelor de

exploatare, precum și cele pentru foraj, executate pentru explorări, prospecțiuni geologice
și geofizice, forajele pentru alimentarea cu apă care nu au dat rezultate, sondele situate în
gaz-capul unor zăcăminte de țiței, precum și sondele de cercetare geologică care au pus în
evidență acumulări de hidrocarburi, dar care, din motive geologotehnice și economice
obiective, nu pot fi exploatate;
● prototipurile, atât timp cât servesc ca model la executarea producției de serie, inclusiv
seria zero, sau sunt supuse încercărilor în vederea omologării la producător;
● echipamentul de protecție și de lucru, îmbrăcămintea specială, precum și accesoriile de

pat, indiferent de valoarea și durata lor de utilizare. (Legea nr. 15/1994 privind
amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și necorporale)
1.4.3. Recunoașterea imobilizărilor financiare
În mod detaliat investițiile financiare sau de portofoliu se clasifică astfel:

❖ Acțiunile deținute la entitățile afiliate reprezintă drepturile sub formă de acțiuni deținute
de o societate- mamă un capitalul filialelor ei, a căror deținere pe o perioadă lungă de
timp este considerată utilă (îi conferă dreptul de control și de obținere de dividende).
Controlul reprezintă capacitatea de-a conduce politicile financiare și operaționale ale unei
societăți pentru a obține beneficii din activitatea ei (Cozma Ighian Diana, pag.21)
❖ Interesele de participare reprezintă drepturile obținute în capitalul unei alte societăți

comerciale. Interesele de participare sunt deținute pe termen lung în scopul garantării
contribuției la activitățile persoanei juridice respective. Ele cuprind investiții în
întreprinderi asociate și investiții strategice.( Cozma Ighian Diana, pag.21)
O participare de 10% până la 20% în capitalul altei societăți este o investiție strategică.
❖ Întreprinderea asociată este considerată întreprinderea în care investitorul are o influenţă
semnificativă,deţinând 20% până la 50% din acţiunile cu drept de vot la întreprinderea
asociată.
Deţinerea de participaţii în capitalul altor societăţi, conferă unităţilor
deţinătoare:
1. O poziţie de acţionar semnificativ, când deţine acţiuni sau alte valori care reprezintă cel
puţin 5% din capitalul social al emitentului, care dau dreptul la cel puţin 5% din
drepturile de vot în AGA;
14
2. O poziţie de control dacă deţine cel puţin 1/3 din acţiunile emitentului şi 1/3 din
drepturile de vot din AGA;
3. O poziţie majoritară sau de control executiv dacă deţine mai mult de ½ din acţiunile
emitentului și din drepturile de vot din AGA.
❖ Creanțele imobilizate cuprind următoarele categorii de creanțe:
o Sume datorate de entităţi afiliate şi creanţe legate de interese de participare – care

constau din acele creanţe ale persoanei juridice rezultate din acordarea de
împrumuturi societăţilor la care deţine titluri de participare sau interese de
participare;
o Împrumuturi pe termen lung – în care se înregistrează sumele acordate terţilor în
baza unor contracte pentru care unitatea percepe dobânzi, potrivit legii;
o Alte creanţe imobilizate – care privesc garanţiile, depozitele şi cauţiunile depuse
de unitate la terţi. (Cozma Ighian Diana, pag.21)
În contabilitatea curentă imobilizările financiare, recunoscute ca active, se evaluează la cost de
achiziţie sau valoarea determinată prin contractul de achiziţie acestora, iar cheltuiala necesară
privind achiziţionarea imobilizărilor financiare se înregistrează direct în cheltuielile de
exploatare ale exerciţiului.
1.5. Evaluarea activelor imobilizate
1.5.1. Bazele de evaluare în contabilitate
Pentru a fi înregistrată în contabilitatea curentă și recunoscută de situațiile financiare anuale, o

imobilizare, ca de altfel orice alt activ al unei entități, trebuie evaluată.
Evaluarea este procesul prin care se determină valorile la care structurile situațiilor
financiare vor fi recunoscute în Bilanț, în Contul de profit și pierdere și în Notele explicative,
presupunând alegerea unei anumite baze de evaluare (Ristea M., 2005 : 106).
Evaluarea reprezintă un procedeu al metodei contabilităţii care constă în măsurarea valorică
a activelor, datoriilor, capitalului propriu, veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor financiare.
(https://conspecte.com/Bazele-Contabilitatii/evaluarea-si-rolul-ei-in-contabilitate.html )
Potrivit art. 85 din OMFP nr. 1802/2014, evaluarea imobilizărilor corporale si necorporale, cu
ocazia inventarierii, se face la valoarea de inventar, stabilită de comisia de inventariere sau de
evaluatori autorizati. Fac obiectul evaluării și imobilizările in curs de execuție.
15
Potrivit alineatului 2 al aceluiași articol , corectarea valorii imobilizărilor necorporale si
corporale și aducerea lor la nivelul valorii de inventar se efectuează, in funcție de tipul de
depreciere existentă, fie prin inregistrarea unei amortizări suplimentare, în cazul în care se
constată o depreciere ireversibilă, fie prin constituirea sau suplimentarea ajustărilor pentru
depreciere, în cazul în care se constată o depreciere reversibilă a acestora.
Pentru evaluarea activelor în situațiile financiare sunt utilizate diverse baze de evaluare în
combinații variate, așa cum sunt prezentate în Cadrul general de întocmire și prezentare a
situațiilor financiare și preluate prin reglementările din România. Ele includ următoarele:
• Costul istoric. Activele sunt înregistrate la suma plătită în numerar sau în echivalente ale
numerarului sau la valoarea justă din momentul cumpărării lor;
• Costul curent. Activele sunt înregistrate la valoarea în numerar sau în echivalente ale
numerarului, care ar trebui plătită dacă același activ sau unul asemănător ar fi achiziționat în
prezent;
• Valoarea realizabilă. Activele sunt înregistrate la valoarea în numerar sau în echivalente
ale numerarului, care poate fi obținută în prezent prin vânzarea normală a activelor;
• Valoarea actualizată o estimare prezentă a valorii în funcție de fluxurile de numerar
următoare ce apar în cursul desfășurării normale a activității,adică aducereal la zi a unei
valori care devine disponibilă mai tâziu. Pentru active, valoarea actualizată este reprezentată de
valoarea actualizată a fluxurilor nete de numerar care vor fi generate din exploatarea bunului
în viitor. ( Cozma Ighian Diana, Bazele Contabilității, Editura Risoprint 2012: 39)
Nici o bază de evaluare nu se poate aplica în mod general și nu este satisfăcătoare în mod
absolut. În consecință, se ridică o problemă în acest sens. Normele contabile internaționale s-au
îndreptat spre costul istoric fără a pierde din vedere combinarea sa cu alte baze de evaluare.
Valorile folosite în evaluare
În vederea evaluării elementelor situațiilor financiare sunt utilizate costuri, prețuri și tarife
Costul ,în general, reprezintă totalitatea „eforturilor”, exprimate valoric, efectuate de entitate
pentru procurarea sau producerea unui bun, executarea unei lucrări, prestarea unor servicii etc.
( Cozma Ighian Diana, Bazele Contabilității, Editura Risoprint 2012: 40)
Costurile sunt reprezentate de:
a) Costul de achiziție se compune din prețul de cumpărare negociat și înscris în factura
primită de la furnizor, eventuale cheltuieli de transport, aprovizionare și manipulare
suportate de cumpărător, unele cheltuieli accesorii efectuate in vederea punerii in stare
16
de functionare a anumitor bunuri, eventuale taxe nedeductibile.
(http://www.conta.ro/dictionar_online_costul%20de%20achizitie.html)
Potrivit IFRS în costul de achiziție se includ și costurile estimate pentru demontarea și

mutarea imobilizării, respectiv costurile de restaurare a amplasamentului la sfarșitul
duratei de viață utilă a acestuia. În costul de achiziție se includ, de asemenea,
comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu obținerea de autorizații și alte cheltuieli
nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective.
b) Costul de producție este reprezentat de ansamblul cheltuielilor(consumurilor) unei

întreprinderi necesare pentru realizarea bunurilor din producție proprie. Costul de
producție este format din costul de achiziție al materiilor consumate, celelalte cheltuieli
directe de producție (materiale directe, energie consumata în scopuri tehnologice,
manoperă directă și alte cheltuieli directe de producție), precum și cota cheltuielilor
indirecte de producție alocate în mod rațional ca fiind legate de fabricarea imobilizării.
Restul cheltuielilor indirecte un se includ in costul de producție. În reglementările
contabile conforme cu directivele europene sunt menționate exemple de astfel de
cheltuieli: pierderile de materiale; manoperă sau alte costuri de producție înregistrate
peste limitele normal admise; cheltuielile de depozitare, cu excepția cazurilor în care
aceste costuri sunt necesare în procesul de producție, anterior trecerii într-o nouă fază
de fabricație; regiile (cheltuielile) generale de administrație care nu participă la
aducerea bunurilor in forma și locul final. (Cozma Ighian Diana Bazele Contabilității)
Momentele evaluării
Evaluarea elementelor situațiilor financiare se realizează, potrivit reglementărilor legale, în
4 momente:
● Evaluarea la intrarea imobilizărilor în entitate;
● Evaluarea imobilizărilor la ieșirea din entitate;
● Evaluarea activelor imobilizate cu ocazia inventarierii;
● Evaluarea la închiderea exercițiului financiar (la data bilanțului)
Evaluarea la data intrării în întreprindere(data recunoașterii inițiale)
La data intrării în întreprindere elementele se evaluează și se ănregistrează la valoarea de
intrare, denumită valoare contabilă, care se stabilește astfel:
● Cost de achiziție- pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
● Cost de producție- pentru bunurile produse de entitate;
● Valoarea de aport- pentru bunurile reprezentând aport la capitalul social;;
● Valoarea justă- pentru bunurile obșinute cu titlu gratuit;
Prin valoare justă (Vj) se înțelege suma pentru care imobilizarea corporală ar putea fi
schimbată de bună voie între părți aflate în cunoștință de cauză, în cadrul unei tranzacții, cu
prețul determinat obiectiv. Valoarea justă se folosește în evaluarea la intrare a imobilizărilor
17
corporale obținute cu titlu gratuit sau constátate plus la inventariere. (Suport de curs
Contabilitate Financiară, Conf.univ.dr. Crina Ioana Filip)
Valoarea de aport este cea aferentă imobilizărilor corporale intrate în întreprindere ca aport
la capitalul social sau cu ocazia asocierii, fuziunii, etc. Ea se stabilește de obicei de evaluatori
autorizați în funcție de care este prețul pieței, utilitatea, starea și amplasarea acestor
imobilizări.( (Suport de curs Contabilitate Financiară, Conf.univ.dr. Crina Ioana Filip)
Dacă elementele situațiilor finnanciare sunt exprimate în valută la intrarea în întreprindere,

atunci ele vor fi exprimate în lei, ținându-se cont de cursul valutar de la acea dată .
Evaluarea la data inventarierii
Prin inventariere se urmărește atât existența elementelor contabile, cât și exprimarea valorică a
elementelor de activ și a datoriilor întreprinderii.
Evaluarea imobilizărilor corporale şi necorporale, cu ocazia inventarierii, se face la valoarea de
inventar, stabilită în funcţie de utilitatea bunului, starea acestuia şi preţul pieţei. Fac obiectul
evaluării şi imobilizările în curs de execuţie.
Corectarea valorii imobilizărilor necorporale şi corporale şi aducerea lor la nivelul valorii de
inventar se efectuează, în funcţie de tipul de depreciere existentă, fie prin înregistrarea unei
amortizări suplimentare, în cazul în care se constată o depreciere ireversibilă, fie prin constituirea
sau suplimentarea ajustărilor pentru depreciere, în cazul în care se constată o depreciere
reversibilă a acestora (art.85, alin.2, OMFP 1802/2014)
Evaluarea la sfârșitul exercițiului financiar
Evaluarea în momentul încheierii exercițiului financiar sau evaluarea bilanțieră a imobilizărilor
corporale se face la valoarea de intrare în patrimoniu, respectiv valoarea contabilă pusă
de acord cu rezultatele inventarierii. În acest scop, valoarea de intrare sau contabilă se
compară cu valoarea stabilită pe baza inventarierii astfel:
● diferențele constatate în plus între valoarea de inventar și valoarea de intrare, conform

principiului prudenței, nu se înregistrează în contabilitate, aceste elemente menționându-
se la valoarea lor de intrare;
● diferențele constatate în minus între valoarea de inventar și valoarea contabilă netă se

înregistrează în contabilitate pe seama unei amortizări suplimentare, în cazul
imobilizărilor amortizabile pentru care deprecierea este ireversibilă, sau se efectuează o
ajustare pentru depreciere sau pierdere de valoare, atunci când deprecierea este
reversibilă. (Cozma Ighian Diana, Bazele Contabilității, 2012:44)
Evaluarea la data ieșirii din entitate
18
La data ieşirii din entitate sau la darea în consum, bunurile se evaluează şi se scad din
gestiune la valoarea lor de intrare sau valoarea la care sunt înregistrate în contabilitate (de
exemplu, valoarea reevaluată pentru imobilizările corporale care au fost reevaluate sau
valoarea justă pentru valorile mobiliare pe termen scurt admise la tranzacţionare pe o
piaţă reglementată).
Activele constatate minus în gestiune se scot din evidenţă la data constatării lipsei acestora.
La scoaterea din evidenţă a activelor se reiau la venituri ajustările pentru depreciere sau
pierdere de valoare aferente acestora.
1.5.2. Evaluarea imobilizărilor necorporale

Costul unui activ necorporal produs din resurse proprii este cheltuiala suportată de la data la
care activul necorporal întrunește pentru prima oară criteriile de recunoaștere si cuprinde toate
cheltuielile care pot fi atribuite sau alocate pe o baza rezonabilă si consecvența producerii și
pregătirii activului pentru folosința sa.
Costul unei imobilizări necorporale dobândite separat este alcătuit din pretul său de
cumpărare, inclusiv taxele vamale de import si taxele de cumpărare nerambursabile, după
scăderea reducerilor si rabaturilor comerciale; si orice alt cost de atribuit direct pregătirii
activului pentru utilizarea prevăzută.
Conform articolului 156 din OMFP nr. 1802/2014, o imobilizare necorporală se înregistrează
iniţial la costul de achiziţie sau de producţie.
Achiziția separată
În mod normal, preţul pe care o entitate îl plăteşte pentru a dobândi separat o imobilizare
necorporală va reflecta aşteptările privind probabilitatea ca beneficiile economice viitoare
preconizate ale imobilizării să revină entităţii. În aceste situaţii entitatea preconizează o intrare de
beneficii economice, chiar dacă plasarea în timp a sumei generate de intrare este nesigură.
Astfel, imobilizările necorporale dobândite separat îndeplinesc întotdeauna criteriul referitor
la probabilitatea ca beneficiile economice viitoare preconizate atribuibile imobilizării să revină
entităţii. În plus, costul unei imobilizări necorporale dobândite separat poate fi în general evaluat
în mod credibil. Acest lucru se întâmplă mai ales când contravaloarea achiziţiei ia forma
numerarului sau a altor active monetare.
Costul unei imobilizări necorporale dobândite separat este alcătuit din:
a) costul său de achiziţie, inclusiv taxele vamale de import şi taxele de achiziţie
nerambursabile, după scăderea reducerilor şi rabaturilor comerciale;
19
b) orice cost direct atribuibil pregătirii activului pentru utilizarea prevăzută. (OMFP 1802/2014,
art. 157,158)
Exemple de costuri direct atribuibile sunt:
a) cheltuielile cu personalul determinate de aducerea activului la starea sa de funcţionare;
b) onorariile profesionale care decurg direct din aducerea activului la condiţia sa de
funcţionare;
c) costurile de testare a activului privind funcţionarea sa în mod corespunzător.
Exemple de costuri care nu constituie o parte a costului imobilizării necorporale sunt:
a) costurile de introducere a unui nou produs sau serviciu (inclusiv costurile de publicitate şi
activităţi promoţionale);
b) costurile de desfăşurare a unei activităţi într-un loc nou sau cu o nouă clasă de clienţi (inclusiv
costurile de instruire a personalului);
c) costurile administrative şi alte cheltuieli generale de regie. (OMFP 1802/2014 alin. 159)
Imobilizări necorporale dobândite în cadrul achiziţiei unei afaceri
Cumpărătorul poate recunoaşte drept activ un grup de imobilizări necorporale
complementare, cu condiţia ca activele individuale să aibă durate de viaţă utilă similare. De
exemplu, termenii "marcă" şi "nume de marcă" sunt deseori utilizaţi ca sinonime pentru mărci de
comerţ şi alte mărci. Totuşi, aceştia din urmă sunt termeni generali de marketing utilizaţi în mod
normal pentru referiri la un grup de active complementare cum ar fi marca de comerţ (sau marca
de servicii) şi numele aferent de comercializare, formulele, reţetele şi expertiza tehnologică
Imobilizări necorporale generate intern

Costul unei imobilizări necorporale generate intern este suma costurilor suportate de la data la
care imobilizarea necorporală a îndeplinit pentru prima oară criteriile de recunoaştere ca
imobilizări necorporale.
Uneori este dificil de evaluat dacă o imobilizare necorporală generată intern se califică pentru
recunoaştere, din cauza problemelor în:
c) a identifica dacă există şi momentul în care apare un activ identificabil ce va genera
beneficii economice viitoare preconizate;
b) a determina în mod fiabil costul activului. În anumite cazuri, costul de generare internă a unei
imobilizări necorporale nu poate fi diferenţiat de costul menţinerii sau majorării fondului
comercial generat intern al entităţii sau de costul de funcţionare de zi cu zi.
20
În consecință, pe lângă respectarea regulilor generale pentru recunoașterea și evaluarea
inițială a unei imobilizări necorporale generată intern, o entitate va aplica regulile și
recomandările menționate în continuare.
Pentru a putea să afirmăm că o imobilizare necorporală generată intern întrunește criteriul

pentru a fi recunoscută ca activ, o entitate desparte procesul de generare a acestuia în două faze:
a) o fază de cercetare;
b) o fază de dezvoltare;
a) Faza de cercetare
Dacă entitatea nu va putea distinge etapa de cercetare de etapa de dezvoltare a unui proiect
intern, atunci aceasă situație va duce la crearea unei imobilizări necorporale, entitatea
tratează cheltuiala cu acel proiect ca și cum ar fi fost realizată numai în etapa de cercetare.
Imobilizările necorporale provenite din cercetare sau din etapa de cercetare a unui proiect intern
nu vor fi recunoscute ca active. Costurile de cercetare (sau cele din faza de cercetare a
unui proiect intern) trebuie recunoscute drept cheltuială atunci când sunt suportate.
Exemple de activităţi de cercetare sunt:

❖ activităţile destinate obţinerii de cunoştinţe noi;
❖ identificarea, evaluarea şi selecţia finală a aplicaţiilor pentru rezultatele cercetărilor sau
pentru alte cunoştinţe;căutarea de alternative pentru materiale, instrumente, produse,
procese, sisteme sau servicii;
❖ formularea, proiectarea, evaluarea şi selecţia finală a alternativelor posibile de materiale,
instrumente, produse, procese, sisteme sau servicii noi ori îmbunătăţite.
b) Faza de dezvoltare
O imobilizare necorporală provenită din dezvoltare (sau din faza de dezvoltare a unui
proiect intern) trebuie recunoscută dacă, şi numai dacă,o entitate poate demonstra toate
elementele de mai jos:
❖ fezabilitatea tehnică necesară finalizării imobilizării necorporale, astfel încât
aceasta să fie disponibilă pentru utilizare sau vânzare;
❖ intenţia sa de a finaliza imobilizarea necorporală şi de a o utiliza sau de a o vinde;
❖ capacitatea sa de a utiliza sau de a vinde imobilizarea necorporală;
❖ modul în care imobilizarea necorporală va genera beneficii economice viitoare
probabile. Printre altele, entitatea poate demonstra existenţa unei pieţe pentru
producţia generată de imobilizarea necorporală sau pentru imobilizarea
necorporală în sine ori, dacă se prevede folosirea ei pe plan intern, utilitatea
imobilizării necorporale;
21
❖ disponibilitatea unor resurse tehnice, financiare şi de altă natură, adecvate pentru
finalizarea dezvoltării imobilizării necorporale şi pentru utilizarea sau vânzarea
acesteia;
❖ capacitatea sa de a evalua fiabil costurile atribuibile imobilizării necorporale în
cursul dezvoltării sale.
În faza de dezvoltare a unui proiect intern, o entitate poate, în anumite cazuri, să identifice
o imobilizare necorporală şi să demonstreze că aceasta va genera beneficii
economice viitoare probabile. Acest lucru este posibil deoarece faza de dezvoltarea
unui proiect este mai avansată decât faza de cercetare
Exemple de activităţi de dezvoltare sunt:

a) proiectarea, construcţia şi testarea unor prototipuri şi modele înainte de producţie şi
utilizare;
b) proiectarea instrumentelor, şabloanelor, tiparelor şi matriţelor care implică o tehnologie
nouă;
c) proiectarea, construcţia şi funcţionarea unei fabrici pilot care nu se află pe o scală
fezabilă din punct de vedere economic pentru producţia comercială;
d) proiectarea, construcţia şi testarea unei alternative alese pentru materiale, dispozitive,
produse, procese, sisteme sau servicii noi ori îmbunătăţite.
(Sursă: OMFP 1802/2014)

Categorii de imobilizări necorporale
În cadrul imobilizărilor necorporale se cuprind:
▪ cheltuielile de constituire;
cheltuielile de dezvoltare;
▪ concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile comerciale, drepturile şi activele similare, cu
excepţia celor create intern de entitate;
▪ active necorporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale;
▪ fondul comercial pozitiv;
▪ alte imobilizări necorporale; şi
▪ avansurile acordate furnizorilor de imobilizări necorporale.
Conform OMFP, concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile comerciale, drepturile şi activele
similare reprezentând aport, achiziţionate sau dobândite pe alte căi, se vor înregistra în conturile
de imobilizări necorporale la costul de achiziţie sau valoarea de aport. În această situaţie valoarea
de aport se asimilează valorii juste.
Concesiunile primite se vor recunoaște ca imobilizări corporale atunci când în contractul de
concesiune este stabilită o durată şi o valoare determinate pentru concesiune. Amortizarea valorii
ei se înregistrează pe durata de folosință stabilită în contract.
22
Fondul comercial generat intern nu se va recunoaște ca activ deoarece nu este o resursă
identificabilă controlată de entitate, care sa poată fi evaluată credibil la cost.
În cazul în care fondul comercial este tratat ca un activ, se au în vedere următoarele prevederi:
a) fondul comercial se amortizează, de regulă, în cadrul unei perioade de maximum cinci ani;
b) totuși, entitățile pot să amortizeze fondul comercial in mod sistematic într-o perioadă de
peste cinci ani, cu condiția ca această perioadă să nu depășească 10 ani și să fie prezentată și
justificată în notele explicative.
(http://contabilul.manager.ro/a/5890/studiu-de-caz-aspectele-contabile-si-fiscale-in-cazul-
vanzarii-fond-de-comert.html)
Perioada de amortizare a imobilizarilor necorporale potrivit OMFP 1802/2014
Cheltuielile de constituire – se amortizează într-o perioadă de cel mult 5 ani.

Cheltuielile de cercetare-dezvoltare – se amortizează pe durata de utilizare sau pe perioada
contractului, după caz. În cazul în care durata contractului sau durata de utilizare depăşeşte 5 ani,
durata de amortizare a cheltuielilor de dezvoltare nu poate depăşi 10 ani.
Concesiuni, brevete si alte drepturi si valori similare – se amortizeaza pe durata prevazuta de
utilizare
Fondul comercial – in cazul în care fondul comercial este tratat ca un activ, acesta se
amortizează, de regulă, în cadrul unei perioade de maximum 5 ani. Totuşi, în cazurile
excepţionale în care durata de utilizare a fondului comercial nu poate fi estimată în mod credibil,
entităţile pot să amortizeze fondul comercial în mod sistematic într-o perioadă de peste 5 ani, cu
condiţia ca această perioadă să nu depăşească 10 ani.
Alte imobilizari necorporale – programele informatice, precum şi celelalte imobilizări
necorporale înregistrate la elementul “Alte imobilizări necorporale” se amortizează pe durata
prevăzută pentru utilizarea lor de către entitatea care le deţine. (OMFP 1802/2014)
1.5.3. Evaluarea imobilizărilor corporale

Evaluarea iniţială O imobilizare corporală recunoscută ca activ trebuie evaluată iniţial la costul
său determinat potrivit regulilor de evaluare, în funcţie de modalitatea de intrare în entitate.
Se pot da mai multe exemple de costuri care au legătură cu construcția unei imobilizări
corporale și căreia i le putem atribui în mod direct:
a) Cheltuieli cu salariile angajațiilor
b) Cheltuieli materiale
23
c) Cheltuieli de amenajare
d) Costuri de livrare și manipulare
e) Costuri de instalare sau amplasare
f) Cheltuieli de proiectare şi pentru obţinerea autorizaţiilor
g) onorariile profesionale plătite avocaţilor şi experţilor, precum şi comisioanele achitate în
legătură cu activul
h) Costurile care provin din testarea funcționării a activului după deducerea încasărilor nete
provenite din vânzarea elementelorproduse în timpul aducerii activului la amplasamentul şi
condiţia de funcţionare (cum ar fi eşantioanele produse la testarea echipamentului)
Evaluarea la data bilanţului

Conform OMFP, o imobilizare corporală trebuie prezentată în bilanț la valoarea de intrare,
mai puţin ajustările cumulate de valoare.
Cedarea şi casarea
O imobilizare corporală trebuie scoasă din evidență atunci când întreprinderea nu mai așteaptă
nici un beneficu viitor de pe urma acesteia.
Atunci când se dorește scoaterea din evidență a unei imobilizări corporale se vor evidența
distinct veniturile din vânzare, cheltuielile cu valoarea rămasă neamortizată și eventuale
cheltuieli legate de cedarea acesteia.
1.5.3.1. Reevaluarea imobilizărilor corporale

Reevaluarea reprezintă o formă particulară a evaluării, realizată la anumite intervale de timp,
ce constă în modificarea și substituirea valorii contabile de înregistrare a imobilizărilor
corporale cu valoarea justă (cu excepțiile prevăzute de lege) stabilită de regulă de evaluatori
autorizați (Mateș D. et al., 2007 : 285).
Scopul reevaluării imobilizărilor corporale îl constituie aducerea valorii contabile a activelor la
valoarea justă a acestora sau la o valoare cât mai apropiată de valoarea justă de la data
bilanțului. Momentul în care se face reevaluarea imobilizărilor corporale îl reprezintă data
închiderii exercițiului financiar (R. Contabilitatea, expertiza și auditul afacerilor, ian 2012 : 50).
Reevaluarea activelor se efectuează de către profesionişti calificaţi în evaluare, membrii ai unui
organism profesional în domeniu, precum experţii contabili membrii CECCAR, recunoscut
naţional şi internaţional, care au ca obiectiv principal determinarea valorii juste a activului
reevaluat, ţinând cont de preţul pieţei, starea şi utilitatea acestuia (R. Curierul Naţional,
nr.5554, 2015).
În urma reevaluării unei imobilizări corporale poate rezulta:
24
● un plus de valoare, când valoarea justă este mai mare decât valoarea contabilă netă.
Plusul de valoare se înregistrează ca o creștere de valoare a imobilizării corporale
(conturi din grupa 21) și o creștere concomitentă a rezervelor din reevaluare (cont 105),
dacă nu a eistat o descreștere anterioară recunoscută ca și cheltuială (cont 6813) sau
ca un venit din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale (cont 7813), dacă a
existat o descreștere anterioară recunoscută ca și cheltuială
● un minus de valoare, când valoarea justă este mai mică decât valoarea contabilă netă.
Minusul de valoare se înregistrează ca o reducere de valoare a imobilizării corporale
(conturi din grupa 21) dacă anterior a existat un surplus de valoare mai mare decât
minusul de valoare rezultat din reevaluarea curentă (cont 105), sau ca o cheltuială
(cont 6813), dacă anterior nu a fost înregistrat un surplus din reevaluare referitor la
acea imobilizare (R. Gestiunea și contabilitatea firmei, 2008 : 3-4) .
înregistrarea în contabilitate a diferențelor din reevaluare se realizează in funcție de metoda
acceptată pentru reflectarea valorii contabile de intrare reevaluată și anume:
a) Reevaluarea simultană a valorii brute a imobilizărilor corporale și a amortizării

cumulate (metoda valorii brute), care se utilizează atunci când, nu se poate
determina valoarea justă de piață, și se apelează la costul de înlocuire;
b) Reevaluarea numai a valorii nete contabile (metoda valorii nete), care se utilizează
atunci când se poate determina o valoare justă de piață pentru activul supus
reevaluării (Matiș D. Bazele contabilității pentru viitorii economiști 2005 : 150).
Metoda valorii brute presupune recalcularea valorii contabile brute și a amortizării cumulate
pe baza unui indice de actualizare. În acest fel valoarea contabilă a imobilizării corporale este
egală cu valoarea sa reevaluată.
Metoda valorii nete presupune eliminarea din valoarea contabilă brută a amortizării
cumulate, iar valoarea contabilă netă este recalculată la valoarea reevaluată a imobilizării.
Această metodă este folosită deseori, pentru clădirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piață
(Cozma Ighian Diana, Bazele Contabilității)
1.5.4. Evaluarea activelor financiare
Evaluare iniţială:
Imobilizările financiare recunoscute ca activ se evaluează la costul de achiziţie
Evaluarea la data bilanţului:
Imobilizările financiare se prezintă în bilanţ la valoarea de intrare mai puţin ajustările
cumulate pentru pierdere de valoare.
1.6. Evidenţa operativă şi contabilitatea analitică a imobilizărilor
25
Fluxurile reale de intrare a imobilizărilor în întreprinderi sunt diverse, revenindu-i evidenţei
operative şi contabilităţii analitice a imobilizărilor sarcina de a observa, consemna şi reflecta în
documente justificative mişcarea acestora.( Suport de curs Contabilitate Financiară,
Conf.univ.dr. Crina Ioana Filip)
Alături de documentele justificative privind imobilizările prezintă importanţă pentru asigurarea
integrităţii acestora organizarea şi conducerea contabilităţii analitice a acestora. Aceasta se
conduce pe locuri de folosinţă, respectiv pe: secţii, ateliere, laboratoare, servicii, birouri,
compartimente etc.; avându-se în vedere categoriile de imobilizări, iar în cadrul acestora,
evidenţa se organizează pe obiecte de evidenţă.
Prin obiect de evidenţă ca unitate de măsură a imobilizărilor se înţelege obiectul singular sau
complexul de obiecte în măsură să îndeplinească în mod independent o funcţie distinctă.
Instrumentele de lucru utilizate pentru organizarea şi conducerea contabilităţii analitice a
imobilizărilor sunt:
1) Registrul numerelor de inventar completat de către compartimentul financiar-contabil, servind
pentru identificarea pe teren a fiecărei imobilizări de natura mijloacelor fixe. În acest sens se
atribuie fiecărui mijloc fix ce constituie obiect de evidenţă un număr de inventar în ordinea
succesivă a numerelor, pentru fiecare grupă de mijloace fixe. (Suport de curs Contabilitate
Financiară, Conf.univ.dr. Crina Ioana Filip)
2) “Fişa mijlocului fix” care se întocmeşte de către compartimentul financiar-contabil pentru
fiecare mijloc fix, sau pentru mai multe mijloace fixe de acelaşi fel şi de aceeaşi valoare care în
cazul unităţilor economice au aceleaşi cote de amortizare, cu condiţia să fie puse în funcţiune în
aceeaşi lună. (Suport de curs Contabilitate Financiară, Conf.univ.dr. Crina Ioana Filip)
Capitolul II. Studiu comparativ România față de Standardul

Internațional de Contabilitate referitor la imobilizări
În acest capitol mi-am propus să prezint unele dintre cele mai importante diferențe între
reglementările naționale și referențialul international pe partea de imobilizări:
Sfera imobilizărilor corporale este mai extinsă în OMFP 1802/2014, faţă de IAS 16, ceea ce
înseamnă că vor exista active pentru care se aplică tratamente contabile specifice imobilizărilor
corporale în reglementarea naţională, dar care intră în sfera de aplicare a altor standarde (de
exemplu, IFRS 5 „ Active imobilizate deţinute în vederea vânzării şi întreruperi de activităţi”
IAS 16 nu este aplicabil pentru:
26
● Active biologice aferente activităţii agricole (IAS41, Agricultura) păduri şi alte resurse
naturale neregenerabile similare;
● concesiuni miniere, prospecţiuni şi extracţie de minereu, de petrol, gaze naturale şi
resurse naturale neregenerabile.
Conform IAS 16, toate reducerile de preţ se deduc din costul de achiziţie, în timp ce în
OMFP 1802/2014 sunt recunoscute ca venituri financiare (767 „Venituri din sconturi primite”).
Reducerile comerciale primite în facturi ulterioare ajustează cheltuielile din exploatare (contul de
ajustare 609 „Reduceri comerciale primite”
Conform IAS 16 “Imobilizări corporale” în calculul amortizării trebuie să se țină cont de
valoarea reziduală în timp ce OMFP presupune că aceasta este nulă.
IAS cere ca amortizarea să se calculeze prin metoda care reflectă cel mai bine ritmul în care
se consumă avantajele economice aferente imobilizării respective, în timp ce OMFP prezintă o
listă cu patru metode acceptate (liniară, degresivă, accelerată și calculată pe unitate de produs
sau serviciu ), din care doar două sunt fiscale (liniară și degresivă)
IAS 16 “Imobilizări corporale” precizează la articolul 24 că “unul sau mai multe elemente de
imobilizări corporale se pot achiziționa în schimbul unui activ sau al unor active nemonetare sau
al unei combinații de active monetare și nemonetare”, în vreme ce legislația românească nu
permite schimbul de active. Considerăm, totuși că un schimb de active va fi contabilizat ca o
achiziție și cedare de active , eventualele câștiguri sau pierderi fiind recunoscute în Contul de
profit și pierdere.
IAS 16 cere societăților ca periodic să analizeze dacă durata de amortizare, ritmul de
amortizare și valoarea reziduală mai corespund realității și, în caz contrar, să se procedeze la
reestimarea acestora. În schimb, OMFP consideră că reestimarea duratei de utilizare ar putea să
apară extrem de rar, iar schimbarea metodei de amortizare este considerată o corectare de eroare.
Conform IAS 16, amortizarea începe de la data punerii în funcțiune a activului, în timp ce
OMFP prevede înregistrarea amortizării începând cu luna următoare punerii în funcțiune.
În cazul în care un activ are o componentă corporală și una necorporală, conform
referențialului internațional, întregul activ se recunoaște ca o imobilizare corporală dacă
funcționarea sa este dependentă de existența componentei necorporale (exemplu: instalație și soft
dacă instalația nu funcționează fără soft) . În OMFP nu este prevăzut acest lucru, cele două
active se vor recunoaște separat.
IAS 40 Investiţii imobiliare
Pentru evaluarea investiţiilor imobiliare poate fi utilizat modelul costului sau modelul valorii
juste cu recunoaşterea variaţiilor de valoare în rezultat.
Conform IAS 40, Imobilele de Plasament reprezintă terenuri și clădiri de pe urma cărora se
obțin avantaje sub formă de chirii sau pentru care se așteaptă avantaje sub formă de creștere de
valoare prin trecerea timpului.În momentul în care un activ nu mai îndeplinește condițiile pentru
27
a fi imobil de plasament, acesta se transferă într-o altă categorie de active, la valoarea justă de la
data transferului.
Exemple:
● Terenurile deținute pentru o utilizare viitoare încă nedeterminată

● Terenurile deținute,mai degrabă, in scopul creșterii pe termen lung a valorii capitalului,
decât în scopul vânzării pe termen scurt, în activității uzuale.
● Clădire inchiriată sau deținută pentru a fi închiriată terților
Nu se aplică pentru proprietățile imobiliare:
● dobândite cu scopul exclusiv de a fi cedate ulterior, în viitorul apropiat, sau cu scopul de a
fi amenajate și revândute(IAS 2 Stocuri );
● în curs de construire sau amenajare în numele unor terțe părți (IAS 11 Contracte de
construcție );
● care sunt închiriate unei alte entităț în temeiul unui contract de leasing financiar(IAS 17
Leasing)
● proprietățile imobiliare deținute pentru vânzare pe parcursul desfășurării normale a
activității sau în procesul de construcție ori de amenajare în vederea unei astfel de vânzări
● proprietățile imobiliare în curs de construire sau amenajare în numele unor terțe părți =
servicii în curs de execuție
În cazul în care un activ este transferat la investiţii imobiliare evaluate la valoarea justă,
diferenţa dintre valoarea justă şi valoarea contabilă este tratată diferit în funcţie de originea
activului. Dacă acesta a fost anterior stoc atunci diferenţa afectează contul de profit şi
pierdere, iar dacă a fost imobilizare corporală atunci diferenţa dintre valoarea justă şi valoarea
contabilă în momentul transferului este contabilizată ca o reevaluare conform IAS 16. Dacă
transferul nu implică schimbarea bazei de evaluare acesta se realizează la valoarea contabilă.
Dacă investițiile imobiliare sunt evaluate la cost acestea se amortizează.
Dacă investițiile imobiliare sunt evaluate la valoarea justă nu se mai amortizează. Variația
valorii juste reprezintă, după caz, un câștig sau o pierdere din evaluarea la valoarea justă. Atunci
când investițiile imobiliare evaluate la valoarea justă se transferă la imobilizări corporale
transferul se face la valoarea justă din momentul transferului care devine cost pentru
imobilizările corporale.
În OMFP există această categorie de active, dar se aplică politicile specifice imobilizărilor
corporale.
În referențialul internațional se face distincția între Imobilizări Corporale (IAS 16), Imobile
de Plasament (IAS 40 “Investiții imobilizare”) și Active Necurente Destinate Cedării (IFRS 5
“Activele pe termen lung deținute pentru vânzare și activități întrerupte”). În OMFP nu există
această distincție, majoritatea acestor elemente fiind considerate Imobilizări Corporale.
Conform IFRS 5, un activ necurent se clasifica în categoria celor destinate cedării cel mai
devreme atunci când sunt îndeplinite două condiții:
28
– Activul este disponibil pentru o cesiune imediată în starea sa actuală;
– Există o probabilitate ridicată ca cesiunea activului să aibe loc.
De asemenea, un grup destinat cedării reprezintă un ansamblu de active și datorii pe care
întreprinderea are intenția să le cedeze printr-o tranzacție unică. Uneori grupurile destinate
cedării pot conține și elemente curente (stocuri) Activele Destinate Cedării, respectiv datoriile ce
fac parte din grupuri destinate cedării, trebuie prezentate în bilanț la o categorie distinctă,
conform IFRS 5. La fel și rezerva din reevaluare: dacă există, se prezintă la Rezerve la Activele
Necurente Destinate Cedării.
În momentul în care un activ nu mai îndeplinește condițiile prevăzute de IFRS 5, acesta
trebuie reclasificat. Reclasificarea se face la valoarea recunoscută de la acea dată. Nu se poate,
însă depăși Valoarea Contabilă Netă pe care ar fi avut-o la acea dată activul respectiv dacă
anterior nu ar fi fost clasificat conform IFRS 5.
În OMFP 1802/2014 s-au preluat numeroase noțiuni legate de indiciile de depreciere din IAS
36, dar nu s-a preluat noțiunea de Valoare Recuperabilă cu tot ce implică calculul acesteia și nici
precizările referitoare la unitățile generatoare de trezorerie. Conform IAS 36, există depreciere
atunci când Valoarea Contabilă a unui Activ este mai mare decat Valoarea Recuperabilă(VR).
VR este considerată valoarea maximă dintre Valoarea Justă (VJ) mai puțin Cheltuielile
estimate de Vânzare (Cv) și Valoarea Utilă (Vu):
VR= max. (VJ-Cv; Vu).
Vu este valoarea actualizată a fluxurilor viitoare de trezorerie, generată de utilizarea continuă a
activului și de ieșirea acestuia din întreprindere.
IAS 36 recomandă ca pentru perioadele ce depășesc 5 ani să se folosească rate stabile sau
descrescătoare pentru estimarea fluxurilor de trezorerie. Se efectuează test de depreciere doar
pentru acele active pentru care există indicii că au pierdut din valoare, iar deprecierile constatate
reprezintă cheltuieli ale exercițiului curent. De asemenea, există active care nu generează fluxuri
de trezorerie în mod independent de alte active.
Pentru acestea este necesar să se testeze întreaga unitate generatoare de trezorerie (UGT) de
care aparține activul respectiv. Mai trebuie precizat faptul că există anumite active, altele decât
fondul comercial, care genereaza fluxuri de trezorerie pentru mai multe grupuri de active (ex:
clădirea în care se află sediul societății, un centru de cercetare al societății, unele programe
informatice, etc). Acestea se numesc active corporative sau active suport.
8. Provizioanele pentru dezafectarea unei imobilizări și refacerea amplasamentului se
constituie, conform OMFP 1802 / 2014, la valoarea nominală la care sunt estimate cheltuielile
cu dezafectarea imobilizării și refacerea amplasamentului, la momentul constituirii
provizioanelor, în timp ce conform IAS 16, aceste provizioane se recunosc pentru Valoarea
actualizată cu ratele dobânzii estimate de pe piață.
29
Potrivit IAS 38 „Imobilizări necorporale”, cheltuielile de constituire nu pot fi capitalizate
(afectează contul de profit şi pierdere atunci când sunt angajate). OMFP permite capitalizarea
cheltuielilor de constituire şi amortizarea lor pe o perioadă de până la 5 ani.
Fondul comercial (amortizabil într-o perioadă de 5 ani în OMFP 1802/2014) este supus unui
test de depreciere anual conform IAS 36, iar deprecierea constatată nu mai poate fi reluată
ulterior. IAS 38 defineşte categoria imobilizărilor necorporale cu durată de viaţă nedeterminată
care nu se amortizează, ci sunt supuse unui test anual de depreciere. Imobilizările necorporale
pentru care există o piaţă activă pot fi reevaluate. Cadrul normativ naţional nu conţine această
opţiune.
Evaluarea deprecierii imobilizărilor corporale şi necorporale este mult mai complexă dacă se
aplică IAS 36 „Deprecierea activelor”. Pierderile din depreciere pot fi determinate la nivel de
activ sau la nivelul unei unităţi generatoare de numerar prin compararea valorii nete contabile cu
valoarea recuperabilă. Conform OMFP, deprecierea este determinată la nivel de activ, prin
compararea valorii contabile cu valoarea de inventar, însă metodologia de determinare a valorii
de inventar nu este prezentată în detaliu.
Tratamentele contabile specifice instrumentelor financiare sunt mai puţin complexe în OMFP
1802/2014. Investiţiile în acţiuni sunt evaluate la cost sau la ultima cotaţie de piaţă (în cazul
acţiunilor cotate pe o piaţă reglementată). Instrumentele convertibile nu trebuie separate în
componenta de datorie şi cea de capital (după cum prevede IAS 32). Obligaţiunile convertibile
sunt contabilizate la fel ca și cele obişnuite, iar capitalurile proprii sunt afectate în momentul
conversiei. Nu există prevederi privind recunoaşterea instrumentelor financiare la data
tranzacţionării sau la data decontării sau reguli speciale pentru contabilitatea de acoperire.
Instrumentele financiare derivate nu sunt evaluate la valoarea justă în situaţiile financiare
individuale.
IFRS 5 Active imobilizate deţinute în vederea vânzării

Un activ imobilizat (sau grup destinat cedării) clasificat drept deţinut în vederea vânzării este
evaluat la valoarea cea mai mică dintre valoarea contabilă şi valoarea justă minus costurile
generate de vânzare. In momentul transferului unui activ detinut in vederea vanzarii la
imobilizari corporale entitatea trebuie sa evalueze activul la min (valoarea ramasa daca el nu ar fi
fost clasificat drept detinut in vederea vanzarii ; valoarea recuperabila) Un activ imobilizat nu
este amortizat cât timp este clasificat drept deţinut în vederea vânzării sau face parte dintr-un
grup destinat cedării clasificat ca fiind deţinut în vederea vânzării.
O entitate trebuie să recunoască o pierdere din depreciere pentru orice reducere iniţială sau
ulterioară a valorii contabile a unui activ (sau grup destinat cedării) până la valoarea justă minus
costurile generate de vânzare O entitate trebuie să recunoască un câştig din orice creştere
ulterioară a valorii juste minus costurile generate de vânzare ale unui activ, dar fără a depăşi
pierderea cumulată din depreciere care a fost recunoscută fie în conformitate cu IFRS 5, fie
anterior, în conformitate cu IAS 36 IFRS 5 nu este recunoscut din punct de vedere fiscal
30
Conform OMFP 1802/2014, Activele rămân în categoria imobilizărilor corporale sau
necorporale până în momentul vânzării. Atunci când există o modificare a utilizării unei
imobilizări corporale, în sensul că aceasta urmează a fi îmbunătăţită în perspectiva vânzării, la
momentul luării deciziei privind modificarea destinaţiei, în contabilitate se înregistrează
transferul activului din categoria imobilizări corporale în cea de stocuri. Transferul se
înregistrează la valoarea neamortizată a imobilizării. Dacă imobilizarea corporală a fost
reevaluată, concomitent cu reclasificarea activului se procedează la închiderea contului de
rezerve din reevaluare aferente acestuia.
(Surse: OMFP 1082/2014 și IAS)
CAPITOLUL III: Contabilitatea activelor imobilizate
3.1. Contabilitatea imobilizărilor corporale
3.1.1. Contabilitatea operațiilor privind intrarea ativelor imobilizate corporale

Imobilizările corporale pot intra în întreprindere prin următoarele căi:
● aport în natura la capitalul social, iar valoarea de intrare se numește valoare de aport
● achiziționare de la furnizori interni / externi, valoarea de intrare fiind costul de
achiziție
● construire în antrepriză sau în regie proprie, valoarea de intrare fiind costul de
producție
● obținere cu titlu gratuit prin donație, plusuri la inventar,subvenții, valoarea de intrare
fiind valoarea justa.
În contabilitatea din țara noastră, imobilizările corporale sunt contabilizate și delimitate cu
ajutorul conturilor sintetice. Conturile prin care se evidențiază imobilizările corporale se
debitează cu valoarea imobilizărilor intrate ca aport în natură, achiziționate, realizate pe cont
propriu, primite cu titlu gratuit, în leasing sau constatate ca plus de inventar. În creditul
conturilor de imobilizări corporale se înregistrează ieșirile generate de vânzări, scoateri din
funcțiune, lipsuri la inventar, etc. Soldul contului exprimă valoarea imobilizărilor corporale
existente în societate (Ristea M., 2005 : 117).
31
Se pot distinge mai multe surse de intrare a imobilizărilor corporale în întreprindere :
a) Intrarea prin aport în natură la capitalul social – este reglementată prin statutul și
contractul de societate. Potrivit prevederilor legale privind societățile comerciale,
valoarea aportului în natură la constituirea sau majorarea capitalului social nu poate
depăși o anumită limită din valoarea totală a aportului, diferențiată pe tipuri de societăți:
S.R.L., S.A., etc. Bunurile aduse ca aport sunt evaluate de către evaluatori, iar diferența
între valoarea de aport și valoarea nominală a capitalului social se constituie ca primă de
aport. Indiferent că este vorba de constituirea sau majorarea capitalului social, bunurile
obiect al aportului trebuie aduse imediat subscrierii capitalului social. ( Suport de curs
Contabilitate Financiară, Conf.univ.dr. Crina Ioana Filip)
Monografia contabilă pentru activul corporal “x” este următoarea:

A. Subscrierea aportului la capitalul social:
456 ”Decontări cu acționarii privind capitalul” = 1011 “Capital subscris nevărsat”
B. Evidențierea aportului adus:

21x “Imobilizare corporală” = 456”Decontări cu acționarii privind capitalul”
C.Transformarea capitalului subscris nevărsat în capital subscris vărsat:

1011“Capital subscris nevărsat” = 1012”Capital subscris vărsat”
( Sursa: Suport de curs Contabilitate Financiară, Conf.univ.dr. Crina Ioana Filip)
b) Intrarea imobilizărilor corporale achiziționate de la furnizori interni se înregistrează la

costul de achiziţie, conform facturii şi procesului verbal de recepţie.
1.Achiziție imobilizare corporală de la furnizori interni:

% = 404 “Furnizori de imobilizări”
21x “Imobilizare corporală”
4426 “TVA deductibilă”
32
c) Pentru imobilizările corporale achiziţionate din import (țări extracomunitare ) se
particularizează prin modul de calcul în lei al prețului de import: valuta datorată x cursul
de schimb al zilei, și prin elementele specifice ale costului de achiziţie, taxele
nerecuperabile: taxele vamale (446) și comisionul vamal (447). TVA fiind, ca regulă,
recuperabilă, nu se include în costul de achiziție. În plus, decontarea cu furnizorii externi
în valută, convertită în lei la cursul de schimb al zilei, generează cheltuieli sau venituri
financiare din diferențe de curs valutar ( 665 sau 775).
A. Înregistrarea costului de achiziție al imobilizării corporale:

21x “Imobilizare corporală” = % 404 “Furnizori de imobilizări”
447 lte impozite, taxe și vărsăminte asimilate”
447 “Fonduri special – taxe și vărsăminte asimilate”
B. Plata taxelor datorate în vamă:
% =5121 “Conturi la bănci în lei”
446 “Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate”
447 “Fonduri special – taxe și vărsăminte asimilate”
C. Plata furnizorului extern la un curs valutar mai mare decât cel inițial:
% =5214 “Conturi la bănci în valută”
404 “Furnizori de imobilizări”
665 ”Cheltuieli din diferențe de curs valutar”

d) Achiziția intracomunitară (AIC) de imobilizări corporale se particulează de import prin :
sunt eliminate taxele vamale și comisionul vamal, iar TVA se datorează în statul de
destinație însă clientul, persoană înregistrată ca plătitor de TVA, nu plătește efectiv TVA,
ci o întegistrează aplicând mecanismul taxării inverse.
Monografia contabilă este următoarea:
33
A. Înregistrarea facturii furnizorului extern:
21x “Imobilizare corporală” = 404 “Furnizori de imobilizări”
B. Înregistrare TVA datorată aplicând mecanismul taxării inverse:
4426 “TVA deductibilă” = 4427 “TVA colectată”
e) Intrarea imobilizărilor corporale prin construire în antrepriză reprezintă modalitatea
principală de construire de imobilizări corporale. Aceasta modalitate presupune
contractarea unei unitaăți specializate în realizarea de lucrări de construcții-montaj.
Documentația aferentă acestor lucrări, denumită „documentație tehnico-economică”
cuprinde printre altele proiectele de execuție și devizele.
A. Înregistrarea avansului plătit societății de lucrări:
% = 5121 “Conturi la bănci în lei”
232 “Avansuri acordate pentru imobilizarea corporaă”
4426 A deductibilă”
B. Recepția parțială a lucrărilor executate conform situațiilor de lucrări:
231 “Imobilizare corporală în curs de execuție”
C. Recepția finală a imobilizării corporale:

21x “Imobilizare corporală” = 231 “Imobilizare corporală în curs de execuție”
D. Plata furnizorului pentru lucrările executate cu reținerea avansului acordat:
404 “Furnizori de imobilizări” = %
232 “Avansuri acordate pentru imobilizarea
corporală”
5121 “Conturi la bănci în lei”
34
f) Construirea de imobilizări corporale în regie proprie . Este practicată pe scară redusă doar
de către societăţile al căror obiect de activitate facilitează această modalitate de
construire, iar imobilizările construibile să nu fie de natura celor complexe.Imobilizările
corporale construite în regie proprie se evaluează și înregistrează în contabilitate la costul
de producție.
A. Înregistrarea cheltuielilor ocazionate de obținerea imobilizării corporale în exercițiul N:
601 “Cheltuieli cu materiile prime” = 301 “Materii prime”
641 “Cheltuieli cu salariile personalului” = 421 “Personal – salarii datorate”
6811 “Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor” = 281 “Amortizări privind imobilizarea
corporală”
B. Decontarea costului de producție asupra imobilizării corporale neterminate
231“Imobilizare corporală în curs de execuție” = 722 “Venituri din producția de imobilizări corporale”
C. Înregistrarea punerii în funcțiune a imobilizărilor corporale în exercițiul N+1 la o valoare totală
21x “Imobilizare corporală” = %
231 “Imobilizare corporală în curs de execuție”
722 “Venituri din producția de imobilizări corporale”
g) Intrarea imobilizărilor corporale prin transferul de produse finite obţinute din producţia
proprie,poate fi întâlnită la întreprinderile care realizează produse finite asemănătoare
unor imobilizări din patrimoniul unităţii (întreprinderile constructoare de maşini).
35
A. Obținere produse finite:
345 “Produse finite” = 711 “Venituri aferente costurilorstocurilor de produse”
B. Scăderea din gestiune a produselor finite repartizate ca active corporale:
711 “ Venituri aferente costurilor stocurilor de produse” = 345 “Produse finite”
C. .Preluarea ca active corporale a produselor finite din producția proprie:
21x“Imobilizare rcorporală” = 722“Venituri din producția de imobilizări corporale”
( Sursa: Suport de curs Contabilitate Financiară, Conf.univ.dr. Crina Ioana

Filip)
h) Subvențiile aferente activelor reprezintă subvenții pentru acordarea cărora principală

condiție este ca entitatea beneficiară să cumpere, să construiască sau să achiziționeze
active imobilizate. O subvenție guvernamentală poate îmbraca forma transferului unui
activ nemonetar (de exemplu, o imobilizare corporală), caz în care subvenția și activul
sunt contabilizate la valoarea justă.
A. .Primirea subvenției:
445 ”Subvenții” = 4751 “Subvenții
guvernamentale pentru investiții”
B. Încasarea subvenției:
5121 “Conturi la bănci în lei” = 445 “Subvenții”
C. Procurarea (achiziția) imobilizării corporale:
D. Trecerea la venituri a cotei părți din subvenție (după înregistrarea amortizării):
4751 “Subvenții guvernamentale = 7584 “Venituri din subvenții pentru investiții”
i) Intrarea imobilizărilor corporale prin obținere cu titlu gratuit (prin donație )sau constatate
plus la inventar sunt evaluate la valoarea justă. Activele constituite, primite, nu sunt însă
numerar în cazul donațiilor și plusurilor la inventar
36
A. Primirea donației:
21x “Imobilizare corporală” = 4753 “Donații pentru
investiții”
B. Includerea lunară la venituri a unei părți din valoarea donației (în urma calculului și înregistrării
amortizării):
4753 “Donații pentru investiții” = 7582 “Venituri din donații
primite”
Monografia contabilă penru activul x constatat în plus la inventar este următoarea:

A. Înregistrarea plusului la inventar:
21x “Imobilizare corporală” = 4754 “Plusuri de inventar de natura imobilzărilor”
B. Includerea lunară la venituri a unei părți din valoarea plusului la inventar (în urma calculului
și înregistrării amortizării):
4754 “Plusuri de inventar de natura imobilizărilor” = 7588 “Alte venituri din exploatare”
j) Intrarea prin schimbul de active a imobilizărilor corporale

Potrivit art. 56 alin. (4) din OMFP nr. 1802/2014, în cazul schimbului de active, în contabilitate
se evidențiază distinct operațiunea de vânzare/scoatere din evidență și cea de cumpărare/intrare
în evidență, pe baza documentelor justificative, cu înregistrarea tuturor veniturilor și cheltuielilor
aferente operațiunilor. Tratamentul contabil este similar și în cazul prestărilor reciproce de
servicii.
A. Înregistrarea schimbului cu evidențierea ieșirii activului cedat la valoarea brută:
% = 21x.b “Imobilizare corporală”
281 “Amortizări privind imobilizările corporale”
21x.a “Imobilizare corporală”
37
B. Înregistrarea rezultatului schimbului:
21x.a “Imobilizare corporală” = 7583 “Venituri din vânzarea activelor și alte operații de capital”
3.1.2. Contabilitatea deprecierii

Deprecierea reprezintă pierderea de valoare a unui activ. Ea este cauzată de factori interni și
externi care afectează activitatea întreprinderii:
Atunci când acțiunea are un caracter permanent, deprecierea se numește ireversibilă (Cozma
Ighian Diana , Bazele Contabilității)
Cunoscută sub denumirea de amortizare, ea se înregistrează în contabilitate ca o ajustare
definitivă, indirectă a valorii contabile brute a imobilizărilor corporale prin intermediul contului
281 “Amortizări privind imobilizările corporale” și ca o cheltuială de exploatare în contul 6811
“Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor”;
Deprecierea reversibilă este cauzată de factori interni şi externi care afectează activitatea
întreprinderii, iar acţiunea lor se poate resorbi sau intensifica oricând. (Cozma Ighian Diana ,
Bazele Contabilității)
Caracterul temporar face ca anual, după constatare, să fie supusă analizei corelată cu acţiunea
în continuare, atenuarea sau dispariţia factorilor care au generat-o. Consecinţa evaluării anuale o
constituie menţinerea sau suplimentarea pierderii din depreciere, ori diminuarea sau anularea ei.
IAS 16 “Imobilizări corporale” definește amortizarea ca fiind alocarea sistematică a valorii
amortizabile a unui activ pe întreaga sa durată de viață.
Amortizarea reprezintă o sădere treptată valorii de intrare a activelor imobilizate în
vederea aducerii acestora la valoarea reală având rolul de rectificare a valorii contabile a
imobilizărilor cu deprecierea ireversibil. Ea presupune, pe de o parte, deprecierea valorii
imobilirizărilor, iar pe de altă parte, recuperarea acestei deprecieri din cheltuielile fiecărui
exercţiu. “Revistă de cercetare știiifică a studeţilor economişti, Nr.1/2013”
Abordarea amortizării se poate realiza din trei puncte de vedere:
❖ Constată deperecierea activelor imobilizate, ca efect al uzurii fizice și morale,
diminuând valoarea ramasă a cestora
❖ Reprezintă o cheltuială delimitată în timp pentru fiecare exercițiu
❖ Reprezintă un mijloc de reînnoire a imobilizărilor. Cheltuiala cu amortizarea
este un element al costului producției. (Cozma Ighian Diana, Bazele
Contabilității, Ed.Risoprint ,2012:26)
Înregistrarea în contabilitate a amortizării unei imobilizări corporale, se face astfel:
38
6811 “Cheltuieli de exploatare privind = 281 “Amortizări privind amortizarea imobilizărilor”
imobilizările corporale”
Elementele cu ajutorul cărora se determină amortizarea imobilizărilor corporale sunt: valoarea

de amortizat, durata de amortizare și regimul de amortizare.
A. Valoarea amortizabilă reprezintă diferența dintre valoarea de intrare a imobilizării
corporale în întreprindere (cost de achiziție, cost de producție, valoare justă) și valoarea
reziduală estimată pentru activul respectiv.
Valoarea reziduală a unei imobilizări corporale este suma estimată pe care o entitate ar putea
să o obțină din cedarea unui activ, după deducerea costurilor estimate aferente cedării, la sfârșitul
duratei de viață utilă. De regulă aceasta este zero. ( Cozma Ighian Diana, Bazele Contabilității)
B. În România, duratele normale de utilizare sunt stabilite centralizat prin Hotărâre de Guvern
și sunt revizuite la un interval de maximum 5 ani. Pentru activele imobilizate corporale,
duratele normale de functionare sunt stabilite în Catalogul privind clasificarea și duratele
normale de fucționare a mijloacelor fixe și corespund cu duratele de amortizare, în ani,
aferente regimului de amortizare liniar (Ristea M., 2005 : 131).
Durata de viață utilă a unei imobilizări corporale reprezintă fie perioada de timp pe parcursul
căreia entitatea se așteaptă să utilizeze activul, fie numărul unităților produse sau unităților
similare pe care entitatea se așteaptă să le obțină prin utilizarea activului.
C. Regimuri de amortizare – Legislția din România, recomandă agenților economici să își

recupereze valoarea de intrare a imobilizărilor corporale utilizând unul din următoarele
regimuri de amortizare : liniară, degresivă, accelerată.
Metoda liniară presupune repartizarea valorii amortizabile, în părți egale, pe durata de utilizare
de utilizare a imobilizări corporale. Aceasta presupune calculul unei cote de amortizare ca
raport între cifra 1 și numărul de ani de utilitate. Pentru a obține o cotă de amortizare
procentuală, raportul precedent se înmulțeste cu 100 (Cozma Ighian Diana, Bazele
Contabilității)
Amortizarea anuală= Valoarea amortizabilă x cota de amortizare liniară, unde Valoarea

amortizată este dată de valoarea de intrare a activului imobilizat.
Dacă o imobilizare a fost dată în funcțiune în cursul unui exercițiu, atunci vom folosi următoarea
formulă de calcul:
Amortizarea primului exercițiu= Amortizarea anuală x nr. luni de utilizare/12
39
Exemplul 1: În luna Decembrie a anului N-1 o întreprindere achiziționează un utilaj la un cost de
achiziție de 20.000 lei, pe care îl pune în funcțiune în aceeași lună. Durata de utilizare a
utilajului este de 5 ani. Întreprinderea începe să amortizeze activul începând cu luna
ianuarie a anului N.
Valoarea amortizabilă = 20.000
Cota de amortizare liniară = 1/5*100 = 20%
Anii Modul de calcul Amortizarea liniară anuală Valoarea rămasă

N 20.000*20% 4.000 16.000
N+1 20.000*20% 4.000 12.000
N+2 20.000*20% 4.000 8.000
N+3 20.000*20% 4.000 4.000
N+4 20.000*20% 4.000 0
Exemplul 2: Pornind de la exemplul anterior presupunem că utilajul este dat în funcțiune

în luna Aprilie a anului N (este amortizat începând cu luna Mai a anului N)

N 20.000*20%*8/12 2.666,67 17.333,33
N+1 20.000*20% 4.000 13.333,33
N+2 20.000*20% 4.000 9.333,33
N+3 20.000*20% 4.000 5.333,33
N+4 20.000*20% 4.000 1.333,33
N+4 20.000*20%*4/12 1.333,33 0
Metoda degresivă presupune recunoașterea unor cheltuieli mai mari cu amortizarea în primii
ani de utilizare și diminuarea acestora pe măsura utilizării imobilizării.
Regimul de amortizare degresivă este aplicabil în două variante:Avem nevoie să calculăm o
cotă de amortizare degresivă:
40
Cota de amortizare degresivă = cota de amortizare liniară x coeficient
Coeficienții utilizați în țara noastră sunt :
● 1,5, dacă durata normală de utilizare a imobilizării amortizabile este mai mică de 5 ani;
● 2,0, dacă durata normală de utilizare a imobilizării amortizabile este în intervalul (5 și
10 ani];
● 2,5, dacă durata normală de utilizare a imobilizării amortizabile este mai mare de 10
ani.
Vom avea următorul algoritm de calcul:

o În primul rând, se va folosi cota de amortizare degresivă asupra valorii amortizabile
astfel:
✓ Dacă activul este amortizat de la începutul anului
Amortizarea anuală = valoarea amortizabilă x cota de amortizare degresivă
✓ Dacă activul este amortizat în cursul anului
Amortizarea anuală = valoarea amortizabilă x cota de amortizare degresivă x nr. de
luni de utilizare/12
o Începând cu anul următor vom folosi cota de amortizare degresivă asupra valorii
rămase astfel:
Amortizare anuală = valoarea rămasă de amortizat x cota de amortizare degresivă
Se va proceda astfel până în exercițiul în care amortizarea degresivă devine mai mică sau
egală cu amortizarea liniară pentru perioada rămasă. Începând cu acel exercițiu, pentru
valoarea rămasă,se va calcula o amortizare liniară. (Cozma Ighian Diana ,Bazele Contabilității)
Pornind de la datele de la ”Exemplu 1” și presupunând că întreprinderea utilizează metoda
degresivă pentru amortizarea utilajului, tabloul de amortizare a utilajului, pentru fiecare caz în
parte, se prezintă astfel:
Cazul 1: (utilajul este amortizat de la începutul anului)
Pentru exemplul nostru, cota de amortizare degresivă = 20%*1,5 = 30%
N 20.000*30% 6.000 10.000
N+1 10.000*30% =3.000 3.000 7.000
10.000/4 = 2.500
N+2 7.000*30%=2.100 2.333,33 4.666,67
7.000/3 = 2.333,33
41
N+3 7.000/3 = 2.333,33 2.333,33 2.333,34
N+4 7.000/3 = 2.333,33 2.333,34 0
Cazul 2: (utilajul este amortizat începând cu luna Mai, anul N)

N 20.000*30%*8/12 4.000 16.000
N+1 16.000*30% = 4.800 4.800 11.200
16.000/52luni*12 =
3.629,3
N+2 11.200*30% = 3.360 3.360 7.840
11.200/40luni*12 = 3.360
N+3 11.200/40luni*12 = 3.360 3.360 4.480
N+4 11.200/40luni*12 = 3.360 3.360 1.120
N+5 11.200/40 luni*4 =1.120 1.120 0
Metoda accelerată presupune includerea a unei amortizări de până la 50%, în cheltuielile de

exploatare, în primul an de funcționare, iar pe anii următori o vom calcula prin metoda liniară
valoarea rămasă de amortizat, prin raport la numărul de ani rămași. (Cozma Ighian Diana
,Bazele Contabilității)
Pornind de la exemplele prezentate mai sus și presupunând că întreprinderea folosește metoda
accelerată, tabloul de amortizare va arăta astfel:
Cazul 1(utilajul este amortizat de la începutul anului)
N 20.000*50% 10.000 10.000
N+1 10.000/4 2.500 7.500
N+2 10.000/4 2.500 5.000
N+3 10.000/4 2.500 2.500
N+4 10.000/4 2.500 0
Cazul 2: (utilajul este amortizat începând cu luna Mai, anul N)
42
În cazul în care utilajul este amortizat în cursul anului N (în cazul nostru luna Mai), vom
proceda astfel:

N 20.000*50%*8/12 6.666,66 13.333,34
N+1 20.000*50%*4/12=3.333,34 3.333.34 10.000
10.000/4*8/12 = 1.666,67 1.666,67 8.333,33
N+2 10.000/4 2.500 5.833,33
N+3 10.000/4 2.500 3.333,33
N+4 10.000/4 2.500 833,33
N+5 10.000/4*4/12 833.33 0
Deprecierea reversibilă
Se înregistrează ca ajustare temporară, indirectă, prin intermediul contului 291 “Ajustări
pentru deprecierea imobilizărilor corporale” și ca o cheltuială de exploatare în contul 6813
“Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor”.
Fiind temporară, ajustarea este supusă anual analizei. Consecința evaluării anuale o
constituie menținerea sau suplimentarea pierderii din depreciere, ori diminuarea sau anularea
ei, în ultímele două cazuri majorându-se veniturile din exploatare, contul utilizat este 7813
“Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor“ (R.Gestiunea și contabilitatea firmei,
nr. 11-12, 2015 : 10-11)
Monografiile contabile aferente unei imobilizări corporale achiziționate în exercițiul N, care este
evaluat în exercițiul N+2 la o valoare justă mai mică decât prețul de achiziție, iar în exercițiul
N+3 este evaluat la o valoare justă mai mare decât prețul de achiziție, este următoarea:
1.Recunoașterea pierderii din depreciere la 31.12.N+2 :

6813 “Cheltuieli de exploatare privind = 291 “Ajustări pentru deprecierea
ajustările pentru deprecierea imobilizărilor” imobilizărilor corporale”
-în urma ajustării indirecte de valoare, imobilizarea se inscrie în bilanțul din 31.12.N+2 la
noua valoare justă (21x = 291)
43
2.Reluarea pierderii din depreciere la 31.12.N+3 :
291 “Ajustări pentru deprecierea = 7813 “Venituri din ajustări pentru
imobilizărilor corporale” deprecierea imobilizărilor”
-în urma anulării deprecierii existente la 31.12.N+2, imobilizarea se înscrie în bilanț la
31.12.N+3 la valoarea contabilă inițială (prețul de achiziție).
(Sursa:Suport de curs Contabilitate Financiară, Conf.univ.dr. Crina Ioana Filip)
3.1.3. Contabilitatea operațiilor privind ieșirea activelor imobilizate corporale

Ieșirea activelor corporale din gestiune poate avea loc în principal prin vânzarea și casarea
acestora. Mai rar, imobilizările corporale ies din gestiune prin cedări cu titlu gratuit (donații),
lipsuri constatate la inventar, schimb de active, leasing financiar, sau alte cauze de forță
majoră.
Indiferent dacă imobilizările sunt sau nu integral sau parțial amortizate, ieșirea din
gestiune se face la nivelul valorii lor de intrare, costul istoric.
Principalele căi de ieșire a imobilizărilor corporale din întreprindere sunt:
a) Ieșirea prin casare a imobilizărilor corporale. Cel mai frecvent, se realizează la finalul
duratei de viață utilă a imobilizării, dar există și situații în care se renunță la utilizarea
unor imobilizări înaintea încheierii acesteia
1.Casarea unei imobilizări corporale la sfârșitul duratei utile de viață (complet
amortizată):
281 “Amortizări privind imobilizările corporale” = 21x “Imobilizare corporală”
2.Casarea unei imobilizări corporale amortizată parțial:
% = 21x “Imobilizare corporală”
6583 “Cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital”
b) Ieșirea imobilizărilor corporale prin vânzare. În situația transferului dreptului de
proprietate către un terț, în schimbul unei contraprestații(cu titlu oneros);
44
1.Vânzarea pe baza facturii a unei imobilizări corporale:
461 “Debitori diverși” = %
7583 “Venituri din vânzarea activelor și alte operații de
capital”
4427 “TVA colectată”
2.Scoaterea din gestiune a IC vandute, incomplet amortizate:
6583 “Cheltuieli privind activele cedate și alte operații de
capital”
c) Ieșirea imobilizării corporale “x” dintr-o entitate prin retragerea aportului adus de către
acționar / asociat, se contabilizează astfel :
1.Retragerea aportului în natură de către un întreprinzător:

1012 “Capital subscris vărsat” = 21x “Imobilizare corporală”
d) Ieșirea imobilizărilor corporale constatate lipsă la inventariere – împreună cu imputarea

imobilizării corporale “x” se contabilizează astfel:
1.Scăderea din evidență a imobilizării corporale:
6583 “Cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital”
2.Împutarea în sarcina unui salariat a valorii contabile nete si TVA aferente:
4282 “Alte creanțe în legătură cu personalul” = %
45
e) Ieşirea imobilizărilor corporale prin cedări cu titlu gratuit
1.Se transmite unui terț, cu titlu gratuit, o imobilizare corporală:

6582 “Donații acordate” = %
f) Ieșirea din evidență a unei imobilizări corporale ca urmare a unei calamități pentru
activul corporal “x” se contabilizează astfel:
% = 21x “Imobilizare
corporală”
6583 eltuieli privind activele cedate și alte operații de
capital”
3.2. Contabilitatea imobilizărilor necorporale
Structură :
o cheltuielilede constituire;
o cheltuielile de dezvoltare;
46
o concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile comerciale, drepturile şi activele similare, cu
excepţia celor create intern de entitate;
o active necorporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale;
fondul comercial pozitiv;
o alte imobilizări necorporale;
o avansurile acordate furnizorilor de imobilizări necorporale (Prof.univ.dr.Adriana Tiron
Tudor, support de curs)
Cheltuielile de constituire
Conturi operaţionale utilizabile:
201”Cheltuieli de constituire”
2801 “ Amortizarea cheltuielilor de constituire”
6811 “Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor
Exemplu:
Asociatul unic al Beta S.A depune în casierie un avans de 1.500 lei cheltuit integral pentru
constituirea
societăţii. După începerea activităţii asociatul îşi retrage avansul depus. Se amortizează în cinci
ani (N;
N+4) după care se derecunoscin contabilitate.
Rezolvare:
1. depunere numerar 5311 = 4551 1.500
2. achitare cheltuieli de constituire 201 = 5311 1.500
3.restituire numerar 4551 = 5311 1.500
4.amortizarea cheltuielilor de constituire 6811 = 2801 300
5.scoaterea din evidenţă(N+4) 2801 = 201 1.500
Cheltuieli de dezvoltare
o 203”Cheltuieli de dezvoltare”
o 2803 “ Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare”
o 2903 “Ajustări pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare”
o 6811 “Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor”
o 6812 “Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor”
47
o 7813 “Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor” (Prof.univ.dr.Adriana
Tiron Tudor, support de curs)
Se primeşte factura privind un studiu de dezvoltare aferent lansării unui produs: valoarea
studiului 50.000 lei, TVA 19%. Factura se achită ulterior prin bancă. Perioada de amortizare este
de 5 ani. La expirarea perioadei de amortizare cheltuielile de dezvoltare sunt scoase din evidenţă.
Rezolvare:
1. Înregistrarea facturii:
2. % = 404 59.500
203 50.000
4426 9.500
2. Achitarea facturii 404 = 5121 59.500
3. Amortizarea anuală 6811 = 2803 10.000
4. Scoaterea din evidenţă 2803 = 203 50.000
Concesiunile, brevetele, licenţele mărcile comerciale şi alte active similare aportate
o 205 ”Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare“
o 2805 “Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale,
o drepturilor şi activelor similare”
o 2905 “Ajustări pentru deprecierea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor
o comerciale, drepturilor şi activelor similare”
o 6813 “Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor”
o 7813 “Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor”( Prof.univ.dr.Adriana
Se concesionează un zăcământ de substanţe minerale utile pentru o perioadă de 10 ani, preţul

concesiunii fiind negociat la 2.000.000 lei, iar redevenţa anuală la 200.000 lei. Să se înregistreze
amortizarea anuală, începând cu exerciţiul financiar N, plata prin virament bancar a redevenţei
anuale şi scoaterea din evidenţă a concesiunii la expirarea contractului de concesiune.
Rezolvare:
1. Înregistrarea valorii concesiunii: 205 = 167 2.000.000
2. Înregistrarea amortizării anuale: 6811 = 2805 20.000
48
3. Achitarea redevenţelor anuale: 167 = 5121 20.000
4. Scoaterea din evidenţă: 205 = 2805 2.000.000
Mecanismul ajustărilor pentru depreciere:
Recunoaşterea deprecierii 6813 = 2905
Derecunoaşterea deprecierii 2905 = 7813
Contabilitatea altor imobilizări necorporale

o 208 ”Alte imobilizări necorporale”
o 2808 “Amortizarea altor imobilizări necorporale”
o 2908 “Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări necorporale”
o 6813 “Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea
o imobilizărilor”
o 7813 “Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor( Prof.univ.dr.Adriana
Exemplu:
Se achiziţionează un program informatic având un cost de achiziţie 1.000 lei plus
TVA 19%; durată de utilizare 2 ani, după care se scoate din evidenţă.
Rezolvare:
1. achiziţia programului informatic: % = 404 1190
208 1.000
4426 190
2.amortizarea anuală a programului: 6811 = 2808 500
3. scoaterea din evidenţă: 2808 = 208 1.000
3.3. Contabilitatea activelor financiare
În situaţiile financiare consolidate pot fi recunoscute la valoarea justă,
49
Structură:
o Titluri (acţiuni) deţinute în entităţi afiliate; IAS 24
o Titluri (acţiuni) deţinute în entităţi neafiliate;
o Titluri puse în echivalenţă (interese minoritare in alte entităţi)
o Alte titluri imobilizate;
o Creanţe imobilizate (generate de regulă de împrumuturi
o acordate entităţilor afiliate şi neafiliate) (Prof.univ.dr.Adriana Tiron Tudor, support de
curs)
! Imobilizările financiare nu se amortizează, dar pot fi supuse deprecierii, dacă
Valoarea de inventar < Valoarea contabilă
Studii de caz privind activele financiare
1. Societatea Alfa achiziționează de la societatea afiliată Beta 5.000 de acțiuni la un cost de

10 lei/acțiune. La achiziție se achită prin ordin de plată 50% din sumă, restul urmând să
se plătească în termen de 30 de zile.
Achiziția titlurilor și plata inițială a sumei de 25.000 lei (5.000 acțiuni x 10 lei/acțiune x 50%):
%
5121
50.000 lei
„Conturi la bănci
261 25.000 lei
în lei”
50.000 lei „Acțiuni deținute =
2691
la entitățile afiliate”
„Vărsăminte de efectuat
25.000 lei
privind acțiunile deținute
Achitarea ulterioară a diferenței pentru titlurile achiziționate:
2691
5121
„Vărsăminte de efectuat
25.000 lei = „Conturi la bănci 25.000 lei
privind acțiunile deținute
în lei”
La inventarierea de la sfârșitul primului exercițiu financiar se constată că valoarea de inventar a
acțiunilor achiziționate a scăzut la 9,5 lei/acțiune. Ca urmare, la sfârșitul exercițiului, , se
constituie o ajustare pentru pierderea de valoare a acțiunilor deținute la entitățile afiliate în sumă
de 2.500 lei ((10 lei/acțiune – 9,5 lei/acțiune) x 5.000 acțiuni):
6863
2961
„Cheltuieli financiare
„Ajustări pentru pierderea
2.500 lei privind ajustările pentru = 2.500 lei
de valoare a acțiunilor
pierderea de valoare
deținute la entitățile afiliate”
a imobilizărilor financiare”
50
2. Entitatea Gama deține acțiuni ale entității asociate Teta evaluate la costul de achiziție de
20.000 lei. Valoarea acțiunilor a fost determinată prin metoda punerii în echivalență, ca
urmare la consolidare acestea se vor recunoaște ca titluri puse în echivalență, pentru a
putea fi prezentate ca elemente distincte în bilanțul consolidat al exercițiului financiar N.
Înregistrarea recunoașterii acțiunilor deținute la entitatea asociată ca titluri puse în echivalență:

262
264
20.000 lei = „Acțiuni deținute 20.000 lei
„Titluri puse în echivalență”
la entități asociate”
La sfârșitul exercițiului financiar N, entitatea Teta realizează profit, suma din acesta cuvenită
entității Gama fiind de 5.000 lei. Pentru entitatea Gama profitul astfel repartizat reprezintă venit,
care, fiind generat de acțiuni evaluate prin metoda punerii în echivalență, se va înregistra astfel:
264 768
5.000 lei = 5.000 lei
„Titluri puse în echivalență” „Alte venituri financiare”
Observație:
În cazul în care la sfârșitul exercițiului financiar N entitatea Teta ar fi înregistrat pierdere, cota
entității Gama din această pierdere ar fi reprezentat pentru ea o cheltuială, înregistrată în debitul
contului 668 „Alte cheltuieli financiare”, ce ar fi diminuat și valoarea titlurilor deținute de Gama
în capitalul entității Teta.
O situație mai specială, pe care o vom trata în continuare, și a cărei rezolvare contabilă constituie
o noutate introdusă de OMFP nr. 1.802/2014, o reprezintă înregistrarea acțiunilor primite fără
plată, precum și a celor pentru care se primesc în contrapartidă imobilizări amortizabile.
51
3. Entitatea Epsilon participă la capitalul social al unei entități nou-înființate, Gama, cu un
utilaj a cărui valoare de aport, stabilită prin expertiză, este de 200.000 lei. Valoarea de
înregistrare a utilajului în contabilitatea entității Gama este de 130.000 lei. Utilajul a fost
achiziționat în urmă cu 2 ani și a fost amortizat liniar, durata de utilizare fiind de 10 ani.
Amortizarea calculată până la momentul înstrăinării este de 26.000 lei (130.000 lei/10 ani x 2
ani), iar valoarea contabilă netă a utilajului este de 104.000 lei (130.000 lei – 26.000 lei).
Ieșirea din gestiune a utilajului și primirea acțiunilor:

130.000
%
lei
265 2131
104.000
„Alte titluri imobilizate” „Echipamente tehnologice 130.000
lei =
2813 (mașini, utilaje și lei
„Amortizarea instalațiilor instalații de lucru)”
26.000
și mijloacelor de transport”
lei
Înregistrarea titlurilor primite a căror valoare depășește valoarea neamortizată a utilajului până
la limita de 200.000 lei, care reprezintă valoarea aportului:
265 768
96.000 lei = 96.000 lei
„Alte titluri imobilizate” „Alte venituri financiare”
4. Entitatea Delta, producătoare de energie electrică din surse regenerabile, beneficiază de o

cotă lunară de certificate verzi în valoare de 1.000 lei.
La sfârșitul fiecărei luni, Delta înregistrează veniturile generate de certificatele verzi prin
formula contabilă:
7411
445.01
„Venituri din
1.000 lei „Subvenții” / = 1.000 lei
subvenții de exploatare
certificate verzi de primit
aferente cifrei de afaceri”
Primirea certificatelor verzi cuvenite:
445.01
507
1.000 lei = „Subvenții” / 1.000 lei
„Certificate verzi primite”
certificate verzi de primit
În luna iunie, entității Delta i se amână la plată certificatele verzi cuvenite. Ca urmare, la sfârșitul
acestei luni certificatele verzi se vor recunoaște ca certificate amânate, iar veniturile, ca venituri
înregistrate în avans:
472
266
1.000 lei = „Venituri înregistrate 1.000 lei
„Certificate verzi amânate”
în avans”
La deblocarea procedurii de tranzacționare a certificatelor verzi cuvenite, entitatea va face
următoarele înregistrări:
507 266
1.000 lei = 1.000 lei
„Certificate verzi primite” „Certificate verzi amânate”
și
52
7411
472
„Venituri din
1.000 lei „Venituri înregistrate = 1.000 lei
subvenții de exploatare
în avans”
aferente cifrei de afaceri”
În continuare vom exemplifica modul de contabilizare a creanțelor imobilizate.
1. La data de 01.01.N, entitatea Omega îi acordă entității Sigma, la care deține titluri de
participare, un împrumut în sumă de 60.000 lei, pentru o perioadă de 3 ani. Dobânda
anuală convenită între cele două părți este de 6% și se achită în prima lună a exercițiului
financiar următor. Conform contractului de rambursare, întreaga sumă se va restitui la
sfârșitul exercițiului financiar N+2.
Virarea sumei din contul entității Omega în cel al entității Sigma:

2673
5121
„Creanțe față de entitățile
60.000 lei = „Conturi la bănci 60.000 lei
asociate și entitățile
în lei”
controlate în comun”
La 31.12.N se înregistrează dobânda datorată pentru acest an, în sumă de 3.600 lei (60.000 lei x
6%), care urmează să se încaseze în luna ianuarie a exercițiului N+1. În virtutea principiului
contabilității de angajamente, veniturile financiare reprezentate de dobânda de încasat se
recunosc ca venituri ale exercițiului N, deși se încasează în exercițiul N+1:
2674
„Dobânda aferentă
766
3.600 lei creanțelor față de entitățile = 3.600 lei
„Venituri din dobânzi”
asociate și entitățile
În luna ianuarie N+1, încasarea în contul bancar a dobânzii aferente anului N, în sumă de 3.600
lei:
2674
5121 „Dobânda aferentă
3.600 lei „Conturi la bănci = creanțelor față de entitățile 3.600 le
în lei” asociate și entitățile
2. Conform contractului încheiat cu o firmă de telefonie pentru instalarea unui post

telefonic, entitatea Zeta este obligată la depunerea unei garanții în sumă de 600 lei în
contul firmei prestatoare.
Înregistrarea obligației de virare a sumei din contul bancar al entității Zeta în cel al societății de
telefonie:
600 lei 2678 = 5121 600 lei
53
„Conturi la bănci
„Alte creanțe imobilizate”
în lei”
La expirarea contractului, reluarea sumei depuse ca garanție în contul bancar al entității Zeta:
5121
2678
„Conturi la 600
600 lei = „Alte creanțe
bănci lei
imobilizate”
în lei”
Sursă:
http://www.ceccarbusinessmagazine.ro/aspec
t-teoretice-si-practice-privind-tratamentul-
contabil-al-imobilizarilor-financiare-a3072/
Capitolul IV: Operații contabile și analiza principalilor

indicatori economico-financiari (Studiu de caz: S.C. Alfa.
S.A.)
Pentru entitățiile care includ în notele explicative și Nota 9 ”Calculul și analiza principalilor
indicatori economico-financiari”, vă supun atenției un model de calcul al acestor indicatori.
S.C. Alfa. S.A. prezintă următoarea situație economico-financiară pe ultimii 4 ani:
Elemente de bilanț 12/2014 12/2015 12/2016 12/2017

Active imobilizate total, din 4.200.000 4.000.000 3.895.000 3.760.000
care:
- Imobilizări 150 500 300 500
necorporale
3.998.000 3.894.000 3.759.000
- Imobilizări corporale
- Imobilizări financiare 4.198.000 1.500 700 500
1.850
Active circulante total, din 4.590.000 4.613.000 2.321.000 2.322.000
care
- Stocuri - - - -
54
- Creanțe comerciale 111.000 135.000 115.000 81.000
- Investitii pe termen 720.000 459.000 453.000 -
scurt
- Casa și conturi la 3.759.000 4.019.000 1.753.000 2.241.000
bănci
Total activ 8.790.000 8.613.000 6.216.000 6.001.000
Datorii sub un an din care 600.000 400.000 600.000 100.000
datorii bancare : 300.000 150.000 250.000 50.000
Datorii peste un an 100.700 101.000 143.000 53.000
Total capitaluri proprii 8.089.300 8.112.000 5.473.000 5.848.000
Capital social 760.000 760.000 760.000 760.000
Rezerve din reevaluare 6.561.000 2.910.000 2.660.000 2.470.000
Rezerve 155.000 155.000 155.000
155.000
Rezultatul reportat 11.300 3.651.000 1.319.000 1.507.000
Profit sau pierderea 602.000 636.000 579.000 956.000
exercitiului fianciar
Contul de profit și pierderi
Cifra de afaceri 1.627.300 1.699.500 1.922.000 2.012.000
Venituri din exploatare 1.649.800 1.752.600 1.931.000 2.021.000
Alte venituri din exploatare 22.500 53.100 9.000 9.000
Cheltuieli de exploatare, din 1.032.000 1.108.000 1.103.000 1.201.000
care:
- Cu personalul 498.000 539.000 565.000 577.000
- Amortizările 331.000 323.000 333.000 342.000
- Cu prestațiile externe 0 124.000 110.000 118.000
- Impozite și taxe 74.000 84.000 75.000 148.000
Profit/Pierdere exploatare 617.800 644.600 828.000 820.000
Venituri financiare 132.000 100.000 41.000 35.000
Cheltuieli financiare -1500 -56.000 5.000 -134.000
Profit/Pierdere financiar(ă) 133.500 156.000 36.000 169.000
55
Venituri totale 1.782.000 1.852.000 1.971.000 2.056.000
Cheltuieli totale 1.030.500 1.052.000 1.108.000 1.067.000
Profit/Pierdere brut(ă) 751.50 800.000 863.000 989.000
0
Impozit pe profit 149.500 164.000 284.000 14.000
Impozit pe venit - - - 19.000
Profit/Pierderea net(ă) 602.000 636.000 579.000 956.000
(Sursa: http://www.bvb.ro)
Pe baza informațiilor din situațiile financiare, societatea determină o serie de indicatori grupați
astfel:
Nota 9
56
Indicatori de lichiditate:
Active curente
1. Lichiditate curentă =
Datorii curente
Reprezintă capacitatea activelor curente de a face faţă datoriilor curente ale întreprinderii
Interval de siguranţă financiară[1,5-2] (Prof.univ.dr. Monica Achim, suport de curs Analiză
Financiară)
Active curente – Stocuri
2. Rata lichidităţii imediate =
Datorii curente
Rata lichidităţii imediate sau Testul acid (în engl. Quick ratio sau Acid Test) evidenţiază
capacitatea activelor curente cu lichiditate crescută şi medie de a face faţă datoriilor curente
ale entităţii. Interval de siguranţă financiară: [05-1]. (Prof.univ.dr. Monica Achim, suport de
curs Analiză Financiară)
Trezorerie
3. Rata lichidității efective=
Datorii curente
Rata lichidității efective (în engl. Cash ratio) măsoară gradul în care trezoreria acoperă
datoriile imediat scadente-datoriile curente. Interval de siguranţă financiară:[0.4-0.6]
(Prof.univ.dr. Monica Achim, suport de curs Analiză Financiară)
2014 2015 2016 2017

1.Lichiditate curentă 7,65 11,53 3,87 23,22
2.Lichiditate imediată 7,65 11,53 3,87 23,22
3.Lichiditate efectivă 6,26 10,04 2,92 22,41
I. Indicatori de risc:
Capital Împrumutat *100
1. Gradul de indatorare =
57
Capital Propriu
Acest indicator ne arată cât la sută din capitalurile proprii reprezintă creditele peste 1 an și
posibilitatea acoperirii acestora din rezerve și capitalul social.
(http://expertcontrol.ro/biblioteca/69947666-Calculul-Si-Analiza-Principalilor-Indicatori-
Economico-financiari.pdf)
2014 2015 2016 2017

Gradul de îndatorare 1,24% 1,24% 2,61% 0,9%
Total active*100
2. Rata solvabilității generale=
Total datorii
Rata solvabilității generale reflectă capacitatea unei întreprinderi de a face față tuturor
scadențelor sale, atât pe termen scurt cât și pe termen mediu si lung. Intervalul de siguranță
financiară:[150%-300%] (https://www.contzilla.ro/rata-solvabilitatii-generale-formula-
interpretare-exemplu/)
2014 2015 2016 2017

Rata solvabilității 1.254% 1.719% 837% 3.922%
II. Indicatori de gestiune:
Cifra de afaceri
1. Viteza de rotație a activelor imobilizate =
Active imobilizate
Indicatorul exprimă numărul de rotații efectuate de activele imobilizate pentru realizarea

cifrei de afaceri. De asemenea, se evaluează eficiența managementului activelor imobilizate prin
examinarea valorii cifrei de afaceri generate prin exploatarea acestora.
(http://contabilul.manager.ro/a/2752/calculul-si-analiza-principalilor-indicatori-economico-
financiari.html)
58
2014 2015 2016 2017
Viteza de rotație a activelor 0,38 0,42 0,49 0,53
imobilizate
Schema 1. Evoluția vitezei de rotație în cele 4 exerciții financiare.

Se observă că viteza de rotație a activelor imobilizate în cifra de afaceri are valori crescătoare,
indicând sporirea intensității utilizării activelor, adică în exercițiul financiar încheiat, acestea
participă de mai multe ori la realizarea cifrei de afaceri decât în exercițiul precedent.
Cifra de afaceri
2. Viteza de rotatie a activelor totale =
Active totale
2014 2015 2016 2017

Viteza de rotație a activelor 0,18 0,19 0,31 0,33
59
totale
Se observă din nou că viteza de rotație a activelor imobilizate în cifra de afaceri are valori
crescătoare, indicând sporirea intensității utilizării activelor, adică în exercițiul financiar încheiat,
acestea participă de mai multe ori la realizarea cifrei de afaceri decât în exercițiul precedent.
III. Indicatori de rentabilitate
Rentabilitatea capitalului este unul dintre cei mai importanti indicatori ce masoară
performanța unei companii. Indicatorul este calculat ca raport între profitul net
obținut de companie și capitalurile proprii, exprimând practic modul și eficiența cu
care acționarii și-au investit banii. Indicatorul permite estimarea câștigurilor pe o
unitate de capital investit în actiuni sau profitul care revine proprietarilor pentru
investițiile facute în firmă (https://www.financialmarket.ro/terms/rentabilitatea-
capitalului-return-equity/)
Profitul net * 100

1. Rentabilitatea cap. propriu=
Capital propriu
2014 2015 2016 2017

Rentabilitatea capitalului 7,4 % 7,8% 10,5% 16%
propriu
Profitul brut * 100

2. Marja brută din vânzări =
Cifra de afaceri
O scădere a procentului poate scoate în evidență faptul că societatea nu este capabilă să își
controleze costurile de producție sau să obțină prețul de vânzare optim.
2014 2015 2016 2017

Marja brută din vânzări 46 % 47% 45% 49%
60
Fondul de rulment
Servește pentru a măsura condițiile echilibrului financiar care rezultă din confruntarea dintre
lichiditatea activelor pe termen scurt și exigibilitatea pasivelor pe termen scurt ( Ioan E.Nistor,
Viorel Dorin Lăcătuș, Viorela Ligia Văidean, Ionuț Constantin Cuceu, Finanțele Întreprinderii
Studii de caz, Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca, 2013, pag. 9)
Fondul de rulment=Active circulante-Datorii pe termen scurt
2014 2015 2016 2017

Fondul de 3.990.000 4.213.000 1.721.000 2.222.000
rulment
Necesarul de fond de rulment (NFR) evidenţiază echilibrul care trebuie să existe între nevoile
temporare și resursele disponibile şi se stabileşte conform relațiilor: (Ioan E.Nistor, Viorel
Dorin Lăcătuș, Viorela Ligia Văidean, Ionuț Constantin Cuceu, Finanțele Întreprinderii Studii de
caz, Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca, 2013)
NFR = (Active circulante – Disponibilităţi băneşti) – (Datorii pe termen scurt – Credite bancare
pe termen scurt)
2014 2015 2016 2017

Necesarul de 831.000 344.000 318.000 31.000
fond de rulment
În continuare, vom mai prezenta câțiva indicatori specifici imobilizărilor:
1. Rata generală a imobilizărilor reprezintă ponderea activelor imobilizate în totalul

activelor.
Se calculează ca și raport între activele imobilizate și activele totale
Active imobilizate*100
Rata generală a imobilizărilor =
Total Active
61
1.a. Rata imobilizărilor corporale reprezintă ponderea imobilizărilor corporale în totalul
activelor și se calculeaza dupa următoarea formulă:
Imobilizări corporale
Rata imobilizarilor corporale=
Active totale
1.b. Rata imobilizărilor necorporale reprezintă ponderea imobilizărilor necorporale în totalul

Imobilizări necorporale
Rata imobilizarilor necorporale=
Active totale
1.c. Rata imobilizărilor financiare reprezintă ponderea imobilizărilor financiare în totalul

Imobilizări financiare
Rata imobilizarilor financiare=
Active totale
Vom introduce rezultatele acestor indici în tabelul următor:
SPECIFICATIE 2014 2015 2016 2017

Rata 0,001% 0,005% 0,004% 0,008%
imobilizarilor
necorporale
Rata 47,76% 46,4% 62,7% 62,6%
imobilizarilor
corporale
Rata 0,03% 0,02% 0,02% 0,008%
imobilizarilor
financiare
Rata activelor 47,8% 46,4% 62,7% 62,7%
imobilizate
totale
Pe parcursul anului 2018 întreprinderea efectuează următoarele operații economice:

1. S.C. Alfa S.A. achiziţionează (cf. Factura) la data de 05.01.2018 un teren în următoarele
condiţii: valoarea facturată de furnizor este de 100.000 lei, TVA 19%.
Op Data Doc Explicaţia CONTURI SUME
62
Debitoare Creditoare
1 05.01.2018 Fact+PVR Achiziţie teren % 404 119.000
2111 100.000
4426 19.000
2. S.C. Alfa S.A. efectuează pe terenul achiziţionat (în perioada ianuarie-februarie) lucrări
de desecare în valoare de 13.000 lei, TVA 19% (cf. Factura din data de 15.02.2018).
Recepţia lucrării are loc în aceeaşi zi (cf. Proces verbal de recepţie). Durata de utilizare
este stabilită la 4 ani, metoda de amortizare utilizată fiind cea liniară.
Înregistrare factură % 404 15.470

1 15.02.2018 Fact
amenajare teren
231 13.000
4426 2.470
Proces verbal Recepţia lucrării de 2112 231 13.000
2 15.02.2018
de recepție modernizare
Amortizare amenajare (48 6811 2811 270,83 x 48
3 02.2020 Plan am+NC
luni)
3. S.C. Alfa S.A.achiziționează materiale de contrucții în valoare de 3000 lei (cf. Factură)
pentru realizarea, în regie proprie, a unei construcţii. În acest sens, societatea realizează
următoarele operaţiuni:
o 08-28.02.2018: se dau în consum materiale de construcţii în valoare de 3.000 lei;

se înregistrează salariile datorate angajaţilor în valoare 2.000 lei;
în 28.02 se înregistrează stadiul actual al lucrărilor (recepţia parţială);
o 01-31.03.2018: se înregistrează salariile datorate angajaţilor în valoare de 1000 lei.
în 31.03 se înregistrează recepţia finală a lucrărilor.
Achiziție material de % 404 3570
1 07.02.2018 Fact
construcții
3028 3.000
63
4426 570
Consum material de 6028 3028 3.000
2 08.02.2018 Bon consum
construcții
3 15.02.2018 Stat. sal. Înregistrare salarii datorate 641 421 2.000
4 28.02.2018 PV. Rec. prov. Recepţie parţială 231 722 5.000
5 16.03.2018 Stat salarii Înregistrare salarii datorate 641 421 1000
6 31.03.2018 PV recepţ Recepţia finală 212 % 6.000
231 5.000
722 1.000
4. S.C. Alfa S.A. în baza unui contract cu un furnizor din Franţa, achiziţionează la data de
03.03.2018 (cf. Invoice) un autoturism în valoare de 17.000 € (curs valutar la data
facturării: 4,5 RON / €). Recepţia automobilului are loc în aceeaşi lună.
CONTURI
Op Data Doc Explicaţia SUME
1 03.03.2018 Invoice+PV Achiziție automobil 17.000 2131 404 76.500
2 03.03.2018 Factura Taxare inversă 4426 4427 18.360
3 03.03.2018 Chitanță Plata facturii, inclusiv TVA 404 5124 21.080€
5. S.C. Alfa. S.A. primește suma nerambursabilă de 200.000 lei pentru cumpărarea unui
echipament tehnologic necesar desfășurării activității. Societatea achiziționează activul la
costul de 200.000 lei, TVA 19%. Durata de viață estimată a acestuia este de 10 ani, iar
metoda de amortizare aplicată este cea liniară
1 Recunoașterea dreptului de încasare a subvenției 445 475 200.000
2 Încasarea subvenției 5121 445 200.000
Achiziționarea echipamentului tehnologic % 404 238.000
3 2131 200.000
4426 38.000
4 Achitarea echipamentului tehnologic 404 5121 238.000
Înregistrarea amortizării lunare (200.000 lei/(10 6811 2813 1.667
5
ani x 12 luni) = 1.667 lei)
64
Recunoașterea venitului aferent subvenției 475 7584 417
6
S.C. Alfa. S.A. concesionează la data de 23.04.2018 un teren (cf. Contract de concesiune) pentru
o perioadă de 15 de ani, valoarea concesiunii fiind stabilită la 360.000 lei neindexabil la inflaţie
(pentru simplificarea calculelor). Redevenţa se achită lunar prin virament bancar (cf. OP+Extras
de cont). Amortizarea concesiunii are loc pe durata contractului. După expirarea contractului se
scoate din evidenţă concesiunea complet amortizată.
CONTURI
Op Doc Explicaţia SUME
1 Contr conces Înregistrare concesiune teren 205 167 360.000
Achitarea redevenţei lunare 167 5121 2.000
2 OP+Extr
(240 luni)
Înregistrarea amortizării lunare 6811 2805
3 Plan am+NC 2.000 x 180
(240 luni)
Scoatere din evidenţă 2805 205 360.000
4 NC+Ctr con
concesiune
3 S.C. Alfa. S.A. la data de 11.04.2018 achiziţionează un program de contabilitate (cf. Factura)
în valoare de 4.800 lei, TVA 19% cu durata de amortizare de 3 ani). După 2 ani programul de
contabilitate este scos din evidenţă, rezultând și o cheltuiala cu amortizarea.
CONTURI
Op Data Doc Explicaţia SUME
Fact Achiziţie aplicaţie contabilitate % 404 5712
1 10.12.16 +PV
rec
208 4.800
4426 912
Plan Amortizare program 6811 2808 133,33
2 2018 am+
NC
65
Scoatere din evidenţă program % 208 4.800
2808 3.200
3 31.12.19 NC 6583 1.600
Concluzii
Prin prezenta lucrare "Problematica activelor imobilizate la societățile comerciale" am încercat

să prezentăm aspecte legate de activele imobilizate, privind organizarea contabilității în
conformitate cu reglementările din țara noastră. Lucrarea este structurată pe patru capitole,
începând cu noțiuni generale,prezentând conceptii privind imobilizarile, clasificarea si concepte
specifice activelor imobilizate, precum și recunoașterea și evaluarea acestora. Astfel
imobilizarile sunt recunoscute în bilantul întreprinderii ca și active dacă îndeplinesc cumulativ
două criterii:
o este posibilă generarea de beneficii economice viitoare aferente acestora exercitându-se

și un control asupra lor;
o costul poate fi determinat în mod credibil.
66
Câteva din conceptele specifice activelor imobilizate sunt: amortizarea, ,valoarea justă, valoarea
contabilă etc.
În capitolul al doilea sunt prezentate aspecte reglementare referitoare la imobilizări cu un studiu

comparativ OMFP 1802/2014 față de Standardul International de Contabilitate referitor la
imobilizări. S-a încercat, în special, evidențierea principalelor diferențe existente.
Capitolul trei prezintă implicațiile financiar contabile ale operațiilor cu imobilizările. Sunt
tratate la modul general diferitele moduri de intrare sud de ieșire ale unui activ .
În capitolul 4, și anume Sudiul de Caz, se încearcă evidențierea principalilor indicatori
economici precum și a unor indicatori specifici imobilizărilor, iar apoi vom evidenția câteva
operații contabile desfăsurate de firmă.
Bibliografie
o Gheorghe P. Moraru, Contabilitatea Financiară a Întreprinderilor, Volum I, Editura
Risoprint
o Cozma Ighian Diana, Bazele Contabilității, Volum II, Editura Risoprint, Cluj –Napoca
o Suport de curs “Contabilitate Financiară”,Conf.univ.dr. Crina Ioana Filip
o Mihaela Dumitrana ,Chiraţa Caraiani, Bazele contabiliății
o Prof. univ. dr. Iacob Petru Pântea, prof. Gheorghe, Contabilitatea financiară românească
conformă cu Directivele europene Editura Intelcredo,Deva,2008.
o Caraiani C., Dumitrana M., & colectiv – ”Bazele contabilității”, Editura Universitară,
București, 2010
o Ristea Mihai ,Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Universitară, Bucureşti,
2005
o Ioan E.Nistor, Viorel Dorin Lăcătuș, Viorela Ligia Văidean, Ionuț Constantin Cuceu,
Finanțele Întreprinderii Studii de caz, Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca, 2013
o Revistă de cercetare știiifică a studeţilor economişti, Nr.1/2013
o R. Contabilitatea, expertiza și auditul afacerilor, ian 2012 : 50
o R.Gestiunea și contabilitatea firmei, nr. 11-12, 2015 : 10-11
o Matiș D. Bazele contabilității pentru viitorii economiști, 2005
67
o Ion Pereş, Dorel Mateş, Leonora Caciuc, Anda Iosif, Carmen Imbrescu, Carmen Pereș,
Maria Moraru, Aura Domil, Alin Dumitrescu, Bogdan Cotleț, Bazele Contabilității,
Editor Mirton,2011
o Suport de curs Contabilitate Financiară, Conf.univ.dr. Crina Ioana Filip
o Prof.univ.dr. Monica Achim, suport de curs Analiză Financiară
o Prof.univ.dr.Adriana Tiron Tudor, support de curs
o Standardele Internationale de Contabilitate
o *** Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice
o *** Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu completările și modificăril ulterioare
o ***Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei
din surse regenerabile de energie, republicată în Monitorul Oficial nr. 577/13.08.2010,
cu modificările și completările ulterioare.
o ***Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr.
688/10.09.2015, cu modificările și completările ulterioare.
o ***Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea
Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile
financiare anuale consolidate, publicat în Monitorul Oficial nr. 963/30.12.2014, cu
modificările și completările ulterioare.
o http://expertcontrol.ro/biblioteca/69947666-Calculul-Si-Analiza-Principalilor-Indicatori-
Economico-financiari.pdf
o https://www.financialmarket.ro/terms/rentabilitatea-capitalului-return-equity/
o https://www.contzilla.ro/rata-solvabilitatii-generale-formula-interpretare-exemplu/
o http://contabilul.manager.ro/a/3097/recunoasterea-si-inregistrarea-in-contabilitate-a-
imobilizarilor-necorporale.html
o http://contabilul.manager.ro/a/3097/recunoasterea-si-inregistrarea-in-contabilitate-a-
imobilizarilor-necorporale.html
o www.bvb.ro
68

Verdeș Cătălin-Ionuț - Lucrare de Licentă

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Verdeș Cătălin-Ionuț - Lucrare de Licentă

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea „Babeș Bolyai”

Facultatea de Științe Economice și Gestiune a Afacerilor

Problematica financiar-contabilă a imobilizărilor la

1.5.2. Evaluarea imobilizărilor necorporale …………………………………………….....19

1.5.3. Evaluarea imobilizărilor corporale……………………………………………...23

3.1.1. Contabilitatea operațiilor privind intrarea ativelor imobilizate corporale…………………..31

3.1.2. Contabilitatea deprecierii…………………………………………………………………………………………..37

3.1.3. Contabilitatea operațiilor privind ieșirea activelor imobilizate corporale……………………42

3.2. Contabilitatea imobilizărilor necorporale.....................................................................................45

3.3. Contabilitatea imobilizărilor financiare........................................................................................48

1.2. Conceptul de active imobilizate

1.3. Clasificarea activelor imobilizate

1. Imobilizările necorporale – se află in grupa 20 a planului de conturi- sunt definite de

1.4. Recunoașterea contabilă a activelor imobilizate

● Cheltuielile de dezvoltare sunt imobilizate atunci când sunt rezultatul aplicării

a. Proiectarea, construcția și testarea producției intermediare sau folosirea

Concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile comerciale, drepturile şi activele similare

❖ Concesiunile primite se reflectă ca imobilizări necorporale atunci când

❖ Licențele sunt imobilizări necorporale implicate, în general, de utilizarea

❖ Marca este un semn susceptibil de reprezentare grafică care are ca scop

❖ drepturile și activele similare

Fondul comercial nu trebuie confundat cu fondul de comert, care, in drept, reprezintă un

● În cadrul avansurilor şi altor imobilizări necorporale se înregistrează avansurile acordate

1.4.2. Recunoașterea imobilizărilor corporale

● Sunt deținute de o întreprindere pentru a fi utilizate în producţia de bunuri , în prestarea

În continuare vom detalia categoriile de imobilizări corporale conform OMFP 1802/2014

● Avansurile și imobilizările corporale în curs de execuție includ imobilizările in curs de

● investiţiile efectuate pentru descopertă în vederea valorificării de substanţe minerale utile,

● investiţiile efectuate la mijloacele fixe existente , sub forma cheltuielilor cu modernizarea,

● activele biologice, înregistrate de către contribuabili potrivit reglementărilor contabile

Nu sunt considerate imobilizări corporale:

● sculele, instrumentele și dispozitivele speciale ce se folosesc fie la fabricarea anumitor

● construcțiile și instalațiile provizorii executate din fondurile de investiții;

● animalele care nu au îndeplinit condițiile pentru a fi trecute la animale adulte, animale de

● investițiile efectuate pentru realizarea lucrărilor miniere din afara perimetrelor de

● echipamentul de protecție și de lucru, îmbrăcămintea specială, precum și accesoriile de

1.4.3. Recunoașterea imobilizărilor financiare

În mod detaliat investițiile financiare sau de portofoliu se clasifică astfel:

❖ Interesele de participare reprezintă drepturile obținute în capitalul unei alte societăți

❖ Creanțele imobilizate cuprind următoarele categorii de creanțe:

o Sume datorate de entităţi afiliate şi creanţe legate de interese de participare – care

1.5. Evaluarea activelor imobilizate

1.5.1. Bazele de evaluare în contabilitate

Pentru a fi înregistrată în contabilitatea curentă și recunoscută de situațiile financiare anuale, o

Potrivit IFRS în costul de achiziție se includ și costurile estimate pentru demontarea și

b) Costul de producție este reprezentat de ansamblul cheltuielilor(consumurilor) unei

Dacă elementele situațiilor finnanciare sunt exprimate în valută la intrarea în întreprindere,

● diferențele constatate în plus între valoarea de inventar și valoarea de intrare, conform

● diferențele constatate în minus între valoarea de inventar și valoarea contabilă netă se

Evaluarea la data ieșirii din entitate

1.5.2. Evaluarea imobilizărilor necorporale

Imobilizări necorporale generate intern

Pentru a putea să afirmăm că o imobilizare necorporală generată intern întrunește criteriul

Exemple de activităţi de cercetare sunt:

Exemple de activităţi de dezvoltare sunt:

(Sursă: OMFP 1802/2014)

Perioada de amortizare a imobilizarilor necorporale potrivit OMFP 1802/2014

Cheltuielile de constituire – se amortizează într-o perioadă de cel mult 5 ani.

1.5.3. Evaluarea imobilizărilor corporale

Evaluarea la data bilanţului

1.5.3.1. Reevaluarea imobilizărilor corporale

a) Reevaluarea simultană a valorii brute a imobilizărilor corporale și a amortizării

1.5.4. Evaluarea activelor financiare