FIȘA OPEREI

TITLU: O scrisoare pierdută

AUTOR: Ion Luca Caragiale (1852-1912)

TIPOLOGIE: comedie de moravuri, realistă

APARIȚIE: pe scenă 1884, în Convorbiri literare 1885

CURENT: realism: prezentarea verosimilă a vieții social-politice de la sfârșitul secolului al XIX-

lea, personaje tipice în situații tipice
SPECIE: comedie – comic de nume, conflict comic

STRUCTURĂ: 4 acte

ACȚIUNE: Nae Cațavencu pune mâna pe o scrisoare de amor, care este dovada relației
extraconjugale a soției președintelui de partid cu prefectul județului. Cațavencu vrea
să obțină candidatura la funcția de deputat și îl șantajează pe președinte cu
publicarea scrisorii în ziar. Cei doi amanți încearcă să găsească scrisoarea fără succes.
La sfârșit, în poziția de candidat ajunge Agamemnon Dandanache, un alt șantajist
cu o scrisoare
asemănătoare.
TEMĂ: imoralitatea în viața social-politică

SECVENȚE: scena inițială, Ghiță-Tipătescu, scena Zoe-Tipătescu

CONFLICT: comic, exterior: conflict principal: Trahanache – Cațavencu, secundar: Zoe-Tipătescu

TITLU: arată intriga, exprimă banalitate

PERSONAJE: Zaharia Trahanache – președintele de partid, Zoe Trahanache – soția sa, Ștefan
Tipătescu – prefectul, Ghiță Pristanda – polițistul orașului, Nae Cațavencu – avocat,
proprietarul ziarului, Agamemnon Dandanache – șantajistul din București
CARACTERIZARE: Zoe trahanache, personaj principal

STATUT SOCIAL: doamna distinsă de societate, soția președintelui de partid

STATUT PSIHOL.: hotărâtă, inteligentă, vicleană, ambițioasă

STATUT MORAL: adulterină, coruptă

TRĂSĂTURĂ: arta manipulării, teatralitate

SECVENȚE: *leșină când află de scrisoare

*îl manipulează pe Tipătescu
ELEMENTE STR. modalități de caracterizare, conflict

CUVINTE CHEIE: viața distorsionată a burgheziei, adulter, imoralitatea vieții social-politice, candidat,
deputat, șantaj, santajist
CITATE: „dacă mă iubești, Fănică”
„Ai puțintică răbdare, stimabile”
Acțiunea operei

Actul I, reprezintă expozițiunea și intriga: o scrisoare

compromițătoare de dragoste scrisă de Ștefan
Tipătescu, prefectului județului către Zoe
Trahanache, soția președintelui de partid, este
pierdută de Zoe și ajunge în mâinile adversarului
politic, Nae Cațavencu. Acesta pune la cale un
șantaj, amenințând că va publica scrisoarea în ziar,
dacă nu primește sprijin politic din partea lui
Trahanache să câștige alegerile pentru funcția de
deputat.

Actele II și III cuprind desfășurarea acțiunii și

surprind încercările celor implicați de a rezolva
problema: Tipătescu ordonă arestarea lui Cațavencu și percheziționarea casei lui. Zoe acceptă
șantajul în vederea salvării onorii sale și îl convinge pe Tipătescu să îl sprijine pe Cațavencu.
Trahanache găsește un mijloc de contrașantaj, care atestă că șantajistul fură bani de la asociație.
Ședința în cadrul căreia trebuie anunțată numele candidatului, prezentată în actul III, se îneacă în
încăierarea celor două tabere. Punctul culminant îl reprezintă sosirea ordinului de la centru, cu
numele candidatului, Agamemnon Dandanache, care a obținut candidatura prin aceleași mijloace:
șantajul cu ajutorul unei scrisori intime. În agitația iscată Cațavencu își pierde pălăria în care era
scrisoarea, aceasta se găsește de cetățeanul turmentat și îi este înapoiată lui Zoe, finalul din actul IV
fiind astfel unul fericit.

Tartalom:

Az első felvonás a bevezetés és a bonyodalom részeit foglalja magába: egy kompromittáló

szerelmes levél amit Ștefan Tipătescu írt Zoe
Trahanachenak, a pártelnök feleségének,
elvesz és a politikai ellenfél, Nae
Cațavencu kezei közé kerül. Cațavencu
zsarolást forgat a fejében, azt mondja,
hogy a levelet kiközli az újságban, ha nem
kap politikai támogatást Trahanache
részéről, hogy megnyerje a választásokat a
képviselői mandátumért.

A második és harmadik felvonás a

bonyodalom kifejtése, amelyben minden
szereplő megpróbálja megoldani a helyzetet: Tipatescu elrendeli Catavencu letartóztatását és
házkutatást kér, Zoe elfogadja a zsarolást és meggyőzi Tipatescut, hogy támogassa Catavencut.
Trahanache ellenzsarolást indít, talál egy dokumentumot, amely bizonyítja, hogy az ellenfele
lopkod az egyesülettől. A gyűlés, melyen be kellene jelentsék a jelölt nevét, verekedésbe fullad. A
tetőpontban megérkezik a központtól a jelölt neve, Agamemnon Dandanache, aki ugyanúgy tett
szer a jelöltségre: egy privát levéllel zsarolt. A keltett zűrzavarban Catavencu elveszti a kalapját,
amelybe be volt tűzve a levél, azt megtalálja a zavart állampolgár és visszaadja Zoenak. Mindenki
megbékül, a befejezés vidám.
 ION LUCA CARAGIALE: O SCRISOARE PIERDUTĂ

1. Introducere
Unde și când Apărută în anul 1884, dar publicată cu un an mai târziu în revista Convorbiri literare, „O
a apărut? scrisoare pierdută” de Ion Luca Caragiale este o comedie de moravuri în care se satirizează
unele aspecte ale lumii contemporane autorului, fiind inspirată din farsa electorală din anul
1883, iar ca formulă estetică, aparține realismului.
Definiția Comedia este una dintre speciile genului dramatic, care ironizează unele moravuri, unele
comediei tipuri și defecte umane, apelând la diferite mijloace de realizare a comicului (de situație, de
caracter, de limbaj, de nume) pentru a stârni râsul.
2. Încadrarea în specie – COMEDIE
Trăsătura 1 O primă trăsătură a comediei prezentă în textul studiat este prezența comicului de nume.
De exemplu, numele lui Trahanache provine de la "trahana", aluat moale, arătând că
personajul este modelat de „enterese”. Cațavencu provine din "cață"-persoană rea,
bârfitoare, sau din
"cațaveică" - haină cu două fețe, sugerându-se prefăcătoria personajului.
Trăsătura 2 O altă trăsătură a comediei se remarcă la nivelul conflictului comic, care surprinde
diferența dintre esență și aparență. Astfel, atât viața socială, cât și cea politică este
dominată de imoralitate: polițistul și prefectul sunt corupți, soția președintelui de partid are
o relație extraconjugală, viitorul parlamentar este incompetent.
3. Prezentarea modului în care tema se reflectă în textul studiat + comentarea a două secvențe semnif.
Tema Din punct de vedere tematic textul înfățișează viața distorsionată a burgheziei românești de
la sfârșitul secolului al XIX-lea. Se pune accent pe lupta pentru putere, pe lipsa de scrupule
a participanților vieții politice, dar și pe imoralitatea în viața de familie.
Secvență Scena inițială, discuția dintre Tipătescu, prefectul județului și Pristanda, angajatul său
semnificativă credincios, reflectă imaginea structurilor oficiale. Se arată, că șeful știe de micile
1 infracțiuni comise de Ghiță, de exemplu că polițistul fură din banii pentru steaguri, dar le
trece cu vederea în schimbul servilității acestuia. Ghiță la rândul lui, știe de relația
extraconjugală
dintre Tipătescu și soția „prezidentului”, dar tace pentru posibilitățile de câștig material.
Secvență O altă scenă care scoate în evidență imoralitatea, lipsa de scrupule și faptul că relațiile
semnificativă intime guvernează politica, este cea în care Zoe joacă un adevărat teatru al slăbiciunii
2 feminine pentru a îl convinge pe Tipătescu să îl susțină în alegeri pe Cațavencu. Adulterina
recurge la toate mijloacele din arsenalul emoțional feminin pentru a-și atinge țelul, plânge,
amenință, șantajează, până când Tipătescu cedează în fața emoțiilor.
4. Două elemente de structură și de limbaj
Titlu: Fiind dovada unei relații extraconjugale, titlul reflectă tema imoralității în viața de familie,
dar și în cea politică, lupta pentru putere desfășurându-se în culise: ambii pretendenți la
funcții înalte folosesc o scrisoare pierdută de amor. Articolul nehotărât „o” exprimă
banalitatea și repetabilitatea situației.
Conflict Tema este evidențiată și prin conflictul comic, care este exclusiv exterior și se rezolvă în
scena finală conferind operei un deznodământ fericit. Conflictul principal, de natură
politică apare între Trahanache și avocatul șantajist Nae Cațavencu, evidențiind lupta
pentru putere. Acesta este amplificat de conflicte secundare, cum ar fi cel între Zoe și
Tipătescu, Ghiță și Cațavencu. La sfârșit, toate conflictele se rezolvă, finalul este fericit.
5. Încheiere Prin temă și prin contrucția personajelor, comedia „O scrisoare pierdută” rămâne una
dintre cele mai reprezentative opere ale lui Ion Luca Caragiale, de o valoare incontestabilă
în lit. română.
 ION LUCA CARAGIALE: EGY ELVESZETT LEVÉL

1. Bevezetés
Megjelenés 1884-ben jelent meg, de egy évvel később adták ki az Irodalmi beszélgetések c
folyóiratban. Az „Egy elveszett levél” egy erkölcsi komédia, amelyben a szerző kicsúfolja
a kortárs társadalom egyes aspektusait, az 1883-as választási csalásból inspirálódva.
Esztétikailag a realizmushoz tartozik.
Meghatározás A komédia a drámai műnem egyik műfaja, amely egyes emberi hibákat, típusokat és
erkölcsi magatartásokat figuráz ki, a komikum különböző eszközeivel (helyzetkomikum,
jellemkomikum, nyelvi és névkomikum) a nevetés előidézésére.
2. Műfajba igazodás – KOMÉDIA
Tulajdonság Az első tulajdonsága a komédiának, ami jelen van a műben, a névkomikum. Például,
1 Trahanache neve a puha tésztából "trahana", ered, mutatva, hogy a szereplő alakítható,
főleg az érdekek által. Cațavencu neve a "cață"- rossz ember, pletykás vagy a
"cațaveică"
kétoldalú köpeny szóból származik, ami mutatja a szereplő kétszínűségét.
Tulajdonság Egy másik tulajdonsága a komédiának, a látszat és lényeg közti különbség. Úgy a
2 társadalmi életben mint a politikaiban dominál az erkölcstelenség: a rendőr és a prefektus
korrupt, a pártelnök feleségének házasságon kívüli kapcsolata van, a jövendőbeli
képviselő alkalmatlan.
3. A téma és annak megjelenése két jelenetben
Tema Tematikai szempontból a szöveg a XIX századvégi román polgárság eltorzult életét
mutatja be. Hangsúlyozza a hatalmi harcokat, a politikai szereplők gátlástalanságát és a
családi élet erkölcstelenségét.
Jelenet 1 Az első jelenet, a prefektus Tipătescu, és Pristanda rendőr, az ő hűséges alkalmazottja
közti beszélgetés tükrözi a hivatalos struktúrák képét. Bemutatódik, hogy a főnök tud az
alkalmazott apró-cseprő törvényteleségeiről, például hogy a zászlókra adott pénzből
lenyúl, de szemet huny felette, annak szolgálatkészsége miatt. Ghiță pedig tud a
szerelmi
kapcsolatról a főnöke és a pártelnök felesége közt, de hallgat az anyagi juttatásokért
cserébe.
Jelenet 2 Egy másik jelenet, ami bemutatja az erkölcstelenséget, gátlástalanságot és azt, hogy a
magánéleti kapcsolatok kormányozzák a politikát, az amelyben Zoe egy valóságos
színművet ad elő a női gyengeségről, hogy meggyőzze Tipătescut, hogy támogassa
Cațavencut . A házasságtörő asszony a női fegyvertár minden darabját felhasználja, hogy
elérje a célját, sír, fenyeget, zsarol, amíg Tipătescu beadja a derekát.
4. Szerkezeti elemek
Cím: Egy házasságon kívüli kapcsolat bizonyítékaként, a cím tükrözi a családi élet
erkölcstelenségét, de a politikai életét is, mivel a a hatalmi harc a kulisszákban zajlik:
mindkét jelöltségre vágyó egy elveszett szerelmeslevéllel akar érvényesülni. A
határozatlan
névelő a helyzet banalitását és ismételhetőségét sugallja.
Konfliktus A témát a konfliktus is kiemeli, amely kizárólag külső és a végén megoldódik, a darabnak
ezáltal vidám vége lesz. A főkonfliktus politikai jellegű, Trahanache és a zsaroló ügyvéd,
Nae Cațavencu, között van és a hatalmi harcot hangsúlyozza. Ezt a főkonfliktust több
mellékszintű konfliktus erősíti, Zoe és Tipătescu, Ghiță és Cațavencu között például. A
végén minden konfliktus megoldódik, a befejezés vigám.
5. Befejezés A téma és a szereplők felépítése által, az „Egy elveszett levél” Ion Luca Caragiale egyik
legreprezentatívabb műve és mint olyan felbecsülhetetlen értékű a román irodalomban
 SCHEMĂ ESEU COMEDIA O SCRISOARE PIERDUTĂ

INTRODUCERE (0,5 P)
- apariția: vol. 1884/1885 – Convorbiri literare

ÎNCADRAREA ÎNTR-O SPECIE / ORIENTAREA TEMATICĂ/CULTURALĂ SAU ÎNTR-

UN CURENT LITERAR (6p)

Comedie * comicul de nume: Cațavencu, Trahanache

 diferența între aparență și esență

TEMA EVIDENȚIATĂ PRIN DOUĂ SECVENȚE (6p)

Secvența 1: discuția Pristanda - Tipătescu

Viața distorsionată a
burgheziei românești
de la sf.sec.XIX.
*Tipătescu trece cu vederea că Ghiță ia din banii județului
*Pristanda tace despre relația sa cu Zoe
Secvența 2: scena convingerii
*Zoe - Tipătescu
*apelează la arsenalul feminin: plânge, șantajează, poruncește

ELEMENTE DE STRUCTURĂ (6P)

1. Titlu:
*banalitate, repetabilitate
*lupta pentru putere – în culise
Relevante pentru temă

2. Conflict
*principal – politic: Trahanache – Cațavencu
*secundar – Zoe - Tipătescu
Încheiere:

*temă + construcția personajelor

 CARACTERIZARE ZOE TRAHANACHE

1. Introducere
Introducere Apărută în anul 1884, dar publicată cu un an mai târziu în revista Convorbiri literare,
„O scrisoare pierdută” de Ion Luca Caragiale este o comedie de moravuri, remarcabilă
prin construcția personajelor.
Personajul Firul narativ urmărește viața distorsionată a burgheziei românești de la sfârșitul secolului
al XIX-lea, accentuând lupta pentru putere și imoralitatea în viața de familie.
Reprezentativ pentru viziunea autorului este Zoe Trahanache, singurul personaj feminin al
comediei, tipul cochetei, al adulterinei.
2. Statutul personajului
Statutul Zoe este doamna distinsă din societatea înaltă, soția celui mai influent om din județ,
social președintele partidului de guvernământ, Zaharia Trahanache.
Statutul Statutul psihologic relevă, că personajul are o personalitate puternică, îi domină și îi
psihologic manipulează pe toți din jurul său prin inteligența și viclenia sa. Este o femeie ambițioasă,
cu o voință de neclintit în atingerea scopurilor sale.
Statutul Statutul moral pune în evidență defectele personajului. Zoe este o adulterină, având o
moral relație extraconjugală cu prefectul județului, Ștefan Tipătescu, prieten al soțului ei. De
asemenea, Zoe comite mai multe ilegalități cu ajutorul polițistului corupt Pristanda,
pentru a-și salva onoarea.
3. Trăsătura dominantă
Trăsătura Zoe este un personaj caricatural, principalele trăsături ale sale accentuează contradicţia
dintre esenţă şi aparenţă. Vrea să pară o doamnă distinsă, o soţie fidelă şi o familistă, însă
esenţa caracterului său este minciuna și adulterul. Eroina impresionează prin arta
manipulării, care se împletește cu o teatralitate desăvârșită.
Secvență Zoe apare ca un clișeu al femeii, o ființă plină de sensibilitate, pe care bărbatul trebuie să o
semnificativă ocrotească, însă ea manipulează bărbații după plac. O scenă care arată această trăsătură
1 este cea în care Zoe vine să discute cu Tipătescu despre arestarea lui Catavencu.
Trahanache apare însă pe neașteptate, iar Zoe leșină, provocând ingrijorarea
“prezidentului”.
Secvență O altă scenă care ilustrează caracterul manipulativ al personajului este cea în care Zoe,
semnificativă preocupată de imaginea ei socială, încearcă să îl convingă pe Fănică cu orice preț să
2 accepte condițiile șantajistului. Pentru a-și atinge țelul, Zoe se folosește de întregul
arsenal emoțional feminin: șantajează „dacă mă iubești, Fănică”, plânge „mă omori, m-ai
adus la moarte”, cerșește, se milogește, iar în final poruncește, până când Tipătescu
cedează.
4. Două elemente de structură: limbaj, modalități de caracterizare
Modalități de Pentru construcția personajului sunt semnificative modalitățile de caracterizare ale
caracterizare acestuia. Astfel, prin caracterizare directă aflăm de la autor poziția socială a
personajului
„soția celui de sus”, soțul ei o consideră „simțitoare” și ea se autocaracterizează ca
fiind hotărâtă. Caracterizarea indirectă dezvăluie o serie de trăsături, cum ar fi
personalitatea manipulativă a personajului prin care conduce de fapt județul.
Conflictul La fel de important în construcția personajului este și conflictul, exclusiv exterior ca în
orice comedie. Conflictul principal este de natură politică, apărând între Trahanache și
Cațavencu, amplificat de mai multe conflice secundare. Conflictul dintre Zoe și Tipătescu
arată că Zoe de fapt nu are sentimente oneste pentru Fănică, ci doar îl manipulează după
propriile interese.
5. Încheiere Prin temă și prin contrucția personajelor, comedia „O scrisoare pierdută” rămâne una
dintre cele mai reprezentative opere ale lui Ion Luca Caragiale, de o valoare incontestabilă
în lit. română.
 ZOE TRAHANACHE JELLEMZÉS

1. Bevezetés
Bevezetés 1884-ben jelent meg, de egy évvel később adták ki az Irodalmi beszélgetések c
folyóiratban. Az „Egy elveszett levél” egy erkölcsi komédia, amely a szereplők felépítése
által is emlékezetes.
A szereplő Az elbeszélő szál a XIX századvégi román polgárság eltorzult életét mutatja be.
Hangsúlyozza a hatalmi harcokat, a politikai szereplők gátlástalanságát és a családi élet
erkölcstelenségét. A szerző szemléletét leghűbben a Zoe Trahanache karaktere sugallja, az
egyetlen női szereplője a komédiának, a kacér, házasságtörő nő típusát jeleníti meg.
2. A szereplő helyzete
Társadalmi Zoe a felső tízezer előkelő asszonya, Zaharia Trahanachenak, a megye legbefolyásosabb
helyzet emberének a felesége, aki a kormánypárt elnöke.
Pszichológiai Pszichológiai szempontból a szereplő erős személyiség, uralja és manipulálja a
helyzet környezetében levőket az intelligenciájával és a ravaszságával. Ambíciózus asszony,
megingathatatlan akarattal a céljai szolgálatában
Erkölcsi Az erkölcsi helyzet a szereplő hiányosságai mutatja meg. Zoe egy házasságtörő nő,
helyzet kapcsolata van a férje barátjával, a megye prefektusával, Ștefan Tipătescuval. Továbbá
több törvénytelenséget követ el a korrupt rendőr, Pristanda segítségével, hogy mentse a
becsületét.
3. Fő tulajdonság
Trăsătura Zoe egy karikaturisztikus szereplő, legfőbb tulajdonságai a látszat és lényeg közti
különbséget hangúlyozzák. Előkelő hölgynek akar tűnni, hűséges és családcentrkus
asszonynak, de a karaktere lényege a hazugság és csalás. A hősnő azonban mély
benyomást tesz a manipulációs művészetével és színpadiasságával.
Jelenet 1 Zoe a nő közhelyének tűnik, egy érzékeny lény, akit a férfinek védenie kell, de ő kedve
szerint manipulálja a férfiakat. Egy jelenet ami ezt hangsúlyozza, az amelyben elmegy
hogy beszéljen Tipătescuval a Catavencu zsarolásáról. Trahanache azonban váratlanul
megjelenik erre Zoe elájul, az elnök úr aggódását kiváltva.
Jelenet 2 Egy másik jelenet, ami hangsúlyozza a hősnő manipulatív természetét és színpadiasságát
az, amelyben, a Catavencu zsarolásától megijedve és a saját imázsát féltve, Zoe
megpróbálja rávenni Fănicăt, hogy fogadja el a zsaroló feltételeit mindenáron. Hogy elérje
célját, a házasságtörő asszony a női fegyvertár minden darabját felhasználja, hogy elérje a
célját, sír „megölsz”, fenyeget, zsarol „ha szeretsz, Fănică”, könyörög és a végén
parancsot ad, amíg Tipătescu beadja a derekát.
4. Szerkezeti elemek
Jellemzési A szereplő felépítésének szempontjából lényegesek a jellemzési módok. Közvetlen
módok jellEmzésből megtudjuk a szerzőtől a szereplő társadalmi helyzetét, „a legfelső ember
felesége”, a férje „érzékenynek” látja és ő magát határozottnak jellemzi. A közvetett
jellemézs egy sor tulajdonságot árul el, például a manipulatív természetét, ahogyan
forgatja
a többieket az ujja körül, tulajdonképpen vezetve a megyét.
Konfliktus A szereplő felépítését a konfliktus is kiemeli, amely kizárólag külső és a végén
megoldódik, a darabnak ezáltal vidám vége lesz. A főkonfliktus politikai jellegű,
Trahanache és a zsaroló ügyvéd, Nae Cațavencu, között van és a hatalmi harcot
hangsúlyozza. Ezt a főkonfliktust több mellékszintű konfliktus erősíti, Zoe és Tipătescu,
Ghiță és Cațavencu között például. A végén minden konfliktus megoldódik, a vég vigám.
5. Befejezés A téma és a szereplők felépítése által, Egy elveszett levél” Ion Luca Caragiale egyik
legreprezentatívabb műve és mint olyan felbecsülhetetlen értékű a román irodalomban.
 SCHEMĂ CARACTERIZARE ZOE

INTRODUCERE (0,5 P)

- apariția: 1884/1885
- tipul cochetei, adulterinei

STATUT SOCIAL, PSIHOLOGIC, MORAL (6p)

Statut: *social: doamna distinsă, soșia președintelui de partid

*psihologic: caracter puternic, ambițioasă, hotărâtă, manipulativă

*moral: aduletrină, comite infracțiuni

TRĂSĂTURA DOMINANTĂ EVIDENȚIATĂ PRIN DOUĂ SECVENȚE (6p)

Secvența 1: scena leșinului

*manipulează bărbații
*apelează la imagine clișeu a femeii: slabă, necesită protecție
Manipularea =
Secvența 2: convingerea lui Fănică
*apelează la arsenalul feminin: plânge, șantajează, poruncește

ELEMENTE DE STRUCTURĂ (6P)

Relevante pentru
construcția personajului
Modalități de caracterizare:
*direct: soțul – simțitoare, ea – hotărâtă
*indirect: manipulare
Conflict:
*nu are sentimente oneste pentru Fănică

Încheiere:

*temă + construcția personajelor

 VERSIUNI SIMPLIFICATE

VERSIUNE UȘOARĂ TEMA

Din punct de vedere tematic textul înfățișează viața social-politică într-un oraș de munte, la
sfârșitul sec. al XIX-lea. Se accentuează lupta pentru putere, imoralitatea vieții politice și de
familie. O scenă semnificativă este cea inițială, în care Ștefan Tipătescu, prefectul județului
și Pristanda, polițistul orașului. Se arată, că șeful știe de micile infracțiuni comise de Ghiță, de
exemplu că polițistul fură din banii pentru steaguri, dar le trece cu vederea. Ghiță la rândul lui, știe
de relația extraconjugală dintre Tipătescu și soția „prezidentului”, dar tace pentru posibilitățile
de câștig
material.
O altă scenă care scoate în evidență imoralitatea este cea în care Zoe îl roagă pe Tipătescu să
accepte șantajul. Scena arată că relațiile intime guvernează politica. Zoe joacă un adevărat teatru al
feminin pentru a îl convinge pe Tipătescu să îl susțină în alegeri pe Cațavencu. Adulterina folosește
toate mijloacele din arsenalul emoțional feminin pentru a-și atinge țelul: plânge, amenință,
șantajează, până când Tipătescu cedează în fața emoțiilor.

VERSIUNE UȘOARĂ CARACTERIZARE

Zoe este un personaj care accentuează contradicţia dintre esenţă şi aparenţă. Vrea să pară o
doamnă distinsă, o soţie fidelă şi o familistă, însă faptele sale arată opusul: este o mincinoasă și
adulterină.
Trăsătura dominantă a lui Zoe Trahanache este caracterul său manipulativ. Ea joacă teatru și
obține ce vrea prin disimulare și manipulare. Apare ca o femeie tipică, o ființă sensibilă, pe care
bărbatul trebuie să o protejeze, însă ea manipulează bărbații cum vrea. O scenă care arată această
trăsătură este cea în care Zoe vine să discute cu Tipătescu despre arestarea lui Catavencu.
Trahanache apare însă pe neașteptate, iar Zoe leșină, provocând ingrijorarea “prezidentului”.
O altă scenă care ilustrează caracterul manipulativ al personajului este cea în care Zoe,
speriată că scrisoarea va apărea în ziar, încearcă să îl convingă pe Fănică să accepte cererea lui
Cațavencu . Pentru a-și atinge țelul, Zoe folosește armele femeilor: șantajează „dacă mă iubești,
Fănică”, plânge „mă omori, m-ai adus la moarte”, cerșește, se milogește, iar în final poruncește,
până când Tipătescu cedează.
 RELAȚIA DINTRE PERSONAJE - O SCRISOARE PIERDUTĂ

1. Introducere
Introducere Apărută în anul 1884, dar publicată cu un an mai târziu în revista Convorbiri literare, „O
scrisoare pierdută” de Ion Luca Caragiale este o comedie de moravuri, remarcabilă prin
construcția personajelor.
Personajul Firul narativ urmărește viața distorsionată a burgheziei românești de la sfârșitul secolului
70 al XIX-lea, accentuând lupta pentru putere și imoralitatea în viața de familie.
Reprezentativ pentru viziunea autorului este perechea Zoe Trahanache – Ștefan Tipătescu,
relația lor susținând imoralitatea vieții social-politice.
2. Statutul personajului
Statutul Zoe este doamna distinsă din societatea înaltă, soția celui mai influent om din județ,
social președintele partidului, Zaharia Trahanache. Ea reprezintă tipul cochetei, al
adulterinei.Tipătescu este prefectul județului și prietenul soțului amantei sale,
reprezentând tipul donjuanului, al primului amorez.
Statutul Statutul psihologic relevă, că personajul feminin are o personalitate puternică, îi domină și
psihologic îi manipulează pe toți din jurul său prin inteligența, voința și viclenia sa. Tipătescu
reprezintă punctul slab, influențabil al perechii, fiind impulsiv și emotiv.
Statutul Statutul moral pune în evidență defectele personajelor. Zoe este o adulterină, având o
moral relație extraconjugală cu prefectul județului, Ștefan Tipătescu, prieten al soțului ei. Ei
amândoi comit mai multe ilegalități cu ajutorul polițistului corupt Pristanda, pentru a-și
salva onoarea.
3. Relația dintre personaje
Relația În această relație, contrar aparențelor, Zoe reprezintă, rațiunea, caracterul tare, iar Tipătescu
este perechea slabă, condusă de sentimente.
Secvență O primă scenă care ilustrează raportul tare - slab este cea în care Zoe, preocupată de
semnificativă imaginea ei socială, încearcă să îl convingă pe Fănică să accepte condițiile șantajistului.
1 Pentru a-și atinge țelul, Zoe se folosește de întregul arsenal emoțional feminin: șantajează
„dacă mă iubești, Fănică”, plânge „mă omori, m-ai adus la moarte”, cerșește, iar în final
poruncește. Între timp însă elimină toate posibilitățile propuse de Tipătescu, cum ar fi
arestarea lui Cațavencu sau fuga împreună.
Secvență O altă scenă care ilustrează relația caracter puternic – caracter slab este cea în care Zoe,
semnificativă revenind la Tipătescu, îl găsește pe prefect și pe Cațavencu într-o altercație. Ea este cea
2 care face ordine, liniștește spiritele, decide acceptarea șantajului și îi spune lui Cațavencu:
„...eu te aleg. Eu și cu bărbatul meu...” Tipătescu nu are altă posibilitate decât să accepte
decizia
lui Zoe.
4. Două elemente de structură: limbaj, modalități de caracterizare
Modalități de Pentru relația personajelor sunt semnificative modalitățile de caracterizare ale acestora.
caracterizare Astfel, Zoe se autocaracterizează hotărâtă. Caracterizarea indirectă susține tăria ei, prin
manifestările manipulative, ea conduând de fapt județul. Tipătescu e caracterizat de
Trahanache „iute” și în nenumărate situații reiese impulsivitatea sa în mod indirect. Fănică
a renunțat la o funcție în Bucureșți, să rămână lângă ea, ceea ce arată că el este capabil să
se
sacrifice pentru iubire.
Conflictul Relevant pentru relația personajelor este conflictul secundar dintre Zoe și Tipătescu,
determinat de conflictul principal, politic între Cațavencu și Trahanache, pentru putrere.
Certurile dintre cei doi îndrăgostiți arată că Zoe nu are sentimente oneste pentru Fănică, ci
îl manipulează după propriile interese, spunând prefectului: „ Te iubesc, dar scapă-mă!”
5. Încheiere Prin temă și prin contrucția personajelor, comedia „O scrisoare pierdută” rămâne una
dintre cele mai reprezentative opere ale lui Ion Luca Caragiale, de o valoare incontestabilă
în lit. română.
 KÉT SZEREPLŐ KÖZTI KAPCSOLAT

1. Bevezetés
Bevezetés 1884-ben jelent meg, de egy évvel később adták ki az Irodalmi beszélgetések c
folyóiratban. Az „Egy elveszett levél” egy erkölcsi komédia, amely a szereplők felépítése
által is emlékezetes.
A szereplők Az elbeszélő szál a XIX századvégi román polgárság eltorzult életét mutatja be.
Hangsúlyozza a hatalmi harcokat, a politikai szereplők gátlástalanságát és a családi élet
erkölcstelenségét. A szerző szemléletét leghűbben a Zoe – Tipatescu páros sugallja,
kapcsolatuk a társadalmi-politikai élet erkölcstelenégére mutat rá.
2. A szereplők helyzete
Társadalmi Zoe a felső tízezer előkelő asszonya, Zaharia Trahanachenak, a megye legbefolyásosabb
helyzet emberének a felesége, aki a kormánypárt elnöke. Tipătescu a megye prefektusa és a
barátjának a feleségét szereti.
Pszichológiai Pszichológiai szempontból Zoe erős személyiség, uralja és manipulálja a környezetében
helyzet levőket az intelligenciájával és a ravaszságával. Tipătescu a páros gyenge, befolyásolható
része, impulzív és emotív.
Erkölcsi Az erkölcsi helyzet a szereplők hiányosságai mutatja meg. Zoe egy házasságtörő nő,
helyzet kapcsolata van a férje barátjával, a megye prefektusával, Ștefan Tipătescuval. Ők együtt is
több törvénytelenséget követnek el a korrupt rendőr, Pristanda segítségével, hogy mentsék
a becsületüket.
3. A szereplők közti kapcsolat
A kapcsolat Ebben a kapcsolatban, a látszat ellenére, Zoe képviseli az erőt, a rációt, az erős oldalt, és
Tipătescu a gyenge láncszem, akit az érzelmek vezérelnek.
Jelenet 1 Egy jelenet amely illusztrálja az erős-gyenge karaktert, az amelyben Zoe, akit a róla
kialakított kép foglalkoztat, megpróbálja meggyőzni a szeretőjét, hogy fogadja el a zsaroló
feltételeit. Hogy elérje célját, Zoe a női fegyvertár minden elemét beveti: zsarol, sír,
koldul,
a végén meg parancsol. Közben azonban elutasít minden próbálkozást, amit Tipătescu
tesz, például Cațavencu letartóztatását vagy az együtt való szökést.
Jelenet 2 Egy másik jelenet, amelyben az erős-gyenge párost láthatjuk a, amelyben Zoe, visszatérve
Tipătescuhoz, ott találja Cațavencut, amint épp verekednek. Ő az aki rendet rak,
megnyugtatja a kedélyeket, elhatározza a zsarolás elfogadását és azt mondja
Cațavencunak:
„...én megválasztalak. Én és a férjem...” Tipătescunak nincs más lehetősége, mint
elfogadni a Zoe döntését.
4. Szerkezeti elemek
Jellemzési A szereplők kapcsolatának tekintetében fontosak a jellemzési módok. Zoe magát
módok határozottnak jellemzi. A közvetett jellemzés alátámasztja ezt a tulajdonságot, mivel a
manipuláción keresztül tulajdonképpen ő vezeti a megyét. Tipătescut Trahanache „gyors”-
ként jellemzi és az impulzivitása több helyzetben is megjelenik közvetett módon. Fănică
feladott egy állást Bukarestben, hogy közel maradhasson Zoehoz, ami azt mutatja, hogy
képes feláldozni magát a szerelemért.
Konfliktus A szereplők kapcsolatára nézve fontos a másodlagos konfliktus Zoe és Tipătescu között,
amit a fő politikai konfliktus határoz meg, Cațavencu és Trahanache között, a hatalomért.
a két szerelmes közti veszekedések arra utalnak, hogy Zoenek nincsenek őszinte érzései,
hanem a saját érdeke szerint manipulálja Fănică-t, például azt mondja neki, „Szeretlek, de
ments meg!”
5. Befejezés A téma és a szereplők felépítése által, Egy elveszett levél” Ion Luca Caragiale egyik
legreprezentatívabb műve és mint olyan felbecsülhetetlen értékű a román irodalomban.
 SCHEMĂ RELAȚII DINTRE DOUĂ PERSONAJE

INTRODUCERE (0,5 P)

- apariția: 1884/1885

STATUT SOCIAL, PSIHOLOGIC, MORAL (6p)

Statut: *social: Zoe: soția președintelui de partid - Tipătescu: prefect

*psihologic: Zoe: puternic – Tipătescu slab

*moral: adulter, infracțiuni

RELAȚIA EVIDENȚIATĂ PRIN DOUĂ SECVENȚE (6p)

Secvența 1: convingerea lui Tipătescu:

*apelează la arsenalul feminin

tare-slab
Secvența 2: decizia luată de Zoe

*Tipătescu trebuie să accepte

ELEMENTE DE STRUCTURĂ (6P)

Modalități de caracterizare:
*direct: ea – hotărâtă
*indirect: manipulare
*Tipătescu: iute // indirect: impulsiv
Relevante pentru

construcția personajului Conflict:

*nu are sentimente oneste pentru Fănică

Încheiere

*temă + construcția personajelor