O scrisoare pierdută, IL Caragiale

Construcția subiectului în comedie

Tema: O scrisoare pierdută este o comedie de moravuri în care sunt satirizate diferite
aspecte ale societății în contextul luptei pentru putere în preajma alegerilor.
piesa demontează mecanismul unei farse electorale, dezvăluind modul în care interesele
personale ale unor politicieni demagogi, corupți și lipsiți de scrupule se substituie intereselor
publice, sub masca democrației.
Comedia puterii” antrenează facțiunile rivale ale Partidului de guvernământ și are drept
obiectiv desemnarea unui candidat pentru cameră.
2. Relații spațiale și temporale
Iinspirată de evenimentele politice ale anului 1883, acțiunea este localizată veghe” în
capitală unui județ de munte, în noastre” și se petrece în decursul a trei zile.
Spațiul scenic este extrem de sugestiv
- primele două acte au ca decor anticamera casei prefectului( spațiu privat în care se iau, de
fapt, deciziile politice);
- actul III- sala mare a primăriei( spațiu public al aparențelor, dublat de un spațiu” al
culiselor”)
-actul IV- grădina familiei Trahanache( spațiu privat care îl substituie” generos” pe cel public)
3. Titlul- reliefează intriga, sugerând unul dintre mijloacele de santaj în lupta politica prin
repeta repetarea și situat( configurată după modelul caruselului) devine simbol al corupției și
el compromisului, al de personalizării individului între o lume în care sentimente precum
onoarea, iubirea, prietenie sunt obiect de negociere”.
conflictul se amplifică neliniștitor prin implicarea unui număr tot mai mare de personaje și
prin proliferarea situațiilor conflictuale în spațiu( corupția, șantajul în provincie la fel ca și la
centru) și în timp( promisiunea făcută de Zoe lui catavencu).
4. construcția subiectului
acțiunea piesei este rectilinie, construcția subiectului schematizarea parodic cele cinci
momente clasice; patru acte, fiecăruia corespunzând ui un număr variabil de scene
actul i- 9 scene
expozițiunea- reliefează de la început conflictul de interese dintre” stâlpii puterii locale
“,trahanache și tipătescu, și” Gruparea disidentă” condusă de Cațavencu, pe fundalul
interferenței dintre viața publică și cea privată.
Cațavencu susține, prin” răcnetul Carpaților” o campanie de presă îndreptată împotriva lui
tipatescu, denunțând Ui abuzurile.
- pristanda,” polițai ul orașului”, spionează adversarii politici ai prefectului, în schimb, Acesta
îi tolerează complice furtișag urile.
intriga- pierderea scrisorii de dragoste adresate de către Prefect soției lui trahanache, se
reconstituie din relatările personajelor, într o cronologie inversă.
- Cațavencu folosește ca instrument de Șantaj pentru obținerea candidaturii, scrisoarea pe
pe care soțul încornorat o etichetează interesant drept” plastografie”..
trahanache Promite să îl prindă pe “ misel” cu” alta, mai boacănă”
farfuridi și brânză venescu se tem de trădare și caută mijloace le de a contracara ( conflict
secundar)
- Zoe și tipatescu se agită neputincioși, iar cetățeanul turmentat Descoperă că Scrisoarea îi
fusese sustrasă de către Cațavencu.
actul II- 14 scene
 desfășurarea acțiunii prezintă:
- numărarea voturilor de către reprezentanții puterii cu o zi înainte de alegeri;
- Zoe încearcă în zadar să obțină de la tipătescu susținerea lui Cațavencu;
- Cațavencu exercită presiuni asupra lui tipătescu în același scop;
- tipătescu ordona arestarea lui catavencu și percheziționarea reședinței acestuia;
- Zoe ordona( tot lui pristanda) eliberarea și îi Promite sprijinul;
- pristanda interceptează telegrama prin care farfuridi reclama la centru” Trădarea” și aduce
o depeșa prin care centrul impune candidatura lui agamemnon dandanache, cu orice preț
actul III- 7 sin
punctul culminant:
- farfurii de și Cațavencu își susțin discursurile demagogice;
- traha contracarează șantajul lui Cațavencu printr o poliță falsificată de către acesta și
anunță candidatura lui agamemnon dandanache;
- încercarea lui catavencu de a vorbi despre scrisoare eșuează din cauza scandalului orice
strat de către pristanda la cererea lui tipatescu; în încăierare Cațavencu pierde scrisoarea.
actul IV- 14 scene
deznodământul
- rezolvarea conflictului:- scrisoarea este înapoiată lui Zoe;
- Victoria lui agamemnon dandanache este celebrată cu Fast; Cațavencu organizează
petrecerea populară și ține un toast, după ce fusesei asigurat că se va bucura de susținerea”
stâlpilor puterii” locale la viitoarele alegeri.
așadar, conflictul este derizoriu întrucât antrenează o imensă desfășurare de forțe menită în
cele din urmă să aducă Victoria unui impostor” mai prost decât farfuridi și mai canalie decât
Cațavencu”. în final, interesele Eroilor se dovedesc a fi contrare doar în aparență, căci toți
știu să speculeze avantajele unui regim “curat constituțional”.
clasa politică vizată de satiră autorului este formată din oportuniști, corupți, demagogi și
impostori pentru care electoratul nu este decât o docilă și naivă masă de manevră