SEMIOLOGIA CHIRURGICALA A

CAPULUI
 1 . Examinarea craniului şi
a scalpului
 A. Tumori:
- benigne (chist sebaceu, veruci, nevi pigmentari)
- maligne, mai rare (melanoame maligne)

 B. Traumatisme:
- contuzii - bosa serosanghină
- plăgi - ale pielii păroase (tăiate, contuze,
scalparea)
- cranio-cerebrale - ± exteriorizarea de LCR
sau substanţă cerebrala; +semne de
focalizare
 2 . Examinarea feţei

 Pielea
-acneea vulgaris
-abcesul
-furunculul buzei superioare
-limfadenita şanţului naso-labial

 Mandibula
-trismus
-micrognatia
-luxaţia temporo-mandibulară
-fractura mandibulei
-fistule in vecinătatea mandibulei
 3. Examinarea glandelor
salivare

 parotidita epidemică
 parotidita supurată
 tumori parotidiene
 boala Mickulitz
 adenita
 angina Ludwig
 adenita submandibulară
 4. Examinarea buzelor

 buza de iepure (cheiloschizis);

 gura de lup (cheilo-gnaso-palato-schizis);
 pigmentaţie melanică punctiformă a buzelor - sdr.
Peutz – Jegers;
 cheilita colţurilor buzelor - ariboflavinoză (deficit
de vit. B2), când se asociează cu disfagia,
paliditatea si koilonichia = sdr Plummer-Vinson.
 Tumori
-maligne - carcinoame, melanoame
-benigne – hemangioame
 5. Examinarea cavităţii bucale

 Dentiţia
Gingiile
Limba
 5. Examinarea cavităţii bucale

 Palatul
-gura de lup ( se asociează cu buza de
iepure);
-cancerul palatului dur;
-perforaţia luetică a palatului moale.
 6. Examenul faringelui

 Rinofaringele
-vegetaţii adenoide;
-cancerul rinofaringian;
-angiofibrom epifaringian
 Orofaringele
-amigdalite acute
-cancere amigdaliene
 Laringofaringele
-ulceraţii banale secundare diferitelor infecţii;
-cancere faringo-laringiene
 7. Examinarea nasului

 Forma
-nas în şa - inclus în triada Hutchinson (+keratita
parenchimatoasa,+surditate-lez.labirintice; !sifilis cong.)
-înfundarea nasului - prin distrucţia septului de către goma
sifilitică
 Traumatisme
-fracturi de oase nazale, de sept osos şi cartilaginos care
duc la devierea axului
 Inflamaţii
-foliculite
-furuncule
 Modificări de aspect
-rinofima - inflamaţie cronică a glandelor sebacee, ceea ce
duce la o tumefacţie neregulată, roşie-violacee a vârfului
nasului
 8. Examinarea regiunii orbitare
 deformări - prin fracturi şi înfundări ale oaselor regiunii;
 flegmonul orbitar - apare ca o tumefacţie roşie dureroasă a pleoapelor, secundar unor etmoidite
supurate;
 tromboza sinusului cavernos - edem şi cianoză a pleoapei superioare, apoi a celei inferioare,
oftalmoplegie, exoftalmie unilaterala, midriază, febră, curbatură;
 ptoză palpebrală - unilaterală - paralizie de nerv III;
- bilaterala - miastenia gravis.
 epicantus - pliu cutanat exagerat în unghiul intern al ochiului;
 colobomul - fisură congenitală a pleopei inferioare;
 blefarite - edem şi roşeaţă a marginii pleoapelor;
 ectropion - răsfrângerea în afară a marginilor pleoapelor;
 entropion - răsfrângerea înăuntru a marginilor pleoapelor
 orjeletul - infecţie acută a glandelor sebacee şi rădăcinii de la o geană asemănător furunculului;
 chalazionul - nodul neinflamator plat pe marginea inferioară a pleoapei superioare, sub piele - pe
conjunctivă se vede o pată roşie;
 epifora - lăcrimare cronică - deficit de drenaj lacrimal;
 dacriocistita - inflamaţia sacului lacrimal - tumefacţie ovoidă verticală pe partea internă a pleoapei
inferioare;
 conjunctivite;
 cheratitele - inflamaţii ale corneei;
 glaucomul - hipertensiune a globului ocular : crize dureroase, mioză, tulburări de vedere;
 exoftalmia din boala Basedow:
 semnul Graefe - disinergie oculo-palpebrală (pleoapa superioara nu urmăreşte mişcările globilor
oculari);
 semnul Stelwag - clipit rar;
 semnul Jofroy - disinergie oculofrontală (la mişcarea în sus a globilor oculari fruntea nu se încreţeşte);
 semnul Darlimpe - pigmentaţia accentuată a pleoapelor.
 tumorile orbitei - se traduc prin exoftalmie unilaterală:
-benigne: hemangiom, astrocitom;
-maligne: neuroblastom, angiosarcom, melanosarcom.
 9. Examinarea urechii
 malformaţii congenitale: pavilion deformat congenital,
pavilion depărtat, ureche mică congenitală;
 deformaţii şi cicatrici posttraumatice;
 degerătura - tumefacţie cianotică a vârfului pavilionului;
 tofii gutoşi - noduli gălbui situaţi pe helix si antihelix:
 carcinoame ale pavilionului urechii;
 leziuni ale conductului auditiv extern: furuncul, eczemă,
corpi străini, dop de cerumen;
 otita medie
- acută - durere vie, febră;
-cronică - scurgeri purulente după perforarea timpanului.
 mastoidita acută (complicaţie a otitei acute) - durere vie la
compresiunea mastoidei. Se poate complica cu meningită.
 SEMEIOLOGIA
CHIRURGICALA A REGIUNII
CERVICALE
ANATOMIE
 A. Afecţiuni care determină modificări în
forma gâtului

 Coloana rectilinie şi verticală - determină un gât lung.

 Obezitatea, emfizemul, cifoze, spondilartroze - determină un gât scurt;
! prezintă dezavantajul de a fi extrem de dificil de efectuat intubaţia
oro-traheală.
 Edemul “în pelerină” produs de o compresiune a toracelui sau o
obstrucţie a cavei superioare determină o tumefiere difuză a gâtului
asociată cu cianoză a regiunii cefalice.
 Cicatrici postoperatorii sau posttraumatice determină frecvent tracţiuni
care modifică forma gâtului şi chiar pot determina reducerea
amplitudinii mişcărilor.
 Turgescenţa jugularelor este un semn clinic important care arată o
PVC crescută şi hipertensiune în mica circulaţie.
 Orificiile fistuloase exteriorizate la nivel cervical:
-vestigii ale canalului tireoglos;
-vestigii ale aparatului branhial embrionar;
-de natură TBC;
-determinate de o infecţie actinomicotică.
 B. Glanda tiroidă
 Examinarea glandei tiroide se va face prin inspecţie şi palpare, celelalte două manevre clinice
neavând o importanţă deosebită.
 1.Inspecţia va aprecia:
-dimensiunea eventualei măriri de volum a tiroidei;
-dacă ascensionează cu mişcarea de deglutiţie;
-sediul median sau paramedian.
 2.Palparea se va efectua cu capul în extensie forţată şi apoi în flexie uşoară, apreciind informaţiile
obţinute la inspecţie, iar în plus va stabili:
-consistenţa şi regularitatea glandei;
-gradul de durere;
-limitele glandei, cu aprecierea eventualei prelungiri intratoracice;
-mobilitatea pe planurile profunde şi tegumentare;
-adenopatiile cervicale.
 3.Semnele clinice generale asociate ale unei guşi tiroidiene ne pot orienta asupra funcţionalităţii
tiroidei.
-Semnele de hipertiroidie care sunt cele mai întâlnite şi pot fi uşor decelabile clinic sunt:
-tahicardia;
-slăbirea în greutate;
-hipertermia;
-exoftalmia;
-tremuraturile extremităţilor;
-tulburări psihice.
 4.Cancerul tiroidian este asociat cu:
-adenopatie cervicală (uneori prim simptom);
-compresiuni cervicale ale formaţiunilor anatomice ale gâtului vor determina:
- trahee - stridor, cornaj, tiraj;
- simpaticul cervical - triada Cl.Bernard – Horner;
- n. recurenţi - voce bitonală;
- vag - tuse, pareze bronşice şi intestinale;
- frenic – sughiţ;
- vasele mari - stază venoasă şi ischemii ale regiunii cefalice.
 C. Adenopatiile cervicale

 Nodulii limfatici ai copilului nu au importanţă

patologică
 Adenopatii TBC
 Adenopatii din boli limfatice:
-mononucleoză;
-leucemie limfoidă sau mieloidă;
-limfosarcomatoză;
-limfogranulomatoza malignă (boala Hodgkin),
prezintă noduli sub formă de ciorchine;
 carcinoame ganglionare, cu ganglioni care aderă la
tegumente.
 D. Alte formaţiuni tumorale ale gâtului
 Tumora corpusculului carotidian, apare în şanţul carotidian
deasupra cartilajului tiroid şi poate creşte până la
dimensiunile unei prune sau chiar măr, când devine
pulsatilă la palpare. La apăsarea tumorii bolnavul poate
deveni bradicardic sau chiar să-şi piardă cunoştinţa.
 Anevrismele carotidiene sunt pulsatile şi prezintă sufluri
sau freamăt la ascultaţie.
 Chisturile gâtului pot fi:
 tiroidiene
 limfangioame chistice - din tecile limfatice ale jugularei
 branhiale, congenitale
 ale canalului tireoglos situate median şi superior
 Hemangioamele cavernoase sunt albăstrui şi dispar la
apăsare.
 Hematoamele cervicale pot fi de natură postoperatorii sau
posttraumatice. Pot determina extrem de rapid asfixia,
astfel încât constituie o urgenţă chirurgicală.